Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a vorbit ieri seară, la Digi24, despre reforma administrativă.
Din ceea ce a explicat ministrul, țara noastră într-adevăr nu-își permite 3.000 de comune, cât are în prezent, motiv pentru care este necesară reforma administrației publice, organizată în prezent după o lege din 1968.
Cu toate acestea, ministrul Veștea opinează că alte sunt prioritățile pentru această reformă. Potrivit propriilor declarații, reforma ar cam trebui să înceapă – și va începe – cu înființarea așa-numitelor Consorții administrative, respectiv o suprastructură cu contribuție și buget propriu, „iar din cadrul acestor bugete vor putea să-și angajeze personal de specialitate”.
Practic, noi angajări, în contextul tăierilor bugetare despre care se tot discută, însă ministrul a subliniat că „România trebuie să ia decizia de a face o reformă a administrației publice”.
„Am avut situații care s-au pliat pe Constituția României, iar în urma unui referendum, anumite localități au putut să se desprindă de alte localități, și astfel, avem în ultimii 25 de ani, 200 de localități noi, 200 de localități care au autonomie proprie, au ordonator de credite, și care astăzi nu poți să evaluezi exact cât de bine au făcut.Asta înseamnă 200 de noi aparate ale administrației publice. (…)
Cred astăzi, că ceea ce se întâmplă, și vorbim de reforme care se vor întâmpla în perioada următoare, una dintre aceste reforme, care se va întâmpla în următoarea lună, este cea legată de consorțiile administrative. Exact cum s-a întâmplat în cazul regiunilor, în care România a avut obligativitatea de a se contitui în opt consilii de dezvoltare regională, agenții de dezvoltare regională, pentru a putea aplica sisteme integrate de dezvoltare la nivelul țării, același lucru se va întâmpla și prin intermediul consorțiilor administrative.
Avem un pachet legislativ care este în Parlament, în care vom da posibilitatea ca anumite localități să poată să gândească un sistem integrat și o organizare unitară la nivelul acestor consorții administrative, unde vor avea personalitate juridică, adică vor putea avea ordonator de credite, mai mult, vor avea contribuție și vor avea buget propriu, iar din cadrul acestor bugete vor putea să-și angajeze personal de specialitate. Este vorba despre structuri care vor comasa toate aceste UAT-uri.
Este un jalon impus de către Comisia Europeană, iar acest jalon se referă la asocierea mai multor localități, pentru a gândi programe integrate, pe care le pot accesa cu mai multă ușurință. Schimbarea administrației trebuie făcută prin schimbarea Constituției, și am toată convingerea că toate aceste lucruri, în momentul în care va exista voință politică, și acest lucru ar trebui să se întâmple în perioada imediat următoare”, a explicat Adrian Veștea pentru sursa citată.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Suceava și-au dat „mâna” cu polițiștii din cadrul B.C.C.O. Suceava, B.C.C.O. Pitești și S.C.C.O. Dâmbovița și cu cadre ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Argeș pentru a destructura o rețea de traficanți de persoane.
Ieri, anchetatorii au efectuat trei 3 percheziții domiciliare pe raza județului Dâmbovița, într-o cauză penală privind traficul de persoane, în care sunt cercetați doi suspecți din acest județ.
Potrivit DIICOT, cei doi suspecți au recrutat la începutul anului 2023 dintr-un sat din județul Dâmbovița o persoană vătămată majoră, de pe urma căreia au făcut zeci de mii de lei.
Persoana vătămată, în vârstă de 60 de ani, are o dizabilitate fizică, iar suspecții sunt acuzați că au profitat de starea de vădită de vulnerabilitate a acesteia, dată fiind sănătatea precară, faptul că nu avea bani, perspectiva unui sprijin material ori a vreunei oportunităţi de angajare și au obligat-o la practicarea cerșetoriei în beneficiul lor.
Într-un comunicat de presă DIICOT arată că inițial, suspecții i-au dat bani sau alte foloase materiale, după care a început coșmarul pentru partea vătămată:
„În perioada ianuarie –iunie 2023, suspecții au transportat-o pe victimă în diferite localități din județele Suceava, Bacău, Vrancea, Dâmbovița, pentru diferite perioade de timp și au obligat-o la practicarea cerșetoriei în locuri aglomerate, fiind controlată și supravegheată în permanență.
În urma exploatării victimei, suspecții au obținut suma totală de 81.598 lei”.
Fost consultant financiar și consilier al lui Dan Barna, pe când acesta era președintele USR, Andrei Caramitru – un nume notoriu și datorită celebrității tatălui său, actorul Ion Caramitru, a avut ieri o opinie apreciativă la adresa liderului PSD Marcel Ciolacu.
În contextul asumării răspunderii pe măsurile fiscal-bugetare, Andrei Caramitru a punctat că îl consideră pe Ciolacu, care este și șef al Guvernului, „player big time”. De bine, cum s-ar zice.
Caramitru jr. a mai punctat și că Marcel Ciolacu are ceva din fostul președinte al țării Traian Băsescu, care s-ar traduce prin curaj, inclusiv din modul în care a reacționat liderul PSD în fața cancelarului Austriei.
„Știu că vai vai au crescut taxele pe IT-iști și pe freelanceri și pe micro aueleu. Și mie mi-au crescut taxele of of. Credeți că îmi convine… însă nu o să mor de foame și nici IT-iștii nu au probleme reale hai să fim puțin serioși. Unde însă e chestia foarte tare:
a dublat peste noapte taxele pe bănci. Boom pe raiffeisen și Erste
a crescut taxa de solidaritate pe energie. Booom major pe OMV
a tăiat o groază de poziții de directori la stat și șleahta de șoferi/ consilieri/ asistente. Nu e încă suficient dar au fost loviți foarte foarte mulți. E haos printre șefii bugetari să știți, sunt mai disperați decât IT-iștii… mai trebuie mulți pași dar măcar naibii e un început.
Băi și asta după ce a dat în cancelar de la Austria de l-a umilit public – ăla tace de 2 săptămâni nu mai zice nimic aualeu e stres mare în Viena.
Pentru asta ai nevoie de cojones. Eu apreciez când ai așa ceva – tocmai asta lipsea de la băse încoace. Știu o să urlați și o să mă înjurați, că vai au cum se poate. Însă nu am ce face trebuie să recunosc că MC e player big time. am impressed. Îi face pe toți. Ceilalți sunt vai de capul lor în comparație inclusiv grof.
