Procurorii DNA au trimis-o în judecată pe judecătoarea Geanina
Terceanu, aflată în arest la domiciliu, pentru luare de mită în legătură
cu pronunțarea unei soluții favorabile în Dosarul transferurilor. În
dosar au fost deferiţi Justiţiei și foștii impresari Ioan și Victor
Becali, precum și Cristian Borcea, fost președinte executiv al Clubului
de fotbal Dinamo, pentru dare de mită, toți aflați la puşcărie, în
executarea unor pedepse cu închisoarea.
De asemenea, au fost trimişi în judecată doi avocați —
George-Antonie Iorgovan și Daniel-Costel Petre, pentru mărturie
mincinoasă. DNA precizează că, în februarie 2009, Geaninei Terceanu, în
calitate de judecător la Tribunalul București, i-a fost repartizat
Dosarul transferurilor, în care frații Becali și Cristian Borcea,
alături de alți inculpați, fuseseră trimiși în judecată pentru
înșelăciune și de evaziune fiscală.
Pe 3 aprilie 2012, magistratul a
pronunțat în dosarul respectiv o hotărâre de achitare față de toți
inculpații în temeiul dispozițiilor art. 10 lit. a din Codul de
procedură penală din anul 1968 (‘fapta nu există’). Potrivit
rechizitoriului, pentru a pronunța această soluție de achitare, Terceanu
a primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de
195.000 de euro.
„Din acest total, suma de 185.000 de euro a fost
dată inculpatei Terceanu de către inculpații Becali, iar suma de 10.000
de euro de către inculpatul Borcea. În cursul anului 2009, o parte din
banii primiți în modalitatea de mai sus, respectiv 56.000 de euro, au
fost folosiți de Terceanu la achiziționarea unei locuințe (al cărei preț
total a fost de 93.000 euro). Ulterior, la 12 noiembrie 2012, hotărârea
de achitare pronunțată de către Geanina Terceanu a fost desființată
printr-o decizie penală a Curții de Apel București — Secția a II-a
Penală, instanța de control judiciar pronunțând condamnarea inculpaților
la pedepse privative de libertate”, susțin procurorii.
DNA
menționează că, pe 8 decembrie 2015, fiind audiat în calitate de martor,
în legătură cu infracțiunile de corupție comise de către Terceanu și
Borcea, George-Antonie Iorgovan a făcut afirmații mincinoase și nu a
spus ceea ce știe cu privire la fapte și împrejurări esențiale asupra
cărora a fost întrebat. Pe 24 noiembrie 2015, fiind și el audiat în
calitate de martor, Daniel-Costel Petre a făcut, la rândul său,
afirmații mincinoase și nu a spus ceea ce știa cu privire la fapte și
împrejurări esențiale asupra cărora a fost întrebat.
În cauză, a fost
dispusă măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și
imobile ce aparțin Geaninei Terceanu. Dosarul a fost trimis spre
judecare Curții de Apel București, cu propunere de a se menține măsurile
asigurătorii dispuse în cauză.
Judecătoarea Geanina Terceanu a fost trimisă în judecată alături de Ioan şi Victor Becali şi Cristi Borcea
Solomon Wigler-Moni, a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă
Solomon Wigler, fost consilier personal al lui Sorin Oprescu la
Primăria Capitalei, a fost condamnat definitiv joi de Curtea de Apel
București la patru ani de închisoare cu executare, pentru săvârșirea
infracțiunii de trafic de influență.
CAB a respins joi apelul declarat de Solomon Wigler și a menținut decizia dată în noiembrie 2015 de Tribunalul București.
De
asemenea, instanța a dispus confiscarea de la Solomon Wigler a sumei de
154.000 de euro, fiind menținut sechestrul asigurător asupra unui
imobil din Sectorul 1 al Capitalei, două spații comerciale din Sectorul
3, un apartament și două autoturisme BMW X3 și Audi Q5.
