2 C
București
sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 178

A controversial Bulgarian businessman has bought thousands of hectares of land in Southern Romania. Some of the transactions have raised suspicions

Svetoslav Ilchovski

According to the financial press, Ilchovski owns more than 10,000 ha of agricultural land in the south of the country. Part of the farmland was bought from the owner of the „University of Craiova” Football Club, Mihai Rotaru, who owned 5,700 ha in Olt and Dolj, but who, in 2022, quit doing business in the agricultural field. The business media show that, in December, Altimir BS Eood, of Karlovo, Bulgaria, owned by Svetoslav Bozhidarov llchovski, bought Rural Capital from Rotaru, a cereal farming business. The Romanian football club owner has not denied the transaction, which can be found using the database of the Romanian National Trade Register House, but preferred not to comment.

Ilchovski has also bought land from other farmers in the south of the country, one of them being Cornel Stroescu, from Mehedinți. Ilchovski purchased Strovar SA and Hastro SRL Șovarna from Stroescu, which both own thousands of hectares of agricultural land.

Ilchovski made shocking revelations in the scandal of former Prime Minister Boiko Borisov, photographed naked with stacks of money and gold bars

Two years ago, Svetoslav Ilchovski made revelations that shocked Bulgaria. The Bulgarian press presented the disclosures Ilchovski made before a parliamentary commission investigating the scandal involving Bulgaria’s prime minister at the time, Boiko Borisov. The businessman made these revelations having witnessed many instances where the fields of politics and business had crossed paths.

Ilchovski developed his business and became one of the largest landowners in Bulgaria in an economic and political climate known for the high levels of corruption –  even higher than in Romania –  one awash with news about hired assassinations, car bomb explosions, extortion, blackmail and mafia networks. In May, Bulgaria’s chief prosecutor, Ivan Ghesev, escaped with his life after a device exploded in the proximity of his passing official state car.

In May 2021, Svetoslav Ilchovski appeared before the Parliamentary Commission investigating the scandal involving Boiko Borisov. Compromising photos, allegedly taken in Borisov’s bedroom while he was sleeping naked in bed, appeared in the Bulgarian media on June 17, 2020. The photos showed a gun resting on the bedside table, alongside gold bars and stacks of €500 notes. It was the perfect portrait of high-level corruption.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Noptiera-%E2%80%9Eseif-a-fostului-prim-ministru-al-Bulgariei-Boyko-Borisov.jpg
The „safe” bedside table of the former prime minister of Bulgaria, Boyko Borisov

Borisov denied the authenticity of the photos, but later appeared to confirm them, without explicitly stating whether they were real or fake. He suggested that he was being harassed, with the aid of a drone, by the president of Bulgaria, Rumen Radev, who lives in the same area and with whom he has strained relations. In reply, called the accusations ridiculous.

The Bulgarian Parliament launched an investigation and, on the 5th of May, 2022, Svetoslav Ilchovski testified before the parliamentary commission investigating the illegalities of the government led by Boiko Borisov. His testimony shocked the Bulgarian press, primarily because of the spicy details he revealed, of the prime minister’s personal life.

„Svetoslav Ilchovski spoke on a variety of topics, including public scandals involving the Prime Minister of Bulgaria, to which he added some rather spicy details. Everyone was surprised when the agrarian businessman claimed to know the identity of the woman who photographed Boyko Borissov sleeping naked at his residence, with a gun and stacks of euros and gold bars on his bedside table. (…) He refused to reveal her name, but claimed that she was an escort paid 5,000 leva (approximately 2,500 euros) to provide sexual entertainment for the prime minister”, reported the Bulgarian publication „Baricada”.

The combination of politics and business in Bulgaria: pressure, blackmail, and even the RAPE of a businessman in police custody

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Dezvaluirile-socante-ale-lui-Ilchovski-au-facut-valuri-in-presa-din-Bulgaria-.png.jpg
Ilchovski’s shocking revelations made waves in the Bulgarian press

Beyond their spiciness, the more consistent revelations of Svetoslav Ilchovski spoke of the dire climate of the Bulgarian business life, depicting stories of pressure, blackmail, influence peddling, and even the RAPE in police custody of businessman Minyu Staykov. He even accused incumbent Prime Minister Boiko Borisov of being involved in a mafia-style money extortion operation from businessmen.

„Also discussed were the gun, money and gold bars in Borissov’s bedside drawer, the gang-rape of businessman Minyu Staykov while he was in police custody, and other recent incidents and events. According to Ilchovski, the gold in the photos was a birthday present from a wealthy business duo named Ivan <<Pileto>> and <<Tzolo>>.

According to Ilchovski, such behavior is normal in the Bulgarian climate, <<an everyday pattern>>, as he put it. His revelations, wrote the Bulgarian press, confirmed what Bulgarians had long suspected: that every sector of the economy was divided and controlled by businessmen close to the Government, that they were all under the thumb of Boyko Borisov, and that all of the ministers were mere <<puppets on strings> >”.

Ilchovski claimed that he had been blackmailed by people around the prime minister. His accusations targeted one of the owners of the poultry company "Gradus", Ivan Angelov, nicknamed "Pileto"- "chicken" in Bulgarian, allegedly one of Boiko Borisov’s close associates. "According to Ilchovski, Angelov introduced himself as <<the hidden Head of the Ministry of Agriculture and the Food Agency>> during their meeting. Ilchovski claimed that, in 2014, he was forced to start selling grain to Angelov's companies at prices well below market value, in order to avoid "problems", "Barricada" also reported.

Later, Ivan Anghelov „Pileto” sued Ilchovski, requesting the payment of compensation of 7.5 million euros. And this is the way things stood when Ilchovski decided to move his business to Romania.

Ilchovski bought Stroescu’s agricultural businesses

But let’s go back to Ilchovski’s land acquisitions from Cornel Stroescu. Stroescu’s businesses had been built from scratch. Previously, the businessman and his wife had spent some time working in Germany. The couple invested the money they were earning in agriculture. In 2005, Stroescu leased 100 ha, which he got his brother to manage. In 2008, he leased another 460 ha. The Stroescus then returned to the country and established Strovar SA and Hastro SRL. They managed 2,000 ha of agricultural land through the two businesses . Stroescu also owns a poultry farm in Hinova, which supplies over 15,000 eggs to hypermarkets in the area on a daily basis.

In December 2022, the news emerged that the farmer Cornel Stroescu, founder of Hastro SRL Şovarna, had „decided to sell an area of ​​approximately 2,000 hectares, equivalent to 20% of his company’s shares, to one of the largest landowners in Bulgaria, Svetoslav Ilchovski ”. Stroescu explained on Agro TV how had  built the business which back then had a turnover of 11.5 million lei:

„We built something there, we did what no one else had done in Mehedinți County. I figured, someone else could pick it up and build upon it. (…). I accomplished something, I created 20 jobs where there was nothing, it was a former plot of CAP [nationalised land owned by the government and worked through free, state imposed labour by Romanian locals]. Everything had been torn down, now everything is new, a silo of 8,000 tons, machines, an area of ​​almost 2,000 hectares”.

In the press, Stroescu claimed that he had sold only 20% of his agricultural business to the Bulgarian businessman

In December, Cornel Stroescu declared for business publications that he had only sold 20% of Hastro SRL Șovarna to Ilchovski. The decision, he stated, had been taken because of the high costs, but also because he wanted to invest the money into the expansion of his poultry farm.

„It is a package of 20% of the shares, because we could no longer face the expenses, and the condition is that he makes the investments he signs up to make. We are not withdrawing from agriculture, we still have land, the poultry farm, we are investing 8 million euros in expansion”, explained Cornel Stroescu.

However, according to the Trade Register, Stroescu sold Ilchovski all of his shares, i.e. 100%, in Strovar SA and Hastro SRL

There are some contradictions in relation to these transactions, because Stroescu’s statements are contradicted by the records at the Trade Register, which prove that he has not only sold 20% to Ilchovski, but gave the Bulgarian landowner 100% of Strovar SA and Hastro SRL.

Why did Stroescu avoid stating that he had sold the companies to llchovski in their entirety? Why did Stroescu resort to this subterfuge?

For now, let’s see how the two transactions were registered at the Trade Registry. At the beginning of January, two changes, called “Decizii” (“Decisions”) were published in the Official Gazette no. 110/10.01.2023 regarding the transactions between Svetoslav Bozhidarov Ilchovski and Cornel Stroescu.