(Ps: la cât am criticat eu PSD și la câte gaze mi-am luat pe 10 August numai pesedist nu puteți să ziceți că sunt)”, s-a exprimat Andrei Caramitru pe Facebook.
Astăzi, Caramitru a explicat pe aceeași rețea de socializare că laudele aduse premierului Ciolacu au reprezentat „o postare de test”, pentru a vedea „cum gândește bula hard core anti-PSD și actuala/ fosta pro-USR”. Și a avut o „mega surpriză”:
„1700 de like-uri fix din bula asta (!!!). Eu mă declar destul de șocat. Se întâmplă ceva. Nevoia românului de cineva care face chestii chit că te afectează direct (taxe), care mișcă șandramaua constant.
Ciolacu copiază parțial din stilul Băsescu (dar mai moderat un pic) și – prin comparația cu groful inert – dă o impresie bună. Poziționarea lui pentru prezidențiale e clară cu șanse ffff bune dacă continuă așa”.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat împotriva unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, pe tema asumării răspunderii vizavi de măsurile fiscal-bugetare, pe considerentul că acțiunea nu ar avea șanse.
Realist, liderul UDMR a subliniat că PNL şi PSD deţin majoritatea în Parlament și, indiferent de situație, cele două partide nu se vor întoarce unul împotriva altuia.
Declarațiile au fost făcute de Kelemen Hunor ieri în Parlament, potrivit Agerpres. Astfel, conform sursei citate, liderul UDMR a arătat că membrii formațiunii pe care o conduce nu vor semna o eventuală moțiune de cenzură, „dacă în forma finală se regăseşte ceea ce am discutat cu domnii Ciolacu şi Ciucă”.
„O moţiune de cenzură din punct de vedere mediatic este un lucru interesant, dar nu rezolvi nimic. Eu am vrut să rezolv problema instituţiilor de cultură, în primul rând. Problema autonomiei locale să nu fie ştirbită de la nivel central, să nu se spună autorităţilor locale ce au voie să facă cu banii colectaţi şi ce nu au voie să facă.
Am obţinut aceste lucruri, au înţeles că acolo nu trebuie să intervină Guvernul. Deci noi nu putem în acest moment să dăm jos Guvernul, dar am reuşit să rezolvăm probleme importante (…).
Când fac un calcul şi iau o decizie, aceasta trebuie luată în funcţie de text, de problemele care apar şi în funcţie de voturile care pot fi obţinute. (…) Ei au majoritate 60%. Punct. (…)
O moţiune de cenzură, instrument foarte fain şi foarte frumos de a controla Guvernul, dar dacă nu are o consecinţă – să dai jos Guvernul, atunci din punct de vedere mediatic arată bine, dar din punct de vedere politic nu rezolvi nimic”, a punctat Kelemen Hunor.
De altfel, pe Facebook, liderul UDMR a și exemplificat câteva dintre lucrurile obținute, cu mențiunea că formațiunea al cărei președinte este „a apărat instituțiile culturale și cele de învățământ, și am reușit să protejăm autonomia autorităților locale”:
„Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul privind măsurile fiscal-bugetare. Nu suntem pe deplin mulțumiți, deoarece impozitul pe întreprinderile mici va fi triplat, în timp ce ministrul de Finanțe nici măcar nu poate spune ce impact bugetar vor avea noile măsuri. Cu toate acestea, amendamentele noastre privind autoritățile locale au fost acceptate în totalitate:
instituțiile culturale pot continua să funcționeze cu mai puțin de 50 de angajați;instituțiile de învățământ pot continua să funcționeze cu mai puțin de 50 de profesori;
Guvernul nu poate desființa posturile vacante din cadrul administrațiilor locale, astfel încât să fie posibilă ocuparea lor în viitor. Astfel, am reușit să protejăm nu doar instituțiile importante ale comunității, dar se va păstra, de asemenea, autonomia autorităților locale, deoarece este inacceptabil ca Guvernul să impună ce procent și pe ce pot acestea cheltui banii”.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că inspectorii instituției vor fi implicați în perioada următoare în lupta împotriva drogurilor, luptă tradusă prin „controale tematice pentru depistarea utilizării ilegale a substanțelor psihoactive, psihotrope și stupefiante în produsele alimentare de origine non-animală”.
Controalele se vor derula la nivel național, fiind în vizor „importatorii și depozitarii de semințe de cânepă utilizate pentru industria alimentară, procesatori și comercianți de semințe de cânepă și de mac, produse derivate din acestea sau care conțin semințe de cânepă și de mac, dar și procesatori și comercianți care ar putea utiliza sau comercializa ilegal substanțe psihoactive, psihotrope si stupefiante în produse alimentare de origine non-animală”.
„La această dată, legislația (…) permite comercializarea semințelor de cânepă care provin de la planta Cannabis sativa L, a semințelor de mac și a produselor fabricate din aceste semințe, cum ar fi uleiul din semințe, făina din semințe și semințele degresate, produse de panificație sau produse derivate din acestea. Prezența tetrahidrocanabinol (THC) și a alcaloizilor de mac este permisă în anumite limite, așa cum acestea sunt reglementate la nivelul UE, în cadrul legislației privind contaminanții”, explică ANSVSA.
Acestea nu vor fi însă singurele acțiuni, arată ANSVSA într-un comunicat de presă. Pentru că, în perioada următoare, vor fi controlate depozite alimentare pentru produse de origine non-animală, unități de fabricare și obținere a uleiurilor vegetale, a produselor de morărit, a produselor făinoase și de brutărie, a produselor de cofetărie și patiserie, unități de fabricare a ciocolatei și produselor zaharoase, alte unități care ar putea utiliza/comercializa ilegal substanțe psihoactive, psihotrope si stupefiante in produsele alimentare de origine non-animală.
„ANSVSA participă, împreună cu alte autorităţi şi instituţii publice abilitate, la elaborarea normelor specifice din domeniu, precum şi la acţiuni de combatere a operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în limita atribuţiilor stabilite prin legislaţia specifică.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este determinată să își aducă contribuția în lupta împotriva drogurilor. Prin intensificarea acțiunilor noastre specifice de control, ne angajăm alături de celelalte instituții ale statului să protejăm sănătatea publică și să contribuim la combaterea acestui flagel, cu consecințe dezastruoase pentru întreaga societate”, a transmis președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
Teoretic, conform legii, orice operator care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prin consum, chiar dacă scopul pentru care a fost produs nu este consumul, are obligaţia de a solicita la ANSVSA o autorizaţie, astfel că instituția are un registru special în care se înscriu operaţiunile şi produsele pentru care se emite autorizaţie, precum şi operatorii autorizaţi.
