Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, afirmă despre fosta sa colegă din partid, Diana Șoșoacă, că era „un nimeni” și că aceasta a devenit „vedetă”, după ce a fost propulsată pe listele formațiunii și a câștigat mandatul de senator.
Afirmațiile au fost făcute în contextul în care Șoșoacă i-a reproșat lui George Simion o posibilă susținere a Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, după ce avocatul Gheorghe Piperea, aflat pe lista AUR la europarlamentare, a avansat această ipoteză.
De aici, un întreg scandal. Șoșoacă a scris pe Facebook cuvinte destul de dure – nimic nou „sub soare”, iar Claudiu Târziu nu s-a sfiit la rândul său să o jignească.
„Încă o dovadă că AUR-ul s-a coclit! Omul politic Gh. Piperea, membru AUR, aflat pe lista europarlamentarelor TINICHELEI, o vrea pe Firea la Primăria Capitalei! Ce spun bătrânii din azile? Acum înțelegem de ce au dat tinichelele aviz favorabil la PLX 145!
Faptul că AUR ia în considerare susţinerea Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, prin vocea lui Piperea, spune multe! Arată de ce, în scandalul azilelor groazei, AUR-ul a fost mut! TINICHEAUA NU A SPUS NIMIC, A TĂCUT MÂLC! Arată, în plus, că AUR-ul lui George Simion e capabil de orice combinaţie ca să ajungă la ciolan. Şi totul e pe bani mulţi!
ACUM SPER CĂ AȚI ÎNȚELES CĂ AUR = PSD! COPILUL LUI DÂNCU! V-am spus de mult că AUR-ul s-a coclit! Acum aveţi încă o dovadă. AUR-ul face aranjamente dubioase, în timp ce se dă naţionalist. Şi, în timp ce România e în cea mai gravă criză economică, socială şi la un pas de a fi împinsă în război, AUR se ocupă de lansări de candidaţi şi pescuieşte în ape tulburi şi puturoase.
Cei care mă îndemnau să mă aliez cu AUR să ia aminte la adevăratele intenţii şi la manevrele mizerabile ale conducerii acestui partid care nu mai are nici o legătură cu naţionalismul şi cu România, ci doar cu obţinerea de avantaje. Cine votează AUR, votează Firea, votează PSD, votează Dâncu si Grupul de la Cluj, deci GLOBALIȘTII, VOTEAZĂ SISTEMUL!
Nu vă mai duceți după fentă! AUR-ul actual e metal fake. Şi acum ,mai mult ca niciodată, nu mai aveţi nici o scuză că nu aţi ştiut! Acum înțelegeți de ce sistemul o cenzurează pe Șoșoacă si nu scoate o vorbă despre partidul S.O.S România! Directorul SRI -ROG- nu a ieșit degeaba. A anunțat ca și politicianul Gh. Piperea că sistemul se va lupta până la capăt să își salveze hidra coruptă, crimele si trădarea națională! Și că adevărații naționaliști, patrioti ca ȘOȘOACĂ, vor fi anihilați de oamenii sistemului!
De aceea, îi chem pe naţionaliştii adevăraţi alături de S.O.S. România. Dacă nu vreţi să munciţi pentru Firea, pentru PSD şi pentru cei care au distrus această ţară, veniţi în S.O.S. România. NOI ÎL AVEM PE DUMNEZEU! Dacă nu, aveţi măcar decenţa de a renunţa să vă mai spuneţi naţionalişti. Ce legătură au TINICHEAUA, Firea şi PSD-ul cu naţionalismul?”, se arată în postarea Dianei Șoșoacă.
La B1 TV, Târziu a explicat însă de ce AUR nu a intervenit în scandalul legat de azile, atrăgând atenția că „doamna Șoșoacă minte și și-a făcut un obicei din asta”.
„Am luat poziție cu privire la azilele groazei, am condamnat ce s-a întâmplat acolo, am cerut personal demisia doamnei Firea și a domnului ministru Budăi (…). Iar George Simion, colegul meu care e președintele partidului, a intervenit în sesiunea extraordinară a Parlamentului pe același subiect. Deci noi am avut o poziție foarte clară.
În privința candidaturii doamnei Firea la Primăria Capitalei, eu cred că azi nu se mai pune problema ca doamna Firea să mai candideze la nicio funcție în stat până nu-și clarifică situația cu privire la implicarea dânsei în acel scandal de la azilurile groazei.În al doilea rând, între noi, AUR, și Gabriela Firea există o incompatibilitate vădită de valori, de principii și de fapte.
Domnul Piperea vorbește în nume personal, nu are calitatea să vorbească în numele partidului AUR. Eu am calitatea să vorbesc în numele partidului AUR. Dânsul e un candidat al nostru, nu e în conducerea AUR, nu e lider în conducerea AUR cum sunt eu. E o opinie. (…)
Uitați ce e… doamna Șoșoacă, înainte de a intra în Parlament pe listele AUR, era un no name, era nimeni în drum, n-o știa nimeni. Noi am introdus-o în Parlament, am făcut-o vedetă și acum, de la înălțimea acestei popularități nemeritate pe care a căpătat-o pe seama partidului AUR, își permită să înjure partidul care a băgat-o-n Parlament. Foarte bine, asta arată caracterul domniei sale.
În privința relațiilor noastre cu senatorul Dîncu, ele sunt foarte limpezi – nu există, nu au existat nici înainte, nici azi, nu vor exista nici mâine. Faptul că la un moment dat domnul Simion i-a conctatat pe toți cei din vârful partidelor existente la acea vreme, în anii 2013 – 2015, pentru a susține cauza națională a reuniunificării Basarabiei cu România nu înseamnă vreo tovărășie, ci că a încercat să capete susținere pentru un proiect care ar trebui să depășească interesele de partid.
Altă relație nu există cu domnul Dîncu care, altminteri, e un coleg onorabil din Senat cu care nu am nimic de împărțit nici de făcut împreună.
Nu văd de ce doamna Șoșoacă susține că am fi într-o relație de filiație cu domnul Dîncu, atât timp cât eu am în spate o carieră de 28 de ani de presă în care se poate vedea cam cum am scris despre PSD, da? Mai degrabă ar putea să mă bănuiască oamenii că am susținut pe alții decât pe PSD. Am fost un ziarist care a dat în PSD din toate puterile, așa că nu-mi spuneți mie că sunt cu PSD acuma… Eu și AUR am dat și dăm în PSD pentru, că dăm în toți cei vinovați pentru dezastrul din România de azi”, a declarat Claudiu Târziu, pentru B1 TV.
Adrian Vigheciu, consilier general al Capitalei din partea PSD și fost city manager al Sectorului 6 în mandatul 2016 – 2020, critică conducerea primăriei București, dar și pe cea a Sectorului 6, vizavi de modul în care se derulează lucrările la Prelungirea Ghencea.
Ieri, într-o postare pe Facebook, consilierul îi acuză pe edilii Nicușor Dan și Ciprian Ciucu, atrăgând atenția că aceștia nu sunt interesați de rezolvarea problemelor.
Astfel, în opinia social democratului, în campania electorală, aceștia doar s-au folosit de proiect pentru a aduna voturi, însă în realitate „îi doare în cot”.
„Puțină atenție, vă rog. Ascultați ce ne-a prezentat astăzi, în ședința de Consiliu General, reprezentantul Direcției de Investiții a Primăriei Capitalei.
Adică o rușine de proporții pentru Nicușor Dan și Ciprian Ciucu. O bătaie de joc pentru Sectorul 6 și pentru București. Proiectul Prelungirea Ghencea se împotmolește din nou.
Practic, s-a renunțat la tronsoanele 3, 4, 5 și 6 din cauza „prețurilor neajustate” și a durerii pe care administrația locală generală și de sector o are în c…ot față de bucureșteni. Se dovedește încă o dată că a-i minți senin și ferm pe oameni nu mai costă nimic în ziua de azi. Nici măcar niște scuze de onoare.
Ciprian Ciucu și-a făcut un obicei de a se lamenta agresiv pe pagina de Facebook pentru toate perlele pe care le-a dat înainte de alegeri și acum i se sparg în cap pentru că nu le rezolvă. Tactica asta poate funcționa o dată, de două ori, dar dacă îți faci un obicei să-i iei pe oameni de naivi, mai devreme sau mai târziu vei avea parte de surprize.