The first of these was Change/Decizia No. 88/23.11.2022 of the sole associate of Hastro Șovarna SRL, Cornel Stroescu, who owned 100 shares and transferred control of his firm to Agro Association – Dunav Ltd, with its registered office in Kozloduy, Bulgaria, represented by Svetoslav Ilchovski, Bulgarian citizen.

„Art 1. The assignment of 2 social shares is approved, with a nominal value of 41,100 lei/social share, in a total value of 82,200 lei, representing 100% participation in benefits and losses as follows: Stroescu Cornel assigns 2 social shares with a nominal value of 41,100 lei each and a total value of 82,200 lei, representing 100% of the company’s share capital, in favor of Agro Association – Dunav Ltd.

Art. 2. As a result of the mentioned assignment, Mr. Stroescu Cornel loses the status of sole associate of Hastro Șovarna SRL, and the structure of the company’s share capital will be as follows:

Agro Association – Dunav Ltd, 2 registered and indivisible shares, in total amount of 82,200 lei (equivalent to 16,686 euros) which represents 100% participation in benefits and losses”, says Decision no. 88/23.11.2022 of the associate of Hastro Șovarna SRL.

As a result of Stroescu’s departure from the company, article 5 provides for the change of the executive management of the company: „Mr. Stroescu Cornel is dismissed from the position of administrator and Mr. Borislav Toev, a Bulgarian citizen, residing in Vratsa county, the municipality of Mizia, is appointed as administrator”.

The second document published in the “Monitorul Oficial” [The Romanian government’s official publisher, responsible for announcing new laws or changes in the Register of Commerce, amongst others] on January the 10th refers to the transfer to the same company of Ilchovski, Agro Association – Dunav Ltd, of the shares of another company of the Stroescu family, Strovar SA Șovarna.

By Resolution no. 82/23.11.2022 of the general meeting of Strovar SA shareholders, the shareholders Stroescu Cornel, Stroescu Haidemarie, Stroescu Christian and Stroescu Maria, transfer their 12,000 shares, with a nominal value of 10 lei/share, for a total value of 120,000 lei, representing 100% participation in benefits and losses, to two companies, the first of them being Agro Association – Dunav Ltd, represented by Svetoslav Ilchovski, and the other Pro – Land Ood Ltd, from Pleven, Bulgaria, represented by Ivan Peevski.

Agro Association – Dunav Ltd, Ilchovski’s company, received 11,880 shares, worth 241,164 euros, representing a profit and loss participation rate of 99%, and Pro – Land Ood Ltd, Peevski’s company, received 120 shares, in the amount of 243 euros, i.e. 1% of the shares.

As a result of Ilchovski’s company taking control of Strovar SA, the same Borislav Toev was appointed administrator of this company, too.

And this is how Svetoslav Ilchovski came to own 100% of the shares of the two agricultural companies, simultaneously becoming the owner of the agricultural lands, constituting some of the assets of Strovar SA and Hastro SRL.

What does the law say? When selling agricultural land, the seller has to pay a tax of 80% if he disposes of the land before 8 have passed since the original purchase took place

The transactions with the shares of the two companies are perfectly legal. Some problems do arise, however, when it comes to paying taxes, as Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land has special provisions regarding the trading of companies that own such land.

On June 30, 2022, the Ciucă Government approved Ordinance no. 104/2022, to amend Law no. 17/2014 regarding the sale of agricultural land located outside the built-up areas.

According to art. 4^2, paragraph (1) of Ordinance 104, „agricultural lands located outside the village can be sold, before the completion of 8 years from the purchase, with the obligation of the sellers to pay an 80% tax applied to the positive difference between the value of agricultural land from the date of sale and that from the date of purchase”.

The same thing applies to the sale of agricultural land which is part of a company’s business assets: „In the case of alienation, through sale, of the control package of legal entities that own one or more agricultural land located outside the city and which represents more than 25% of the assets and to the extent that the alienation takes place before the completion of 8 years from the acquisition of any of these lands, the individual and/or legal entity that alienates has the obligation to pay a tax at the rate of 80% applied to the positive difference between the value of the land existing at the time of the alienation of the control package and that at the time of the acquisition of the land”.

In both situations, the value ​​of the land at the time of purchase, respectively of sale, is determined as part of a valuation process undertaken by representatives of the Romanian Chamber of Public Notaries.

As part of the assets of Strovar SA, company that had been taken over by Ilchovski in 2022, there were also lands that Stroescu had bought in 2021, for which the tax of 80% had to be paid

Let’s see how things stood, regarding the two transactions, for the shares in Strovar SA and Hastro SRL sold by Cornel Stroescu to Svetoslav Ilchovski. According to financial data, the share of land in the total value of the assets was 57% in the case of Strovar SA and 29% in the case of Hastro SRL. So in both cases, the condition provided by art 4^2, paragraph (2), „agricultural land located outside the village and representing more than 25% of the assets” was met, a condition that requires the seller to pay the 80% tax.

The other rule applies, too –  the one according to which the seller, namely Cornel Stroescu, would have had to pay the 80% tax  if a period of 8 years had not passed since the date he acquired the agricultural land.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este In-2021-Cornel-Stroescu-cumpara-terenuri-pentru-Strovar-SA-.png.jpg
In 2021, Cornel Stroescu bought land on behalf Strovar SA

For example, in 2021, at the Gârla Mare Town Hall, in Mehedinți, the „Communication of acceptance of the sale offer” no. 14/02.06.2021 was registered. According to this, Cornel Stroescu bought ​​1,84 ha of land on behalf as Strovar SA, which he managed, from Alin Claudiu Popescu, for which he paid 27,600 lei. On the same day, the Gârla Mare Town Hall registered another communication accepting a sale offer which saw Stroescu purchase, again on behalf of Strovar SA, a 1.2 ha plot of land from Popescu Gheorghiță, which he paid 23,077 lei for.

The two plots of land bought by Cornel Stroescu became, thus, part of Strovar SA’s assets in the spring of 2021. Just a year and a half later, so well before the 8-year cut-off point, Stroescu sold all of his shares in Strovar SA’s to Ilchovski – including the two plots.

According to the law, if Strovar SA, respectively Stroescu, were to sell these lands before the 8-year mark, i.e. before 2029, they would have had to pay the tax of 80% of the difference in the value of the lands between the two transactions – that is, the value of the lands between the spring of 2021, and December 2022, when Strovar SA was sold to Ilchovski.

We reach the eternal conclusion: that Romania not only has bad laws, but that applying them is, often, optional

And here lies a big dilemma. Why is it that, in December 2022, Cornel Stroescu said that he had sold only 20% of the shares to Ilchovski, stating that „it is a package of 20% of the shares”, but – from the records of the Trade Register –  it appears that Stroescu actually sold Ilchovski 100% of the Strovar shares SA and Hastro SRL? Was there a hidden deal between Stroescu and Ilchovski? Could the stake of this subterfuge be to avoid the 80% tax? Whether the tax was, indeed, paid or not, this dilemma still reveals one fact: that we have bad laws, which have confusing wording, and that their provisions are extremely difficult to verify.

Theoretically, these law provisions were approved to discourage speculative agricultural land transactions. Practically, they are difficult to apply.

Who is there to check when it is that a farmer has actually bought a certain piece of land which he adds to his company’s assets? Who checks what percentage of the assets of the company which the farmer is selling is represented by the value of agricultural land, or whether a company which is being sold had land in its assets which had been bought in 2008, or in 2021? No one checks, because a bad law becomes – automatically – optional.

Procurorii fac totul pentru ca procesul fostului edil din Năvodari să aibă un alt final, după ce faptele s-au prescris

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt deciși să obțină un alt final în dosarul fostului primar al orașului Năvodari, trimis în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupție.

Soluția finală a fost pronunțată abia în urmă cu câteva zile, însă procurorii consideră că achitările din dosar nu sunt o soluție corectă, astfel apelează la o cale extraordinară de atac.

Potrivit unui comunicat al procurorilor, a fost declarat „recurs în casație împotriva Deciziei nr. 237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, pronunțată în apel în dosarul nr. 3743/2/2015 privind mai mulți inculpați și având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni de corupție și spălarea banilor, în care DNA a dispus trimiterea în judecată la data de 27 noiembrie 2014”, deoarece la mijloc sunt „multiplele opinii juridice exprimate în spațiul public”.

Astfel, „pentru a preveni generarea unei practici neunitare în aplicarea Deciziei CJUE din 24 iulie 2023 în cauza C-107/23, în cuprinsul motivelor de recurs în casație a fost formulată și o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”.