Potrivit DNA,
în perioada iunie 2012 — mai 2015, Solomon Wigler a pretins suma de
230.000 de euro de la Alexandru Claudiu Buciu, administrator la BMC
INVEST SRL Lugoj, și a primit de la acesta 204.000 de euro, în schimbul
intervenției sale în vederea aprobării în Consiliul General al
Municipiului București a unor autorizații pentru construirea a trei
supermarketuri în Capitală. În timpul anchetei, Solomon Wigler a
declarat că l-a cunoscut în anul 2012 pe Alexandru Buciu, despre care
știa că lucrează la o firmă cu acționariat german, ce are ca obiect de
activitate dezvoltarea imobiliară și se ocupa cu achiziția terenuri și
construirea magazinelor pentru Kaufland.
În cursul anului 2012, Buciu
a venit la el în birou și i-a spus că de foarte mult timp așteaptă o
rezoluție la o documentație depusă pentru un PUZ, în vederea edificării
unui magazin Kaufland în B-dul Bucureștii Noi. În acest context, Solomon
Wigler a verificat și a constatat că documentația respectivă a primit
toatele avizele necesare în vederea aprobării, după care a discutat cu
un consilier din cadrul CGMB, pentru a susține proiectul în Consiliul
General.
„Potrivit înțelegerii pe care am avut-o, tot în perioada
respectivă, Buciu Alexandru a revenit și i-am transmis în ce condiții
poate fi aprobată documentația PUZ. Mai exact, i-am spus că pentru a
sensibiliza consilierii, aceștia pretind suma de 50.000 euro. Acesta a
fost de acord cu cererea mea și, la o dată ulterioară, mi-a adus suma de
50.000 euro. La rândul meu, am remis suma de bani consilierului
contactat. Tot în perioada respectivă, Buciu Alexandru a venit în biroul
meu și mi-a pus un plic în dulap, constatând ulterior că în plicul
respectiv era suma de 50.000 euro”, a spus Wigler.
Ulterior, la
sfârșitul anului 2013, Alexandru Buciu l-a căutat din nou și i-a spus că
are probleme cu o documentație legată de un PUZ pentru un magazin
Kaufland, care urma a fi edificat pe B-dul 1 Mai. Solomon Wigler a făcut
din nou verificări și a luat legătura cu un consilier general pentru a
sprijini adoptarea în Consiliu a acestui proiect, după care i-a cerut
lui Buciu suma de 35.000 euro, din care a primit 15.000 euro.
În vara
anului 2013, Buciu i-a transmis că are o problemă cu obținerea unei
autorizații pentru construirea unui sens giratoriu la intersecția
străzilor Preciziei cu Valea Cascadelor. „După ce am făcut aceste
verificări am luat legătura cu inculpatul Buciu Alexandru și i-am spus
că documentația este blocată la direcțiile de specialitate. De asemenea,
i-am precizat că în vederea obținerii acestei autorizații o să vorbesc
cu primarul general sau să-l informez pe acesta din urmă, întrucât era o
lucrare de interes public, pentru a debloca situația. În sensul celor
arătate, în toamna anului 2013, nu-mi aduc aminte cu exactitate ziua sau
luna, am informat pe primarul general al Capitalei cu privire la
această lucrare. Ulterior acestei discuții pe care am avut-o cu primarul
general, a fost deblocată situația și a fost eliberată autorizația de
construire nr. 348/25.10.2013. După ce a primit autorizația de
construire, inculpatul Buciu Alexandru mi-a oferit un plic în care am
găsit suma de 25.000 euro. Din această sumă nu i-am remis nicio parte
primarului general sau vreunei alte persoane. De asemenea, menționez că
nici eu și nici o altă persoană nu am condiționat eliberarea acestei
autorizații de remiterea vreunei sume de bani de către Buciu Alexandru.
Consider că suma pe care mi-a remis-o Buciu Alexandru a fost o atenție a
acestuia”, a mai declarat Solomon Wigler.