De partea cealaltă, Nicușor și-a făcut un obicei de a face totul pe dos. În cazul lui, nici nu mai are rost să ne batem capul.
Victimele suntem noi. Mințiți, înșelați, furați, batjocoriți. Este prelungirea unui comportament toxic și păgubos, cu care suntem luați la mișto (scuzați expresia) constant de mai bine de trei ani. Ar trebui să le fie rușine, dar sunt sigur că nu-i preocupă”, scrie Adrian Vigheciu pe Facebook.
Traseul în cauză este cuprins între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești și se află pe teritoriul administrativ al Municipiului București (Sectorul 6) și al județului Ilfov (Bragadiru și Clinceni).
Proiectul prevede lărgirea la 4 benzi a străzii Prelungirea Ghencea, între strada Mărăcineni și Pasajul Domnești, precum și conexiunea cu infrastructura existentă (pasajul Domnești), realizarea pistelor pentru biciclete, amenajarea trotuarelor pe ambele părți ale drumului, cu lățimea de 3 m și piste de biciclete cu lățimea de 1,5 m, modernizarea sistemului de iluminat, realizarea sistemului de canalizare pluvială, amenajarea a 2 stații de autobuz, amenajarea unei zone mediană 2 x 4 m, pentru dezvoltarea ulterioară cu cale dublă de tramvai printr-o investiție viitoare a Primăriei Municipiului București și amenajarea unor intersecții semaforizate: între Prelungirea Ghencea – Acces Cartierul Latin (km 4+710), Prelungirea Ghencea – Accese (km 4+850) și trecerea de pietoni pe Prelungirea Ghencea (km 5+220).
Dar Eco Sud SA are probabil și cel mai ”bun” și agresiv management. Sunt atenți la fiecare ”mișcare din piață”, sunt la curent cu toate licitațiile, pe majoritatea le contestă, și-au creat o rețea de ONG-uri care atunci când este nevoie ies în stradă. Toată această desfășurare de forțe face ca Eco Sud să controleze zona București-Ilfov.
ONG-urile, ”coada de topor” a Eco Sud
Cum într-o asemenea afacere – aproximativ 40 de milioane de euro pentru 2022 – trebuie să ai și susținerea socială, în timp, Eco Sud și-a creat o ”rețea” de ONG-uri pe care le trimite în teren atunci când este necesar. Valentin Basarabeanu este unul dintre cei mai vocali ong-iști care, cu mult tact și pricepere, susține (în final) interesele Eco Sud.
Valentin Basarabeanu a fost director angajat al Eco Sud SA București, iar în ultimii ani a făcut o tranziție surprinzătoare către activitatea de activist de mediu. A înființat mai multe ONG-uri pentru protecția mediului și a organizat proteste în cadrul cărora a criticat vehement modul haotic în care sunt gestionate deșeurile.
La prima vedere, misiunea sa pare nobilă, similară cu cea a unui adevărat apărător al mediului înconjurător, însă discrepanțele apar când observăm că mesajul lui Basarabeanu a evoluat de la simple preocupări legate de sănătatea oamenilor afectați de poluare, la atacuri dure asupra unor companii specifice.
În mod imperativ, solicită stoparea activităților acestor societăți, acuzându-le că, sub pretextul activităților de sortare a deșeurilor, desfășoară ilegal activități de depozitare a deșeurilor municipale provenite din București.
Întrucât Valentin Basarabeanu are legături anterioare cu Eco Sud SA, care administrează depozitul de gunoi de la Vidra, declarațiile sale ridică mari suspiciuni cu privire la o posibilă motivație financiară ascunsă.
Valentin Basarabeanu și activitatea sa ca activist de mediu rămân subiect de interes public și cer o examinare atentă a acțiunilor și a implicațiilor acestora. Pentru a menține credibilitatea și transparența mișcării pentru protecția mediului, este esențial ca actorii implicați să fie sinceri și consecvenți în lupta pentru o planetă mai sănătoasă și mai curată, dedicați acestor principii, și nu marionete ale unor societăți comerciale.
In anul 2021, într-o ședință a CJ Giurgiu, Basarabeanu striga că: ”Sunt managerul depozitului. Deci, la ora actuală Eco Sud este cel mai mare operator din România și în curând va fi cel mai mare operator din Balcani. Nu există nici măcar o amendă luată de Eco Sud și o știți foarte bine. Ați săpat și dumneavoastră și doamna Jipa în depozit timp de o lună jumătate, zi de zi, doar ca să găsiți ceva să reziliați”.
Din cunoștințele noastre, în prezent, Basarabeanu are legături directe cu ”Asociatia Aer curat bun de respirat”, ”Asociatia Cetățeni Ulmeni”, ”Asociația pentru monitorizare prospecție mediu și ecologie – APMPME”
Depozitul de gunoi de la Vidra – un simbol al poluării și corupției instituționale
Aproape orice licitație este contestată de către Eco Sud. Calculul, de multe ori este unul simplu – fiecare zi în care în groapa de gunoi intră deșeurile, este o zi bună pentru Eco Sud. Iar ziua cea mai bună este când cantitatea depozitată este egală cu cea colectată. În atare situație este de înțeles de ce Eco Sud are o armată de oameni bine instruiți care știu foarte bine legea, și știu exact ce să conteste.
Tot acest tablou este completat de lipsa oricărui interes al Primăriei Generale de a asigura instalații de eliminare a deșeurilor. Un proiect care să asigure eliminarea deșeurilor, dar nu prin depozitare nu a existat nici măcar ca idee de intenție a Primăriei Generale.
A fost la un moment dat o discuție în vremea în care primar general era Gabriela Firea, însă, din lipsa dovezilor, vom spune că proiectul a rămas într-un sertar bine încuiat iar Nicușor Dan, evident, nu știe unde este cheia, și, evident, este ilegal să spargi lacătul.
Atât deșeurile colectate în amestec, cât și cele colectate selectiv ajung să fie aruncate la groapa de gunoi, din cauza contestațiilor depuse de Eco Sud. Societatea Eco Sud, prin contestațiile sale persistente, pare să fie o piedică în calea unor inițiative (firave) ale autorităților, mai ecologice și mai eficiente în gestionarea deșeurilor.
Legea interzice depozitarea deșeurilor netratate. Autoritățile locale pierd sute de milioane de lei
Sunt zone în care se colectează separat însă valorificarea lor nu se face din cauza nesortării iar acestea ajung la groapa de gunoi.
Astfel, autoritatile publice locale – primariile de sector – pierd sume amețitoare din nevalorificarea deșeurilor reciclabile, aproximativ 105.000 de tone pe an, înmulțit cu 700 de lei pe tonă = 73.500.000 de lei. Pierderi ale autorităților publice locale – primăriile de sector – din nevalorificarea trasabilității care nu se încasează, aproximativ 800.000 de lei.
Amenzi din nedevierea de la depozitare a deșeurilor valorificabile reciclabile – 50 de lei/tonă, inmulțit cu aproximativ 40% din total deșeuri, adică aproximativ 14.000.000 de lei.
Plăți suplimentare pentru netratarea părții biodegradabile din deșeuri, aproximativ 16.000.000 de lei.
O sumară analiză arată că posibila pagubă în detrimentul Primăriilor de sector ajunge la aproximativ 180.000.000 de lei, asta fără să luăm în calcul posibilele amenzi care vor veni de la Comisia Europeană ori posibilele daune viitoare pentru poluarea mediului.
Sentință definitivă în dosarul morții polițistului Bogdan Cosmin Gigină, în care Gabriel Oprea a fost acuzat de ucidere din culpă.
Astăzi, Curtea de Apel București a pronunțat soluția în calea de atac promovată împotriva sentinței pe fond, pronunțate în martie anul acesta.
La acel moment, Tribunalul București a dispus achitarea fostului ministru, pe considerentul că fapta nu există. Acea primă soluție a fost menținută acum și de CA București, care a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată:
„Admite în parte acţiunile civile exercitate de părţile civile Gigină Cornel – Relucă, Sima (fostă) Gigină Carmen şi Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca împotriva inculpaţilor Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. şi, pe cale de consecinţă, dispune obligarea acestora la plata în solidar a următoarelor despăgubiri: suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 25.000 lei reprezentând daune materiale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Sima (fostă Gigină) Carmen; suma de 60.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Gigină Cornel-Relucă; suma de 30.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, reprezentând daune morale către partea civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca.