Nicolae Matei, ex primarul din Năvodari, acuzat în 2014 de abuz în serviciu în formă continuată (3 infracțiuni), tentativă la infracțiunea de abuz în serviciu, dare de mită și constituire a unui grup infracţional organizat, a fost și arestat la momentul trimiterii în judecată. Alături de acesta, judecate au fost și alte persoane, o firmă, persoane fizice fără calitate specială, cât și nume cunoscute în zonă. Printre acestea, și o judecătoare – Corina Eugenia Jianu, acuzată de abuz în serviciu (2 infracțiuni) și luare de mită.

Consilier si viceprimar al orasului Navodari începând cu anul 2000 și ulterior, din 2008, primar al orasului Navodari, Nicolae Matei arăta într-o prezentare, printre alte realizări, și că a „transformat Navodari în stațiune balneo-climaterică”, DNA arată că de fapt transformase primăria într-o afacere proprie. Actualmente consilier local din partea Partidului Neamul Românesc, Nicolae Matei, era acuzat că a produs primăriei pe care o conducea un prejudiciu de 119.495.866,4 lei.

În perioada 2010 – 2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii Năvodari, pe malul Mării Negre, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată.

La data de 23 iulie 2012, inculpatul Matei Nicolae și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din funcția de primar al orașului Năvodari, legate de corecta gestionare și administrare a patrimoniului orașului, cu ocazia vânzării, la un preț derizoriu, a trei terenuri în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha.

Astfel a fost provocată o pagubă de 1.853.970,4 lei în dauna primăriei Năvodari, respectiv diferența dintre suma de 2.129.480 lei (reprezentând valoarea reală de circulație a terenurilor) și suma de 275.509,6 lei (reprezentând prețul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri), fiind obținute foloase necuvenite de cumpărătorul bunului. Contractul de vânzare-cumpărare pentru cele trei terenuri, aparținând domeniului privat al orașului Năvodari, a fost încheiat în numele SC Dormarbib Group de inculpatul Gurgu Isidor, cunoscând că cele trei terenuri provin din săvârşirea unei infracţiuni de către primarul Matei Nicolae.

Într-un demers separat, la data de 20 decembrie 2012, inculpatul Matei Nicolae, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, a încheiat un contract de schimb cu sultă (sumă de compensare) autentificat la 20.12.2012 la un biroul notarial. Prin acesta, el a transmis și respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 lei, iar în schimb, a primit de la SC Dormarbib Group SRL suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari.

Astfel, s-ar fi putut provoca o pagubă de 4.919.932 lei în dauna primăriei Năvodari, reprezentând diferența dintre valoarea de circulație a terenurilor schimbate și care urmau să fie schimbate (5.846.780 lei) de către orașul Năvodari plus sulta de 2.592 lei și valoarea de circulație a terenului schimbat de SC Dormarbib Group SRL (929.440 lei) precum şi un folos necuvenit SC Dormarbib Group SRL.

În perioada 1 septembrie 2010 – 21 mai 2014, în calitate de primar al orașului Năvodari, inculpatul Matei Nicolae a efectuat mai multe plăți către Asociația Fotbal Club Săgeata Năvodari, în cuantum total de 12.653.000 lei, cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în domeniu.
O parte din această sumă de bani, respectiv 2.269.510,00 lei, a fost transferată din conturile Asociației Fotbal Club Săgeata Năvodari, în perioada 22 mai 2012 – 03 iulie 2013, de către inculpatul Manu Vasile Alexandru către societăți de tip fantomă, sub acoperirea unor operațiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.

La data de 19 octombrie 2010, în baza unei înțelegeri preexistente, Matei Nicolae a dat inculpatei Jianu Corina Eugenia care, la momentul săvârșirii faptei era judecător în cadrul Judecătoriei Constanța, prin intermediul fiicei acesteia, un teren în suprafață de 500 m.p., situat în orașul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle de serviciu ale magistratului învestit cu soluționarea a două dosare, prin care s-au vătămat drepturile și interesele legale ale orașului Năvodari și au fost obținute foloase necuvenite pentru persoanele implicate.

Fapta ar fi fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între SC Top Vision SRL (al cărei asociat unic este Matei Nicolae) şi fiica magistratului, prin care aceasta din urmă a dobândit terenul respectiv la prețul de 8.560 de lei, deși valoarea de circulație a acestuia era de 139.550 lei.
Transferul acestei suprafeței de teren s-a realizat la scurt timp după ce inculpatul Matei Nicolae, a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătorești nelegale și netemeinice pronunțate cu rea-credință de către inculpata Jianu Corina Eugenia
”, detalia DNA.

La acel moment, dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa, după care a fost strămutat la Curtea de Apel București, care a dat o primă sentință în anul 2020, încă de atunci de achitare pentru mai multe infracțiuni. Chiar și așa, fostul edil a primit pentru abuz în serviciu din perioada 2010 – 2011 închisoare cu executare:

Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, (…) achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă 23.07.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată (faptă 20.12.2012). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (faptă anul 2011). Achită pe inculpatul Matei Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (faptă 01.09.2010-21.05.2014).

Condamnă pe inculpatul Matei Nicolae la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 – 17.10.2011). Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.

Constată că infracţiunea pentru care inculpatul Matei Nicolae a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.

Contopeste pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi aplică pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani inchisoare. Inculpatul Matei Nicolae va executa pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie”.

La o distanță de mai bine de doi ani, luna trecută, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința definitiva:

Încetează procesul penal ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale: – față de inculpatul Matei Nicolae (…). Constată că inculpatul Matei Nicolae a fost reținut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 14:00, până la data de 30.08.2014, ora 14:00 și arestat preventiv în perioada 10.09.2014 – 24.04.2015. Constată că inculpatul Gurgu Isidor a fost re?inut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 16:05, până la data de 30.08.2014, ora 16:05 (…)”.

Aveți drum în Portugalia? MAE are o atenționare

Sursa: eu-registry.com

Ministerul Aafacerilor Externe (MAE) a emis ieri o atenţionare de călătorie în Republica Portugheză – Portugalia, cum este cunoscut acest stat.

Atenționarea are legătură cu riscurile crescute de producere a incendiilor de vegetație, în condițiile în care de câteva săptămâni aceeași atenționare vizează și cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Grecia, unde țara noastră a trimis în ajutor forțe din cadrul IGSU.

Cât privește Portugalia, MAE arată că cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească trebuie să știe că „pentru perioada 31 iulie – 4 august 2023, autoritățile locale au anunțat existența unui risc major de producere a incendiilor de vegetație pentru următoarele regiuni din zona continentală: Nord, Centru, Alto Alentejo și Algarve”.

Recomandările MAE sunt astfel ca românii „să se informeze, înainte de începerea călătoriei, în legătură cu situația existentă atât pe traseu, cât și la destinație și să evite deplasarea în zonele în care există incendii în desfășurare sau un pericol iminent de producere a acestora”.

Totodată, sfatul este ca cetățenii români, „care se află într-o zonă în care se manifestă un incendiu, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să urmărească în permanență sursele oficiale de informare publică, prin consultarea paginii oficiale de Internet a Institutului pentru Mare și Atmosfera: IPMA – Perigo de Incêndio Rural (PIR) Continente, pentru obținerea informațiilor actualizate”.

Totodată, „cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Lisabona: +351213968812, +351213979982, +351213966463, +351213960866; apelurile la ultimele două numere de telefon fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență,au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Repubica Portugheză: +351927411628.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.ipma.pt/en/, http://lisabona.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie”.

Acord în coaliție: măsuri pentru reducerea deficitului bugetar

Sursa: Guvernul României

Fum alb la Palatul Victoria, după ce membrii coaliției de guvernare au reușir să ajungă la un acord privind măsurile pentru reducerea deficitului bugetar.

Dincolo de declarațiile anterioare, fostul și actualul premier par că și-au dat mâna și au reușit să găsească un numitor comun… sau mai multe.

Ieri, ambii lideri ai coaliției PSD și PNL au ieșit cu declarații publice, traduse în postări pe Facebook, în care au anunțat fiecare, pentru publicul din mediul virtual care îi urmărește, care sunt măsurile trasate.

Astfel, liderul PSD Marcel Ciolacu a arătat că este vorba despre un „plan extins pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului”, accentuând că „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul, nu cetățeanul și mediul privat”:

Am identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate, vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții. Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm îndemnizațiile de conducere la societățile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența.

Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat.

În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației!

Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!

Pe de altă parte, liderul PNL Nicolae Ciucă, cel care i-a predat ștafeta de premier lui Ciolacu, a subliniat că „are încredere” în acesta. Și, firește, a punctat că în coaliție există un acord.