Interesul naţional a fost lăsat fără imunitate de plenul Senatului. Gabriel Oprea ajunge pe mâna procurorilor DNA
Cererea privind încuviințarea începerii urmăririi penale a
fostului vicepremier și ministru de Interne Gabriel Oprea a fost
aprobată miercuri de plenul Senatului, cu 102 voturi „pentru” şi 31
„împotrivă”. Votul senatorilor a fost secret cu bile.
Ședința plenului Senatului în care s-a dezbătut și votat cererea DNA
privind încuviințarea urmăririi penale în cazul lui Gabriel Oprea a
început în jurul orei 10,30. Acesta a sosit la Senat cu aproximativ
jumătate de oră înainte de ședința de plen.
Senatorii juriști
avizaseră favorabil marți cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale
în cazul senatorului Gabriel Oprea, cu nouă voturi „pentru”, o abținere
și un vot „împotrivă”. El le-a cerut colegilor parlamentari să voteze
cererea de urmărire penală transmisă de DNA, pe motiv că nu ar trebui
prelungită perioada necesară stabilirii adevărului.
Fostul ministru
Gabriel Oprea le-a trimis în acest sens o scrisoare președintelui
Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintelui Comisiei juridice,
Cătălin Boboc. Oprea spune că se consideră nevinovat și spune că nu a
beneficiat de nimic în plus față de ceilalți miniștri de Interne.
Procurorul
șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru
formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de Gabriel
Oprea, fost viceprim-ministru pentru Securitate Națională și ministru al
Afacerilor Interne, în legătură cu săvârșirea a două infracțiuni de
abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau
pentru altul în perioada în care a deținut funcția ministerială.
Conform
DNA, una dintre infracțiunile de abuz în serviciu constă în folosirea
resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru
a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru
cu echipaje ale Poliției Rutiere. Cea de a doua infracțiune de abuz în
serviciu are legătură cu încheierea unui protocol pe baza căruia
procurorul general ar fi beneficiat în mod nelegal de coloană oficială.
Mitrea vrea acasă. Fostul ministru al Transporturilor a depus o cerere de eliberare condiţionată
Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a depus la
Judecătoria Medgidia o cerere prin care solicită să fie eliberat
condiționat din închisoare, după ce a ispășit aproape jumătate din
pedeapsa de doi ani primită pentru luare de mită în dosarul referitor la
renovarea casei mamei sale.
Miron Mitrea a depus cererea în instanță pe data de 28 ianuarie, iar
primul termen al procesului a fost stabilit pentru 10 februarie. Fostul
ministru este încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.
Purtătorul de
cuvânt al penitenciarului, Gabriel Botezan, a declarat pentru Agerpres
că Miron Mitrea nu a făcut obiectul analizei în comisia de eliberări
condiționate din penitenciar, fostul ministru depunând cererea direct în
instanță. În lista prezentată recent de Ministerul Justiției, Miron
Mitrea apărea cu două cărți scrise în detenție pentru a i se scădea 60
de zile din condamnare, respectiv „Amintiri… Subiective. Moment de
istorie imediată” și „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”.
Cărțile au fost publicate la Editura „Muntenia”, coordonator științific
fiind prof. univ. dr. Marian Cojoc de la Universitatea „Ovidius”
Constanța.
Miron Mitrea a fost condamnat pe 13 februarie 2015 de
Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu
executare și plata sumei de 327.000 lei, pentru săvârșirea infracțiunii
de luare de mită. În același dosar, fosta șefă a Inspectoratului de Stat
în Construcții Irina Jianu a fost condamnată la cinci luni închisoare
cu executare.
Potrivit DNA, în perioada 2001-2002 Miron Mitrea ar fi
primit de la Irina Jianu foloase necuvenite în valoare de 927.420 de lei
în schimbul numirii și menținerii acesteia în funcția de inspector-șef
al ISC. Foloasele necuvenite au constat în efectuarea unor lucrări de
construcții la casa mamei sale din Voluntari.