„În funcție de specificul unității controlate și de produsele disponibile la data controlului, inspectorii ANSVSA vor preleva probe din semințe de cânepă, semințe de mac, produse derivate din acestea sau care le conțin, în vederea determinărilor de laborator de contaminanți, cum sunt THC și alcaloizii de opium, așa cum acestea sunt prevăzute in Programul ANSVSA de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.
Dacă există suspiciunea că în anumite produse alimentare, cum ar fi ciocolată, biscuiți, batoane din cereale, jeleuri, drajeuri, gumă de mestecat, energizante, bere, ar conține substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, substanțe psihotrope sau stupefiante, contrar legislației în vigoare, se vor preleva probe din aceste produse. (…)
În situațiile în care, în timpul controalelor oficiale se identifică neconformități privind depășirea nivelului maxim admis de contaminanți în produsele alimentare, se vor lua măsuri pentru ca produsele să nu fie puse pe piață și/ sau vor fi retrase de la comercializare, după caz, iar aceste depășiri se notifică prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente și Furaje.
Dacă se constată că la nivelul obiectivelor verificate, nu sunt respectate prevederile legislației în vigoare, Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene vor aplica sancțiuni contravenționale și, după caz, vor reține oficial produsele neconforme, vor suspenda sau interzice activitate unităților respective și vor fi informa celelalte autorități competente”.
USR și Forța Dreptei își dau din nou „mâna” și anunță că vor ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul de lege privind reformele fiscal-bugetare, pe care Guvernul Ciolacu tocmai și-a asumat răspunderea.
Deja președintele USR, Cătălin Drulă, consideră că sunt șanse ca noile prevederi să nu intre în vigoare de la 1 octombrie, cu explicația că „atacul la Curtea Constituțională rămâne singura soluție pentru a opri legea prin care cresc taxele și impozitele, în condițiile în care PNL continuă să rămână în buzunarul lui Marcel Ciolacu și nu-și manifestă disponibilitatea de a vota o moțiune de cenzură”.
Într-un comunicat de presă, Drulă avertizează că taxele românilor vor crește „pentru banii murdari, furați, din portbagajul domnului Buzatuși al altor baroni”.
„Sperăm că se mai găsește rațiune și patriotism la CCR pentru că avem argumente solide și vom ataca pachetul de legi ca taxele să nu se mărească de la 1 octombrie”, crede Cătălin Drulă.
Aceasta în condițiile în care premierul Ciolacu tocmai ce a publicat un editorial, în care explică faptul că este vorba de fapt despre „un pachet de măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, lupta împotriva evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile” și că nu se teme de criticii săi:
„Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci “doar” de sute de milioane de euro. Și există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miza uriașă, de peste 70 de miliarde de euro! Mai există o miză la fel de importantă pe care nu voi accepta să o pun în pericol: aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. (…)
Acest Guvern nu crește TVA-ul general, care rămâne 19%, păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când una dintre măsurile-cheie este creșterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcții, prin ordonanță de urgență, creștem salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creștere a salariului minim pentru mai mult de 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor achita vreo taxă în plus. Vor plăti însă cei care au proprietăți scumpe, de peste 500 de mii de euro sau mașini scumpe, de peste 75.000 de euro, pentru că mi se pare absolut normal ca bogații să contribuie mai mult atunci când vremurile sunt dificile. (…)
Cu adevărat, una dintre principalele direcții este oprirea risipei bugetare. Va fi un efort major de cumpătare pentru bugetarii cu venituri mari, dar cei cu salarii mici vor primi în continuare vouchere și alte măsuri de susținere a veniturilor. Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare.
Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme, de alte guvernări. Nu s-a întâmplat, din păcate pentru România, așa ca îl fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă aceasta este singura – și poate ultima – șansă pentru a continua dezvoltarea României”.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Poliția Română, cu sprijinul Jandarmeriei Române, a demarat în această dimineață o amplă operațiune, în cadrul căreia sunt efectuate peste 50 de acțiuni operative.
Se urmărește astfel destructurarea unor grupări infracționale organizate, specializate în trafic de droguri, trafic de persoane și de minori, exploatarea persoanelor vulnerabile, pornografie infantilă și criminalitate informatică, fiind puse în executare peste 260 de mandate de percheziție domiciliară și 250 de mandate de aducere.
Potrivit DIICOT, cele mai multe acțiuni de astăzi – 37 – sunt pe linia combaterii traficului de droguri, în cadrul cărora urmează a fi puse în executare 212 mandate de percheziție domiciliară și aproximativ 200 de mandate de aducere.
Alte trei acțiuni operative vizează combaterea traficului de persoane, urmând a fi puse în executare 25 de mandate de percheziție domiciliară, iar o alta traficul de migranți, urmând a fi puse în executare patru mandate de percheziție domiciliară.
Totodată, în alte 10 acțiuni operative sunt vizate infracțiuni pe linia combaterii criminalității informatice, în cadrul cărora sunt puse în executare 20 de mandate de percheziție domiciliară.
„Acțiunea face parte dintr-o serie de inițiative similare, desfășurate la nivelul DIICOT începând cu anul 2018 și relevă preocuparea structurii specializate de a investiga în mod constant infracțiunile de trafic de droguri, trafic de persoane și de minori și orice forme de exploatare a persoanelor vulnerabile, în efortul de a combate în mod eficient aceste fenomene infracționale. Sunt vizate și grupuri infracționale care au activat pe teritoriul național sau cu componentă transfrontalieră, implicate în săvârșirea altor fapte penale aflate în competența de investigare a DIICOT.
Perchezițiile efectuate în cursul zilei de astăzi au scopul obținerii de probe despre activitatea ilegală a grupurilor de criminalitate organizată și a altor persoane implicate în activități infracționale asociate criminalității organizate, pentru tragerea lor la răspundere penală, precum și identificarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate sau destinate recuperării prejudiciilor.
Nu în ultimul rând, acțiunile vizează crearea unui climat optim de siguranță a cetățenilor precum și protecția victimelor infracțiunilor”, precizează DIICOT într-un comunicat de presă, în care se subliniază că „în primele 8 luni ale acestui an au fost întocmite 1.088 de rechizitorii și au fost încheiate 287 acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind trimiși în fața instanței 2.629 inculpați, dintre care 1.049 în stare de arest preventiv”.
