Cântărețul nu s-a simțit tocmai bine, în seara de miercuri, acuzând o stare febrilă. El a pus totul pe seama unei răceli, de la filmările pentru emisiunea Te cunosc de undeva, unde există ceva diferențe de temperaturi între platoul de filmare și camera unde stau artiștii.
Marcel Pavel a fost dus la spital cu izoleta, încă de miercuri, după ce rezultatul analizelor au confirmat că artistul este infectat cu coronavirus. Din păcate, în ultimele zile, Pavel a intrat în contact cu foarte multe persoane, a fost la filmări la Te cunosc de undeva, de la Antena 1, apoi la Antena Stars, unde și-a promovat un nou single, cât și la Pro TV, la emisiunea Vorbește lumea.
Ozana Barabancea
Până acum s-a confirmat faptul că și Ozana Barabancea ar fi infectată cu noul coronavirus, dar nu se știe exact dacă Marcel Pavel s-a infectat de la ea sau invers! Oricum, toți artiștii cu care Pavel a intrat în contact au fost obligați să-și facă analizele, pentru a vedea dacă s-au infectat și ei.
Aurelian Temișan
Trebuie să mai spunem că Marcel Pavel, în vârstă de 60 de ani, a fost internat la Spitalul Matei Balș din Capitală, iar medici fac tot ce le stă în putință, pentru ca îndrăgitul artist să revină sănătos, în viața mondenă! Pe contul său de Instagram, unul din jurații de la Te cunosc de undeva, este vorba de Aurelian Temișan a postat următoarele: ” Viața se trăiește azi! Prezentul este o punte de legătură între trecut și viitor. Iar noi suntem… prezentul fiecăruia dintre noi. Așa că… Trăiți-vă!”
Uniunea Salvați România crede că marile partide din Parlament joacă un joc periculos cu pensiile speciale și că demersurile Partidului Social Democrat și Partidului Național Liberal au un singur scop: cele două formațiuni vor ca legea de impozitare a acestor venituri să fie neconstituțională. În sprijinul acestei afirmații, USR dă exemplul a ceea ce se întâmplă acum cu votul legii de impozitare a pensiilor speciale.
„PSD și PNL vor să facă o aberație juridică în Parlament pentru a vulnerabiliza la CCR legea de impozitare a pensiilor speciale. În loc să voteze astăzi proiectul USR de ELIMINARE a pensiilor speciale ale parlamentarilor, PSD și PNL vor să revoteze în plenul reunit al Parlamentului, Senat + Cameră, legea de impozitare a pensiilor speciale votată definitiv ieri în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.
Oficial, cei care ieri se lăudau că au impozitat pensiile speciale vor să se asigure că legea este constituțională și nu neconstituțională. DAR, legea a fost deja adoptată, nu poți adopta de două ori aceeași lege. Această lege nu trebuie votată din nou în plenul comun, USR nu va intra în acest joc.
Toți cei care au decis azi introducerea proiectului pe ordinea de zi a plenului comun nu fac altceva decât să creeze vulnerabilități și vicii de neconstituționalitate. Practic, oferă muniție CCR pentru ca prin considerentele din cadrul deciziei să bată în cuie pensiile speciale. Cel mai mare pericol este ca CCR să decidă că odată aflate în plată, pensiile speciale reprezintă un drept câștigat.
Partidele tradiționale trebuie să înceteze acest joc duplicitar cu eliminarea pensiilor speciale!”, se arată pe pagina de Facebook a USR.
Consilierii Primăriei Capitalei s-au întâlnit astăzi pentru a dezbate mai multe proiecte de hotărâri în cadrul ședinței a Consiliului General. Printre acestea se numără și „testarea extinsă pentru 3.000 de persoane din mai multe categorii profesionale care intră în contact cu un mare număr de oameni”, după cum a explicat primarul Capitalei. Din proiect reiese că este vorba despre angajații din farmacii, din alimentația publică, a celor din firmele de curierat și a jurnaliștilor. Aceștia ar trebui să se înscrie voluntar în cadrul proiecutlui pentru testarea RT-PCR. Ulterior, Primăria Capitalei urmează să achite 200 lei/ beneficiar către unitățile sanitare publice și/ sau private afiliate în cadrul proiectului.