Crinuţa Dumitrean, urmărită penal de DNA pentru abuz în serviciu şi luare de mită
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus efectuarea
urmăririi penale față de Crinuța Dumitrean, fost președinte al
Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și
președintele Comisiei Centrale de Despăgubiri, la data faptelor, cu
privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și luare de
mită.
DNA a precizat joi că procurorii anticorupție au dispus, de
asemenea, efectuarea urmăririi penale față de Cristian Sebastian Mihai,
Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș Bogdan și Cătălin Florin
Teodorescu, membri în aceeași comisie din cadrul ANRP, la data faptelor,
cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, față de
Florentina Savu — consilier în cadrul ANRP — Secretariatul Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, cu privire
la săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu.
Totodată,
s-a dispus efectuarea urmăririi penale față de „baronul cuprului” Horia
Simu pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu, dare de
mită (două infracțiuni) și spălarea banilor, în formă continuată, precum
și față de Alin Horațiu Dima, expert evaluator, pentru complicitate la
infracțiunea de abuz în serviciu și luare de mită.
Conform DNA, pe 22
octombrie 2009, suspectul Horia Simu, printr-un intermediar, a
achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren
situată în municipiul Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 de
euro. De la acea dată, suspectul Horia Simu a inițiat un complex de
demersuri prin intermediul unor angajați ai firmelor sale și prin
intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor
instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obținerea
despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților
implicate în procedura de retrocedare.
Urmare a acestor demersuri,
potrivit procurorilor, la data de 26 mai 2011, suspecții Crinuța
Nicoleta Dumitrean, Cristian Sebastian Mihai, Remus Virgil Baciu, Oana
Vasilescu, Florentina Savu, Dragoș Bogdan, Cătălin Florin Teodorescu și o
altă persoană, în calitate de președinte, respectiv membri ai Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin exercitarea abuzivă a
atribuțiunilor de serviciu cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.
247/2005 (privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum
și unele măsuri adiacente) și a altor prevederi legale, au aprobat, în
unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Alin
Horațiu Dima, prin care valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare
situat în municipiul Constanța (zona Brătianu — Anadalchioi) a fost
stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a
37.243.500 lei.
„Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului
respectiv cu suma de 7.875.000 euro, ceea ce a provocat un prejudiciu
echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat concomitent cu
obținerea unui avantaj patrimonial de către suspectul Horia Simu și alte
persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase”, precizează
comunicatul DNA.
După Ioan Niculae, urmează Ioan Neculaie. Omul de afaceri braşovean va fi cercetat sub control judiciar pentru evaziune fiscală
După Ioan Niculae, patronul Interagro şi al clubului de fotbal Astra Giurgiu, aflat în detenţie în dosarul „Mită la PSD”, a venit rândul omului de afaceri braşovean Ioan Neculaie să intre în colimatorul anchetatorilor. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov au făcut joi mai multe percheziții în opt locuri din municipiu, la firme din cadrul Prescon Grup și la Fotbal Club Brașov, deţinute de Ioan Neculaie.
UPDATE Ioan Neculaie va fi cercetat sub control judiciar
Reținut joi seara pentru 24 de ore, omul de afaceri brașovean
Ioan Neculaie va fi cercetat sub control judiciar, măsură luată pentru
următoarele 60 de zile, au decis sâmbătă magistrații Tribunalului
Brașov. Omul de afaceri brașovean a ajuns la Tribunalul Brașov vineri în
jurul orei 22,40, imediat după ce a expirat mandatul de reținere pentru
24 de ore. Ioan Neculaie a fost prezentat Tribunalului pentru aprobarea
cererii de arestare preventivă înaintată de procurori, însă aceștia au
decis, vineri spre sâmbătă dimineața, cercetarea lui sub control
judiciar.
UPDATE Ioan Neculaie a fost reţinut de procurori
Omul de afaceri brașovean Ioan Neculaie a fost reținut în cursul
nopții de joi spre vineri de procurori. El va fi prezentat vineri
Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de
zile.
Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul
Brașov, Alina Popescu, a precizat pentru Agerpres că este vorba despre
un dosar evaziune fiscală și spălare de bani, prejudiciul nefiind
estimat până în acest moment.
În cursul după amiezii, omul de afaceri
brașovean Ioan Neculaie, la firmele căruia s-au desfășurat percheziții,
a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, unde urmează să fie
audiat de procurori. Între timp, fostul director economic al lui Ioan
Neculaie de la grupul de firme Prescon Florin Păunescu a primit mandat
de reținere pentru 24 de ore. Păunescu este fost șef al Gărzii
Financiare Brașov.
Din informațiile newsbv.ro, una dintre percheziţii
a avut loc la Bunloc, pe strada Fagului, unde locuieşte Vasile
Bilinschi, șeful Oficiului pentru Jocuri de Noroc, fost şef al Gărzii
Financiare. Surse judiciare susţin că Vasile Bilinschi l-ar fi ajutat
pe Ioan Neculaie ”să dea o aparenţă de legalitate” operaţiunilor
contabile pe care le făcea în cadrul firmelor sale.
Ioan Neculaie
este patronul fabricii de camioane Roman Braşov şi al echipei FC Braşov.
În noiembrie 2012, Neculaie a fost condamnat la un an şi jumătate de
închisoare cu suspendare, pentru ucidere din culpă, după ce un muncitor a
murit pe platforma fabricii de camioane Roman, în martie 2008.
Şi în
aprilie 2011, Ioan Neculaie a fost condamnat la patru ani de închisoare
cu suspendare într-un dosar de tulburare de posesie în forma
participaţiei improprii, într-un caz legat de încălcarea proprietăţii
omului de afaceri Ioan Olaru pe un teren din Poiana Braşov.
Un milion de euro, şpaga salvamarului Mazăre pentru fiecare mall ridicat pe litoral.
Contractul de salubrizare pe bani grei şi negri încheiat cu
Polaris M Holding nu este singura reţetă de furat bani publici
descoperită de procurorii anticorupţie la Primăria Constanţa. Orice
firmă care dorea să dezvolte afaceri la malul mării trebuia să cotizeze
la administraţia Mazare, altfel nu primea nicio autorizaţie de
construcţie. Vă prezentăm două cazuri în care primarul Radu Mazare şi
apropiatulul său Sorin Strutinsky au primit două milioane euro pentru
emiterea documentaţiilor de urbanism. Banii au fost sifonaţi prin postul
Neptun Tv.
Pe măsură ce DNA sapă mai adânc în mafia litoralului, apar noi fapte
de corupţie comise de administraţia Mazare. Ultima lucrare penală a
procurorilor anticorupţie arată cât de bine era pus la punct şi
funcţiona aparatul corupt în fruntea căruia se afla Radu Mazare. “În
perioada 2006-2009, Mazăre Radu Ştefan a solicitat şi primit circa 1
milion de euro de la reprezentanții societății Tripont Invest SRL în
scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare
dezvoltării unui proiect imobiliar de tip mall pe care această societate
intenționa să îl dezvolte în Constanța (mall-ul Maritimo din Constanţa –
denumirea inițială a fost Polus Center)”, se arată în rechizitoriul
procurorilor.
„În comiterea faptei, Mazăre Radu Ştefan a fost ajutat
de Strutinsky Sorin Gabriel, asociat şi administrator al societăţii
Soti Cable Neptun SRL, societate colectoare a acestei mite. Sumele de
bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive
încheiate de reprezentanții societății Tripont Invest S.R.L. cu
societatea Soti Cable Neptun, societate controlată de Mazăre Radu Ştefan
atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky Sorin Gabriel”, mai
arată procurorii.