Menţine măsurile asigurătorii instituite în cauză cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatei General MPM Impex S.R.L., respectiv cu privire la bunurile imobile şi cele mobile aparținând inculpatului Mazilu Petre, urmând ca măsurile asigurătorii să fie menţinute până la concurenţa sumelor la plata cărora inculpata General MPM Impex S.R.L, respectiv inculpatul Mazilu Petre au fost obligaţi cu titlu de daune materiale și morale.
Obligă pe fiecare dintre inculpaţii Mazilu Petre şi General MPM Impex S.R.L. la plata a câte 7.500 lei către fiecare dintre părţile civile Sima (fostă Gigină) Carmen şi Gigină Cornel Relucă cu titlu de cheltuieli judiciare.
Trimite spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti acţiunea civilă formulată de partea civilă Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti faţă de inculpaţii Mazilu Petre şi GENERAL MPM IMPEX SRL. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate care nu contravin prezentei. Obligă apelanta parte civilă Ciuciu (fostă Gigină) Ioana-Raluca la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”.
Dosarul a fost trimis în instanță în anul 2018, în condițiile în care polițistul Gigină și-a pierdut viața într-un accident în 2015, vreme la care Gabriel Oprea, președinte al UNPR, era viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al Afacerilor Interne. În dosarul trimis în instanță de procurorii din cadrul Secției pentru combaterea corupției au fost inculpați, pe lângă Oprea, și GENERAL MPM IMPEX SRL, precum și Petre Mazilu administrator firmei, toți acuzați de ucidere din culpă.
„În seara de 20 octombrie 2015, agentul de politie Gigină Bogdan-Cosmin, în vârstă de 28 de ani, a fost implicat într-un accident de circulație pe o stradă din municipiul București, în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecință a unui traumatism cranio-cerebral și facial cu fractură craniană, leziuni care au cauzat decesul.
La momentul producerii accidentului, victima Gigină Bogdan-Cosmin făcea parte dintr-un dispozitiv de însoțire a ministrului Oprea Gabriel, care preceda în trafic autoturismul în care se afla ministrul. La momentul producerii accidentului, ministrul Oprea Gabriel se deplasa către locuința sa.
Potrivit rechizitoriului, accidentul rutier care a determinat decesul polițistului rutier Gigină Bogdan-Cosmin s-a produs ca urmare a nerespectării, de către inculpații Oprea Gabriel (la acea dată ministru al afacerilor interne), Mazilu Petre (administrator și unic asociat al General MPM Impex SRL) și General MPM Impex SRL, a dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere pentru exercitarea unor activități (activitatea de însoțire a ministrului de către polițiști rutieri în cazul celui dintâi, respectiv activitatea de realizare a unor lucrări în carosabil în cazul celor din urmă)”, detaliau procurorii.
Potrivit presei economice, Ilchovski deține în sudul țării peste 10.000 ha de terenuri agricole, o parte cumpărate de la patronul Universității Craiova, Mihai Rotaru, care deținea 5.700 ha în Olt și Dolj, dar în 2022 a renunțat la afacerile în agricultură. Potrivit presei economice, în decembrie, firma Altimir BS Eood din Karlovo, Bulgaria, deţinută de Svetoslav Bozhidarov llchovski, a cumpărat de la Rotaru compania Rural Capital, care se ocupă de cultivarea cerealelor. Patronul Universității Craiova nu a negat tranzacția care apărea și în baza de date a Registrului Comerțului, dar a preferat să nu comenteze.
Ilchovski a cumpărat terenuri și de la alți fermieri din sudul țării, unul dintre aceștia fiind Cornel Stroescu, din Mehedinți, de la care a preluat firmele Strovar SA și Hastro SRL Șovarna, care aveau în patrimoniu mii de hectare de terenuri agricole.
Ilchovski a făcut dezvăluiri șocante în scandalul fostului premier Boiko Borisov, fotografiat nud, cu teancuri de bani și lingouri de aur
În urmă cu doi ani, Svetoslav Ilchovski șoca presa bulgară prin dezvăluirile sale în fața unei comisii parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat prim ministrul Bulgariei de la vremea aceea, Boiko Borisov. Făcea aceste dezvăluiri în calitate de martor la multe combinații între politică și afaceri.
Ilchovski și-a dezvoltat afacerile și a ajuns unul dintre marii latifundiari din Bulgaria în climatul economic și politic cunoscut prin nivelul ridicat al corupției, chiar mai mai mare decât în România, în care apar des știri despre asasinate la comandă, exploziile unor mașini capcană, extorcări de fonduri, șantaj, rețele mafiote. În luna mai, procurorul șef al Bulgariei, Ivan Gheşev a scăpat cu viață după explozia unui dispozitiv la trecerea maşinii sale oficiale.
În mai 2021, Svetoslav Ilchovski apărea în fața Comisiei parlamentare care ancheta scandalul în care era implicat Boiko Borisov, după ce pe 17 iunie 2020, în presa din Bulgaria apăruseră fotografii care ar fi fost făcute în dormitorul lui Borisov, care dormea gol în pat. În fotografii se vedeau un pistol pe noptieră, teancuri de bancnote de 500 de euro și lingouri de aur. Era o poză a corupției la nivel înalt.
Noptiera „seif” a fostului prim-ministru al Bulgariei, Boyko Borisov
Borisov a negat autenticitatea fotografiilor, dar ulterior a părut să le confirme, fără să afirme explicit dacă sunt reale sau false. El a sugerat că îl hărţuieşte cu o dronă preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care locuiește în aceeași zonă și cu care are relaţii tensionate. Radev a răspuns că acuzațiile sunt ridicole.
Parlamentul de la Sofia a declanșat o anchetă și pe 5 mai 2022, Svetoslav Ilchovski a depus mărturie în fața comisiei parlamentare care investiga ilegalitățile guvernului condus de Boiko Borisov. Mărturia sa a șocat presa bulgară, în primul rând prin picanteriile despre viața personală a premierului.
„Svetoslav Ilchovski a vorbit pe o varietate de subiecte, inclusiv scandaluri publice care au implicat prim ministrul Bulgariei, la care a adăugat câteva detalii destul de picante. Toată lumea a fost surprinsă când omul de afaceri agrar a pretins că știe identitatea femeii care l-a fotografiat pe Boyko Borissov dormind gol la reședința sa, cu o armă și teancuri de euro și lingouri de aur pe noptieră. (…) El a refuzat să-i dezvăluie numele, dar a susținut că este o escortă plătită cu 5.000 de leva (aproximativ 2.500 de euro) ca să ofere divertisment sexual pentru prim-ministru”, relata publicația „Baricada” de la Sofia.
Combinațiile dintre politică și afaceri în Bulgaria: presiuni, șantaj și chiar violarea unui om de afaceri în arestul Poliției
Dezvăluirile șocante ale lui Ilchovski au făcut valuri în presa din Bulgaria
Dincolo de picanterii, dezvăluirile mai consistente ale lui Svetoslav Ilchovski vizau climatul din viața economică de la Sofia, cu presiuni, șantaj, trafic de influență și chiar violarea în arestul Poliției a omului de afaceri Minyu Staykov. El îl acuza chiar pe prim-ministrul în funcție Boiko Borisov că a fost implicat într-o extorcare de bani în stil mafiot de la oameni de afaceri.
„Au fost discutate și arma, banii și lingourile de aur din sertarul de lângă noptiera lui Borissov, violul în grup a omului de afaceri Minyu Staykov în timp ce acesta se afla în custodia Poliției și alte incidente și evenimente recente. Potrivit lui Ilchovski, aurul din fotografii a fost un cadou de ziua de naștere de la un duo de afaceri bogat, pe nume Ivan <<Pileto>> și <<Tzolo>>.
Potrivit lui Ilchovski, un astfel de comportament este normal, <<schema de zi cu zi>>, așa cum a spus el. El a confirmat ceea ce bulgarii au bănuit de multă vreme: că fiecare sector al economiei este divizat și controlat de oameni de afaceri apropiați de Guvern și că toți sunt sub degetul mare al lui Boyko Borisov și că toți miniștrii << sunt marionete pe sfori>>”, scria presa bulgară.