Din ce a detaliat Ciucă, este vorba despre „o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri”, scopul fiind de a asigura „o dezvoltare robustă a României în următorii ani, dar și să ne încadrăm, anul acesta, într-o cotă de deficit bugetar agreată cu organismele internaționale”:

Am căzut de acord ca, pentru anul 2023, să avem o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei. Aceasta va fi compusă, simetric, din aproximativ 6 miliarde lei provenite din reducerea cheltuielilor și aproximativ 6 miliarde lei din asigurarea de noi venituri.
Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, am considerat obligatoriu ca, înainte de orice discuție despre veniturile la buget și eforturi cerute mediului de afaceri sau populației, să avem o decizie despre reducerea cheltuielilor statului și despre viziunea creșterii economice a României pe termen mediu și lung.

În momente ca acestea, statul trebuie să fie primul care dă dovadă că este gata să se eficientizeze pentru a asigura dezvoltarea României. Referitor la reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar am agreat asupra câtorva zeci de măsuri, dintre care am să menționez câteva:

Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți);

Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.

Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.

În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.

Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.

Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.

Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.

Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Cred cu tărie, în continuare, că trebuie să fim foarte atenți la utilizarea eficientă a investițiilor majore care au intrat și vor intra în România și la atragerea fondurilor din PNRR. De asemenea, este necesar ca, împreună cu specialiștii noștri, să creăm un grup de lucru permanent, care să gândească o proiecție multianuală, care să dea un ”boost” economiei României.

Am încredere că Guvernul Ciolacu va adopta și implementa cu eficiență aceste măsuri, atât de necesare în contextul unui război la graniță, al previziunilor nu tocmai optimiste privind economia globală și al nevoii României de dezvoltare susținută”.

Liviu Dragnea are o ipoteză: „Consider că AUR îl are în spate pe Coldea”

Captură video Youtube/Kanal D România
Captură video Youtube/Kanal D România

Când nu e ocupat cu gătitul, fostul lider al PSD Liviu Dragnea mai apare sporadic pe micile ecrane, unde emite diverse ipoteze.

Mai nou, despre formațiunea politică AUR, partid care în ultimele luni a tot urcat în sondaje.

Într-o intervenție la Realitatea TV, Dragnea a avansat ideea – nu foarte nouă – că AUR este o creație a serviciilor, având mai precis sprijinul lui Florian Coldea, fostul adjunct al Serviciului Român de Informații (SRI).

Florian Coldea a fost director adjunct al Serviciului Român de Informații mulți ani, ba chiat în 2006, timp de câteva luni, s-a aflat la conducerea interimară, după demisia lui Alexandru Radu Timofte din această funcție și până la numirea lui George Maior.

Eu consider că AUR îl are în spate pe Coldea, e problema lor. Dând la o parte asta, pe acel partid l-au votat niște oameni mulți, puțini pe baza a ceea ce le-au livrat pe social media.

Alegerile reprezintă un act de voință democratic. România nu mai este un stat democratic categoric în mintea lui și a șefilor lor SRI, este obligat să facă ei ordinea constituțională și să o definească.

Atâtea lucruri au ieșit la iveală făcute de Iohannis, atâtea lucruri au ieșit la iveală legate de actuala putere, de câte informații mai este nevoie ca oamenii să înțeleagă că direcția pe care ei au așternut-o în fața României este una rea, foarte rea”, a spus Liviu Dragnea, pentru sursa citată.

Pe de altă parte, când lanțul de iubire dintre Dragnea și Codrin Ștefănescu s-a rupt, acesta din urmă avea același lucru de spus despre fostul lider PSD. În august anul trecut, Codrin Ștefănescu scria că Dragnea petrecea timp cu „securistoizii, cu Coldea, Maior, Kovesi și alții, în case conspirative și la ordin

Rareș Bogdan: „Statul român este un stat foarte gras”

Foto: Facebook/Rareș Bogdan
Foto: Facebook/Rareș Bogdan

Liberalii s-au întâlnit, luni dimineaţa, la sediul central al partidului, cu ministrul de Finanţe, Marcel Boloş, pentru a discuta pe tema măsurilor fiscale, ocazie cu care europarlamentarul Rareș Bogdan a ieșit cu câteva declarații.

Potrivit acestuia, liberalii chiar au un plan, și știu exact cam ce nu ar trebui făcut în domeniu. Rămâne însă de văzut ce va stabili coaliția de guvernare, dat fiind că, din nou, declarațiile din PNL și PSD sunt contradictorii.

Astfel, conform de Agerpres, prim-vicepreşedintele PNL a subliniat că trebuie găsite „formulele optime”, care să nu afecteze sistemul privat. Totodată, Rareș Bogdan a arătat că este „exclus” ca PNL să fie de acord cu impozitul de 1% pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 de euro.

Cât despre impozitul la tutun, Rareș Bogdan consideră că este mult mai mic în România faţă de restul Europei. Soluții însă nu au fost neapărat propuse, acesta arătând doar că „România, la ţigări electronice, a plătit aşa numitul tutun rece 3% impozit. Toată Europa plătea o medie de 44%-48%”.

Și, pe aceeași linie, Rareș Bogdan a subliniat doar ce nu se poate face:

Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte. Statul român este un stat foarte gras. Trebuie să găsim formulele optime, în special care să nu afecteze sistemul privat.

Motorul economiei poate fi, în prezent şi în viitor, economia privată, companiile atât străine, cât mai ales companiile româneşti care trebuie întărite şi ajutate. Nu cred că trebuie să ne gândim la creşterea impozitului pe dividende în niciun caz, la scăderi de plafoane la microîntreprinderi”.

Șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Argeș, arestat pentru mită de 500 euro şi un cartuş de ţigări

Sursa: 123rf.com

Șeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă (CRAP) Argeș a ajuns în postura de arestat chiar în instituția pe care o conducea, ca urmare a unui flagrant pentru luare de mită.

Mita primită de acesta, 500 euro şi un cartuş de ţigări, îi fusese remisă de o persoană arestată, care urma să beneficieze astfel de unele tratamente mai speciale.

S-a întâmplat săptămâna trecută, dosarul în care șeful CRAP Argeș este acuzat de favorizarea făptuitorului şi luare de mită fiind instrumentat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Serviciul Teritorial Pitești.

Ancheta a inclus și percheziţii domiciliare, derulate cu sprijinul ofițerilor de politie judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Argeș și Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Ulterior audierilor care au urmat, șeful CRAP Argeș a fost reținut, iar ulterior a fost prezentat Tribunalului Argeș cu propunere de arestare preventivă. În aceeași zi, instanța a admis „propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – ST Piteşti. Dispune arestarea preventivă a inculpatului MARANGOCI CIPRIAN MIHAI, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.07.2023 și până la data de 27.08.2023, inclusiv”.

Însă şeful Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă nu e acuzat de o singură faptă, au detaliat procurorii DIICOT.

Astfel, pe lângă cei 500 euro şi cartuşul de ţigări, primite pentru a facilita suplimentarea numărului de vizite și a apelurilor telefonice a persoanei arestate preventiv și pentru ca aceasta să primească în incinta unității de detenție pachete cu o greutate mai mare decât limita legală, șefului CRAP Argeș i se impută că, „profitând de funcţia deţinută, inculpatul a pretins și primit sume de bani și bunuri de la persoane aflate în arest preventiv, în schimbul cărora le-a permis să primească vizite fără acordul prealabil al procurorului care efectuează urmărirea penală.

Acțiunile inculpatului au avut drept scop favorizarea persoanelor aflate în detenție cu consecința îngreunării cercetărilor în dosare instrumentate de către DIICOT”.

Deva, SPARTA României. Atracția turistică a verii 2023: Trotuare sparte, un ștrand care lasă de dorit și lupte politice imature, care împing la maxim limitele bunului simț. VIDEO EXCLUSIV

Deva. După căderea comunismului, un oraș în care își aveau reședința multe dintre figurile marcante din administrația publică a județului Hunedoara, dar și directorii întreprinderilor de stat din județ. Un oraș de provincie micuț, dar cochet și bine îngrijit, cu priveliști de invidiat. Locuitorii se puteau odihni la umbra copacilor bogați, și bucura de relaxare pe bulevarde aerate, într-o atmosferă plăcută. Un mic diamant, pe care soarele verii îl făcea să strălucească. Pe vremea când aerul condiționat era de domeniul imaginației, devenea greu să funcționezi, pe arșiță, într-un birou, atelier, sau în clasă. Farmecul aparte al orașului te atrăgea mai degrabă afară, unde puteai oricând da de un cunoscut cu care să schimbi o vorbă. Parcul cu copaci seculari de la poalele Cetății și ștrandurile din localitate erau, și ele, o alternativă cu mult mai atrăgătoare statului la muncă.