Nu este singurul caz de acest gen. Un proiect
imobiliar similar s-a lovit de aceeaşi problemă: fără şpagă Mazăre nu
semna nimic. “În perioada 2007-2009, Mazăre Radu Ştefan a solicitat şi
primit circa 1 milion de euro de la reprezentanții societății Property
Development Two SRL în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de
urbanism necesare dezvoltării unui alt proiect imobiliar de tip mall
care ulterior nu a mai fost construit. În comiterea acestei fapte,
Mazăre Radu Ştefan a fost ajutat de Strutinsky Sorin Gabriel, asociat şi
administrator al societăţii Soti Cable Neptun S.R.L., societate
colectoare a acestei mite. Sumele de bani au fost transferate sub forma
unui contract de publicitate fictiv încheiat cu societatea Soti Cable
Neptun, societate controlată de Mazăre Radu Ştefan atât direct, cât și
prin intermediul lui Strutinsky Sorin Gabriel”, se mai arată în
rechizitoriu DNA.
Nu mai puteau de grija angajaţilorTv Neptun
În apărarea lor, cei doi inculpaţi au susţinut că au făcut toate
aceste fapte de corupţie pentru asigurarea finanţării şi implictit a
salariilor angajaţilor Tv
Neptun, post de televiziune care însă a fost de nenumărate ori
sancţionat de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru că l- a
ridicat în slăvi pe Radu Mazare.
“Faptul că societatea Soti Cable
Neptun era controlată de Mazăre Radu Ştefan şi era folosită în vederea
colectării unor sume de bani pentru primar este confirmat şi de martorul
care a declarat că „ştiu că frații Mazăre au continuat să păstreze
controlul asupra TV NEPTUN și după anul 2002” (anul în care Mazăre Radu
Ştefan a cesionat, formal, părţile sale sociale la această societate
către Strutinsky Sorin Gabriel – n.red.).
În continuare martorul
prezintă o serie de argumente, printre care faptul că ”la campania din
2004, și cea locală pentru Primărie, și cea parlamentară , frații Mazăre
mi-au solicitat să fac sponsorizări către societatea SC SOTI CABLE
NEPTUN TV SRL, conform contractelor pe care le-am depus la sediul DNA,
în luna ianuarie 2014” (contract care a fost atașat și la prezentul
dosar – f. 5-12, vol. 3). În același timp, martorul arată că știe de la
un fost director al TV Neptun că „Radu Mazăre le dădea ordine cu privire
la materialele ce trebuiau difuzate și, în același timp, îi certa
pentru că aveau cheltuieli prea mari și că el trebuie să facă eforturi
să dea bani de la primărie și de la consiliu pentru finanțarea
societății SC SOTI CABLE NEPTUN TV SRL” – f. 5-9, vol. 3”, mai arată
procurorii.
Cehii de la CEZ Oltenia n-au aflat de reducerea TVA. În facturile pe ianuarie ale distribuitorului de electricitate, taxa este de 24%
Sistemul de facturare în avans practicat de unii furnizori de
utilităţi şi amendat recent de autorităţi, a scos la iveală încă o
problemă pentru consumatori. Distribuitorul de energie din zona
Olteniei, compania cehă CEZ, a emis facturi în avans pentru luna
ianuarie cu TVA de 24%, nu cu noua valoare a taxei, de numai 20%.
În facturile pe care clienţii le-au primit la în noiembrie anul
trecut la căsuţele poştale, CEZ a inclus, pe lângă consumul regularizat
din perioada care a trecut, şi estimările de consum pentru decembrie şi
ianuarie 2016, relatează Digi24.
Clienţii care au plătit în avans
curentul pentru luna ianuarie au fost însă taxaţi cu o TVA de 24%, deşi
taxa a scăzut la 20% de la 1 ianuarie. Compania spune însă că a procedat
legal şi că sumele plătite în plus de clienţi vor fi recuperate de
aceştia în momentul în care se va plăti efectiv consumul aferent lunii
ianuarie.