Ilchovski susținea că a fost șantajat de oamenii din jurul primului ministru, acuzațiile sale vizându-l pe unul din proprietarii companiei avicole „Gradus”, Ivan Angelov, poreclit „Pileto”, care în bulgară înseamnă „pui” și care ar fi fost unul din apropiații lui Boiko Borisov. „Potrivit lui Ilchovski, Angelov s-a prezentat drept <<șeful ascuns al Ministerului Agriculturii și al Agenției Alimentare>> în timpul întâlnirii lor. Ilchovski susține că în 2014, a fost forțat să înceapă să vândă cereale companiilor lui Angelov la prețuri mult sub valoarea de piață, pentru a evita <<probleme>>”, a mai relatat „Baricada”.
Ulterior, Ivan Anghelov „Pileto”, l-a dat în judecată pe Ilchovski, solicitându-i plata unor despăgubiri de 7,5 milioane euro. Cam așa stăteau lucrurile în momentul în care Ilchovski a hotărât să își mute afacerile în România.
Ilchovski a cumpărat afacerile în agricultură ale lui Stroescu
Să revenim la achizițiile de terenuri ale lui Ilchovski de la Cornel Stroescu. Erau afaceri construite de la zero. Stroescu și soția sa au fost o perioadă în Germania și banii câștigați i-au investit în agricultură. În 2005 a luat în arendă 100 ha, pe care le administra fratele său. În 2008 avea în arendă 460 ha. Apoi s-au întors în țară și au înființat firmele Strovar SA și Hastro SRL, prin care administrau 2.000 ha de terenuri agricole. Stroescu mai deține și o fermă avicolă la Hinova, care furnizează zilnic peste 15.000 de ouă hypermarketurilor din zonă.
În decembrie 2022, când apărea știrea că fermierul Cornel Stroescu, fondatorul Hastro SRL Şovarna „a decis să vândă o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare, echivalentul a 20% din acțiunile companiei sale, către unul dintre cei mai mari latifundiari din Bulgaria, Svetoslav Ilchovski”, Stroescu explica la Agro TV cum a construit bussinesul cu o cifră de afaceri de 11,5 milioane de lei:
„Am construit ceva acolo, am făcut ce n-a făcut nimeni în județul Mehedinți. Am considerat că altcineva poate să o preia și să meargă mai departe. (…). Am făcut ceva, am creat 20 de locuri de muncă unde nu era nimic, era un fost CAP. Totul era dărâmat, acum totul este nou, un siloz de 8.000 de tone, utilaje, o suprafață de aproape 2.000 de hectare”.
În presă, Stroescu susținea că i-a vândut lui omului de afaceri bulgar numai 20% din afacerile sale în agricultură
În decembrie, Cornel Stroescu declara pentru presa economică că i-ar fi vândut lui Ilchovski numai 20% din Hastro SRL Șovarna, decizia fiind luată din cauza costurilor mari, dar și pentru că voia să investească în extinderea fermei avicole.
„Este vorba de un pachet de 20% din acțiuni, pentru că nu mai puteam face față cheltuielilor, iar condiția este să realizeze investițiile pe care și le asumă. Nu ne retragem din agricultură, mai avem terenuri, ferma avicolă, investim 8 milioane euro în extindere”, explica Cornel Stroescu.
Potrivit însă Registrului Comerțului, Stroescu i-a vândut lui Ilchovski toate participațiile, adică 100%, la Strovar SA și Hastro SRL
Apar unele contradicții în legătură cu aceste tranzacții, pentru că afirmațiile lui Stroescu sunt contrazise de înregistrările la Registrul Comerțului, care demonstrează că nu i-a vândut lui Ilchovski doar 20%, ci i-a dat latifundiarului din Bulgaria în procent de 100% firmele Strovar SA și Hastro SRL.
De ce a evitat Stroescu să spună că i-a vândut lui llchovski firmele în procente de 100%? De ce a recurs Stroescu la acest subterfugiu?
Deocamdată să vedem cum au fost înregistrate cele două tranzacții la Registrul Comerțului. La începutul lunii ianuarie, în Monitorul Oficial nr.110/10.01.2023 erau publicate două hotărâri cu privire la tranzacțiile dintre Svetoslav Bozhidarov Ilchovski și Cornel Stroescu.
Prima dintre acestea era Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, care deținea 100 părţi sociale și ceda controlul societății sale firmei Agro Association – Dunav Ltd, cu sediul social în Kozloduy, Bulgaria, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, cetăţean bulgar.
„Art 1. Se aprobă cesiunea a 2 părţi sociale, în valoare nominală de 41.100 lei/parte socială, în valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi după cum urmează: Stroescu Cornel cesionează 2 părţi sociale cu valoare nominală de 41.100 lei fiecare şi o valoare totală de 82.200 lei, reprezentând 100% capitalul social al societăţii, în favoarea Agro Association – Dunav Ltd.
Art. 2. Ca efect al cesiunii menţionate, domnul Stroescu Cornel pierde calitatea de asociat unic al Hastro Șovarna SRL, iar structura capitalului social al societăţii va fi următoarea:
Agro Association – Dunav Ltd, 2 părţi sociale, nominative şi indivizibile, în valoare totală de 82.200 lei (echivalent euro 16.686) ce reprezintă 100% cota de participare la beneficii şi pierderi”, se spune în Decizia nr 88/23.11.2022 a asociatului unic al Hastro Șovarna SRL.
Ca urmare a ieșirii din firmă a lui Stroescu, la art 5 este prevăzută schimbarea conducerii executive a firmei: „se revocă din funcţia de administrator domnul Stroescu Cornel şi se numeşte în funcţia de administrator domnul Borislav Toev, cetăţean bulgar, cu domiciliul în județul Vratsa, municipiul Mizia”.
Al doilea document publicat în Monitorul Oficial din 10 ianuarie se referă la cedarea către aceeași firmă a lui Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, a acțiunilor altei firme a familiei Stroescu, Strovar SA Șovarna.
Prin Hotărârea nr 82/23.11.2022 a adunării generale a acţionarilor Strovar SA, acționarii Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian și Stroescu Maria, își cesionează cele 12.000 de acţiuni, în valoare nominală de 10 lei/acţiune, în valoare totală de 120.000 lei, reprezentând 100% participare la beneficii şi pierderi, către două firme, prima dintre ele fiind Agro Association – Dunav Ltd, reprezentată de Svetoslav Ilchovski, iar cealaltă Pro – Land Ood Ltd, din Pleven, Bulgaria, reprezentată de Ivan Peevski.
Agro Association – Dunav Ltd, firma lui Ilchovski, a primit 11.880 acţiuni, în valoare de 241.164 euro, reprezentând o cotă de participare la beneficii şi pierderi de 99%, iar Pro – Land Ood Ltd, firma lui Peevski, a primit 120 acţiuni, în valoare de 243 euro, adică 1% din acțiuni.
Ca urmare a preluării controlului Strovar SA de către firma lui Ilchovski și la această firmă a fost numit administrator același Borislav Toev.
Deci Svetoslav Ilchovski a devenit proprietar cu 100% din acțiunile și părțile sociale ale celor două firme cu activitate în agricultură, iar astfel a devenit și proprietarul terenurilor agricole aflate în patrimoniul Strovar SA și Hastro SRL.
Ce spune legea? La vânzarea unui teren agricol se plătește un impozit de 80% dacă n-au trecut 8 ani de la cumpărarea terenului
Tranzacțiile cu acțiunile celor două firme sunt perfect legale. Unele probleme apar când se pune problema plății impozitelor, pentru că Legea nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole are prevederi speciale în privința tranzacționării societăților care au în patrimoniu astfel de terenuri.
Pe 30 iunie 2022, Guvernul Ciucă a aprobat Ordonanța nr 104/2022, pentru modificarea Legii nr. 17/2014 referitoare la vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan.
Conform art. 4^2, alin.(1) din Ordonanța 104, „terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligaţia plăţii de către vânzători a unui impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenuriloragricole de la data vânzării şi cea de la data cumpărării”.
Cam același lucru se întâmplă și la vânzările de terenuri agricole din patrimoniul societăților comerciale: „În cazul înstrăinării, prin vânzare, a pachetului de control al persoanelor juridice care au în proprietate unul sau mai multe terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active şi în măsura în care înstrăinarea are loc înainte de împlinirea a 8 ani de la dobândirea oricăruia dintre aceste terenuri,persoana fizică şi/sau juridică care înstrăinează are obligaţia de a plăti un impozit în cotă de 80% aplicată asupra diferenţei pozitive dintre valoarea terenurilor existentă la momentul înstrăinării pachetului de control şi cea de la momentul dobândirii terenurilor”.