Foto: Ovidiu Gruescu, Unsplash

Tentația de a se bucura de acest gen de libertate, spun unii, a dus, însă, la dezvoltarea, după Revoluție, a unei alte fețe a Devei, însă. Metehnele vechi se schimbă greu, și nepotismul comunist s-a menținut în instituțiile publice. Posturi din acestea, greu de accesat dacă nu erai cumva conectat cu membrii unui cerc select. Oportunitățile pentru angajare s-au redus și mai mult o dată cu mutarea unor întreprinderi de stat în domeniul privat, și închiderea altora. În absența posibilităților de angajare, copiii proveniți din medii fără posibilități financiare, pile sau relații au ales, unii, calea străinătății, iar, alții, ocupații mai puțin ortodoxe. 

„Cetatea Crimei”

Cert este că Deva a început să fie cunoscută, de mulți români, din titlurile apărute în presă de-a lungul anilor. Unii locuitori cunosc această „a doua Deva” din experiențe personale nefaste – fiindcă Deva a mai fost cunoscută și drept „Cetatea Crimei,”  un loc cu un lung istoric de răfuieli în stil mafiot. Știrile despre incendieri, bătăi între clanuri rivale, amenințări, taxe de protecție, înșelăciuni la alba-neagra, proxenetism si alte infracțiuni au fost, mult timp, celălalt normal al Devei. 

Arestarea, la începutul anilor 2000, a unor capi ai lumii interlope, la un loc cu personaje de marcă din Poliția Locală, implicate și ele, în activități de crimă organizată, i-a făcut pe deveni care au avut de suferit la mâna acestora să respire ușurați. Reușita i-a fost atribuită lui Traian Berbeceanu, un polițist de carieră care muncise din greu la instrumentarea dosarului respectiv. Vinovații au intrat la închisoare, unde și-au ispășit condamnările. Ajunși în libertate, cei care au rămas în țară s-au orientat spre activități sportive. 

Foto: adevărul.ro

Anii au trecut. Deva a dobândit o telecabină, care a fost instalată pe Dealul Cetății, permițând accesul facil la aceasta. Noi fântâni arteziene și un spațiu de joacă modern pentru copii în parcul de la poalele cetății au adăugat un farmec aparte micii urbe. Autocare cu turiști erau des văzute poposind în zonă, pentru ca aceștia să se bucure, și pentru câteva ore, de farmecul incontestabil al Centrului vechi. Deva a devenit, din afară, un orășel ȘI mai fotogenic. 

În spatele camerelor, însă, scandalurile de corupție au continuat – de data asta, la nivel de administrație locală. Dezamăgiți de ceea ce unii numeau caracatița PSD, devenii au votat schimbarea pozitivă pe care au crezut că PNL o va aduce orașului.

Din 2017, primarul urbei este Florin Oancea, reprezentant al Partidului Național Liberal. Acesta administrează urbea alături de city-managerul ei, fostul polițist și scriitor devenit politician PNL și funcționar public, Traian Berbeceanu 

O alăturare interesantă, între un fost om al legii, deci o persoană cu un caracter moral trainic, și un politician cu un trecut… oarecum mai „colorat”. Mai precis în 2006, Oancea fusese exmatriculat de la programul de master al Universității de Vest „Vasile Goldiș, și amendat cu 1000 de lei. Universitatea demonstrase că Oancea își trimisese șoferul să susțină un examen, în locul său. Acesta s-a referit, în 2017, la incident ca o „copilărie” și un „eveniment asumat.” 

De aceeași asumare se pare că ar fi dat dovadă și unii dintre susținătorii cei mai ardenți ai primarului. Printre susținătorii administrației actuale se află și taman unii dintre membrii rețelei interlope demontate chiar de Traian Berbeceanu la începutul anilor 2000. 

Oamenii condamnați la închisoare au, desigur, dreptul la a-și reface viața o dată ce și-au ispășit pedeapsa. Până la urmă, dacă fostul primar și deținut Mircia Muntean își poate reface viața încercând din nou să candideze la un fotoliu din care a abuzat de poziția sa, lucru care a rezultat într-o condamnare, de ce nu ar putea să își trăiască viața după bunul lor plac și cei care au fost condamnați pentru alte infracțiuni?! Iar aceștia au, de asemenea, și ei dreptul la propriile lor afinități politice, și la a susține partidul în al cărui manifest cred.

O parte a devenilor implicați în activități criminale în anii 2000, printre susținătorii cei mai înfocați ai primarului

O problema ar apărea, totuși, atunci când reputația acestora ar fi folosită pentru a încerca să îi intimideze pe cei care critică abilitățile de administrator public ale primarului Devei. Fiindcă, de la câștigarea alegerilor încoace, despre Oancea se spune că și-ar fi format în jurul său o adevărată „brigadă.” Trecutul susținătorilor acestuia este menționat la intervale regulate de timp, în special de către politicianul local Emanuel Clej, dar și de către alți cetățeni, în spațiul virtual.

Grupul cel mai vocal al susținătorilor primarului Oancea, susține în postările sale Emanuel Clej, este formată din oameni cunoscuți pe plan local tocmai datorită trecutului lor „tumultuos”. Aceștia se afișează pe Facebook ca făcând parte din același grup de „frăție” cu unii dintre cei condamnați într-un dosar instrumentat de Berbeceanu. Una care l-a susținut din momentul în care a devenit primar – și a petrecut cu el. În pandemie, fără măști. Fiindcă, atunci când restul devenilor respectau restricțiile legate de pandemie, primarul găsise potrivit să petreacă, alături de susținătorii săi.  Live-urile de pe Facebook aferente evenimentului au devenit celebre la nivel național. 

De fapt, transmisiunile în direct de pe Facebook ale unora dintre susținătorii primarului au devenit la ordinea zilei o dată cu începutul campaniei electorale trecute. Mesajul folosit de aceștia pentru a atrage votanți a fost cel de luptă împotriva PSD. PNL nu a convins pe toată lumea – iar prestația reprezentanților săi la fruntea primăriei a impresionat și mai puțin. În mediul virtual, au continuat bătăliile între foști contra-candidați la primărie ai primarului, susținătorii primarului și, uneori, deși mai rar, primarul, însuși.

Mulți deveni sunt nemulțumiți de starea deplorabilă a municipiului care este, pentru ei, „acasă.” De câțiva ani de zile – mai precis, de când primarul Oancea a decis să aducă „îmbunătățiri” orașului, orașul a început să arate ca o zonă de război. Dacă intențiile acestuia pot fi bune, felul în care au decurs lucrările de amenajare i-a exasperat pe deveni

Dezastrul era evident anul trecut, când reporterii noștri au vizitat urbea reședință de județ. La descinderea din tren în Gara orașului, te întâmpina o clădire înconjurată de schele – un spațiu mort. Accesul în și din gară se făcea pe rampe extrem de precar amenajate. Doar cine nu a ieșit vreodată din Deva ar putea spune că rampele respective ar fi ușor de navigat de o persoană sănătoasă, darămite de persoane cu probleme de mobilitate datorate ori bolilor, ori vârstei. 

Ajunși pe centrul vechi, vizitatorii s-ar fi văzut nevoiți să navigheze porțiuni extrem de dificile din bulevardele sparte. Dacă în alte orașe, din țară și de peste hotare, lucrările sunt desfășurate pe porțiuni, care sunt închise total traficului pietonal. Trotuarele de pe ambele părți erau sparte. Printre materiale de construcții depozitate precar, și pe terneul inegal, făceau un balet grotesc persoane vârstnice și mame cu cărucioare. În fața reporterilor noștri, un pensionar în etate gata să calce cu piciorul într-o gură de canal descoperită, în zona Parcului.

Foto: Info Deva, Facebook

Frustrarea acestora este evidentă în comentariile atașate diferitelor postări de pe grupul Info Deva – un grup creat de cel mai vocal adversar politic al primarului, Emanuel Ioan Clej. Ele apar, însă, și pe pagina administrată de apropiați ai primăriei, „DEVA e FRUMOASĂ” 

„Pentru cei care consideră că e normal să arate așa orașul de mai bine de 6 luni, sau să „pună mâna să ajute la refacerea trotuarelor”, le doresc să fie măcar o săptămână în locul persoanelor cu proteză de şold/ genunchi, cu artroză, și să fie nevoiţi să meargă la farmacie sau după pâine, pentru că nu au pe nimeni care să-i ajute!!!! Domnule primar Florin Nicolae Oancea, când ați încheiat contractul pentru aceste lucrări, v-aţi gândit măcar o clipă la acești oameni? Aţi încercat să discutați cu executantul lucrării despre modul în care se va desfăşura circulația cetățenilor pe timpul lucrărilor? SE PARE CĂ NU! SI NICI NU VA PASĂ! DVS. CIRCULAȚI DOAR CU MAȘINA !”, se plânge un cetățean. 