Un polițist din Iași a scăpat cu o condamnare cu suspendare, însă o perioadă nu mai are voie să îmbrace haina de poliție, după ce a fost prins cu mită.
Denunțătoare a fost o studentă, căreia agentul de poliție i-a solicitat, în luna mai a acestui an, o sumă cuprinsă între 300 și 500 de euro, pentru a nu-i aplica o sancţiune contravenţională la regimul rutier şi a nu-i suspenda permisul de conducere.
De primit, agentul de poliție a primit doar 200 de euro, după care a fost prins în flagrant, dat fiind că cea căreia îi solicitase banii sunase la Call-center anticorupție 0800.806.806, Serviciul Judeţean Anticorupţie Iaşi, în aceeași zi în care primise „oferta” de la polițist.
În vârstă de 37 de ani, inculpatul era agent-şef adjunct de poliţie din cadrul IPJ Iaşi – Poliţia Municipiului Iaşi – Secţia 2 Poliţie – Compartimentul Ordine Publică, fiind încadrat în anul 2005 în Ministerul de Interne. Prin poziția pe care o ocupa la IPJ Iași, inculpatul trebuia să întocmească acte de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor, însă cel puțin legat de motivul flagrantului, acesta a acționat contrar legii.
Astfel, potrivit rechizitoriului, agentul de poliţie a sunat-o pe martora denunțătoare pe 02.05.2023, având în vedere că aceasta își parcase mașina într-un loc nepermis atunci când ajunsese la universitatea unde avea cursuri, și, după ce i-a spus că îi va fi suspendat permisul de conducere pentru două luni şi că îi va fi aplicată o amendă, i-a propus să găsească pe cineva cu permis de conducere care să fie dispus să primească sancţiunea contravenţională în locul său.
Ulterior, dat fiind că tânăra nu a găsit pe nimeni, agentul de poliţie i-a spus să îl sune, moment în care acesta i-a scris pe whatsapp şi i-a precizat că „a rezolvat partial” şi că va aştepta confirmarea sa. Când au reluat discuția pe whatsapp, polițistul i-a spus tinerei că a găsit două „oferte”, la o sumă cuprinsă între 300 şi 500 de euro.
După ce martora denunțătoare i-a spus că a reuşit să fac rost de suma de 200 de euro, cei doi s-au întâlnit din nou, pe 4 mai, când polițistul s-a apropiat de ea cu o trotinetă, a luat banii și i-a pus repede în buzunar, fără să îi numere, spunându-i că un prieten de-al lui cerea 500 de euro, iar doar moldovenii au acceptat suma de 200 de euro şi că cei 200 de euro pe care i-a luat vor ajunge la „nişte sinistraţi”.
Imediat după aceasta s-a procedat la constatarea săvârşirii, în condiţii de flagranţă, a infracţiunii de luare de mită, însă chiar și așa, inculpatul a susţinut că nu a solicitat nicio sumă de bani, cei 200 de euro fiind de fapt pentru chirie. Însă, în afară de flagrant, au existat inclusiv înregistrări ale convorbirior purtate de inculpat cu femeia căreia i-a solicitat banii, astfel că, în faza de judecată, acesta a recunoscut tot.
Mai ales că, după constatarea infracţiunii flagrante, inculpatul a fost reţinut 24 de ore, ulterior fiind arestat la domiciliu, măsură care a fost menţinută până la data pronunţării condamnării de către instanţa de fond:
„Condamnă pe inculpatul Alupului Adrian-Laurenţiu, la pedeapsa principală de 2 ani şi 8 luni închisoare, la care adaugă pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii – aceea de poliţist – pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de „luare de mită”.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiuni – aceea de poliţist – pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 65 Cod penal.
Dispune suspendarea executării pedepsei închisorii aplicate sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, dispoziţie faţă de care pedeapsa accesorie stabilită prin prezenta sentinţă penală, anterior indicată, urmează a deveni executabilă doar în ipoteza revocării suspendării sub supraveghere şi a executării pedepsei principale a închisorii în regim de detenţie, iar executarea pedepsei complementare stabilită prin prezenta sentinţă penală, anterior indicată, va începe conform art. 68 alin. 1 lit. b Cod penal.
Stabileşte că, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) -să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta; b) -să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) -să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) -să comunice schimbarea locului de muncă; e) -să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Pe durata termenului de supraveghere, impune inculpatului următoarele obligaţii: – obligaţia de a nu părăsi părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei. Dispune ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile, fie în cadrul Consiliului Local Iaşi – Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, fie în cadrul Consiliului Local Iaşi – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi, instituţie ce va fi stabilită de către consilierul de probaţiune, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.
Instanţa deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de 24 ore, de la data de 04.05.2023, ora 18:48 şi până la data de 05.05.2023, ora 18:48 şi a măsurii arestului la domiciliu de la 05.05.2023 la zi (data pronunţării sentinţei). Constată încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu şi dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului Alupului Adrian-Laurenţiu. Cu drept de apel în termen de 10 zile”.
Și astăzi continuăm să prezentăm nerealizările Primarului Nicușor Dan. De ce nerealizările? Pentru că în campania electorală din 2020 Nicușor Dan era foarte sigur că va face tot ce promite. Cu toate că majoritatea promisiunilor erau clar de domeniul fantasticului, candidatul la Primăria Capitalei a preferat să mintă pentru un vot în plus. De ce spun că a mințit? Pentru că îmi este imposibil să cred că un profesor de matematică de nivelul lui Dan nu înțelegea că majoritatea lucrurilor promise vor rămâne doar pe hârtie. Poate că da, poate că mai are nevoie de încă patru(zeci) ani să îndeplinescă măcar o mică parte a promisiunilor, dar oare bucureștenii vor mai avea răbdare cu un primar care nu comunică, care nu răspunde solicitărilor, care a mărit taxele, care fuge de întrebările jurnaliștilor, care știe că a mințit? Și lista ar putea să continue…
Nici cu privire la infrastructura pietonală, promisiunile lui Nicușor Dan nu au devenit realitate
În continuare, trotuarele de pe marile bulevarde, administrate de către Municipalitate, prin Administrația Străzilor București (ASB) sunt adevărate curse cu obstacole pentru pietoni. Obstacole ce se pot dovedi de-a dreptul insurmontabile pentru cei cu nevoi speciale se deplasare – de la oamenii care se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant, până la vârstnici, mămici sau bunici cu copii în cărucioare sau în brațe sau chiar persoane care transportă un bagaj mai mare.