În ambele situații, valorile terenurilor la momentul cumpărării, respectiv al vânzării, sunt determinate în baza valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de Camera Notarilor Publici pentru perioadele respective.
În patrimoniul Strovar SA, preluată de Ilchovski în 2022, erau și terenuri cumpărate în 2021, pentru care trebuia plătit impozitul de 80%
Să vedem cum stăteau lucrurile în privința celor două tranzacții, cu acțiunile la Strovar SA și Hastro SRL vândute de Cornel Stroescu lui Svetoslav Ilchovski. Potrivit datelor economice, ponderea terenurilor în patrimoniu era de 57% în cazul Strovar SA și de 29% în privința Hastro SRL. Deci în ambele cazuri era îndeplinită condiția prevăzută de art 4^2, alin (2), „terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din active”, condiție care impune vânzătorului plata impozitului de 80%.
Este îndeplinită și cealaltă condiție care obligă pe vânzător, respectiv pe Cornel Stroescu, la plata impozitului de 80% în cazul în care nu au trecut 8 ani de la data dobândirii unui teren agricol și data vânzării acelui teren.
În 2021, Cornel Stroescu cumpăra terenuri pentru Strovar SA
Spre exemplu, în 2021, la Primăria Gârla Mare, din Mehedinți, era înregistrată „Comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare” nr 14/02.06.2021, conform căreia Cornel Stroescu cumpăra pentru Strovar SA, al cărei administrator era, o suprafață de 1,84 ha, vândută de Alin Claudiu Popescu, la prețul de 27.600 lei. În aceeași zi, Primăria Gârla Mare înregistra și o altă comunicare de acceptare a ofertei de vânzare, prin care Stroescu cumpăra de la Popescu Gheorghiță, tot pentru patrimoniul Strovar SA, un teren 1,2 ha, pentru care plătea 23.077 lei.
Cele două terenuri cumpărate de Cornel Stroescu au intrat în patrimoniul Strovar SA în primăvara lui 2021, iar după un an și jumătate, Stroescu îi vindea lui Ilchovski 100% din acțiunile Strovar SA, inclusiv cele două terenuri, de la a căror cumpărare nu trecuse decât un an și jumătate, nu 8 ani.
Conform legii, dacă Strovar SA, respectiv Stroescu, vindea aceste terenuri în următorii 8 ani, adică înainte de 2029, trebuia să plătească impozitul de 80% din diferența de valoare a terenurilor între cele două tranzacții, dintre primăvara lui 2021, când le-a cumpărat și decembrie 2022, când i-a fost vândută Strovar SA lui Ilchovski.
Ajungem la eterna concluzie, că avem legi proaste, a căror aplicare este deseori facultativă
Apare marea dilemă. De ce în decembrie 2022 Cornel Stroescu spunea că i-a vândut lui Ilchovski numai 20% din acțiuni, declarând că „este vorba de un pachet de 20% din acțiuni”, dar din înregistrările de la Registrul Comerțului rezultă că Stroescu i-a vândut 100% acțiunile Strovar SA și Hastro SRL. A existat o înțelegere ascunsă între Stroescu și Ilchovski? Miza acestui subterfugiu putea fi evitarea acelui impozit de 80%? Poate a fost plătit, poate nu, dar această dilemă ne oferă totuși un răspuns, că avem legi proaste, cu texte confuze și prevederi extrem de greu de verificat.
Teoretic, aceste prevederi ale legii au fost aprobate pentru a descuraja tranzacțiile speculative cu terenuri agricole. Practic, sunt greu de aplicat.
Cine stă să verifice la ce dată a cumpărat un fermier un anumit teren pe care îl trece în patrimoniul firmei sale? Cine să verifice ce procent din patrimoniul firmei pe care fermierul o vinde este reprezentat de valoarea terenurilor agricole sau dacă o firmă vândută avea în patrimoniu terenuri cumpărate în 2008 sau în 2021? Nu verifică nimeni, pentru că o lege proastă devine automat facultativă.
Un bărbat din Vâlcea în vârstă de 63 de ani a fost arestat preventiv sub acuzația de trafic de influență, după ce a fost prins în flagrant primind bani pe care îi solicitase pentru a facilita pensionarea pe caz de boală/invaliditate a unei persoane.
Flagrantul, organizat săptămâna aceasta, a avut ca punct de plecare un denunț al fiului persoanei pentru care se dorea pensionarea. Ulterior, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Vâlcea, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, l-au prins pe bărbatul de 63 de ani, imediat după ce a primit suma de 500 de euro.
Însă anchetatorii spun că, în total, inculpatul solicitase 1.500 de euro:
„În perioada iunie 2023 – 24 iulie 2023, inculpatul a pretins de la un denunțător suma de 1.500 de euro, în schimbul traficării influenței pe care a susținut că ar avea-o asupra unor cadre medicale, pentru a obține documente medicale, respectiv pentru a facilita și obține pensionarea pe caz de boală/invaliditate pentru tatăl denunțătorului.
Suma de bani pretinsă a fost primită în două tranșe, prima în valoare de 1.000 de euro, la începutul lunii iunie 2023, iar cea de-a doua, în valoare de 500 euro, în data de 24.07.2023, când a fost constatată infracțiunea flagrantă”.
După constatarea infracțiunii flagrante, ofițerii SJA Vâlcea au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la locuința inculpatului și au urmat audieri.
Ulterior, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, acesta a fost reținut 24 ore, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, iar ieri Tribunalul Vâlcea a emis pe numele inculpatului un mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile.
Bogdan Aurescu, fostul ministru de Externe al României, ar fi unul dintre numele propuse pentru o funcție de judecător la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.
Informația a fost dezvîluită de postul TV Digi 24, potrivit căruia Aurescu, în prezent consilier prezidențial, este co-nominalizat pentru această candidatură de alte 9 state în afară de România: Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria.
În vârstă de 49 de ani, Bogdan Aurescu a condus Ministerul Afacerilor Externe din noiembrie 2019, în mai multe guverne – Orban 1, Orban 2, Cîțu și Ciucă, până la rotativa din iunie anul acesta.
Aurescu nu ar fi chiar străin de Curtea Internațonală de Justiție. Aceasta pentru că în perioada 2004-2009 a fost Agentul României pentru Curtea Internațională de Justiție, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internațională de Justiție privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.
Profesor universitar din 2015, în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept din Universitatea din București, din 2017, Bogdan Aurescu este membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, pentru un mandat de 5 ani.
Încă din cele mai vechi timpuri, pokerul a fost o metodă de distracție pentru oameni. Chiar dacă anii au trecut, vremurile s-au schimbat, pokerul nu și-a pierdut însă statutul. Desigur, există și oameni care au făcut o carieră din poker, dar cei mai mulți joacă în scop recreațional. Iar numărul celor care o fac online este în continuă creștere.
Dacă în urmă cu câteva decenii era nevoie să te aduni alături de prieteni sau să mergi într-un club de poker ori în cazinou pentru a efectua această activitate, lucrurile s-au schimbat de ani buni. Asta deoarece pe Internet sunt acum numeroase platforme de jocuri poker, de la Texas Hold’em sau Omaha, până la unele variante inovative care au adus totul mai aproape de oameni și au crescut numărul practicanților.
Prima cameră de poker online a apărut în 1998
În anii ’90 omenirea începea să descopere tot mai mult Internetul. Dacă astăzi numeroase activități din viețile noastre sunt efectuate și prin intermediul conexiunii la Internet, în acele vremuri lucrurile stăteau diferit. Spre exemplu, în 1996, un studiu din SUA arată că 23% din adulți foloseau Internetul. Însă a urmat o creștere foarte rapidă: procentul a crescut la 36% în 1997 și la 41% în 1998.
Era așadar o perioadă în care oamenii descopereau că pot folosi Internetul în mai multe moduri. Iar în 1998 este și anul în care a fost creată prima cameră de poker online. Vremurile erau diferite, grafica era mult mai slabă față de ceea ce oferă operatorii online din țara noastră, existau deconectări, dar, totuși, rămâne un moment istoric.