Un alt comentator scrie că:  „Așa a făcut și la blocul 25 a distrus locurile de parcare şi a făcut un trotuar unde este ocupat de mașini și unde era parcarea a lăsat groapa.” „Suntem mai rău decât comuna primitiva! Dintr-un oraș,” comentează altcineva.

Foto: Info Deva, Facebook

Nemulțumirile se țin lanț

La o întrebare legată de durata lucrărilor, oamenii răspund că ele vor dura „PANA PLEACA PRIMARIU RAGALIE”, „Până se dărâmă toată!”, „Pana revine jadorΔ și „Pana nu mai loc sa arunci un chibrit. Este bătaie de joc ce este în Deva. Toată soarta toate închise. Rușine edilului. În 2 mandate a făcut praf deva Până îi ia Direcția Naționala Anticorupție”. „Se caută comorile Dacilor! Mai vrea un mandat de primar sa fie sigur dacă mai exista ceva comori de aur!” , adaugă un devean nemulțumit.

Dar nu doar trotuarele sparte sunt o problemă – devenii s-au plâns și de calitatea experienței pe care o au când accesează ștrandul din localitate. Mai precis, că vopseaua din bazinele mari, albastră, se ia pe corp și pe costumele de baie și că gazonul este neîngrijit. Curățenia ar și lăsat, și ea, de dorit. În ajun de an electoral, plângerile cetățenilor și-au găsit rapid ecou în discursurile oponenților lui Florin Oancea.

Urzeala Tronurilor: Emanuel Clej, politicianul aparent aflat într-o perpetuă căutare a partidului perfect

Foto: Eddie Răduț

Cel care a atras atenția asupra ștrandului a fost, din nou, politicianul Emanuel Ioan Clej. Acesta este un personaj extrem de controversat pe plan local, care a ajuns și în paginile publicațiilor naționale. Numele său și al soției sale sunt legate de contracte bănoase cu instituții publice din București. Pe plan local, acesta este cunoscut pentru campaniile sale de denigrare a activității duse de adversarii săi politici, indiferent de culoarea politică a acestora. Clej pare a-și alege câte un oponent, pe care, apoi, purcede a se concentra cu înverșunare. Pradă i-au căzut, până acum, nu doar primarul Florin Oancea, ci și Alin Amititeloaie, președintele Partidului Hunedoara Unită (PUH), și Lucian Mara, consilier local USR.  

Clej a fost asociat cu un număr ridicat de partide, de-a lungul anilor – ultimul ar fi PSD, în iunie 2022. Nu, de fapt, ultimul ar fi fost PULS, în 2023. Unii comentatori speculează că acesta ar avea acum legături cu partidul AUR – acestea sunt, însă, doar speculații. Un indiciu al faptului că în ele ar putea zace o fărâmă de adevăr este faptul că AUR și PSD rămân singurele partide de care acesta nu se leagă. Ba mai mult, el laudă reușitele primarului PSD al Hunedoarei în domeniul administrației publice. Lucru care dă de găndit privind legătura dintre cele două partide. 

Ei bine, în ultima sa serie de plângeri împotriva primarului Oancea, acesta a semnalat neregulile semnalate de cetățeni la ștrand, la ANPC

Instituția a găsit o serie de nereguli, printre care și faptul că nivelul de clor folosit în apă era de peste trei ori mai mare decât cel acceptabil. Ca urmare, aceștia au dispus închiderea ștrandului până la remedierea situației.

Foto: Marius Balșa, Facebook

Clej, băgat în corzi pentru închiderea ștrandului. Acuzat că a orchestrat o manevră politică, acesta a devenit calul de bătaie al insultelor unor susținători ai primarului Oancea

Clej a fost prezent, la scurt timp după asta, în platoul emisiunii Hunedoara TV, unde a vorbit despre închiderea ștrandului. Aici, luptele politice interne au luat noi dimensiuni. În timp ce era intervievat, insultele la adresa acestuia au început să curgă. Unii dintre comentatori nu s-au sfiit de la a se băga în viața personală a politicianului. În timpul emisiunii, acesta a fost întrebat de unii dintre comentatori dacă este practicant al „swinging”-ului, și „acuzat” că ar fi călătorit la Arad, împreună cu soția sa, pentru a lua parte la astfel de petreceri. „Acuzația” menită să îl descalifice moral pe acesta a fost repetată de mai multe ori, de-a lungul intervenției acestuia. Întrebat dacă nu îi va acționa în instanță pe comentatori, acesta a sugerat că nu își pierde timpul cu așa ceva. Acesta a pus comentariile făcute pe seama primarului Oancea. Înregistrarea emisiunii nu pare a mai fi disponibilă online. 

În același timp, în zona ștrandului s-a deplasat unul dintre cei mai vocali susținători ai primarului, deveanul Marius Balșa, rezident irlandez. Acesta este nimeni altcineva decât partenerul de petrecere de sărbătorire a succesului la alegerile din 2020 și, rezultă din fotografiile de pe Facebook, apropiat al unora dintre condamnații dosarului instrumentat de Traian Berbeceanu. În câteva transmisiuni „live”, plin de patos, acesta a sugerat că închiderea ștrandului ar fi fost o manevră politică. Comisarul care a închis ștrandul, spune el, ar avea legături cu politicianul reclamant. Balșa i-a îndemnat pe deveni să meargă la bazin a doua zi, pentru că e necesar „să ne deschidem ștrandul.”

Situația precară descoperită la ștrand este, însă, clar vizibilă chiar cu ajutorul unui live făcut chiar de către Balșa

Degradarea vopselei din bazinul mare este evidentă în clipul filmat de acesta, la fel și cea a gazonului fals, care a văzut zile mai bune.

Foto: Marius Balșa, Facebook

Standardele unora dintre deveni par a fi fost setate, însă, destul de jos, pe vremuri de mult apuse:

Foto: Marius Balșa, Facebook

Situația devine de-a dreptul hilară când acesta încearcă să obțină sprijinul unor deveni aflați la bazin

Dialogul este redat, în scris, în fotografia de mai jos. 

Foto: Emanuel Clej, Facebook

„O problemă care trenează de zeci de ani. Acest ştrand trebuia închis din anii 2000. A fost lăsat de izbeliște și revopsit an de an în timp ce condițiile au fost la limita jalnicului. Deva are nevoie de un loc de relaxare cu bazine de apă decent. Relocarea lui într-o altă zonă a orașului este o necesitate. Actuala lui locație este o filă tristă a istoriei acestui oraş unde oficialitățile orașului au suflat în lumânările de pe tortul interlopilor, semn de umilință și supunere in fața acestora,” un alt devean implicat în politică, pe plan local. Conform Servuspress, acesta este un fost candidat independent la alegerile locale din 2017, la Primăria Municipiului Deva. Fostul militar în Legiunea Străină s-a alăturat, în 2020,  Partidului Puterii Umaniste Social-Liberale (PPU-sl), condus la nivelul județului Hunedoara, de Petru Mărginean.

Primarul Devei: închiderea ștrandului, un „atac” îndreptat împotriva „a mii de deveni

Între timp, Florin Oancea a trimis o scrisoare deschisă către mai multe publicații, ca răspuns la închiderea ștrandului din Deva. În aceasta, el numește închiderea ștrandului un „atac” îndreptat împotriva „a mii de deveni.” Deficiențele minore vor fi îndreptate, spune acesta. Ștrandul s-a și închis la doar câteva zile după deschidere. 

 „În căutare de audiență și de voturi, un cetățean ajuns într-o stare de frustrare maximă – vorbesc aici de Emanuel Clej – a găsit de cuviință să facă plângeri la toate instituțiile posibile, din ura față de mine, care îl orbește, dar lovind în felul acesta în mii de deveni, pentru că atât îl duce mintea. În urma unor astfel de plângeri, Direcția de Sănătate Publică Hunedoara și Oficiul pentru Protecția Consumatorilor au făcut, astăzi, un control la Ștrandul Municipal. Controlul a evidențiat unele deficiențe minore, care nu pun în niciun fel în pericol sănătatea sau integritatea fizică a oamenilor, așa cum a vrut să arate Emanuel Clej,” spune acesta.   