Gabriela Firea a anunțat și alte proiecte care urmează a fi dezbătute și votate astăzi: „digitalizarea spitalelor pe care le administrăm – și dorim să începem cu un proiect pilot la Spitalul Colentina, 3 proiecte pentru copii: Muzeul Copiilor, un loc în care cei mici se vor juca si vor învăța, proiectul Bebe de București are hăinuțe noi, care înseamnă Centru de donații și voluntariat și înființarea unui Centru educațional pentru copiii care provin din familii defavorizate. Ne dorim și amenajarea zonei pietonale de la Piața Unirii – “Promenada cu Fântâni”, care va deveni un spațiu recreativ cu muzică, teatru pentru copii, artiști plastici și meșteșugari, suveniruri din București, terase și rulote pentru alimentație publică. Vom susține și industria HORECA prin scutirea de la plata taxei pentru utilizarea locurilor publice în cazul unităților de alimentație publică și terase de vară”.
Refuz în Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaților în ceea ce privește ideea promovată de Victor Ponta, legată de încetarea stării de alertă. Liderul Pro România a anunțat ieri că a depus un proiect de hotărâre „spre dezbatere și aprobare în procedură de urgență”, însă nu a avut prea mult succes.
„Grupul Pro România a propus pentru ședința de mâine a Parlamentului adoptarea unei hotărâri care să constate încetarea de drept a stării de alertă. Urmează ca Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să dispună! Noi suntem Pro România – şi ţinem doar cu Romania!”, își explica Ponta demersul ieri pe Facebook.
Debutăm cu o campanie de „watchdog” pentru transparență și bună guvernare în fiecare județ din România urmând să analizăm în fiecare articol averea și interesele principalilor demnitari din fiecare județ (prefect, președinte de CJ, primar de municipiu) și subliniind care le sunt punctele forte în transparență dar și care sunt suspiciunile noastre, acolo unde transparența se pare că se opacizează sau, interesele ori veniturile nu sunt declarate așa cum prevede legea.
Fost județ industrial și cu o densitate a populației extrem de redusă, Hunedoara nu se poate lăuda de fel la capitolul bunăstare, infrastructura rutieră fiind extrem de proastă, predominând drumurile județene, infrastructura sanitară a necesitat intervenția militară în cazul pandemiei de coronavirus iar industria fiind, practic, trasă tot mai mult pe linie moartă. Dar se poate lăuda cu niște politicieni avuți și grijulii cu familiile lor. Care sunt mai puțin grijulii cu transparența, însă.
Mircea Bobora
FOTO Facebook
Ajuns în fruntea Consiliului Județean după demisia președintelui PSD Hunedoara, Laurențiu Nistor, Mircea Bobora se dovedește un politician extrem de grijuliu cu familia sa care, în mare parte, lucrează sau a lucrat la Stat, lucru subliniat intens de presa locală, fiica sa Flavia fiind angajată chiar la Consiliu Județean Hunedoara. Din această poziție Mircea Bobora și-a desemnat fiica, inițiind chiar un proiect de hotărâre în acest sens scrie presa locală, să reprezinte Consiliul Județean Hunedoara în CA al CJAS Hunedoara. Decizie care ar fi trebuit să-i aducă sancțiunea Agenției Naționale de Integritate.
Deși vine din sectorul privat, averea lui Mircea Bobora și a familiei sale ar trebui să stârnească interesul Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Alba Iulia, pentru că omul deține destul de multe terenuri, imobile, autoturisme, iar fiica sa Pahomi Flavia Maria, de la un an la altul, din două salarii declară tot mai multe terenuri, case și apartamente, greu de achiziționat dintr-un salariu de bugetar și unul, ceva mai măricel, al soțului său, care activează în mediul privat, dar care nu depășește, în medie 30-40 de mii de lei anual!
