Într-un stat normal e interzisă din start orice activitate în care există un minim risc de poluare sau incendiu. În „statul eșuat” sunt ”permise” astfel de riscuri cu prețul amenzilor aplicate, care salvează aparențele demonstrând că reprezentanții statului sunt vigilenți, amendează neregulile care pot duce la accidente grave ori tragedii. Printre afacerile privilegiate prin această abordare se află rafinăriile, care poluează mediul, fac „news alert”-uri despre explozii și incendii, fiind „sancționate” cu amenzi modice în raport cu cifrele de afaceri.
Studiu „Greenpeace” Olanda: OMV va provoca în Europa decesele premature a 15.000 de oameni. Câți vor fi români?
În decembrie, „Greenpeace” Olanda a dat publicității un studiu despre poluarea produsă de companiile din petrochimie. Studiul „Emisiile de astăzi, decesele de mâine: Modul în care marile companii fosile din Europa pun vieți în pericol” a fost dezbătut la COP28, Conferința Părților Convenției privind Schimbările Climatice, care avut loc la Dubai în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie.
Potrivit acestui studiu, în următorii ani aproximativ 360.000 de persoane ar putea muri prematur din cauza schimbărilor climatice cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră a 9 mari companii din Europa: Shell, OMV, TotalEnergies, BP, Equinor, Eni, Repsol, Orlen și Wintershall Dea. Pe listă se află și OMV, care deține 3 rafinării în Europa, printre care și OMV Petrom din Ploiești, fosta Petrobrazi. Potrivit „Greenpeace” Olanda, activitățile OMV vor produce în Europa până la 15.000 de decese premature, la dezastru contribuind și OMV Petrom Ploiești.
La COP28 din Dubai a fost prezent și președintele Iohannis, care, în discursul său a spus că „avem nevoie de angajamente noi și îndrăznețe pentru a ne atinge obiectivele climatice”, dar n-a spus niciun cuvânt despre ce fac concret autoritățile din România pentru reducerea deceselor premature provocate de poluare. Din cei 15.000 de europeni care vor muri prematur, câți vor fi români?
Petrobrazi, Petrotel și Petromidia, trei „bombe cu ceas”. În ultimii ani, în rafinării s-au produs frecvent explozii și incendii
Dacă ne referim la poluarea și pericolele presupuse de industria petrochimică din România, o zonă de mare risc este Ploieștiul, capitala industriei petrolului.
Altă rafinărie importantă, Petromidia, operată de Grupul KazMunayGas din Kazahstan, este mai izolată de mari aglomerări urbane.
La Ploiești, rafinăriile Petrobrazi OMV Petrom și Petrotel Lukoil sunt în oraș. Poluarea nu e singurul pericol, ea se adaugă la riscurile unor explozii și incendii.
Pe 1 mai 2023, la ora 15.00, un puternic incendiu produs la rafinăria Petrobrazi a OMV – Petrom, s-a soldat cu trei victime. Un bărbat de 59 de ani, cu arsuri de gradul III-IV pe 72% din suprafaţa corpului a fost preluat de elicopterul SMURD şi dus la Spitalul Floreasca. Tot la Petrobrazi, în 2017, un incendiu a dus la rănirea mai multor angajați.
Și la Petrotel Lukoil s-au produs mai multe accidente. În septembrie 2021, a izbucnit un puternic incendiu la instalația de cocsare. Potrivit ISU Prahova, flăcările au afectat o suprafaţă de 400 mp. Nu au fost victime, dar ploieștenii au fost avertizați prin „Ro-Alert” să stea în case și să închidă ferestrele!
Pe 21 iunie 2023, s-a produs un incendiu la instalația de distilare a motorinei de la Petromidia a KazMunayGas. A fost activat „Planul Roșu” iar locuitorii din zonă au primit mesaje „Ro-Alert” pentru a se izola în case. Nu au fost victime.