Borduri înalte, fără scăderi de nivel, șanțuri săpate în toate direcțiile, gropi și guri de canal care se cască amenințătoare, fără a fi semnalizate, capete de țeavă, retezate la un centimetru-doi de asfalt și, nu în ultimul rând, mașini parcate de nu poți trece pe lângă ele, așa arată infrastructura pietonală a Bucureștiului.
O mențiune specială merită refugiiile de tramvai vechi – cum sunt cele de la Piața Chibrit, spre exemplu, cu borduri foarte înalte, fără scăderi de nivel și fără garduri de protecție.
Ele sunt insurmontabile pentru cei în scaune rulante, pentru oamenii în vârstă și pentru mulți alții.
Există, încă, în București, stații de tramvai fără refugiu, unde te urci sau cobori din tramvai de pe banda întâi a carosabilului. În cazul unora dintre acestea, distanța de la asfalt până la scara tramvaiului este atât de mare încât este o adevărată acrobație să te urci în sau să cobori din tramvai, printre mașini. Un exemplu în acest sens sunt stațiile de tramvai de la Piața George Coșbuc, la intersecția dintre Bulevardele Coșbuc și Libertății.
Comunicare și transparență
În fine, transparența, promovarea oamenilor pe criterii de competență și anticorupția, teme comune ale tuturor candidaților USR din 2020, au început să șchioapete, încă de la început de mandat, când primarul Nicușor Dan l-a numit în fruntea Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pe amicul său, pe atunci, Edmond Niculușcă.
Acesta nu avea niciun fel de pregătire pentru a ocupa această funcție și a plecat de la AMCCRS în urma unui uriaș scandal ce includea semnarea unor contracte pe care nu ar fi avut dreptul să le semneze.
Administrația Nicușor Dan a reușit, însă, să blocheze consolidarea clădirilor cu bulină roșie pentru mai bine de doi ani.
Cele zece șantiere de consolidare moștenite de la Administrația Firea sunt blocate de aproape trei ani și nu există blocuri mari, cu multe apartamente care să fi intrat în consolidare.
Au mai urmat, apoi, acuzații de incompatibilitate a primarului general al Capitalei Nicușor Dan, atunci când acesta s-a auto-numit director la administrații din subordinea Primăriei Capitalei, precum ALPAB și Administrația Străzilor.
În fapt, politica de promovare a oamenilor „pe merit” a Administrației Nicușor Dan a avut ca efect depopularea unor departamente ale Primăriei Capitalei. Un exemplu concludent este acela al Direcției de Urbanism, unde, în ciuda multiplelor concursuri organizate, nu s-au găsit specialiști doritori să ocupe jumătate dintre posturile disponibile.
În schimb, membrii din Consiliile de Administrație și directorii de la marile companii din subordinea PMB sunt numiți, în continuare, pe criterii politice, potrivit unii algoritm al coaliției care conduce Capitala.
În continuare, transparența rămâne o simplă lozincă, sub administrația Nicușor Dan. Foarte multe dintre proiectele propuse de către edilul șef pe ordinea de zi a ședințelor CGMB nu trec prin procedură de dezbatere publică, bucureștenii neavând prilejul de a lua cunoștință, de a formula observații, propuneri sau obiecții la acestea.
Lipsa transparenței i-a fost reproșată lui Nicușor Dan chiar de către unul dintre foștii săi susținători de seamă din rândurile societăți civile, Irina Zamfirescu.
Aceasta spunea că procedura transparenței este, în continuare, ca și inexistentă la Primăria Generală.
Nu doar că multe proiecte nu trec prin dezbatere publică, sar proiecte foarte importante, precum bugetele anuale ale Capitalei sunt prezentate într-o formă inaccesibilă oamenilor obișnuiți și, apoi, modificate în timpul ședințelor CGMB, prin amendamente, astfel încât nici măcar consilierii generali nu știu exact cum vor fi alocați banii publici.
Chiar dacă septembrie nu s-a încheiat, CURS a dat publicității un sondaj efectuat la nivel național luna ceasta, în perioada 12 – 22 septembrie 2023.
Au fost chestionați 1.008 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste, față în față, la domiciliul respondenților, CURS dâns ca „marjă maximă de eroare la nivelul întregului eșantion: +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%”.
Potrivit cercetării sociologice, intenția de vot la nivel național nu se prezintă foarte diferită față de cea prezentată în iulie 2023. Astfel, PSD își păstrează cei mai mulți votanți – dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, plasându-se ca opțiune de vot cu o încredere de 31%.
În același timp, PNL crește ușor, cu un procent – 19% (față de 18% în iulie 2023), însă USR și AUR înregistrează scăderi cu câteva procente.
Astfel, AUR ar fi votat de 18% dintre respondenți – față de 20% în iulie 2023, în timp ce USR de 11% – față de 12% în iulie 2023. O creștere cu un procent ar fi și la partidul Dianei Șoșoacă, SOS România fiind cotat cu 5% (4% în iulie 2023), iar constante rămân formațiunile UDMR – 4%, PUSL – 4%, PMP – 4% și Pro România – 2%.
Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Valsui și totodată unul dintre cei mai longevivi politicieni care deține o astfel de funcție, a fost arestat în weekend după ce a fost prins cu mită în portbagaj.
Totul, în urma unui flagrant coordonat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași, procurori care totodată au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și a unui expert, arestat preventiv la rândul lui, sub acuzația de luare de mită și trafic de influență.
Buzatu este acuzat că, în perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, „ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor)”.
Nu doar că a pretins, detaliază DNA, ci a și primit suma de 1.250.000 lei, vineri, moment în care a fost prins în flagrant. Ulterior, acesta a fost prezentat Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile:
„Admite propunerea Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iaşi. Dispune arestarea preventivă a inculpatului BUZATU DUMITRU, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.09.2023 până la 23.10.2023, inclusiv.
Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă. Constată că inculpatul a fost asistat de apărătorii aleși Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iaşi”.
Pe de altă parte, expertul a primit cătușe ieri: „Dispune arestarea preventivă a inculpatului JUDELE RADU, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită şi trafic de influență, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.09.2023 până la 23.10.2023 inclusiv. Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă. Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru DNA – Serviciul Teritorial Iaşi”.