Potrivit declarației de avere pe anul 2020, Mircea Bobora declară 42.000 mp de teren agricol la Sîntandrei, 8.200 mp de intravilan la Băița și 750 de mp la Clopodiva, deținuți împreună cu soția sa.
Mircea Bobora
Bobora are și 4 apartamente, 3 la Deva și unul, pe care-l închiriază, la București dar și o casă de vacanță la Băița.
La autoturisme, declară un Renault chiar de anul acesta și un VW din 2013, declarând că tot în acest an a vândut cu 65.000 de euro Mercedes-ul Benz cumpărat în 2017. Spre necinstea lui, Mircea Bobora pare că nu știe nici să citească de pe talon, trecând în declarația de avere marca ”Mercedez”…
Ca și fiica sa, Flavia, Mircea Bobora stă foarte bine și la depozite bancare având trei la BRD și două la Reiffeisen, depozite ce cumulează aproape 110.000 de euro, 122.000 de dolari și peste 400.000 de lei!
Are un venit de 164.000 de lei anual ”salar” de la Consiliul Județean (eu știu că se scrie salariu, dar cam toată familia Bobora scrie salar) și 66.000 de lei din pensie. Soția sa este pensionară. Mai câștigă 8.200 de lei din chiria apartamentului din București.
În declarația de interese nu completează, practic, nicio rubrică, deși măcar la punctul 4 ar fi trebuit să declare că este vicepreședinte al PSD Hunedoara dar… i-o fi rușine?!
Politician agil, Bobora nu numai că o are pe fiica sa, Pahomi Flavia Maria angajată la Consiliul Județean, dar în anul 2017 aceasta a fost numită în CA al CJAS Hunedoara. Imediat după ce presa a scris despre această numire și despre o posibilă incompatibilitate, Flavia Pahomi a fost schimbată din această funcție.
Din păcate, funcționar public fiind, Flavia este și ea o sursă de informații privind averea familiei, fiind obligată anual să depună declarații de avere și interese. Prima declarație depusă de Flavia Pahomi este din anul 2009, apoi nu mai depune declarații până în anul 2013. În declarația din anul 2013, unde se declară veniturile din 2012, declară că ar fi fost angajată a Consiliului Județean, deși nu are declarație depusă pentru anii 2012, 2011, 2010. Nici în declarația de avere nici în cele de interese nu apare nici vreo mențiune despre SC Downtown Club SRL, societate dizolvată de Tribunalul Hunedoara abia în anul 2018!
Fiica lui Bobora urcă rapid treptele sociale, cu trecerea anilor începând să adune terenuri, case, apartamente… Astfel, în 2009 Flavia Pahomi declara doar un apartament (donație) de 80 mp în Deva și un autoturism Skoda. În 2010, 2011 și 2012 nu depune declarații, dar în 2013 se vede deja o creștere destul de considerabilă, Flavia Pahomi declarând o casă, cumpărată în 2011, de 200 de mp dar și venituri de la CJ Hunedoara. Din declarația de avere pe 2013 lipsește ultima pagină.
În declarația din 2014 apare și un teren intravilan la Deva de 650 mp, dispare casa cumpărată în 2011 (dar nu apare la rubrica vânzări!) și apar două depozite de bani la BRD în care are 50.000 de lei (mai mult ca tata!) și 60.000 de euro.
În declarația din 2015 mai apare, față de cele declarate mai sus, un apartament în Deva despre care spune că a fost cumpărat în anul 2014. Iar în depozitul de la BRD rămân cei 50.000 de lei dar declară numai 20.000 de euro.