Pe 2 iulie 2021, tot la Petromidia a avut loc o explozie la instalația de producere a motorinei, care a dus la moartea unui angajat și rănirea altor doi. Anterior, exploziile a două rezervoare au dus la moartea a doi angajați și rănirea altor doi.
Rafinăriile din Ploiești, riscuri imense pentru 103.592 de persoane
Există documente oficiale în care sunt precizate zonele de risc și numărul locuitorilor din Ploiești și localitățile învecinate care pot fi victime ale poluării și exploziilor și incendiilor de la Petrobrazi OMV Petrom și Petrotel Lukoil.
Potrivit „Raportului de Securitate la Instalația Policombustibili de la Rafinăria Petrobrazi SC OMV Petrom SA Brazi”, un document de 164 de pagini realizat în 2017, în apropierea rafinăriei se află cartierul „Ploiești Vest”, Colonia „Brazi” și 6 localități, cu un total de 19.621 de locuitori.
Potrivit „Raportului de Securitate la rafinăria Petrotel Lukoil”, realizat în 2015, în preajma acesteia sunt Cartierele „Mihai Bravu”, „Dâmbu” și „Bereasca” din Ploiești, cu zeci de școli și grădinițe, 6 spitale și câteva zeci de firme, printre care Bulrom, care comercializează GPL. În zona de risc se află și comunele Bucov, Berceni și Rafov și satul Moara Nouă. Totalul populației afectate de poluare sau de un incendiu produs la Petrotel Lukoil este de 83.971 persoane.
În total, 103.592 de locuitori din Ploiești și din localitățile învecinate se confruntă cu riscul îmbolnăvirii din cauza poluării produse de cele două rafinării prin nerespectarea normelor tehnice sau din cauza unor explozii sau incendii.
La OMV Petrom, riscuri de explozii ca la Crevedia: senzori de GPL blocați cu mănuși de angajați, stație GPL cu scăpări
Pericolele care îi amenință pe locuitorii Ploieștiului sunt foarte bine cunoscute în oraș, pentru că în majoritatea familiilor există cel puțin un angajat la una dintre cele două rafinării. De aceea, exploziile de la Crevedia au avut un mare impact în oraș, pentru că au demonstrat, o dată în plus, că ignorarea unor reguli de siguranță poate duce la o tragedie.
Cu câteva zile înaintea acelor explozii, deputatul Adrian Axinia, a adresat interpelări generalului Dan Paul Iamandi, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ministrului Mediului, Mircea Fechet, prin care semnala mai multe încălcări ale normelor de siguranță la rafinăriile din Ploiești.
„Vă aduc la cunoștință o serie de situații deosebit de grave, existente în cadrul rafinăriei OMV Petrom Brazi, care se pot constitui în grave accidente tehnologice, cu repercusiuni majore asupra salariaților de pe platformă, dar și a locuitorilor orașului Ploiești și a întregii zone”, se spunea în prima interpelare a deputatului de Prahova, referitoare la situația de la OMV Petrom.
Două dintre neregulile semnalate se referă la riscurile de producere la rafinăria Petrobrazi a OMV a unor explozii ca cele de la Crevedia, din cauza unor emisii necontrolate de GPL.
Spre exemplu, la toate instalațiile de la rafinăria OMV Petrom senzorii de detectare a emisiilor de gaze, inclusiv cei de detectare a scăpărilor de GPL, sunt blocați de angajați prin acoperirea senzorilor cu mănuși de protecție, ca să nu mai dea alarma în dispecerat:
„Senzorii pentru detectare gaze din toate instalațiile rafinăriei sunt acoperiți cu mănuși de protecție pentru a nu mai trimite alarme în dispeceratul FALC. Spre exemplu, în rampa CF GPL sunt scăpări peste limita legal admisă ce activează senzorii din dispeceratul FALC, existând pericolul de explozii”!