Expertul în cauză este acuzat că, în anul 2019, pe când se derula un proiect finanțat din fonduri europene și între Consiliul județean Vaslui și o societate comercială a fost încheiat un contract de achiziție publică ce avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui, ar fi întocmit un raport care nu avea legătură cu realitatea:
„În cursul anului 2021, în condițiile în care lucrările erau finalizate în proporție de 80%, între reprezentantul societății comerciale respective (martor în cauză) și inculpatul Buzatu Dumitru, președintele Consiliul județean Vaslui, ar fi apărut neînțelegeri referitoare la plata facturilor (cc. 3.000.000 euro) și implicit la cuantumul mitei care trebuia remisă acestuia din urmă.
În acest context, Consiliul județean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială (al cărui obiect de activitate este realizarea de activități de inginerie şi consultanță tehnică) administrată de inculpat pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate. După întocmirea raportului de expertiză (în care erau trecute date care nu corespundeau realității din teren), în data de 22.06.2022 respectiv în perioada 07-15.02.2023, expertul ar fi pretins de la omul de afaceri suma de suma de 714.000 mii de lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertizei efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul județean Vaslui și implicit de „a favoriza” societatea martorului (în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de cca. 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini).
De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenți din cadrul Consiliului județean Vaslui și că-i va determina pe aceștia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate.
În contextul menționat mai sus, expertul a primit în datele de 02.03.2023 și 27.04.2023 suma totală de 714.000 de lei. După remiterea sumei de mai sus, inculpatul ar fi înaintat Consiliului județean Vaslui documentația tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită și acceptată de către factorii decidenți din cadrul instituției publice, printre care și inculpatul Buzatu Dumitru”.
La Câmpulung Muscel a câștigat fosta jurnalistă Pro TV Elena Lasconi.
De asemenea primăriile Sectoarelor 1 și 2 le-au revenit lui Clotilde Armand – chiar dacă asupra corectitudinii alegerilor planează mari semne de întrebare, și, respectiv, Radu Mihaiu.
Lista ar putea fi completată cu primarul general al Capitalei Nicușor Dan.
Nicușor Dan
Fondator al USR, în postura de candidat la Primăria Capitalei, Nicușor Dan s-a bucurat mai întâi de sprijinul politic al acestei formațiuni, la care s-a raliat, apoi, și PNL. Mai mult decât atât, deși coaliția de guvernare USR-PNL s-a rupt, la nivel național, PNL guvernând, în prezent, cu PSD, la nivelul Municipiului București, Nicușor Dan se sprijină, în continuare pe o majoritate USR-PNL-PMP, în Consiliul General.
Astăzi, vom analiza prestația primarului Nicușor Dan în comparație cu promisiunile candidatului Nicușor Dan.
La învestirea sa în funcția de primar general, Nicușor Dan făcea apel la răbdarea bucureștenilor.
„Le cer bucureștenilor răbdare și solidaritate”, spunea proaspătul primar general al Capitalei.
Au trecut aproape trei ani de când Nicușor Dan ocupă fotoliul de primar din Regina Elisabeta, iar „răbdarea” și „solidaritatea” bucureștenilor, puse la grea încercare, s-au cam terminat.
Le-au mai rămas, probabil, doar apropiaților primarului general, care trăiesc într-o bulă proprie, pe care o construiesc printr-o propagandă asiduă pentru Nicușor Dan și pentru ei înșiși.
Poate cea mai importantă dintre promisiunile electorale ale lui Nicușor Dan a fost aceea în domeniul termiei.
Nicușor Dan spunea, în campania electorală din 2020, că se pot reabilita 100 de kilometri de rețea primară de termoficare pe an și că există soluții pentru redresarea rapidă a sistemului de termoficare, soluții pe care fostul edil PSD, Gabriela Firea, nu a dorit sau nu a știut să le aplice, aruncând fără noimă banii bucureștenilor într-o gaură neagră.
Discursul lui Nicușor Dan, s-a nuanțat chiar din discursul său de învestire, când, în prezența primului ministru de atunci, Ludovic Orban, spunea că nu există soluții minune și apela la răbdarea și solidaritatea bucureștenilor.
Apa caldă promisă
După aproape trei ani de zile de la preluarea frâielor Primăriei Capitalei, deși Nicușor Dan afirmă, de câte ori are ocazia, că, în sistemul de termoficare este din ce în ce mai bine, de la o iarnă la alta, lucrurile nu stau deloc așa.
Spre exemplu, pe data de 7 august 2023, aproape 4.800 de blocuri de locuințe din București nu au avut apă caldă. Asta înseamna peste 50% din total.
Cu toate că primarul general Nicușor Dan – sau cel care scrie pe pagina sa de socializare, se laudă fără întrerupere cu reabilitarea rețelei de termoficare, realitatea este că până și promisiunile edilului șef au scăzut de la 100 de km, mai întâi la 50 și, apoi, la 35 de km pe an.
După frenezia promisiunilor electorale, în viața reală, Nicușor Dan nu a reușit să reabiliteze nici măcar în trei ani 100 km de rețea de termoficare, cât promisese că va face într-un singur an.
Asta cu toate că Guvernul Orban îi făcea cadou, la scurtă vreme după învestirea sa ca primar general, în noiembrie 2020, contractul de finanțare pentru reabilitarea a 210 km de rețea de termoficare din fonduri europene nerambursabile.
Dar, Administrația Nicușor Dan a reușit să dea drumul la lucrările pe bani europeni cu peste doi ani întârziere.
De altfel, chiar și aliații săi liberali, care, împreună cu USR și PMP, îi asigură majoritatea în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) de aproape trei ani de zile, au recunoscut eșecul lui Nicușor Dan în domeniul termoficării.
Chiar în cele 10 „porunci” ale lui Ciprian Ciucu – președinte al PNL București, la acea vreme, pentru Nicușor Dan, domeniul termiei era unul dintre cele în care edilul ar fi trebuit să facă progrese vizibile.
Că nu s-a întâmplat nimic în termie acuza, la ultima ședință a CGMB, cea din 18 septembrie, chiar consilierul general liberal, Adrian Moraru, din aripa dură liberală, care l-a susținut pe Nicușor Dan, chiar după schimbarea coaliției de guvernare, la nivel național.
Moraru l-a acuzat, în plenul CGMB, pe Nicușor Dan că nu a reușit să facă nimic în termie, mărginindu-se să plătească pierderile operatorului serviciului public de termoficare, Termoenergetica, în valoare de miliarde de lei.