Începutul anilor 2000 a adus un boom al Internetului, care a început să fie folosit zilnic de oameni din toate colțurile lumii. Viteza conexiunii a crescut, ceea ce a permis și apariția unor dezvoltări tehnologice în industria de poker online. Au apărut pe piață mai multe nume importante, unele dintre ele fiind prezente și în zilele noastre cu servicii de cea mai bună calitate.
Perioada a coincis cu boom-ul pokerului la nivel mondial. După 2003, când Chris Moneymaker a câștigat Main Event-ul de la World Series Of Poker venind din calificări online, tot mai mulți oameni au început să joace poker pe Internet. Exemplul lui Moneymaker, care a achitat o taxă de 39 de dolari și ulterior a câștigat 2.5 milioane de dolari, a impulsionat o mulțime de oameni. Iar operatorii au fost deschiși tot timpul la inovații și au adoptat cele mai noi tendințe din domeniu.
Poker pe mobil se joacă din 2010
Primul site de poker pe bani reali pe care s-a putut juca pe mobil a apărut în anul 2010, fiind disponibil doar pe dispozitivele Apple. Exemplul a fost un succes, iar operatorii au investit sume considerabile pentru a-și dezvolta propriile versiuni ale jocului. Din 2010 încoace, vânzările de telefoane tip smartphone au crescut foarte mult, ceea ce a făcut jocul de poker mai facil pentru multă lume.
În anii următori au apărut inclusiv aplicații dedicate. Jocul a devenit astfel mult mai fluid și mai realist. Grafica este la un nivel ridicat, iar opțiunile disponibile sunt numeroase. Practic, utilizatorii pot încerca jocuri de poker online indiferent de oră sau oriunde s-ar afla. Ei se pot conecta în doar câteva momente cu jocurile și turneele lor preferate.
Operatorii online au adoptat, totodată, și cele mai noi măsuri de siguranță pentru utilizatori, în așa fel încât toate tranzacțiile să fie efectuate în deplină securitate, iar datele lor să fie protejate. Mai mult, inovațiile din domeniul financiar au fost și ele implementate cu succes, iar utilizatorii au la dispoziție numeroase metode de depunere și retragere.
În plus, pentru a face jocul și mai interesant, cei mai buni operatori le oferă clienților posibilitatea de a juca online în calificări pentru turnee live de renume, în așa fel încât să aibă o experiență totală, dar și să lupte pentru premii impresionante. Se poate spune așadar că pokerul online trăiește cele mai bune momente ale sale, având în vedere modul în care au fost implementate cele mai noi tehnologii din domeniu, iar viitorul se anunță de asemenea promițător.
Un bărbat de 43 de ani din Bistrița a ajuns în arest, fiind cercetat pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, contrabandă calificată și orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, în legătură cu introducerea în țară a unor arme și a muniției aferente.
Cercetările sunt efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în cauză polițiști din cadrul Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din Bistrița-Năsăud, împreună cu luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale, efectuând inclusiv trei percheziții domiciliare, în localitățile Bistrița și Chiuza, la 3 imobile deținute de bărbatul în cauză.
În acest moment, cercetările în acest caz sunt continuate de către polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.
Ceea ce este cert e că „bărbatul în cauză este fost-deținător autorizat de armă, iar, în anul 2016, polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase i-au retras permisul de port-armă, fiind cercetat pentru infracțiuni cu violență”, arată polițiștii, detaliind totodată că la sediul Poliției au fost duse pentru audieri trei persoane, ulterior față de bărbatul de 43 de ani a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore, acesta urmând a „fi prezentat Tribunalului Bistrița-Năsăud, cu propunere de arestare preventivă”.
Concret, oamenii legii spun că în cauză există suspiciuni că bărbatul ar procurat din Spania și introdus ilegal pe teritoriul României o armă letală cu glonț, cu destinația tir sportiv, precum și o armă neletală cu aer comprimat din categoria celor supuse regimului autorizării, ambele aflate în circuitul ilegal.
Armele au fost descoperite și ridicate la percheziții, ocazie cu care au fost descoperite și ridicate inclusiv 44 de cartușe pentru arme letale, 27 de articole pirotehnice din categoria F2 și 11 trofee de vânat.
Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, asigură că sunt soluții la nivelul Uniunii Europene pentru românii care s-au confruntat cu probleme legate de zborurile Wizz Air.
Dacă pe plan local autoritățile nu au prea multe pârghii pentru a lua măsuri în privința acestor probleme, aparent cei care sunt afectați de întârzierile sau anularea zborurilor companiei aeriene pot apela la Centrul European al Consumatorilor România.
Toate acestea au fost explicate într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului Economiei, în contextul în care Oprea a avut o serie de discuții cu Didier Reynders, Comisarul European pentru Justiție, cu atribuții privind protecția consumatorului.
Întâlnirea a avut loc cu prilejul reuniunii informale a miniștrilor responsabili de competitivitate din Bilbao, Regatul Spaniei organizată de Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, în perioada 24 – 25 iulie 2023.
„Ministrul Ștefan-Radu Oprea și-a manifestat îngrijorarea cu privire la problemele pe care compania aerienă Wizz Air le are în România, în ultima vreme multe dintre zborurile acesteia având întârzieri foarte mari sau fiind anulate în ultimul moment, ceea ce a dus la nemulțumiri și plângeri din partea clienților.
Comisarul Didier Reynders și-a arătat sprijinul pentru remedierea acestei situații și a precizat că cetățenii români pot beneficia de suportul Uniunii Europene pentru rezolvarea problemelor și recuperarea beneficiilor, prin înregistrarea unei solicitări pe site-ul Centrului European al Consumatorilor România.
Acest serviciu este un instrument util, gratuit, conceput pentru a veni în ajutorul consumatorilor atunci când: întâmpină probleme cu un produs sau un serviciu achiziționat dintr-un alt stat european, vor să știe ce drepturi au în timpul unor călătorii în alt stat European, vor să depună o plângere împotriva unei companii europene, în vederea soluționării problemei”, se detaliază în postare.
Activitatea Comandamentul Sezon Estival 2023 pe litoralul Mării Negre a continuat pe parcursul celei de-a patra săptămâni, respectiv în perioada 17 – 23 iulie.
Concret, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor, care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2023, au desfăşurat activităţi de control în 235 de unități localizate în cele 6 zone de interes turistic – Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Costineşti, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia și Constanța, iar zeci de unități s-au ales cu amenzi sau cu măsuri de interzicere/ suspendare a activității.
Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, pentru abaterile de la legislaţie au fost sancţionate contravenţional 47 de unități, cu amenzi în valoare de 551.200 de lei. În același timp, au fost emise 5 ordonanțe de interzice a activității și o ordonanță de suspendare a activității, fiind totodată confiscate și direcționate către unități de neutralizare produse alimentare, în cantitate totală de 367 de kg (carne de vită, carne de pui, pește, produse din pește și ouă, înghețată).
„În urma controalelor s-au constatat deficienţe cu privire la comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreținerea spațiilor de prelucrare, depozitare și valorificare a produselor alimentare; depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare; lipsa documentelor care să ateste trasabilitatea produselor”, detaliază ANSVSA.
Totodată, instituția recomandă consumatorilor să apeleze cu încredere la echipele Comandamentului Sezon Estival 2023, problemele putând fi sesizate la 0786.577.007 sau la Call – Center 0800.826.787, cu mențiunea că „unităţile aflate în zonele de interes turistic sunt supravegheate şi verificate permanent de către inspectorii sanitari veterinari”.
Este evident că se încearcă mușamalizarea situației și primul vizat este chiar șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, care minte cu nonșalanță. El susține că la măsurătorile efectuate de Agenția de Mediu București au fost constatate depășiri cu numai 50% a concentrației admise la hidrogen sulfurat, dar în Raportul de Monitorizare al Agenției de Mediu depășirile sunt de 150%!
De fapt, șeful Găzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, nu ar trebui să se pronunțe în acest caz după ce în 2019 firma soției sale, Calipso Gef SRL, a încasat de la Eco Sud SA, administratorul Gropii de la Vidra, peste două milioane de lei pentru preluarea levigatului, dar o cantitate de peste 18.000.000 de litri de levigat a fost deversată în apele Argeșului, așa cum Ziarul de Investigații scria AICI. În acest caz au fost anchete ale Poliției și DNA.