„Facturile de energie electrică se emit cu cota de TVA în
vigoare la data emiterii, potrivit prevederilor legii. Pentru
diferenţele rezultate din regularizarea consumurilor estimate se aplică
cota de TVA în vigoare la data regularizării”, au transmis
reprezentanţii companiei. Acest nou pocinog al cehilor survine la câteva
zile după ce compania a fost amendată de ANRE cu o jumătate de milion
de lei pentru facturarea în avans a consumului de energie. Acelaşi lucru
l-a păţit, la finalul anului trecut, şi GDF Suez. Compania franceză a
primit însă o amendă mai mică, de 200.000 de lei.
CEZ are 1,4
milioane de clienţi cărora le furnizează energie electrică în zona
Olteniei. Tot în jumătatea sudică a României, GDF Suez are în jur de un
milion şi jumătate de abonaţi, pentru furnizarea de gaze naturale.
Gigi Becali adus cu mandat la CAB pentru audieri în dosarul lui Puiu Popoviciu
Curtea de Apel București a dispus luni ca Gigi Becali să fie
citat cu mandat, pe 15 februarie, pentru a fi audiat ca martor în
dosarul în care omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu a fost trimis
în judecată în legătură cu retrocedarea a două terenuri din zona
Băneasa.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință i-a cerut
judecătorului Ion Bogdan Tudoran reaudierea ca martor a latifundiarului
Gigi Becali, acesta fiind și cel care a depus un denunț în acest dosar.
Gigi Becali a mai fost chemat ca martor în proces la un termen din iulie
2014, însă atunci a refuzat să jure pe Biblia din instanță, susținând
că nu era ortodoxă.
Pe 15 februarie este programat să se desfășoare
și ultimul termen în acest proces, în care Puiu Popoviciu a fost trimis
în judecată, în decembrie 2012, pentru complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, precum și
pentru dare de mită.
În același dosar, au mai fost trimiși în
judecată fostul șef al DGIPI Cornel Șerban, Ioan Niculae Alecu, rector
al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV)
București, Mihai Ion Florin Luican, fost prefect al municipiului
București, Gabriel Toader, secretar Prefectura București, Ioan Todiraș,
viceprimar al Primăriei Sectorului 1 București, Lizeta Minea, secretar
Primărie Sector 1 și membru a subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din
cadrul Primăriei Sectorului 1 București, Gheorghe Petrulian, Ștefan
Diaconescu, secretar științific și rector în cadrul USAMV București,
Petru Pitcovici, șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale
Anticorupție din MAI și Andrei Mihai Bejinaru.
Potrivit DNA, în
perioada 2000-2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de
sprijinul interesat al lui Popoviciu, pe baza unui contract încheiat cu
încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de
224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în
natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate
controlată de omul de afaceri. „În condițiile în care terenul respectiv
(ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform
legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost
în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul
social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea
de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de
aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a
orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe
acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante
societăți comerciale”, susțin procurorii.
Gigi Becali va fi adus cu mandat la Curtea de Apel Bucureşti pentru a fi audiat în dosarul lui Puiu Popoviciu
Curtea de Apel București a dispus luni ca Gigi Becali să fie
citat cu mandat, pe 15 februarie, pentru a fi audiat ca martor în
dosarul în care omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu a fost trimis
în judecată în legătură cu retrocedarea a două terenuri din zona
Băneasa.
La termenul de luni al procesului, procurorul de ședință i-a cerut
judecătorului Ion Bogdan Tudoran reaudierea ca martor a latifundiarului
Gigi Becali, acesta fiind și cel care a depus un denunț în acest dosar.
Gigi Becali a mai fost chemat ca martor în proces la un termen din iulie
2014, însă atunci a refuzat să jure pe Biblia din instanță, susținând
că nu era ortodoxă.
Pe 15 februarie este programat să se desfășoare
și ultimul termen în acest proces, în care Puiu Popoviciu a fost trimis
în judecată, în decembrie 2012, pentru complicitate la abuz în serviciu
contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, precum și
pentru dare de mită.