O altă posibilitate de producere a unei explozii exact ca la Crevedia, ca urmare a unei acumulări de GPL, este la rampa de încărcare a GPL în cisterne: „În rampa auto încărcare GPL sunt scăpări de gaze peste limita admisă în exploatarea instalațiilor în timpul încărcării și descărcării produselor”, se spune în interpelarea deputatului Axinia.
Poluare abuzivă cu „izohexan” și „izopentan” – gaz „mortal în caz de pătrundere în căile respiratorii”
Pe platforma rafinăriei OMV Petrom există și surse de poluare continuă cu gaze rezultate din procesele tehnologice. O altă situație semnalată de deputatul Adrian Axinia este aceea a emisiilor abuzive ale unor gaze rezultate de la instalația de izomerizare, gaze care în mod normal ar trebui să fie captate, eliberarea acestor gaze în atmosferă fiind permisă numai în situații de avarie:
„Aeratoarele de izomerizare se folosesc abuziv pentru purjare gaze (izopentan și izohexan) ele fiind proiectate pentru mentenanță, eliminarea gazelor nu ar trebui să existe decât în situații de urgență, când instalația este pusă în pericol ori pentru mentenanță”, se spune în interpelare.
„Izohexanul” este, conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1272/2008, un compus chimic, sub formă de lichid și vapori, foarte inflamabil, care produce corodarea și iritarea pielii.
În conformitate cu clasificarea GHS (Sistemul global armonizat de clasificare și etichetare a substanțelor chimice) este clasificat la următoarele clase de pericol: „toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere (narcoză, somnolență)”, „periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic (Aquatic Chronic 2)” și „pericol prin aspirare (Asp Tx 1)”,
„Izopentanul”, numit și „2 Metilbutan” este mai periculos. Acest gaz, utilizat în rafinării pentru mărirea cifrei octanice a benzinei „fără plumb”, are aceleași clasificări cu „izohexanul”, dar are în plus o avertizare mai severă: „poate fi mortal în caz de înghiţire şi de pătrundere în căile respiratorii” (H304)!!!
La ambele gaze, dar în special în cazul „izopentanului”, recomandarea este următoarea: „În caz de înghițire sunaţi imediat la un Centru de Informare Toxicologică/un medic”!
Eliberarea abuzivă în aer a unui gaz care „poate fi mortal în caz de pătrundere în căile respiratorii” este de o gravitate extremă.
La Petrobrazi se poate produce oricând un incendiu la platformele de transfer, impregnate cu țiței și păcură
Și riscurile de producere a incendiilor sunt destul de mari pe platforma rafinăriei OMV Petrom, în interpelările către IGSU și Ministerul Mediului fiind semnalate două situații:
„În rampa CF țiței, pe o suprafață de aproximativ 200 mp, sunt scurgeri de produs petrolier între liniile de cale ferată, iar în cazul unui incendiu, acesta s-ar putea propaga foarte ușor la celelalte cisterne încărcate cu produse petroliere (…) În rampa auto păcură, pe o suprafață de aproximativ 100 mp, solul este infestat cu păcură, fiind o reală sursă pentru alimentarea unui incendiu și afectând ecologic zona”, se spune în interpelarea deputatului de Prahova.
La Lukoil Petrotel lipsesc echipamentele de stingere a incendiilor la instalațiile cu risc maxim
Prin interpelarea nr 1049/13.07.2023 adresată generalului Iamandi, șeful IGSU, deputatul Adrian Axinia a semnalat mai multe situații cu risc de poluare și accidente grave și la rafinăria Lukoil Petrotel.
Cele mai multe dintre neregulile de la această rafinărie țin de proasta coordonare a operațiunilor tehnologice și lipsa echipamentelor de semnalizare și de stingere a incendiilor.
Una dintre neregulile grave este „lipsa butoanelor de incendiu din instalațiile de cracare FCC RCE (reformare catalitică), coxare, rampele de încărcare și descărcare CF țiței și CF – GPL, lipsa de stingătoare din instalațiile menționate, conform planului PSI – ceea ce este în plan, nu se regăsește și pe teren”.