La 4 ani de la scandalul deversării levigatului în Argeș, șeful „Gărzii” din Ilfov se laudă cu amenzile aplicate Eco Sud SA
În ultimele luni, poluarea cu hidrogen sulfurat din sudul Capitalei s-a amplificat. La sesizările oamenilor din Popești Leordeni, Berceni și Vidra, a reacționat doar presa, care a dezvăluit că poluarea este generată de la Groapa Vidra, administrată de Eco Sud. Instituțiile statului au ignorat plângerile oamenilor.
„Ziarul de Investigații” a mai scris despre modul în care șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore încearcă să mușamalizeze poluarea cu hidrogen sulfurat emanat de la Gropa de gunoi Vidra. Se contura concluzia că Emil Grigore nu dă curs sutelor de sesizări ca să nu deranjeze interesele de afaceri ale Eco Sud SA.
În contextul noului val de sesizări ale locuitorilor din Popești Leordeni în legătură cu aerul irespirabil care le intră în case, „Ziarul de Investigații” a solicitat Gărzii de Mediu Ilfov mai multe informații cu privire acțiunile de control efectuate și monitorizarea gestionării deșeurilor de la Groapa Vidra.
Surpriza este că Emil Grigore, care a rămas șef al Gărzii de Mediu Ilfov după scandalul din 2019, acum se laudă cu amenzile administrate Eco Sud SA, de la care firma soției sale a încasat milioane de lei.
Potrivit răspunsului semnat de comisarul șef Emil Florin Grigore, în perioada 2017 – 2022 comisarii din subordinea sa au derulat 28 de controale la Groapa Vidra și au aplicat 12 sancțiuni, un avertisment și 11 amenzi. Valoarea totală a celor 11 amenzi administrate Eco Sud SA a fost de 630.000 de lei. Este o sumă infimă în raport cu profitul net al Eco Sud din 2022, de peste 42 milioane de lei.
Când vine vorba de neregulile constatate, Emil Grigore „bate apa în piuă” ca să pară ocupat
O altă informație solicitată de „Ziarul de Investigații” se referă la „deficiențele constatate în timpul controalelor în perioada 2019 – 2022 de către GNM la groapa de gunoi de la Vidra remediate de către Eco Sud SA”.
Șeful Gărzii de Mediu din Ilfov a evitat să se refere la vreo neregulă constatată la Eco Sud, lansându-se într-o lungă disertație despre rolul Gărzii de Mediu, care „verifică periodic și monitorizează permanent activitatea depozitului de deșeuri gestionat de către Eco Sud SA în comuna Vidra, județul Ilfov, atât în privința avizelor și autorizațiilor deținute, esențială fiind Autorizația Integrată de Mediu”. Comisarul șef Emil Grigore a mai adăugat că „Eco Sud SA a obținut deja, din partea APM Ilfov, Decizia de emitere a vizei anuale pentru perioada 11.12.2022 – 11.12.2023”, pentru a demonstra că la Eco Sud SA este totul OK.
Practic, „Ziarul de Investigații” a întrebat ce deficiențe au fost constatate la controalele efectuate la Eco Sud SA în perioada 2019 – 2022, dar șeful Gărzii din Ilfov a răspuns că Eco Sud a obținut viza anuală!?
Șeful Gărzii de Mediu Ilfov minte, susținând că la măsurătorile APM București depășirea la hidrogen sulfurat era de 50%
Comisarul șef spune ceea ce am scris și noi în decembrie, că Garda de Mediu Ilfov a cerut Agenției de Protecția Mediului București efecturea unor măsurători privind calitatea aerului în zona Popești Leordeni, Jilava, Vidra, Berceni, unul din obiectivele acestei analize fiind măsurarea conținutului de hidrogen sulfurat (H2S), cunoscut și ca „gaz de canalizare”. Primele măsurători n-au fost concludente și s-au făcut noi măsurători, de această dată cu autolaboratorul Agenției de Mediu din București.
În răspunsul semnat de comisarul șef Emil Grigore se spune că la ultimele două măsurători au fost înregistrate depășiri la concentrația de hidrogen sulfurat, dar acestea nu erau mari, ci de numai 1/2, adică de 50%, din valoarea concentrației maxime admise.
„Pentru Hidrogenul sulfurat (H2S) nu s-au înregistrat depășiri ale CMA în niciunul dintre punctele de monitorizare, dar ultimele 2 măsurători au fost mai ridicate decât precedentele, situându-se puțin peste 1/2 din CMA (concentrația maximă admisă)”, se spune în răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov.
În realitate, în Raportul Agenției de Mediu București se spune că la hidrogen sulfurat erau depășiri de până la 150%!
Comisarul șef al Gărzii de Mediu Ilfov minte cu nonșalanță, depășirile la hidrogen sulfurat sunt cu mult mai mari, confirmând sesizările locuitorilor din Popești Leordeni, care se pâng de aerul otrăvit care le pătrunde în case.
„Ziarul de Investigații” a intrat în posesia Raportului de Monitorizare al Agenției de Protecția Mediului București și depășirile constatate la măsurătorile efectuate în perioada 21 – 28 octombrie 2022 la trei puncte de monitorizare, Punctul 1 (Poliția Jilava), Punctul 2 (str Biruinței, Pasarela Pietonală din Popești Leordeni) și Punctul 3 (str Valea Sterii, Stadion Berceni) sunt cu mult mai mari decât cele comunicate de șeful Gărzii din Ilfov.
În condițiile în care limita maximă admisă la hidrogenul sulfurat este 0.015 mg/mc, la Pasarela Pietonală au fost înregistrate depășiri la aproape toate măsurătorile: „În punctul de monitorizare nr 2 au fost înregistrate 15 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 17 măsurători efectuate. Depășiri au fost înregistrate în fiecare zi de monitorizare, concentrația maximă înregistrată fiind de 0.03747 mg/mc”, se spune în Raportul APM București. Asta înseamnă o depășire a concentrației maxime admise cu 149,8%.
În zona stadionului Berceni, au fost valori depășite la jumătate din măsurătorile efectuate: „În punctul de monitorizare nr 3 au fost inregistrate 9 depășiri ale concentrației maxime admisibile de H2S din cele 18 măsurători efectuate”, se spune în raportul Agenției de Mediu București.
Au fost înregistrate depășiri mari și la măsurătorile efectuate cu autolaboratorul în zona Poliției Jilava. Pe 26 octombrie, între orele 20.30 și 22.30, au fost depășiri cu 145% a limitei maxime admise.
Eterna rezolvare, cu „s-au luat măsuri”. Una dintre acestea vizează arderea gazului
Răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov are și un bogat conținut de asigurări formale că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit cu „gaz de canalizare”, deoarece „prin acțiunile de control, GNM a impus societății Eco Sud mai multe măsuri în scopul îmbunătățirii activității pe linia protecției mediului”.
Cum se va întâmpla acest miracol? Iată cum sună promisiunile:
1. „operatorul economic va adopta toate mecanismele tehnologice și organizatorice necesare evitării oricăror riscuri care ar putea afecta sănătatea populației”.
2. „operatorul va realiza o analiză detaliată a tuturor surselor de producere de disconfort, în special olfactiv, urmând să identifice cele mai bune soluții tehnice de diminuare a acestora”.
Tot la capitolul asigurări că aerul din sudul Capitalei nu va mai fi otrăvit de gazul toxic emanat de la Groapa Vidra se înscrie și faptul că „au fost impuse operatorului Depozitului Ecologic Vidra măsurile de a respecta cu strictețe prevederile Normativului Tehnic aprobat prin Ordinul nr. 757/2004 în ceea ce privește tehnologia de depozitare”, dar și „monitorizarea continuă a funcționării sistemului de ardere a gazului de depozit”.
Axioma șefului de la Garda de Mediu: „mirosurile sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”
După ce a încercat să fixeze ideea că depășirile concentrației maxime de hidrogen sulfurat nu ar fi la valori periculoase, șeful Gărzii de Mediul Ilfov a încercat să își impună și punctul de vedere că, până la urmă, mirosurile grele emanate de la Groapa Vidra sunt caracteristice unei gropi de gunoi.
„Conform constatărilor comisarilor Gărzii Naționale de Mediu, urmare a discuțiilor purtate cu reprezentanții Depozitului Ecologic Vidra, din analiza documentelor puse la dispoziția echipei de control a GNM, precum și din datele cuprinse în Planul de Gestionare a disconfortului olfactiv, detinut de catre SC Eco Sud SA, rezultă ca sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv, care pot fi resimțite în vecinătate, sunt reprezentate de: rampa de descărcare a deșeurilor, zona bazinelor de colectare a levigatului, zona de exploatare – zona activă, toate acestea fiind parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”, se spune în adresa semnată de Emil Grigore.
Concluzia șefului Gărzii de Mediu Ilfov este clară: „sursele generatoare de mirosuri sesizabile olfactiv” sunt „parte a activităților normale pentru un Depozit de deșeuri”.
Dilemă aberantă. Garda de Mediu a cerut DSP Ilfov să spună dacă hidrogenul sulfurat e periculos pentru sănătatea oamenilor
Solicitare aberantă. Garda de Mediu Ilfoc a cerut DSP Ilfov să îi comunice dacă depășirile la hidrogen sulfurat afectează sănătatea oamenilor
În răspunsul Gărzii de Mediu Ilfov se mai spune că a fost cerut punctul de vedere al DSP Ilfov, dacă depășirile la hidrogen sulfurat sunt periculoase pentru sănătatea oamenilor.
„În aceste condiții, analizând concluziile Raportului de monitorizare, precum si în conformitate cu reglementările legale în vigoare, GNM – CJ Ilfov a solicitat Direcției de Sănătate Publică Ilfov să ne comunice dacă depășirile înregistrate pun în pericol sănătatea populației”, se spune în adresa Gărzii de Mediu Ilfov.
Este o dilemă aberantă. Evident că din moment ce a fost depășită o „concentrație maximă admisă”, orice depășire a acesteia, cu 50%, cum susține șeful Gărzii de Mediu Ilfov sau cu 150% cum au demonstrat măsurătorile Agenției de Mediu București, este pusă în pericol sănătatea oamenilor.
Un om din sistem explică cum se mușamalizează rezultatele măsurătorilor la hidrogen sulfurat
Mușamalizarea rezultatelor măsurătorilor este de notorietate în sistemul de protecție a mediului. George Gârbacea, care a condus Agenția pentru Protecția Mediului București a relatat într-un reportaj realizat de „Recorder” pe tema aerului otrăvit din zona Popești Leordeni cum sunt mușamalizate monitărizările concentrațiilor de hidrogen sulfurat.
„Eu chiar am avut, anul trecut, în vară, o campanie de monitorizare a hidrogenului sulfurat în nordul capitalei și problema care era? În datele de monitorizare, totul era bine, numai că tehnologia de monitorizare, în normele tehnice, făceau o medie la două zile și ei puteau să elibereze…
În sudul Bucureștiului, concentrația de hidrogen sulfurat din aer depășește limita maximă admisă cu 150 la sută
E super-simplu. Eu pot să eliberez, mă uit unde bate vântul și unde-i stația de monitorizare și îi dau drumul trei ore și oricum vântul bate în direcția inversă. Ceilalți știau că sunt monitorizați. Chiar am publicat raportul ăla în care se spunea că totul e OK, deși… Mi-am cerut scuze oamenilor, pentru că știam că miroase. Adică mă sunau oamenii și le spuneam că măsurătorile sunt bune. După o perioadă îmi era și rușine”, a povestit George Gârbacea.
Potrivit acestuia, nu ar fi deloc complicat să fie rezolvată problema poluării cu hidrogen sulfurat, deoarece dacă s-ar face o monitorizare corectă, cu publicarea rezultatelor în timp real, operatorii gropilor de gunoi ar fi obligați să ia toate măsurile pentru captarea gazelor toxice: „Clar, e o problemă care se poate rezolva foarte simplu. Prin acord de mediu să se impună monitorizarea și datele să fie transmise publicului în timp real. N-ar trebui să miroasă. Dacă toate instituțiile și-ar face treaba nu ar trebui să miroasă”. Dar instituțiile nu-și fac treaba, iar prima dintre acestea e Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore.
În 2019, levigatul de la Vidra era deversat în râul Argeș de firma familiei Grigore, care a încasat două milioane de la Eco Sud
În 2019 Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul de la firma familiei Grigore care deversa levigat în apele Argeșului
Pentru a lămuri mai bine cum stau lucrurile acum, în iulie 2023, vom relua câteva informații publicate de „Ziarul de Investigații” despre scandalul în care a fost implicat în 2019 șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore. Atunci, Poliția și Garda Națională de Mediu au prins în flagrant șoferul unei cisterne care se pregătea să deverseze 19.000 de litri de levigat în râul Argeș.
Cisterna era de la firma Calipso Gef SRL, a cărei directoare este Mihaela Grigore, soția șefului gărzii din Ilfov, Emil Grigore, iar levigatul era preluat de la Groapa de la Vidra administrată de Eco Sud SA. În jumătate de an, firma soției lui Grigore a preluat de la Vidra și a deversat în Argeș peste 870 cisterne cu levigat, adică 18.000.000 de litri, încasând de la Eco Sud 2,3 milioane lei.
Implicarea șefului gărzii a fost demonstrată cu documente. În declarația de avere nr 5.979/22.05.2019 a șefului Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore, este menționat salariul său de la „Gardă” (43.427 lei), dar și salariul de 12.780 lei încasat de soția sa, Mihaela Grigore, în calitate de director la Calipso Gef SRL. Aceleași venituri ale soției de la Calipso Gef SRL au apărut și în declarațiile de avere ale lui Emil Grigore, nr 4.157/18.05.2017 și nr 5.240/24.05.2018.
De fapt, firma respectivă a fost șefului de Gărzii de Mediu Ilfov, fiind trecută în 2018 pe numele soției sale. „Din rapoartele de informații furnizate de Recom a reieșit că domnul Emil Grigore, comisar șef la Comisariatul Gărzii de Mediu Ilfov figurează ca asociat în cadrul Calipso Gef SRL până în anul 2018”, se spunea în adresa nr 7.188/02.12.2019 a Gărzii Naționale de Mediu către DNA.
Deci șeful Gărzii de Mediu Ilfov, Emil Grigore și soția sa, Mihaela, au încasat 2,3 milioane de lei pentru a polua râul Argeș cu peste 18.000.000 de litri de levigat preluat de la Groapa Vidra.
De ce tolerează ministrul Mediului, Mircea Fechet, mușamalizarea poluării din sudul Capitalei de către șeful Gărzii de Mediu Ilfov?
Pentru a explica mușamalizarea otrăvirii aerului din sudul Capitalei cu hidrogen sulfurat să amintim câteva detalii. În toamna lui 2022, când poluarea cu hidrogen sulfurat devenise insuportabilă, locuitorii din Popești Leordeni, Berceni și Vidra au adresat Gărzii de Mediu Ilfov sute de sesizări. Deși are ca atribuții „controlarea activităților cu impact asupa mediului” și sancționarea poluatorilor, Garda de Mediul Ilfov, condusă de Emil Grigore, a refuzat să înregistreze sesizările oamenilor, recomandându-le să se adreseze DSP Ilfov.
Ulterior, sesizările au fost înregistrate, dar nu au fost soluționate.
Potrivit fostului comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, din 552 de petiții nesoluționate de Garda Națională de Mediu în toată țara, 500 erau erau petiții nesoluționate de Garda de Mediu Ilfov, condusă de Emil Grigore
Acum, prin răspunsul oferit „Ziarului de Investigații”, același șef al Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, susține că depășirea concentrației maxime admise la levigat este de 50%, deși măsurătorile Agenției de Mediu București au demonstrat o depășire de 150%.
Mai rău de atât, șeful Gărzii din Ilfov pune la îndoială chiar faptul că depășirile la hidrogen sulfurat ar fi periculoase pentru sănătatea oamenilor și a cerut punctul de vedere al DSP Ilfov.
De câte astfel de dovezi ar mai fi nevoie pentru ca ministrul Mediului, Mircea Fechet, care a fost secretar de stat la Mediu și în 2019, la vremea scandalului cu levigatul deversat în Argeș, să priceapă că șeful Gărzii din Ilfov, Emil Grigore, este unul dintre principalii artizani ai mușamalizării poluării aerului din sudul Capitalei?
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