În declarația din 2016 depozitul în euro crește la 30.000 de euro iar în cea din anul 2017 dispare terenul intravilan, apare un al treilea apartament, de 70 de mp despre care spune că a fost achiziționat în anul 2016 și se modifică suma depozitului în euro la 27.000. În declarația de interese a Flaviei Pahomi apare și că a fost membru în Consiliul de Administrație al CJAS Hunedoara de unde ar fi încasat aproximativ 500 de lei, dar suma apare doar în declarația de interese nu și în cea de avere!
În declarația din 2018 în depozitul în euro spune că mai are doar 7.000 de euro, restul apărând declarate ca mai sus iar în 2019 spune că mai are în depozit numai 5.000 de euro.
Deși termenul de depunere a expirat, iar tatăl său și-a depus declarațiile de avere și interese pe anul 2020, se pare că Flavia Pahomi nu este la fel de atentă cu legea și regulile de transparență și nu are publice încă declarațiile de avere și interese pentru acest an.
Cum Ioana Bobora e angajată din 2013, primele declarații sunt ale ei, iar din 2017 obligația de a depune declarații o au ambii soți. Și tot de atunci începe distracția pentru că, se pare, cei doi nu prea vorbesc între ei și nici nu se verifică unul pe altul, așa că soția, Ioana Bobora declară una, soțul, Bogdan Bobora, alta. Iar cele mai mari neconcordanțe sunt la sumele declarate în bancă, semn că oamenii ăștia nici nu mai știu câți bani au!
În anul 2017 Bogdan Bobora depune un singur rând de declarații de avere și de interese, la fel și soția sa, dar în 2018 Bobora depune nu mai puțin de trei rânduri de declarații de avere și interese, în schimb ce soția sa, Ioana, depune un singur rând.
În declarația de avere din 2017 Bogdan Bobora declară că are două conturi de economii la BRD. Unul cu 141.092 de lei, deschis din 2006, sumă de bani care nu apare în nicio declarație de avere anterioară a soției, până în cea din 2017, dar în care suma nu este 141.092 la Bobora Ioana ci 140.521! Și un cont de economii cu 32.024 de euro, dar se pare că soția sa, Ioana, nu știe de toți banii, căci ea trece doar 7.000 de euro.
Bogdan Bobora declară și un depozit cu 9.151 de euro, tot la BRD, dar la Bobora Ioana apare 9.105 euro. Și mai declară un depozit la Reiffeisen (din 2014 care nu apare în declarațiile anterioare ale soției!) care în declarația Ioanei figurează ca depozit cu 18.151 de euro!
Dacă Bogdan nu mai declară alte sume, Ioana Bobora susține că familia ar mai avea și un depozit la BRD din 2013 (dar care în declarațiile sale mai vechi nu apare!) în valoare de 18.108 euro dar și un depozit în lei din 2016 în valoare de 21.000, sume despre care, se pare, Bogdan Bobora nu știe, pentru că nu le declară!
În 2018 Bogdan Bobora depune declarații de avere și interese pe 26 apr 2018, 12 iunie și 30 iulie 2018. Și între aceste trei rânduri de declarații și declarațiile soției, Ioana Bobora, apar discrepanțe.
Astfel în declarația de avere din 2018 Bogdan Bobora spune că a vândut autoturismul Renault Koleos cu 7000 de euro, venit de care Ioana Bobora se pare că nu știe, deși în declarația sa de avere din 2018 nu mai trece acest autoturism, pe care în 2017 îl declarase.
La bani în bancă Bogdan Bobora declară 4 depozite în timp ce soția sa Ioana spune că au 6 asemenea depozite, din declarațiile lui Bogdan Bobora lipsind un depozit de 140.000 de lei la BRD și unul de 7.000 de euro, tot la BRD. Nici la cele patru depozite, însă, sumele nu corespund. Semn clar că soții habar nu mai au câți bani învârt. Așa este când, muncind la Stat, câștigi bani atât de mulți de le pierzi șirul!