Prețul la apă caldă și căldură s-a dublat
În schimb edilul Nicușor Dan a reușit să dubleze tariful plătit de bucureșteni pentru căldură și apă caldă. În ciuda dublării prețului gigacaloriei și a pretinse reduceri a pierderilor din sistemul de termoficare, Termoenergetica continuă să acumuleze pierderi financiare uriașe. Numai în ultimul an, operatorul de termoficare a acumulat datorii de peste 1 miliard de lei la Electrocentrale București S.A, principalul furnizor de energie termică, ajungând în pragul insolvenței. La ședința CGMB din 18 septembrie, majoritatea PNL-USR-PMP a votat acoperirea unor datorii ale Termoenergetica în valoare de peste 400 de milioane de lei.
În ciuda eșecului lui Nicușor Dan în domeniul termoficării, după expirarea, pe 31 iulie, a termenului ultimatumului liberalilor bucureșteni pentru Nicușor Dan, coaliția majoritară care îi asigură susținerea primarului general nu s-a schimbat, în cadrul CGMB.
În campanie rezolva și problema transportului public
O altă temă importantă în campania electorală din 2020 a fost aceea a transportului public.
Nicușor Dan le promitea bucureștenilor mijloace de transport moderne, curate și care să circule după un orar predictibil, astfel încât transportul în comun să devină o alternativă civilizată, comodă și viabilă la cel individual.
Cu privire la curățenia din mijloacele de transport în comun, Nicușor Dan nu a realizat nimic.
Acestea au rămas la fel de mizerabile, în ciuda externalizării serviciului de curățenie de către fostul director al Societății de Transport București (STB), Adrian Criț.
Deși această externalizare a fost anunțată cu surle și trâmbițe ca aducând o îmbunătățire a stării de curățenie din autobuze, tramvaie și troleibuze, în realitate, nu s-a reușit decât o creștere a cheltuielilor pentru curățenie, față de cele cu angajații proprii.
Mizeria a rămas aceeași, dacă te urci într-unul dintre tramvaiele obișnuite – ale liniilor 24 sau 45, spre exemplu, nu în cele noi ale liniei 41, păzite de controlorii STB, ambalaje de tot felul, pufuleți, coji de semințe, sunt aruncate pe jos, de-a valma cu doze de suc sau de bere, din care se scurg încă lichide. Barele de susținere sunt lipicioase, ca și podeaua, de ți-e scârbă să te ții de ele.
Nu mai vorbim despre geamurile pe care, uneori, nici nu poți vedea unde ai ajuns, din cauza mizeriei.
Înnoirea parcului STB cu mijloace de transport prietenoase cu mediul a fost și ea o promisiune electorală a candidatului Nicușor Dan, susținut de USR și PNL.
După aproape trei ani de mandat, primarul Nicușor Dan se poate lăuda numai cu circa jumătate dintre noile tramvaie ASTRA Imperio.
Însă, și în cazul acestor tramvaie au existat mari dubii, în privința conformității cu caietul de sarcini al licitației. Astfel, comisia de recepție a deliberat îndelung, luni de zile, înainte de a semna pentru conformitatea primului tramvai.
Din punctul de vedere al experientei călătorului, deși cu podeaua coborâtă integral, dotate cu aer condiționat și WI-FI și mai silențioase, noile tramvaie sunt mai înghesuite decât tramvaiele Bucur LF, produse la Uzina de Reparații a STB, de exemplu.
La orele de vârf, când toate locurile pe scaune sunt ocupate, nu mai rămâne aproape deloc spațiu pentru circulație pe culoarul din mijloc și ai neplăcuta senzație că ai sta în brațele călătorilor de pe scaune.
Liniile de tramvai
Administrația Nicușor Dan nu a reușit, în acești aproape trei ani, nici să modernizeze cei 50 de km de linii de tramvai vechi. Pe aceste linii – pe Ion Mihalache, Bulevardul Basarabia, Maica Domnului, de exemplu, tramvaiele circulă cu viteze foarte reduse, se zgâlțâie, sar, zdrăngăne, se scutură, iar călătorii se simt ca într-un fel de montagne-russe.
De foarte multe ori, poți vedea echipele de intervenție ale STB lucrând cu cionane, polizoare unghiulare și aparate de sudură, pentru a cârpi liniile rupte.
Autobuzele eco
Cât despre autobuzele electrice și noile troleibuze promise de Nicușor Dan, acestea se lasă, încă așteptate, în urma unor licitații ratate de către Primăria Generală.
În fine, predictibilitatea transportului public, promisă de Nicușor Dan lipsește cu desăvârșire.
Din cauză că nu au fost implementate culoarele unice, dedicate pentru STB, mijloacele de transport sunt prinse, la orele de vârf, în traficul general. Astfel, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele ajung să circule câte trei – patru sau chiar mai multe, într-un fel de caravane.
Dacă ai ratat o astfel de „caravană”, vei aștepta 20-25 de minute sau chiar mai mult următorul mijloc de transport. Iar, pe celălalt sens, călătorii așteaptă și ei la fel de mult în stații.
Aplicația Info TB, promovată cu multă pompă de aparatul de propagandă al lui Nicușor Dan – moștenit de la Ludovic Orban, îți spune doar la câte minute distanță este un mijloc de transport. Dar acesta poate rămâne la 5 minute distanță timp de un sfert de oră sau mai mult, dacă este blocat în trafic.
Greva și reorganizarea STB
Dacă Nicușor Dan nu a reușit, până acum, mare lucru în ceea ce privește înnoirea parcului STB și nu a reușit nimic în privința curățeniei din mijloacele de transport, a culoarelelor unice STB și a reabilitării liniilor vechi de tramvai, el a reușit, în schimb – prin inflexibilitatea de care a dat dovadă și prin ignorarea totală a dialogului social, să creeze o stare de tensiune în rândurile salariaților STB.
Această a culminat cu acțiunea spontană de protest a șoferilor, de la finele anului trecut. Prin managementul defectuos al acestei crize, Nicușor Dan a reușit să-i lase pe bucureșteni fără transport public de suprafață timp de cinci zile.
O altă „reușită” în domeniul transportului public de suprafață se datorează Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), al cărei președinte este nimeni altul decât primarul general Nicușor Dan.
Aceasta a reușit să dea peste cap transportul public bucureștean, prin „reorganizarea” unor linii de autobuze.
Această „reorganizare”, a însemnat, de fapt, desființarea unor linii mai scurte, care funcționau relativ bine, și înființarea unor linii gigant, care străbat orașul de la un capăt la altul și care au probleme pentru că străbat toate punctele de ambuteiaj de pe acest parcurs.