„Nu toți se laudă cu averea unui îmbogățit precum Clej, din bani publici, nu toți își permit vacanțe în locuri exotice sau să stea de dimineață până seara pe terasele de pe Centrul Istoric, cerșind atenție”, spune acesta

Oancea face, aici, referire, la contractele câștigate de Clej, despre care Buletin de București a scris pe larg. Tonul mesajului primarului este unul vădit enervat, inflamator, chiar, aspect rapid criticat de mai unele publicații de pe plan local. 

Totuși, după discuțiile cu alți oameni politici din plan local, tonul primarului pare mai degrabă justificat, și provocat de atacurile constante care vin, fără încetare, din direcția lui Emanuel Clej

„Nu știu cum aș fi reacționat, personal, să îmi pună mie ciocolata pe birou și să mă fotografiezcum a făcut-o cu primarul,” ne spune unul dintre aceștia. 

Foto: Emanuel Clej, Facebook

Primarul Devei le promite devenilor un nou ștrand: unul a cărui construcție ar începe DUPĂ ce ar fi reales ca primar în 2024. Devenii îl critică în online, spunând că a mai promis lucruri pe care nu le-a dus la îndeplinire.

Internaut: Metoda „Accidentul”?!

Clej se plânge de existența unei campanii de intimidare din partea primarului, care părea verificată din live-urile susținătorului său, Marius Balșa. Mai mult, în acest weekend, în două live-uri dramatice, Clej l-a acuzat pe Claudiu Florescu, susținător al primarului și  proprietar și antrenor la un club sportiv din localitate, că l-ar fi urmărit și lovit cu mașina, în fața unui magazin. Doar că acuzele sale sunt demontate, după venirea poliției, de către un martor. În clipul de mai jos, filmat fără să vrea chiar de Clej, în timpul live-ului pe care îl făcea, martorul le spune polițiștilor, determinat să scoată la iveală adevărul, că este un colonel în rezervă, că îii place dreptatea și nu are nimic de-a face cu nici unul dintre cei doi.

Acesta le relatează cum Clej a venit la mașina lui Florescu, a lovit-o cu piciorul, după care a început să spună că ar fi fost lovit

Video: Emanuel Clej, Facebook

Clej îl mai acuză pe Florescu că l-ar fi lovit cu pumnul. Am încercat, deocamdată fără succes, să luăm legătura cu Clej, pentru o declarație. Dacă acesta nu a fost disponibil, în schimb, varianta lui dă de gândit, dată fiind discrepanța dintre declarația sa și relatarea martorului ocular.

Florescu îl acuză pe Clej că îl hărțuiește, după ce a refuzat să „întoarcă armele” împotriva lui Oancea

Florescu ne spune că obișnuia să vorbească, amical, cu Clej, dar că acesta îi ceruse să își folosească influența în lumea sportivă pentru a îl susține pe el, în locul lui Oancea. Acesta spune că, de atunci, se simte hăituit constant de Clej, care încearcă să îi pună bețe în roate în proiectele sportive. „M-am săturat,” spune acesta, „mă tot atacă!” Florescu spune că se simte provocat constant de către Clej, precum în presupusul accident auto. Clej speră să îl facă să își piardă cumpătul, și să îl lovească, pentru a îi crea probleme, dat fiind faptul că are o condamnare trecută, pe care a executat-o, spune Florescu. Politicianul mai face tot posibilul să îi întrerupă activitatea clubului, spune antrenorul, activitate de care se ocupă intens și căreia i se dedică trup și suflet. 

Claudiu Florescu spune că situația dintre el și Clej nu a fost tot timpul tensionată. Foto: Claudiu Florescu.

Mai mult, spune Florescu, își aude insulte constant din partea lui Clej și a susținătorilor acestuia. Aceștia se leagă de greutatea sa, îi neagă problemele de sănătate, îl fac „sărac” și fac mereu referire la faptul că locuiește într-un bloc ANL. Florescu spune că e dreptul său să sprijine pe cine alege el, pe plan politic, și că nu ar trebui să aibă de suferit pentru că a refuzat să îl sprijine pe Clej. Cât despre a îl fi urmărit pe Clej, el spune că nu știe cum de s-au nimerit în același loc cu mașinile, dar spune că el era parcat regulamentar, pe când Clej, nu. Pe de altă parte, acesta era în tranzit cu copilașii, care pot fi văzuți în filmare, și spune că nu este normal să faci așa ceva în prezența copiilor. Acesta repetă că s-a săturat de insultele venite constant din partea lui Clej. 

Iar insultele nu sunt ceva nou, în Războiul de la Deva

Reporterii publicației noastre au urmărit schimburile de replici desfășurate pe site-urile celor două pagini ale municipiului Deva. Atacurile voalate la ceilalți cetățeni ale lui Clej au fost frecvente. Dacă ale sale s-au concentrat pe performanța administrativă a primarului, asocierea primarului cu persoane foste condamnate penal este sancționată de către mai mulți utilizatori Facebook, care îl acuză că este un „primar al interlopilor.” Insultele variază, mergând de la „manelist” la „umflat,” în cazul lui Florescu, poreclit „Pasăre,” și „țigan,” în cazul lui Balșa. 

În contextul dat, l-am întrebat pe Amititeloaie dacă au existat presiuni asupra sa, prin prisma desfășurării activității sale politice

„Încercări au fost, chiar din partea primarului și administratorului public (amenințări cu plângeri penale), dar nu m-am simțit intimidat. La fel cum nu m-am simțit amenințat (și n-am fost) de cei din jurul lui. Ironizat, batjocorit, da, dar asta e ceva obișnuit. Jigniri din partea primarului, da. Dar nu funcționează la mine.”

Acesta spune că a fost și el  chemat de Pasăre să se întâlnească, „tot la cal,” unde susținătorii primarului par a dori să discute lucrurile asupra cărora nu se pun de acord cu oponenții politici ai primarului. El nu s-a simțit, însă intimidat. „Nu, nu mă pot intimida cu așa ceva,” spune el. „Cel mai agresiv a fost Clej,” spune acesta. Surprinzător, acesta nu se grăbește deloc să îl condamne pe Florescu („Pasăre”) în legătură cu incidentul cu Clej. El ne-a informat că nu Clej, ci martorul chemase Poliția, și că așteaptă concluziile poliției. 

L-am întrebat același lucru și pe Mara, consilier USR

Acesta ne-a pus la dispoziție mai multe capturi pline de injurii la adresa sa, din partea unui susținător PNL. „Comentarii la postarea mea,” le descrie acesta. „Nu știu dacă mai sunt pe grup, e posibil să le fi șters administratorii. Erau mai multe. Toate pline de înjurături,” adăugând că ne mulțumește și el. „Chiar cred că trebuie făcute cunoscute lucrurile astea,” spune el. Dacă inițial acesta a ieșit la rampă să îl susțină pe Clej, după incidentul cu Florescu, acesta nu mai este convins de felul în care s-au desfășurat, de fapt, lucrurile. Spune că încearcă să se îndepărteze de conflict. „Faci articol?” ne întreabă, după care pecizează: „Iar imi ia fața Clej :))).”

Foto: Lucian Mara, Facebook

Ce s-a întâmplat cu adevărat în situația incidentului dintre Clej și Florescu, rămâne să stabilească poliția. Cert este că, la și la Deva, campania electorală a început prematur. Injuriile abundă, alternativele reale la ce se întâmplă acum, din partea altora, prea puțin, spun devenii. Din păcate, pe când ai vrea să apreciezi mișcări potențial pozitive, sperând la un dialog constructiv care să aducă schimbări pozitive pentru Deva, nivelul conversației scade substanțial. Apropierea alegerilor a scos ce e mai urât la iveală din unii dintre actorii circului care a ajuns scena politică a municipiului Deva. 

În curând, campania electorală 2024 ar putea aduce spectacolul macabru de la Deva, pe ecranele din întreaga țară…

Foto: Eddie Răduț

Municipiul București are un nou prefect: Rareș Hopincă este fost consilier general al Capitalei

Sursa: Facebook

Rareș Hopincă este noul prefect al Capitalei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptate ieri.

Hotărârea privind numirea acestuia în funcție a fost publicată în Monitorul Oficial, actul fiind semnat atât de premierul Marcel Ciolacu, cât și de viceprim-ministrul Cătălin Predoiu, care conduce și Ministerul Afacerilor Interne:

Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și ale art. 251 alin. (1), (2), (21) și (23) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Domnul Hopincă Rareș se numește în funcția de prefect al municipiului București”.