Lăsând gluma la o parte, aici este un caz flagrant de fals în declarații și s-ar impune ca acea comisie care verifică averile din cadrul Curții de Apel dar și Agenția Națională de Integritate să se sesizeze și să-și spună cuvântul, averea familiei Bobora impunându-se măcar a fi analizată, pentru a vedea dacă toate aceste venituri se justifică!
Vasilică Potecă
Vasilică Potecă – Foto – replicahd.ro
Trecem la prefectul Vasilică Potecă. Acesta a depus declarațiile de avere și interese la începutul acestui an, când a intrat în mandat. El spune că are un apartament de 68 mp în Deva (mai mic decât al fetei lui Bobora!) două autoturisme, un BMW și un Mercedes (măcar îl scrie corect) și spune că în 2019 a câștigat peste un miliard de lei vechi ca administrator public la Deva. Soția sa conduce compania familiei, SC Arden Textil SRL, o firmă curată, cu angajați și fără afaceri cu statul. Din declarația de interese aflăm că firma este 100% a prefectului. Și tot soția sa ar mai obține 83.700 (nu spune valuta, posibil lei) din închirierea unui apartament în Brad.
Florin Oancea
Florin Oancea – Foto Mediafax
Primarul municipiului Deva,Florin Oancea, nu are, deși a depășit termenul legal, depuse declarațiile de avere și de interese pe anul 2020, ci doar cele de anul trecut. Primarul susține, în declarația din 2019, că nu are clădiri sau terenuri, nici autoturisme și că a vândut în 2018 lui Cantor Pavel și Nastasia un apartament cu 26.500 de euro. Oancea are o datorie la ANAF de aproape 60.000 de lei și un credit de 228.000 de euro la BRD. Oancea câștigă 133.000 de lei anual ca primar, iar soția, la cabinetul stomatologic doar 28.000 de lei anual.
Primarul, aflăm, că are și o firmă, SC Dariane Import Export SRL, firmă la care este asociat și care este în insolvență. În declarația sa de interese apar trecute și funcțiile de conducere de la partid.
Dan Bobouțanu
Dan Bobouțanu – Foto themayor.eu
Încheiem investigația cu Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara. Trebuie spus că primarul și-a depus declarațiile de avere și interese în termen și că site-ul Primăriei Hunedoara este unul modern, transparent și foarte ușor de accesat.
Primarul, împreună cu soția, declară un teren intravilan în Hunedoara de 810 mp, un apartament și o casă în Hunedoara și un autoturism VW. Are un credit la CEC de 40.000 de lei, soția fiind angajată la Apa Prod ca laborant, unde câștigă 16.400 de lei anual. Foarte puțin față de cei 125.500 de lei aduși anul trecut acasă de către Dan Bobouțanu, din salariul de primar.
În declarația de interese trece că este vicepreședinte în Asociația Municipiilor și președinte al PSD Hunedoara și membru al Consiliului Național al PSD.
În concluzie, cu gândul la județul Hunedoara, se poate spune săracul județ cu politicieni bogați!
Fostul Ministru al Economiei și al Energiei de pe vremea USL-ului, Andrei Gerea, pare să-și fi găsit, în sfârșit calea. După ce a plecat cu surle, un pic de ceartă și trâmbițe din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, Gerea a stat o perioadă pe tușă, după care, aflând de noul înființatul PPU (social-liberal), a hotărât că-i cazul să facă front comun cu aceștia.
De altfel, Gerea nu este primul nume „sonor” care li se alătură celor de la PPU (social-liberal). În cursul zilelor trecute aflam că Teodor Meleșcanu ar fi luat aceeași decizie, dorindu-și continuarea carierei politice sub aripa umaniștilor. În plus, dacă este să vorbim despre politicienii cu viziune „liberală”, poate c-ar trebui să menționez faptul că Grațiela Gavrilescu, Cătălin Harnagea, Corneliu Dobrițoiu și Vlad Roșca au luat aceeași decizie cu nu mult timp în urmă. Și iată cum, dintr-un partid nou, acesta începe, încet-încet să prindă un oarecare contur.
„De când fac politică, am rămas fidel principiilor liberale. De fiecare dată când am fost în poziții de decident am sprijinit economia românească, IMM-urile românești și clasa de mijloc. Poate că, tocmai de aceea, accentul pe care umaniștii îl pun pe sprijinirea clasei de mijloc a fost un argument hotărâtor pentru mine. România este una din țările cu cel mai ridicat nivel de polarizare din Uniunea Europeană, cu discrepanțe sociale uriașe, iar asta se vede cel mai bine în această coronacriză. O clasă de mijloc puternică înseamnă stabilitate, iar alături de noii mei colegi din PPU (social-liberal), unii dintre ei cu care am făcut deja echipă, am încredere că putem contribui efectiv la construirea și consolidarea acestei clase de mijloc”, a precizat fostul ministru al Economiei și al Energiei, Andrei Gerea.
Cu un an în urmă, Ministerul Tineretului și Sportului a aprobat un proiect destinat copiilor, care urmau să participle la diferite campionate naționale. Printre cei care s-au înscris au fost și cicliștii lui George Toader din Brașov, antrenor cu experiență și cu un nume de rezonanță pentru ciclismul românesc.
Gheorghe Toader
”Am făcut proiectul așa cum mi-au spus ei, l-am scris corect și am făcut achizițiile de care aveam nevoie. Adică am cumpărat materiale pe factură de 6500 de lei, iar restul, până la 9000 de lei, cât prevedea înțelegerea cu Ministerul Tineretului și Sportului, l-am cheltuit pe un cantonament la Izvorul Mureșului, un loc excelent, în Miercurea Ciuc, numai bun pentru ciclism. În august au fost și Campionatele Naționale, iar copiii mei s-au comportat destul de bine, chiar dacă n-au prins podumurile de premiere. Am avut șase rutieri, un mecanic și un antrenor.
La doar câteva luni de la acele Naționale, furnizorii au început să mă preseze și să-mi ceară banii. Am rămas surprins, pentru că eu am crezut că facturile s-au și plătit. Am apelat la noul ministru, Ionuț Stroe, am luat legătura cu el și i-am explicat, printr-un mesaj, care este situația… Domnule ministru, sunt președintele CIBO Brașov, Toader Gheorghe, și vă rog să mă ajutați să recuperez banii pe proiectul pe care Ministerul Sportului mi l-a aprobat. Cei care mi-au emis facturile vor să mă trimită în judecată, aceasta a fost rugămintea mea adresată domnului Stroe. Ministrul mi-a răspuns și mi-a promis că va face tot posibilul să resolve problema grabnic, ba chiar mi-a cerut și numărul de telefon, ca să mă sune pentru detalii”, ne spunea antrenorul. .
Podium de premiere la ciclism
Cu această ocazie, șeful Clubului CIBO a aflat că nu te poți baza pe cuvântul unui ministru care apare îmbrăcat prea lejer, la televizor (se știe întâmplarea când Stroe a dat un interviu la un post de televiziune, iar camera s-a mișcat, din greșeală, și ni l-a dezvăluit pe ministru în chiloți!). Spun asta, pentru că, pe lângă faptul că datoriile nu au fost plătite nici până astăzi, iar Toader evită pe cât posibil întâlnirea cu creditorii, ministrul nici nu mai răspunde la telefon.
Și dacă este să ne amintim de câteva personaje care au trecut pe la acest Minister, în ultima perioadă, aș spune că partidele aflate la putere trimit la Sport oamenii cei mai incompetenți:
Ioana Bran
Ioana Bran a generat scandalul celor 25 de lei indemnizație pentru sportivi, spunând că aceștia trebuie să țină o dietă raționalizată
Constantin Bogdan Matei este unul din miniștri slabi la învățătură, cu 2,75 la examenul de titularizare, dar bățos, nevoie mare, luîndu-se la harță cu fosta gimnastă Corina Ungureanu, prin communicate ironice
Cosmin Butuza pare să fie cel mai prost la limba română – în ciuda faptului că n-a fost decât secretar de stat, Butuza s-a remarcat prin expresia ” Să punem Centenarul pe tricoaiele noastre, pe afișele noastre, pe tot ceea ce înseamnă”!, nu mai este nimic de comentat…
În fine, Ionuț Stroe a apărut la televizor în chiloți, explicând că în weekend oamenii stau mai lejer îmbrăcați. Așa este, doar că cine stă în chiloți nu apare la televizor ca oficial al Guvernului român…
În urma recentului scandal în care ambulanțierii din județul Olt și-au cerut vehement drepturile, situația pare să ia o turnură favorabilă pentru toți cei ce lucrează în sistemul medical, în special pentru cei din prima linie, cei expuși pericolelor contaminării cu Covid-19.
Astfel, în cursul zilei de astăzi, Camera Deputaților a adoptat cu 234 voturi pentru, 71 contra și doar 3 abțineri, proiectul de lege ce ar urma să le aducă un spor de risc de 2.500 lei medicilor și ambulanțierilor expuși. Proiectul urmează să fie promulgat și de președintele Klaus Iohannis, aceasta fiind ultima etapă. Caz în care proiectul de lege va trece și de președinte, cadrele medicale vor urma să primească această sumă pe tot parcursul stării de alertă.
Articolul de lege care garantează acordarea unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie
„Art.8. – (1) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, pentru următoarele categorii: (…) personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar, inclusiv personalul de specialitate din structurile paraclinice medicosanitare şi personalul paramedical, inclusiv cel din structurile civile, precum şi personalul operativ de intervenție în teren din serviciile de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor suspectați şi/sau diagnosticaţi cu COVID-19”, se arată în legea care garantează acordarea unui spor de risc.
Europarlamentarul Corina Crețu este noul Raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, adică fondul de 560 de miliarde de euro dedicat investițiilor publice și reformelor. În prezent, aceasta este membru în Comisia pentru control bugetar, Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia și Comisia pentru dezvoltare regională ca europarlamentar ales pe listele Pro România. Această din urmă comisie este și cea care a desemnat-o raportor.
„Acest instrument este de o relevanță aparte pentru că are ca scop susținerea reformelor din Statele Membre pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei. Fiecare Stat Membru va avea acces la acest instrument în baza planurilor de redresare prin intermediul cărora urmăresc să răspundă efectelor economice și sociale ale pandemiei – prin reforme și investiții publice.
Acest instrument este complementar mecanismului REACT-UE – care vizează acțiuni pe termen scurt, în timp ce Mecanismul de redresare și reziliență al UE va sprijini reformele și investițiile pe termen lung. Sper ca și România să depună toate eforturile pentru a beneficia cât mai mult de sumele puse la dispoziție prin acest mecanism, și anume 310 miliarde EUR în granturi și 250 miliarde EUR care vor fi acordate sub formă de împrumuturi”, a explicat europarlamentarul.
După mai bine de două luni de vacanță forțată, cauzată de pandemia de coronavirus, elevii din Marea Britanie, de la creșe, grădinițe și clasele primare, au voie să meargă din nou la clase. Ba chiar și adolescenții de 10-12 ani au început să se întoarcă la școala lor, semn că mulți sunt nerăbdători să-și reia cursurile.
Din păcate, sau din fericire, nu știu exact, sunt mulți părinți temători și își țin copiii departe de actul de învățământ, speriați că odraslele lor s-ar putea infecta cu COVID-19. Da, premierul Boris Johnson a apărut la televizor și i-a îndemnat pe toți părinții să-și lase copiii la școală, că totul este sigur. Dar să ne amintim că același premier s-a arătat neîncrezător că în Marea Britanie ar exista vreun virus și a fost primul infectat. Și a tras din greu cu boala, fiind recunoscător medicilor care l-au salvat.