În același dosar, au mai fost trimiși în
judecată fostul șef al DGIPI Cornel Șerban, Ioan Niculae Alecu, rector
al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV)
București, Mihai Ion Florin Luican, fost prefect al municipiului
București, Gabriel Toader, secretar Prefectura București, Ioan Todiraș,
viceprimar al Primăriei Sectorului 1 București, Lizeta Minea, secretar
Primărie Sector 1 și membru a subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 din
cadrul Primăriei Sectorului 1 București, Gheorghe Petrulian, Ștefan
Diaconescu, secretar științific și rector în cadrul USAMV București,
Petru Pitcovici, șef Divizie Operațiuni din cadrul Direcției Generale
Anticorupție din MAI și Andrei Mihai Bejinaru.
Potrivit DNA, în
perioada 2000-2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de
sprijinul interesat al lui Popoviciu, pe baza unui contract încheiat cu
încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de
224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în
natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate
controlată de omul de afaceri. „În condițiile în care terenul respectiv
(ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform
legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost
în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul
social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea
de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de
aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a
orașului București, se învecinează cu DN1 București-Ploiești, iar pe
acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante
societăți comerciale”, susțin procurorii.
Dan Şova ar putea scăpa de obsesia săpunului căzut la duş.
Magistraţii instanţei supreme au decis înlocuirea arestului
preventiv cu măsura arestului la domiciliu pentru senatorul Dan Şova, în
dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Decizia nu este
însă definitivă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat joi şi a admis
cererea lui Dan Şova de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu
arestul la domiciliu. Hotărârea poate fi contestată tot la instanţa
supremă, astfel că Dan Şova rămâne în arest preventiv până la o hotărâre
definitivă a judecătorilor. Contestaţia va fi judecată de un alt
complet de la instanţa supremă, care va decide dacă Dan Şova va fi
plasat în arest la domiciliu, va rămâne în arest preventiv sau va fi
cercetat sub control judiciar.
Pe 28 decembrie 2015, ICCJ a decis,
definitiv, prelungirea cu 30 de zile a mandatului de arestare preventivă
emis pe numele lui Dan Şova, respectiv din 3 ianuarie până în 1
februarie 2016. Senatul avizase, pe 3 decembrie 2015, cererea DNA
privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova, iar în aceeaşi
zi senatorul a fost reţinut pentru 24 de ore. Pe 4 decembrie, instanţa
supremă a decis plasarea lui Dan Şova în arest la domiciliu, iar zece
zile mai târziu, acesta a fost arestat preventiv pentru 20 de zile, până
în 2 ianuarie 2016, în urma admiterii contestaţiei procurorilor.
În
noul dosar, senatorul Dan Şova este acuzat că a luat mită 100.000 de
euro pentru a asigura încheierea unui contract între CET Govora şi o
firmă de avocatură.
„Prinţul” şi Truică rămân în arest la domiciliu, în dosarul Fermei Băneasa
N-au avut noroc nici de data asta. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca omul de afaceri Remus Truică și „prințul” Paul să fie cercetați în continuare de DNA în arest la domiciliu, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa.
Instanța supremă le-a respins celor doi, precum și avocatului Robert Roșu contestațiile la decizia Curții de Apel Brașov din 30 decembrie 2015, prin care fusese prelungită măsura arestului la domiciliu cu 30 de zile.
Remus Truică este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare de bani, dare de mită și complicitate la abuz în serviciu. „Prințul” Paul a fost pus sub acuzare pentru cumpărare de influență, spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii susțin că, începând cu noiembrie 2006, Remus Truică, avocatul Robert Roșu și alte persoane au constituit un grup infracțional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de „prințul” Paul. Ulterior, la acest grup au aderat Dan Andronic, Marius Marcovici și Lucian Mateescu.
Astfel, prințul Paul i-a promis lui Remus Truică și asociaților săi o cotă importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe din țară sau pe lângă judecători.
Ultimul articol
Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...
Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei
