Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica a fost trimis în judecată de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, sub acuzația de abuz în serviciu. În același dosar este menționat și fostul primar, Gheorghe Nichita (aflat în stare de detenție, în altă cauză), precum și trei persoane din cadrul Direcției Tehnice și Investiții, Serviciului Juridic, respectiv Serviciului Administrativ. Toți cei cinci inculpați sunt acuzați de abuz în serviciu, iar cu excepția lui Nichita, sunt trimiși în judecată în stare de libertate.
Acuzația care îl vizează pe Chirica face referire la fapte din 2013, atunci când actualul edil era viceprimar al municipiului iași și avea drept deplin de semnătură, în condițiile în care îl înlocuia pe primarul Nichita. Prejudiciul estimat este de peste 503.000 lei.
Potrivit procurorilor, „în cursul anului 2013, inculpaţii CHIRICA MIHAI, NICHITA GHEORGHE, FLORESCU DOINA, CHIŞCĂ COSTICĂ-EUGEN şi TOMORUG PETRU DUMITRU, au demarat o procedură de achiziţie nelegală, procedură în baza căreia, la data de 16.05.2013, Municipiul Iaşi a încheiat patru contracte de leasing operaţional, în calitate de utilizator, având ca obiect trei autoturisme marca Skoda Octavia şi unul Skoda Superb, cu toate că, la acel moment, le era interzisă autorităţilor şi instituţiilor publice, potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2009, preluarea în leasing de autoturisme”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
Durata contractului a fost de patru ani, iar prin respectiva achiziție, s-a cauzat atât o pagubă bugetului local al Municipiului Iași, în cuantum de 503.482,17 lei, cât și o vătămare a intereselor legitime ale unității administrative-teritoriale Municipiul Iași.
„ Inculpatul Chirica Mihai, în calitate de viceprimar al municipiului Iaşi, înlocuitor de drept al primarului (autoritate executivă a administrației publice locale şi ordonator principal de credite), în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege cu privire la gestionarea fondurilor publice şi a patrimoniului public, cu referire la repartizarea, angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor bugetare, în perioada februarie – mai 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin încălcarea dispoziţiilor legale, a aprobat mai multe documente prin care se solicita «achiziţionarea a 4 (patru) autoturisme cu un grad de operativitate ridicat şi dotate corespunzător», aprobând ulterior şi Caietul de sarcini privind furnizarea a 4 (patru) autoturisme prin leasing operaţional, document în conţinutul căruia au fost inserate specificaţii tehnice proprii unui anume producător şi unei anume mărci, respectiv ale mărcii Skoda”, mai arată procurorii.
Primăria Municipiului Iaşi a comunicat că nu a fost constatat niciun prejudiciu pe care autoritatea locală să îl invoce, drept urmare nu se constituie parte civilă în procesul penal. În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii.Dosarul a fost trimis spre judecare Judecătoriei Iaşi la data de 27.01.2021.
Ce spune primarul Mihai Chirica
Primarul Mihai Chirica s-a declarat surprins de decizia procurorilor, în contextul în care atât Curtea de conturi, cât și instanțele de judecată au demonstrat că nu există niciun prejudiciu pentru bugetul local.
„Am aflat din mass-media de faptul că mai mulți demnitari și angajați ai Primăriei Municipiului Iași, printre care și eu, au fost trimiși în judecată în dosarul contractării serviciilor de leasing pentru patru autoturisme. Opinia publică trebuie să știe că în acest caz, deschis în urma unei plângeri, inclusiv Direcția Nationala Anticorupție a făcut verificări minuțioase, încă din 2013, timp de circa șase ani, constatând că nu există fapte de corupție în competența sa. În plus, mai multe expertize, inclusiv ale Curții de Conturi, precum și instanțele de judecată au demonstrat că nu există niciun prejudiciu pentru bugetul local, motiv pentru care mă simt surprins de această decizie”, a spus Mihai Chirica, citat de ziare.com.
Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a făcut o trecere în revistă a rapoartelor prezentate de angajații primăriei, după ședința operativă de săptămâna trecută, când fiecare dintre aceștia au fost reporteri „ad-hoc”, iar cadrele imortalizate pe străzile din sector au devenit exponante în galeria improvizată de la Primăria Sectorului 5. De altfel, acestea vor fi puncte de pornire pentru viitoarele proiecte ale Consiliului Local, potrivit lui Piedone.
Sunt parte din poze. Cum arată Sectorul 5, ați văzut prin ochii dvs ceea ce văd și cetățenii, ați pozat cu logistica din dotarea personală și ați făcut aceste rapoarte, pe echipele în care ați fost repartizați săptămâna trecută. Mă bucur că ați făcut aceste rapoarte de activitate
a început Piedone, ședința operativă.
Totodată, edilul a precizat că se așteaptă ca rapoartele prezentate de către angajații primăriei să aibă și un rezultat concret, nu să rămână la faza de „raport pe hârtie”. Acesta a exemplificat doar câteva dintre rapoarte, cu mențiunile de rigoare. „Ați făcut demersurile pentru ca iluminatul din acea parcare să funcționeze? Ați făcut necesarul pentru dimensionarea capitolului stâlpi de iluminat? Scrieți hârtii sterile, nu există finalitate”, a transmis edilul Sectorului 5.
Acesta a mai spus că este nevoie de o mai bună comunicare între departamentele din cadrul Primăriei, astfel încât toate problemele găsite să fie aduse la cunoștința celor care le pot remedia. „Informația este trunchiată, nu există interactivitate, nu există comunicare. Asta vreau să subliniez. Aceste rapoarte pot ajunge la direcțiile de specialitate, informația trebuie să circule între voi”, a mai spus Piedone.
Săptămâna viitoare, din nou pe teren
Primarul Cristian Popescu Piedone a ținut să precizeze că aceste ieșiri în teren vor deveni ceva obișnuit, iar pentru săptămâna viitoare este programată o nouă sesiune de informare la fața locului, de data aceasta „la pas”. „Să sperăm că nu o să ningă”, a glumit edilul. Intenția lui Piedone a fost să iasă și în această săptămână în teren, însă vremea i-a modificat programul.
Procesul în care Elena Udrea este acuzată de luare de mită a luat sfârșit ieri, Curtea de Apel București amânând însă momentul sentinței până luna viitoare, după ce procurorii anticorupție au solicitat pedepse grele pentru inculpați. În cazul Elenei Udrea, procurorii au solicitat nu mai puțin de 12 ani de închisoare, ceea ce a făcut-o pe aceasta să compare pedepsele care sunt aplicate în România pentru infracțiuni ca omorul, violul, pedofilia sau traficul de droguri. Printre cei șase inculpați, în cauză este judecată și fiica lui Traian Băsescu – Ioana Băsescu. Totul are legătură cu modul de finanțare a campaniei electorale din anul 2009, însă Elena Udrea a ținut azi să explice de ce acuzațiile sunt nereale.
„Câteva considerații despre termenul de ieri din dosarul în care sunt acuzată alături de Ioana Băsescu și alte 4 persoane. A fost ultimul termen, cel în care și procurorul și avocații au pus concluzii. Prima considerație, acuzațiile se referă nu la campania electorală din 2009 de alegere a președintelui Traian Băsescu, asa cum greșit se spune, pentru că procurorii au amestecat intenționat lucrurile, ca să îl implice pe fostul Președinte ci la CAMPANIA PRIVIND REFERENDUMUL PENTRU PARLAMENT UNICAMERAL ȘI REDUCEREA NUMĂRULUI DE PARLAMENTARI LA 300!!!!!, desfășurat în aceeași perioadă cu alegerile prezidențiale. Aici, întrebarea pe care am pus-o instanței, argumentat cu prevederile Constituției și ale Legii Referendumului, a fost cine este beneficiarul sumelor de bani care fac obiectul acuzației, cu care s-au plătit panouri pe care era scris “Vino și tu la Referendum”???? A doua considerație este referitoare la pedepsele spre maximul prevăzut de lege, pe care procuroarea de ședință le-a propus în ceea ce mă privește pe mine, spre 12 ani!!!!!! Și pe Ioana, spre 15 ani!!!!!!!!! Deci nimeni nu a luat niciun ban, nici măcar nu s-a plătit ceva pentru candidatul Traian Băsescu, ci s-au plătit panouri de informare cu privire la Referendum și cu îndemnul către cetățeni la a participa la votul pe acest subiect de interes național, pe care l-am arătat mai sus ca fiind tema consultării populare din 2009. Și atunci, o întrebare pentru oamenii normali, care presupun că mai există în țara asta: cum să ceri pentru implicarea în susținerea unui Referendum, mai ales cu o astfel de temă, pedepse mai mari decât pentru omor, viol, pedofilie, trafic de droguri de mare risc etc.???? Cred că dacă o omorâm pe Kovesi, cea care a vizat personal acest Rechizitoriu în 2017, aveam șanse la o solicitare de pedeapsă mai mică din partea DNA. P.S. Dacă prin absurd, beneficiarul panourilor cu mesaj privind Referendumul ar fi Traian Băsescu, așa cum zic procurorii Bulancea și Kovesi, oare ea, care aștepta cu înfrigurare în sufrageria lui Oprea să câștige Traian Băsescu alegerile, ca să o mențină în funcția de Procuror General și apoi să o pună șefa DNA, nu e la fel de beneficiară?”, se întreabă retoric Elena Udrea.
Adrian Năstase analizează pe blogul personal efectele crizei economice și sanitare, efectele psihologice ale pandemiei cu coronavirus, dar reacția din mediul politic.
Fostul premier are ca puncte de ordine ce a făcut Guvernul pentru țară, ce nu a făcut, ce a fost prioritizat, dar și ce a fost ignorat.
Politicianul acuză Guvernul pentru că ar fi generat un val de limitări și restricții ale drepturilor omului și face o analiză a numărului de decese la nivel mondial.
”Pandemia este o justificare legitimă pentru restricții cu impact asupra drepturilor cetățenești, dar ele pot fi și pretexte pentru decizii politice – alegeri (anticipate sau la un anumit moment), formarea unor guverne, amputari ale unor bugete, etc. Nu insist, le cunoașteți”.
România, ca o dublă pradă: a crizei sanitare și a conducerii deficitare
De asemenea, politicianul privește guvernarea deficitară ca pe un efect advers al pandemiei, declarând că Guvernul actual nu împlinește toate calitățile necesare.
Năstase critică noua conducere, menționând că una dintre calitățile unei guvernări ține de capacitatea de a menține încrederea populației că restricțiile decise se justifică pentru interesul general.
Referitor la încredere și la o comunicare transparentă între Guvern și populație, fostul premier afirmă și că baza se pierde atunci când primordială devine deschiderea spațiilor cu păcănele sau atunci când 6 devine mai mic decât 3 (în cazul Bucureștiului).
”Încă o dată observăm caracterul „cezarist” al statului român, unde observăm zilnic faptul că membrii guvernului se duc, că niște servitori, la Cotroceni. Guvernul a devenit o simplă componentă a administrației prezidențiale. Iar Constituția, sub pretextul pandemiei este, practic, ignorată.
România a devenit astfel pradă a crizei sanitare dar și a unei mafii corupte și incompetente, incapabile să pregătească viitorul țării”, a menționat Adrian Năstase pe pagina sa de blog.
În urmă cu câteva zile, fostul premier al României, Adrian Năstase, a afirmat tot în cadrul unei postări pe blogul personal că s-a vaccinat împotriva coronavirusului.
Ianuarie 2021: nu doar școlile, ci și sediile de poliție din mediul rural nu sunt dotate corespunzător.
În septembrie 2020, Monica Anisie afirma că, în cadrul deschiderii anului școlar 2020-2021, peste 800 de școli – unități de învățământ cu personalitate juridică sau structuri ale acestora – au toalete în curte.
De asemenea, fostul ministru al Educației explica faptul că sunt foarte multe școli care au nevoie de resurse care să-i protejeze pe elevi de îmbolnăvire și că numeroși primari aleg să nu ajute școlile.
Problema a rămas constantă în România, fiind vorba nu doar de mediul rural, ci și de cel urban.
178 de secții de poliție nu sunt dotate cu grup sanitar
La sfârșitul lunii ianuarie 2021, o analiză arată că nu doar școlile întâmpină impedimente la capitolul igieinei primare, peste o mie de secţii de poliţie din mediul rural având toaleta în curte.
Și pentru că toaletele în curte reprezintă partea optimistă a analizei, există 178 de secții în care grupul sanitar lipsește cu desăvârșire.
Pentru a soluționa cât mai rapid problema lipsei grupurilor sanitare în secțiile de poliție, ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat că vrea să acceseze fonduri europene.
Fondurile europene rămân baza
Astfel, Bode a declarat că suma pe care urmează să o acceseze se ridică la 1,25 de miliarde de euro, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reabilitări de imobile şi dotări.
”Vrem să reabilităm 64 de clădiri ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Apropo de secţii de poliţie: avem 2.800 de secţii de poliţie în mediul rural, din care peste o mie de secţii de poliţie sunt cu toaleta în fundul curţii şi aproape două sute, mai exact 178, sunt fără toaletă. Aceasta este situaţia la acest moment şi atunci este anormal să ai fonduri europene la dispoziţie pentru modernizarea acestor clădiri şi să nu le foloseşti”, a afirmat ministrul de Interne, marţi seară, la B1 Tv.
Pe lângă dotarea secțiilor de poliție cu grupuri sanitare, Lucian Bode are în vedere și achiziţionarea de noi elicoptere, dar și construirea şi operaţionalizarea a peste o sută de noi unităţi de pompieri în mediul rural.
De asemenea, investițiile se vor face tot cu ajutorul fondurilor europene.
ALDE și Pro România erau aproape de a-și jura iubire veșnică în urmă cu câteva luni și să devină un tot unitar, însă nu a fost să fie ceva permanent, mai ales după eșecul suferit de ambele formațiuni la alegerile parlamentare. Atât ALDE cât și Pro România au rămas pe dinafara Parlamentului iar acum au anunțat oficial că și drumurile li se despart, înainte de a se întâlni. ALDE a transmis azi un comunicat de presă în care arată că în prezent, „diferențele de viziune cu privire la viitorul comun” sunt ireconciliabile, însă promite că își va servi electoratul propriu așa cum va putea mai bine.
Potrivit comunicatului, întreruperea procesului de fuziune cu Pro România a fost deja decisă de delegația Permanentă a ALDE, urmând ca ultimul cuvânt să îl aibă membrii formațiunii în Congresul Extraordinar, convocat pe 26 februarie, în sistem de videoconferință.
„Diferențele de viziune cu privire la viitorul comun au făcut ca reprezentanții ALDE, reuniți în cadrul Delegației Permanente, să adopte această decizie. ALDE și PRO România vor continua să reprezinte în continuare interesele electoratului propriu.
ALDE va continua să apere drepturile și libertățile cetățenilor, reprezentând interesele clasei de mijloc, ale acelora care lucrează în serviciul public, ale întreprinzătorilor din toate sectoarele economiei, ale practicienilor profesiilor liberale, ale românilor pentru care libertatea individuală este pusă cu adevărat în valoare prin asumarea activă a responsabilității pentru propriul destin, pentru soarta comunității și prosperitatea națiunii”, se arată în comunicatul de presă.
Un polițist din Eforie a fost înjunghiat, în cursul serii trecute, de un bărbat care ar fi refuzat să se legitimeze. Ulterior, suspectul a fugit de la fața locului, iar oamenii legii s-au văzut nevoiți să tragă două focuri de armă, de avertizare. Individul a fost capturat la scurt timp pe faleza din Eforie Nord, relatează Mediafax.