Așa și acum – el face recomandări și spune că totul este în siguranță, dar nu vorbește concret de măsurile luate în școli. Și fotografia o arată că elevii nu poartă măști și nici măcar distanțarea socială nu le este impusă, ceea ce înseamnă că adolescenții rămân în pericol. Premierul este tatăl a șase copii și, probabil, că cei care trebuie să meargă la școală o și fac, însă acțiunea este pe cont propriu și este foarte riscantă.
Dar englezii, mulți dintre ei, își ascultă premierul și dacă pe 4 iunie doar 695.000 de copii au deschis porțile școlilor, peste o săptămână s-a ajuns la un număr de 868.000 de școlari, care au revenit în bănci.
”Nu este nevoie ca elevii să rateze educația lor, sunt multe dovezi de siguranță, iar generația Covidă, cum am numit-o, odată revenită la școală, nu va mai face pasul înapoi”, a mai spus Johnson.
Statisticile arată că s-a murit și în ultimele zile, în Marea Britanie, numărul victimelor fiind între 36 și 38 pe zi. Ba chiar și numărul de infectări este fluctuant, când 1514 acum trei zile, când 1056 acum două zile, iar ieri s-au înregistrat 1279 de noi îmbolnăviri.
CET Grivița va avea în curând un nou grup turbogenerator, montarea acestuia fiind începută astăzi. Anunțul a fost făcut de primarul Sectorului 1, care a explicat că lucrările sunt importante pentru bucureșteni, în condițiile în care agentul termic livrat în acest moment de CET Vest și CET Progresu este insuficient.
„A doua turbină era absolut necesară pentru eliminarea sincopelor livrării de agent termic și apă caldă menajeră în rețeaua de distribuție TermoEnergetica, în care, ca producător, CET Grivița are o cotă de 2-3%. Cel mai mare producător de energie termică și apă caldă din București este Electrocentrale București ELCEN, unitate aflată în subordinea Ministerului Energiei, care are în componență 4 termocentrale: CET Sud, CET Vest, CET Progresu și CET Grozăvești. ELCEN are o cotă de piață de 90% pe București.În această perioadă, livrează agent termic în parametri doar CET Vest și CET Progresu, care acoperă doar o mică parte din necesar”, scrie primarul Daniel Tudorache pe Facebook.
Mircea Negulescu trebuie să dea explicații judecătorilor Curții Supreme într-un nou dosar trimis în instanță. Azi, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au făcut public că fostul lor coleg, exclus între timp din magistratură, a fost trimis în judecată pentru cercetare abuzivă, influențarea declarațiilor martorilor (patru infracțiuni și participație improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigării în formă continuată. Faptele au legătură presupuse infracțiuni de evaziune fiscală ce ar fi fost comise de către fostul deputat Vlad Cosma, pe care Negulescu îl ancheta.
„În urma probatoriului administrat s-a constatat că inculpatul, în calitate de procuror de caz într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, ar fi ticluit probe nereale prin construirea unui scenariu mincinos, respectiv obținerea unui denunț de la o persoană deja cercetată în același dosar și consemnarea de declarații nereale sub pseudonim de la mai multe persoane, ar fi realizat acțiuni de determinare prin constrângere morală asupra a patru persoane, trei dintre acestea fiind audiate atât cu identitate protejată cât și cu identitate reală, să dea declarații mincinoase, totul în scopul de a proba existența unor fapte de evaziune fiscală și coruperea alegătorilor și de a atrage răspunderea penală a unei persoane nevinovate pentru fapte imaginare.Rechizitoriul împreună cu dosarul cauzei au fost trimise Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre competentă soluționare”, au comunicat procurorii.
Fostul procuror are la această dată nu mai puțin de patru dosare penale, anul trecut fiind exclus din magistratură, prin decizia Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.
Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