Tot la Petrotel Lukoil a fost semnalat și faptul că „pompele de motorină grea FP 12 AB au scurgeri de produs la etanșări, cât și pe platforma de fixare”, iar „rezervoarele de soluție exomer (acizi crezilici) și deșeuri de sodă caustică din cadrul rafinăriei, oficial, figurează ca fiind scoase din uz, însă, în realitate ele sunt funcționale, fără echipamente PSI, fără ISCIR efectuat, fără expertize”!
Echipa de la IGSU a verificat emisiile de „izopentan” de la OMV Petrom „prin sondaj”, adică prin „ruleta rusească”!
Listele cu neregulile semnalate la cele două rafinării prin interpelările deputatului Adrian Axinia au ajuns pe biroul ministrului Mediului, Mircea Fechet și pe biroul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care au ordonat verificarea situațiilor semnalate de către Garda de Mediu și IGSU.
Dar nici în acest context echipa de control de la IGSU nu și-a făcut treaba cu rigurozitate, verificând „prin sondaj”, adică prin „ruleta rusească”, atât purjările abuzive de „izopentan” și „izohexan” prin aeratoarele de la izomerizare, cât și funcționarea butoanelor de incendiu de la instalațiile rafinăriei OMV Petrom.
Această metodă de verificare „prin sondaj” este confirmată prin adresa nr 9.236/11.082023, semnată de ministrul Cătălin Predoiu, în legătură cu interpelarea referitoare la „probleme privind nerespectarea planului pentru prevenirea situațiilor de urgență în rafinaria OMV-Petrom Brazi”:
„În ceea ce privește aeratoarele de izomerizare, în urma verificărilor înregistrărilor variației parametrilor de presiune și temperatură, prin sondaj, pentru perioada 30.06.2023-27.07.2023, nu s-a confirmat purjarea de gaze în atmosferă”, se spune în adresa semnată de Predoiu.
Scoaterea din funcțiune a sesizorilor de gaze și alarmelor de incendiu, amendată de IGSU cu numai 50.000 de lei!
Echipa de control de la IGSU a fost mai riguroasă la verificarea senzorilor pentru detectarea de gaze, la care „s-a constatat că o parte dintre aceștia (în zona rampei CF Gazolina, 4 din cei 5 senzori existenți) au fost acoperiti cu mănuși de piele, astfel neasigurându-se funcționarea corespunzătoare a acestora”.
Tot pe platforma rafinăriei OMV Petrom, echipa de control de la IGSU a constatat scurgeri de țiței pe o suprafață de 100 mp în zona de descărcare a țițeiului din cisterne de la verificarile realizate la Rampa CF Țiței, dar și „acumulare de produs petrolier la nivelul platformei betonate, în canalele tehnologice, precum și pe scările metalice de trecere peste liniile CF, fapt ce favorizează dezvoltarea unui incendiu”.
Dacă ar fi izbucnit incendiul la care se referă cei de la IGSU, acesta nu putea fi stins din cauză că, potrivit raportului lor „instalația fixă de stingere cu apă și spumă și instalația de răcire aferente liniilor 7-8, nu au putut fi verificate deoarece butoanele de avarie amplasate în tabloul de comanda al postului 4 erau scoase de sub tensiune”!
Pentru aceste nereguli grave, de scoatere din funcțiune în mod intenționat a unor echipamente importante pentru prevenirea și stingerea incendiilor, echipa de la IGSU a aplicat OMV Petrom o amendă în valoare de numai 50.000 de lei.
Garda de Mediu a amendat OMV Petrom cu de 600.000 lei pentru depășirile la hidrogen sulfurat
Spre deosebire de inspectorii de la ISU Prahova, care și-au dovedit indolența trecând cu vederea neregulile care probabil au dus la producerea incendiului de la „Ferma Dacilor” pentru câteva sticle de vin și o paranghelie, comisarii de la Garda de Mediu Prahova au efectuat sistematic controale la OMV Petrom.