Polițist aflat în misiune, înjunghiat de un bărbat violent
Potrivit unui comunicat remis de IPJ Constanța, marți seara, polițiștii din Eforie Nord ar fi fost sesizați cu privire la situația unui bărbat recalcitrant și violent. Imediat după sesizare, un echipaj de poliție format din doi agenți s-a deplasat la fața locului. Aceștia i-au cerut bărbatului să se legitimeze, însă acesta a refuzat, devenid violent fizic. La scurt timp, individul a scos un cuțit cu care l-a înjunghiat pe unul dintre polițiști și a fugit. Agenții au pornit pe urmele acestuia, trăgând două focuri de armă, pe plan vertical.
Dispeceratul a fost din nou alertat, pentru întăriri, așadar zeci de polițiști au plecat în căutarea atacatorului, acesta fiind găsit pe faleza din Eforie Nord. În momentul capturării, bărbatul a devenit din nou violent, încercând să îl lovească, de data aceasta cu o șurubelniță, pe unul dintre polițiști.
Acesta a fost imobilizat, încătușat și mai apoi dus la sediul Poliției Eforie, unde a fost supus audierilor.
IPJ Constanța a menționat că polițistul rănit este conștient, iar starea de sănătate a acestuia este stabilă. Agentul a fost transportat la spital pentru a primi îngrijiri medicale.
Polițiștii continuă cercetările în acest caz pentru ultraj, dosarul fiind operat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
Instruită pe băncile „școlii politice” a lui Corneliu Vadim Tudor, Lia Olguța Vasilescu a început să-și lustruiască imaginea în 2007, când s-a desprins de PRM (sub egida căruia a prins primul mandat de deputat) și a migrat în PSD, partid din care face parte și astăzi și care i-a dat ocazia acesteia să-și desăvârșească CV-ul de bugetar, ba pe la Camera Deputaților, ba pe la Senat, ba pe la Primăria Municipiului Craiova, cu o haltă de 1 an și 11 luni, cât a ocupat funcția de Ministru al Muncii, în guvernările Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
Înapoi la primărie, unde nu-i nici durere, nici întristare
Primul mandat de primar al Municipiului Craiova deținut de Lia Olguța Vasilescu, în perioada 2012-2016, avea să-i aducă acesteia notorietate și s-o scoată din anonimatul primarilor de municipiu. Iubită de unii, hulită în general de majoritate, Vasilescu s-a remarcat prin declarațiile scoase din tipare, mici răutăți la adresa anumitor oameni politici, însă și prin anchete DNA care au vizat-o pe aceasta.
Revenită la Primăria Craiova în 2020 (al treilea mandat de primar al Craiovei, câștigat cu 34,29%), aceasta a stârnit, din nou, controverse atunci când a intrat în conflict direct cu Prefectura Craiova care i-a refuzat „primăriței” dorința de a organiza un târg de Crăciun, în contextul pandemiei și al restricțiilor impuse.
Am primit de la domnul prefect o solicitare de a trimite în copie aceste acorduri, să le vadă probabil cum arată. Nu scrie pe ele absolut nimic despre Târgul de Crăciun, este comunicat doar acordul nostru de a ocupa aceste spaţii şi aștept să vadă că este în ilegalitate de mai bine de o săptămână şi să ne trimită şi dumnealui răspuns.
Lia Olguța Vasilescu, 11 decembrie 2020
Lia Olguța Vasilescu, în vizorul DNA, pentru luare de mită și spălare de bani
Dosarul „Fațada”
La sfârșitul primul mandat de primar al Craiovei, Vasilescu simțea, pentru prima oară efectele adverse ale celebrității. În 2016, procurorii DNA o trimiteau pe aceasta în judecată, în stare de libertate, pentru luare de mită,folosirea influenței în scopul obținerii de bani și alte foloase necuvenite, însă și pentru spălare de bani. În total, opt capete de acuzare. Potrivit surselor judiciare, Lia Olguța Vasilescu ar fi făcut lobby pentru ca mai mulți agenți comerciali să-i finanțeze campania electorală de la locale, din 2012.
Ulterior, în 2014, aceasta ar fi cerut și primit bani de la o serie de oameni de afaceri, în scopul intermedierii contractelor în parteneriat cu Primăria municipiului Craiova.