Potrivit propriului CV, Hopincă este Consilier General al Municipiului București, „specialist în managementul instituțiilor publice, atragerea și gestionarea finanțărilor nerambursabile în sectorul public. 15 ani experiență profesională, din care 8 ani în funcții de conducere”.

Între 2018 – 2020 a fost City Manager al Sectorului 5, Municipiul București, coordonator Program de asistență tehnică Banca Mondială – Sectorul 5, între 2018 – 2020, Director General al Primăriei Sectorului 5, Municipiul București, între 2017 – 2018, dar și Director General societate Comercială, între 2016 – 2017.

Pe plan politic, Hopincă este membru PSD din anul 2009, iar începând din 2019 este președinte executiv PSD Sector 5. Și, cum nicio faptă bună nu poate rămâne nerăsplătită, Hopincă a ținut să mulțumească ieri pe Facebook celor care i-au acordat încredere:

(…) prin Hotărârea Guvernului României, am fost numit în funcția de Prefect al Municipiului București.
Mulțumesc Primului Ministru, Marcel Ciolacu, și membrilor Executivului pentru încrederea acordată.

Cinstea numirii în funcția de prefect al Capitalei este dublată de o responsabilitate pe măsură în fața cetățenilor Municipiului București, de care înțeleg să mă achit cu seriozitate și implicare.

Este un nou capitol profesional pentru mine și, îmi place să cred, un nou capitol pentru instituția în cadrul căreia îmi voi desfășura activitatea.

Mulțumesc colegilor din Partidul Social Democrat și tuturor acelora care au încredere în mine. Vă asigur că voi lucra cu aceeași pasiune și determinare ca și până acum și că voi continua să îmi dedic energia și priceperea Bucureștiului și locuitorilor săi”.

Decizie controversată: torționarii disidentului Ursu, achitați definitiv; procurorii iau în calcul declararea unei căi extraordinare de atac

Foștii ofițeri de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș, acuzați de infracțiuni contra umanității și de implicare directă în moartea disidentului Gheorghe Ursu, au fost achitați ieri definitiv de un complet din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu, deschis încă din 1990, ia astfel final după 33 de ani, însă procurorii au făcut public faptul că se analizează posibilitatea introducerii unei căi extraordinare de atac.

Inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate în 1985 în arestul Miliției Capitalei, după ce a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care denunțase decizia lui Nicolae Ceaușescu de a opri consolidările la clădirile afectate de cutremurul din 4 martie 1977. El a fost bătut în celulă de doi deținuți de drept comun și, potrivit martorilor din dosar, inclusiv în timpul interogatoriilor ofițerilor de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș.

Ieri, Înalta Curte s-a pronunțat definitiv în cauză, respingând, „ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Șefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017). Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului”.

Aceasta în condițiile în care în 2019, cei doi ofițeri de Securitate au fost achitați de Curtea de Apel București, după ce o judecătoare a schimbat încadrarea juridică din crime împotriva umanităţii în tratamente neomenoase. În acest context, Ministerul Public a comunicat că s-a dispus „efectuarea unei analize a soluției, inclusiv în privința identificării posibilității juridice de a declara o cale extraordinară de atac”.

Ulterior, ÎCCJ a explicat, într-un comunicat de presă, că „judecătorii învestiţi cu soluţionarea unei cauze au obligaţia legală de a se pronunţa numai în conformitate cu dispoziţiile legii şi în raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat în cauză” și că „nicio cauză nu are o soluţie dinainte stabilită”.

Din analiza coroborată a ansamblului materialului probator administrat în cauză rezultă că prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt, urmare a unei minuţioase evaluări asupra mijloacelor de probă în condiţiile expuse în cele ce preced. În virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei şi reţinând că în apel probele administrate la solicitarea părţilor (inculpaţi şi părţi civile) şi a parchetului nu au condus la schimbarea stării de fapt reţinută de prima instanţă, Înalta Curte constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe cu privire la acest aspect, astfel că nu le va mai relua, ci va proceda la analiza criticilor formulate prin apelurile declarate în cauză prin raportare la întregul material probator administrat în cauză”, se arată în comunicat, căruia i-a fost atașată motivarea hotărârii definitive.

Ar mai fi de spus că ieri, o intervenție – în mediul online – a venit și de la actualul ministru al Justiției, pe Facebook. În postarea de pe pagina Alinei Gorghiu, se arată că, „fără a interfera cu rezultatul analizei de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și distinct de atribuțiile mele de ministru al justiției, pot spune că pentru mine e o zi tristă azi! Mi-aș fi dorit, ca simplu cetățean al unei țări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forță care aruncă în obscur drepturi și libertăți fundamentale”.

În august 2016, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a maior (rez.) Marian Pârvulescu și colonel (rez.) Vasile Hodiș, foști ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, a lui George Homoștean, fost ministru de interne, și Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârşirea de infracțiuni contra umanității.

În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Inculpaţii Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă.

De asemenea, inculpații Homoştean George, în calitate de ministru de interne, și Tudor Postelnicu, în calitate de şef al Departamentului Securităţii Statului, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist.

De asemenea, la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, se arăta în rechizitoriu.

Valoarea tichetelor de masă se va majora până la 40 de lei

Digi 24

Valoarea tichetelor de masă va crește începând de luna viitoare cu 5 lei, iar o altă majorare va fi aplicată începând cu prima zi a anului viitor.

Cel puțin aceasta asigură autoritățile, prin vocea premierului Marcel Ciolacu.

Ieri, printre proiectele aflate în dezbatere și vot în ședința de Guvern s-a numărat și un act normativ legat de această majorare. Potrivit lui Ciolacu, măsura a reprezentat o promisiune „din prima săptămână de guvernare și (…) este o prioritate”, respectiv majorarea valorii tichetelor de la 30 la 35 lei lunar – începând cu 1 august, urmând ca de la 1 ianuarie anul viitor să se ajungă la 40 lei pe lună.

E un gest cât se poate de firesc, ținând cont de inflația din acest an”, a punctat premierul înaintea ședinței de Guvern.

Este vorba despre o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru aplicarea acestor prevederi.

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, majorarea valorii tichetului de masă în contextul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a războiului din Ucraina și a liberalizării preţurilor la energie.

Având în vedere că valoarea acestor tichete a rămas neschimbată în ultimele două semestre, deși prețul alimentelor cât și al utilităților au crescut semnificativ, Executivul a decis majorarea în două etape a acestei valori: de la 30 de lei la 35 de lei, începând cu data de 1 august 2023, respectiv 40 de lei din 1 ianuarie 2024.

Totodată, prin derogare de la art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, nivelul nominal al tichetului de masă, de până la 40 lei/ tichet/ zi, se va aplica și în primele două luni ale semestrului II ale anului 2024, respectiv august 2024 și septembrie 2024”, se detaliază într-un comunicat al Ministerului Muncii.

Acționarii ROMGAZ primesc dividende începând de astăzi

bani

Depozitarul Central a anunțat că va distribui dividende pentru S.N.G.N. ROMGAZ SA, investitorii urmând să intre în posesia acestora începând de astăzi și până pe 27 iulie 2026.

Începând cu anul 2015, ca urmare a modificării cadrului de reglementare aplicabil distribuirii dividendelor şi a oricăror alte sume cuvenite deţinătorilor de valori mobiliare, distribuirea dividendelor se efectuează strict prin intermediul Depozitarului Central şi al participanţilor la sistemul de compensare decontare și registru, de aici și anunțul transmis printr-un comunicat de presă.

Astfel, Depozitarul Central arată că este vorba despre dividendele aferente anului 2022, valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 3.42 lei.

Acţionarii care beneficiază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionarilor emitentului, la data de 06/07/2023. Acţionarii care sunt clienți ai unui Participant la sistemul de compensare-decontare și registru al Depozitarului Central își pot încasa dividendele prin intermediul acestuia.

Pentru acţionarii care nu au cont deschis la un participant al sistemului RoClear, plata se efectuează astfel: prin transfer bancar, în baza solicitărilor transmise de acţionari; în numerar, la ghişeele bancare ale BRD GROUPE SOCIETE GENERALE SA din întreaga ţară”, se precizează în comunicat.

Acestea nu sunt însă singurele dividende care vor fi distribuite în perioada următoare. Într-un alt comunicat, Depozitarul Central arată că în perioada 28 august 2023 – 29 august 2025 vor fi distribuite dividende pentru acţionarii I.A.M.U. S.A. (simbol IAMU), valoarea dividendului brut pe acţiune fiind de 0.421046 lei.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
2 ° C
2.1 °
2 °
100 %
2.1kmh
100 %
S
7 °
D
9 °
lun
8 °
mar
8 °
mie
6 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...