Un exemplu este desființarea liniei de autobuze 300, care făcea legătura între Podul Constanța, Piața Chibrit, și centrul orașului – Galeriile „Orizont”, zona Piața Palatului. Linia a fost unită cu 381, care întorcea la Piața Victoriei, rezultând o linie gigant, care pleacă din Berceni, de la Piața Reșița, și ajunge până la Piața Chibrit. Noua linie 381 prinde, la orele de vârf, toate punctele de ambuteiaj, din Berceni până la Victoriei și Piața Domenii, înregistrând întârzieri foarte mari și generând aglomerație.
Urbanism
Urbanismul a fost una dintre temele care l-au ajutat mult pe Nicușor Dan, în campania electorală din 2020. Candidatul Nicușor Dan spunea că urbanismul din București este „o golănie” și promitea că, dacă vă fi ales, va pune ordine în acest domeniu.
Primarul Nicușor Dan a suspendat cele cinci PUZ-uri de sector – sectoarele 2-6, și a reușit, prin intermediul unui ONG, să le anuleze în instanță.
Prin această acțiune a creat pagube de milioane de euro unor privați, dar și administrației locale. În Sectorul 5, spre exemplu, suspendarea și, apoi, anularea PUZ coordonator Sector 5 a blocat investiții de 1 miliard de euro, conform primarului Cristian Popescu Piedone.
Edilul Nicușor Dan a mai reușit să creeze un uriaș blocaj în urbanismul din București, refuzând să aducă în dezbaterea CGMB zeci de documentații de urbanism, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Chiar consilierul general PNL Costin Hazarian i-a reproșat, în repetate rânduri, lui Nicușor Dan blocarea totală a Urbanismului, la nivelul Primăriei Capitalei.
Acest blocaj afectează grav industria real-estate și, pe orizontală, industria construcțiilor. Marii dezvoltatori imobiliari părăsesc Capitala, ducând la pierderea a numeroase locuri de muncă, dar și a unor însemnate venituri pentru administrația publică locală.
În schimb investiții private pe care Nicușor Dan a anunțat cu surle și trâmbițe că le-ar fi oprit, deoarece ar fi fost nelegale – cum sunt cea de la Gradina Icoanei, de pe amplasamentul fostului Restaurant „Moldova”, și cea de pe Strada Visarion, la intersecția cu B-dul Lascăr Catargiu, continuă cu spor.
Iar monumente de marcă ale Bucureștiului, precum Hanul Solacolu, de pe Moșilor Vechi, stau în continuare să se dărâme, pe mandatul „salvatorului patrimoniului” Bucureștiului.
Infrastructura rutieră
În ceea ce privește marile lucrări de infrastructură rutieră, Nicușor Dan nu a promis decât finalizarea a două mari investiții începute în mandatele anterioare – Pasajul Doamna Ghica și lărgirea Prelungirii Ghencea.
Pasajul Doamna Ghica, început în mandatul Gabrielei Firea, a fost finalizat abia în această toamnă, la începutul lunii septembrie.
În schimb, lărgirea Prelungirii Ghencea a fost abandonată, pur și simplu, după spusele primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cel care, în calitate de președinte al PNL București l-a susținut pe Nicușor Dan, atunci când, din rândurile liberalilor bucureșteni, se ridicau voci care cereau retragerea sprijinului politic pentru actualul primar general.
Tot conform estimărilor lui Ciprian Ciucu, Gabriela Firea ar fi dus lucrările din Prelungirea Ghencea la circa 10%, în timp ce, în mandatul lui Nicușor Dan, s-au mai realizat doar 2%, ajungându-se la 12% din total lucrare de executat.
Lucrările din Prelungirea Ghencea ar fi fost abandonate, cu bună știință, de către Compania Municipală Trustul de Clădiri Metropolitane, în favoarea celor la Pasajul Doamna Ghica, pe motive politice, Sectorul 2 fiind condus de către un primar USR, crede edilul din Calea Plevnei.
Cât privește parcarea, una dintre marile probleme ale Bucureștiului, în care candidatul Nicușor Dan promitea soluții, primarul Nicușor Dan a reușit cu mare greutate și întârziere să finalizeze parcarea de tip park&ride de la Cora Pantelimon, începută în mandatul Gabrielei Firea.
El nu a mai reușit să demareze lucrările pentru celelalte mari parcări subterane, despre care se vorbea încă din vremea lui Sorin Oprescu, cum ar fi cea de la Piața Constituției sau cele de la Sala Palatului.
În schimb, Compania Municipală Parking – înființată de către Gabriela Firea și păstrată de Administrația Nicușor Dan, în timp ce alte companii municipale au fost desființate, a început și desfășoară și în prezent o campanie de trasare de locuri de parcare, în zona centrală și de Nord a Bucureștiului, propunându-și să ajungă la 85 de mii de locuri de parcare taxabile.
Aceste locuri de parcare – unele dintre ele trasate în zone unde parcarea era neregulamentară, pe banda întâi a unor mari bulevarde, nu contribuie, însă, la decongestionarea traficului, așa cum se întâmplă cu parcările subterane.
Ele constituie numai o sursă de venituri pentru Compania de Parking, venituri care nu se regăsesc, însă, în investiții, în construirea de parcări subterane.
Compania Parking se mărginește doar la a trasa pe asfalt de acum binecunoscutele linii albastre, fără măcar a repara asfaltul din zona respectivă.
Un exemplu în acest sens este marea parcare la sol din Piața Constituției, unde dungile albastre trec direct prin gropi.
Poluarea din București
În campania electorală din 2020, Nicușor Dan se declara un susținător al calității aerului, promițând că va lupta împotriva poluării.
Abia zilele trecute, Primăria Capitalei a pus în funcțiune un site pe care bucureștenii pot urmări live datele de la cei 44 de senzori de calitatea aerului ai Municipalității.
În schimb, de trei ani de zile, Primăria Generală nu a recuperat spațiile verzi retrocedate – spre exemplu zona retrocedată din Parcul IOR, o promisiune electorală a lui Nicușor Dan, nu a plantat un copac, iar marile parcuri ale orașului – Herăstrău, Tineretului, Cișmigiu, Carol, Circului, administrate de către Primăria Municipiului București, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), au fost lăsate în paragină.
Va urma
Notă* – Ziarul de Investigații a folosit fotografii de pe pagina de Facebook a domnului Nicușor Dan. Fotografiile și filmul de la ”Infrastructura rutieră” sunt făcute de Ziarul de Investigații în data de 22 septembrie 2023 în București.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