DNA sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în urma presupuselor demersuri ale Liei Olguța Vasilescu de a-i decredibiliza pe cei care au denunțat-o în cadrul dosarului de corupție care o viza pe aceasta.
Pe baza aceluiași dosar, în martie 2016, Vasilescu era plasată în arest la domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, după 24 de ore petrecute în arestul poliției.
Nicio faptĂ bunĂ nu rĂmÂne nepedepsitĂ. Nici mĂcar procurorul, astĂzi, nu a spus cĂ În sarcina mea s-ar fi reȚinut vreo mitĂ de bani, adicĂ aȘ fi luat bani de undeva
declara, la momentul respectiv, Lia Olguta Vasilescu, la iesire din tribunal, potrivit Știrilor PRO TV
Deznodământulși autovictimizarea
La sfârșitul lunii trecute, primarul craiovean primea vestea potrivit căreia DNA i-a clasat dosarul, scria HashtagNews.ro.
În urma deciziei, aceasta scria pe pagina sa de Facebook: „3 ani am fost urmarită non-stop, cu aparatură, în birou, în casă. Aici nu e vorba despre mine, este vorba despre un sistem care mai poate face victime dacă i se permite. Eu sunt o femeie puternică, am trecut cu fruntea sus prin ce-am trecut. Dar e vorba despre niște metode care nu mai pot să continue. E adevarat că în ultima vreme s-au diluat mult aceste abuzuri, dar asta nu înseamna ca nu mai există sau că nu mai pot exista pe viitor”
„Am 40 de dosare penale”
În 2018, Vasilescu declara, potrivit Mediafax, că ar fi vizată de aproximativ 40 de dosare penale, adăugând, de asemenea, că nu există actual sau fost primar al vreunui municipiu care să nu ducă în cârcă minim patru dosare. De asemenea, aceasta făcea dezvăluiri cu privire la o serie de anchete DNA ce o vizează, în legătură cu semnarea unei ordonanțe de urgență prin care s-ar fi limitat creșterea pensiilor militare.
Cine e „doamna de fier” a Craiovei?
Lia Olguța Vasilescu și-a început viața de contribuabil imediat ce a absolvit Facultatea de Litere și Istorie din Craiova (specializarea română–italiană), când s-a angajat ca redactor la publicația locală craioveană „Cuvântul Libertății”. De la cârma secției de investigații a ziarului a fost promovată redactor șef al publicației, în 1999. Anul 2000 a reprezentat sfârșitul carierei sale de jurnalist și începutul carierei de politician.
Sursă foto: Aktual24
Declarație de avere stufoasă
Din ultima declarație de avere, care poate fi consultată pe pagina oficială a Camerei Deputaților, aferentă mandatului 2016-2020, Vasilescu deține un teren de 364 metri pătrați, achiziționat în 2019 împreună cu actualul soț, Claudiu Manda. De asemenea, două imobile: primul de 290 metri pătrați, în România, al doilea de 76 metri pătrați, la Bruxelles, ambele achiziționate tot în 2019. În plus, remarcăm un teren cu casă, în comuna Vârvoru, în valoare totală de 20.000 lei. Pe numele lui Manda este trecut un autoturism Mercedes-Benz, achiziționat în 2017. În nume propriu, primarul Craiovei deține ceasuri și bijuterii în valoare totală de 66.000 lei și 15.500 de euro. Economiile familiei Vasilescu-Manda sunt strânse în șapte conturi active în euro și lei cu sume de patru cifre. Cât despre datorii, remarcăm un card de credit pe minus (91.976 lei), însă și două împrumuturi de 60.000 lei și 240.000 euro – toate acestea pe numele lui Claudiu Manda.
Declarații controversate
1. „Șef de lagăr de concentrare” – către Klaus Iohannis
Lia Olguța Vasilescu și Klaus Iohannis FOTO: Ziarul Bursa
În luna mai a anului trecut, Ziarul de Investigații scria despre amenda primită de Lia Olguța Vasilescu de la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, în urma unei declarații controversate în care îl asemăna pe președintele Klaus Iohannis cu un „șef de lagăr de concentrare” destinat social democraților.