În răspunsul la interpelare al ministrului Mediului, Mircea Fechet, prin adresa nr 21.704/MF/09.08.2023, în legătură cu „probleme privind nerespectarea legislației de mediu la Rafinăria OMV – Petrom Brazi”, se precizează că Garda de Mediu Prahova a desfășurat șapte inspecții. În urma acestor controale, OMV Petrom a fost amendată cu 600.000 de lei pentru depășirile concentrațiilor la hidrogen sulfurat.
„OMV Petrom a fost sancționată astfel: pentru depășirile înregistrate în perioada 01.12.2022 – 17.01.2023 a indicatorului hidrogen sulfurat față de concentrația maximă admisă (…) a fost aplicată, în baza art 37 alin (1), lit e) din Legea 278/2013 privind emisiile industriale, o amendă în valoare de 100.000 lei și o amendă în cuantum de 500.000 lei, aplicată în conformitate cu prevederile art 73 alin (1) lit e) din Legea 278/2013 privind emisiiile industriale, pentru nerespectarea art 8 din actul normativ menționat,în sensul că în perioada de punere în funcțiune a instalațiilor după revizia generală, s-au produs scăpări de catalizatori în atmosferă, de la instalația Cracare Catalitică, fiind înregistrate depășiri ale indicatorului hidrogen sulfurat față de concentrația maximă admisă”, se spune în răspunsul ministrului Mediului, Mircea Fechet.
La controlul de la Petrotel Lukoil, echipa de la IGSU a repetat figura: a verificat butoanele de incendiu tot cu ”ruleta rusească”
În lista „constatărilor rezultate în urma controalelor efectuate la rafinăria Lukoil Petrotel”, echipa de control de la IGSU menționează aceleași metode prin care a efectuat controlul și la OMV Petrom, adică tot „prin sondaj”:
„Având în vedere faptul că la nivelul rafinăriei se regăsesc 350 de butoane de incendiu, pe timpul inspecției s-au verificat prin sondaj butoane de incendiu din toate instalațiile din amplasament, constatându-se funcționarea acestora”.
Nu se spune câte butoane au fost verificate, 35, adică 10% sau 175, adică 50%, ca să ne putem face o idee despre gravitatea riscurilor la incendii la Petrotel Lukoil după ce a trecut „controlul” celor de la IGSU.
Petrotel Lukoil a „încasat” o amendă modică, de 50.000 de lei
Echipa de la IGSU a confirmat sesizările din interpelare referitoare la scurgerile de la pompele de motorină grea și a constatat „exfiltrații” (adică scurgeri permanente) la rezervoarele de exomer. Au fost constatate și depășiri ale temperaturilor la rezervoarele instalației de cracare catalitică.
Pentru aceste nereguli, echipa de la IGSU a hotărât sancționarea Petrotel Lukoil cu 50.000 de lei: „pentru neregulile constatate pe timpul inspecției au fost aplicate amenzi în valoare totală de 50.000 de lei”.
„Statul eșuat” nu-și permite să fie dur cu cei care îl finanțează
Cele trei amenzi în valoare totală de 650.000 de lei aplicate OMV Petrom, dar și amenda de 50.000 de lei aplicată Petrotel Lukoil, sunt modice în raport cu cifrele de afaceri ale celor două companii.
Cu astfel de „sancțiuni” nu pot fi modificate prioritățile unei mari companii, care pune pe primul plan producția și profitul, nu mediul și siguranța oamenilor.
Dacă reprezentanții IGSU sau cei de la Garda de Mediu ar închide o activitate până la intrarea în legalitate, așa cum procedează cei de la „Protecția Consumatorului”, probabil că situația s-ar schimba.