Domnul Klaus, cred deja se și vede șef de lagăr de concentrare și toți PSD-iștii băgați acolo la reeducare”, se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi)
scria Consiliul pentru Combaterea Discriminării, în luna mai a anului 2020
2. „Marș la coteț, potaie” – către Victor Ponta
Lia Olguța Vasilescu și Victor Ponta / FOTO: insolent.ro
Iar dacă această declarație ajungea să fie amendată de CNCD, multe altele treceau neobservate de autorități, făcând deliciu cititorilor… și cam atât. În urmă cu un an, Vasilescu intra în conflict cu Victor Ponta, căruia îi adresa cuvinte ca „Marș la coteț”, scria HashtagNews.ro.
Ponta spune că nu se aliază cu noi la Craiova. Păi cine l-a invitat la vreo alianță? Ca să tropăie pe lângă elefant, purecele trebuie să fie chemat… Cum aș putea să mă aliez cu unul din gașca paraditorilor care făceau dosare nevinovaților, pentru că nu le convenea că au crescut prea mult în sondaje și puneau prea multe întrebări securiștilor care conduceau partidul?#marșlacotețpotaie
Lia Olguța Vasilescu, 18 ianuarie 2020 – mesaj ce îl vizează pe liderul PRO România, Victor Ponta
3. „Trimitem un logoped să ajute la citit?” – către Ion Ștefan
FOTO: Ziarul Bursa
Specialistul PNL al zilei, care nici nu poate pronunța un program gândit, pus în practică și finanțat de PSD și care a însemnat 16.000 de proiecte de infrastructură locală in ultimii ani: școli, gradinițe, drumuri, alimentări de apă, canalizare etc.
Lia Olguța Vasilescu, despre fostul ministru al Dezvoltării, Ion Ștefan, în date de 21 ianuarie 2020
De la loialitate la indiferență
Dacă înainte să intre la pușcărie, fostul lider PSD Liviu Dragnea se bucura de loialitatea și susținerea multor social democrați, inclusiv din partea Liei Olguța Vasilescu, după încarcerare, împreună cu mulți alții, și Vasilescu s-a lepădat de Dragnea, ca să se apropie de Marcel Ciolacu.
Sigur, colegii noştri vor vot ca eu să fac parte din această echipă. Din punctul meu de vedere, am o colaborare foarte bună cu Marcel Ciolacu şi Doljul îl va susţine pentru această funcţie
Lia Olguța Vasilescu, 29 mai 2020
Mai mult decât atât, dacă înainte de încarcerarea lui Dragnea, Vasilescu îi promitea acestuia că, împreună cu Claudiu Manda, îl va năși pe acesta atunci când se va căsători cu Irina Tănase, și această promisiune avea să fie întoarsă din drum.
Lia Olguta Vasilescu la mitingul PSD organizat la Galați, înaitea alegerilor europarlamentare / FOTO: IULIA KELT
Relația Liei Olguța Vasilescu cu limbile străine
Tot la capitolul „deliciul presei” intră și discursurile acesteia în limba engleză, respectiv limba franceză, din Parlamentul European.
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că principalii vinovați ai tragediei din aprilie 2017, când doi copii și-au pierdut viața în timpul unei expediții pe Retezat sunt chiar tatăl micii apliniste răpite de avalanșă și asociația condusă de acesta. Ieri, alipinistul Ovidiu Ion Popescu a fost trimis în judecată sub acuzația de ucidere din culpă, în dosar fiind totodată inculpată Asociația Clubul Sportiv Montan Altitudine, despre care procurorii spun că a fost „constituită în scopul de a organiza expediții în munți înalți, a promova activități sportive la mare altitudine, a dezvolta și susține practicarea sporturilor și a activităților montane, sporturilor extreme la nivel de performanță și recreativ”.
Procurorii explică într-un comunicat de presă că tragedia care a dus la decesul fiicei lui Popescu, în vârstă de 13 ani, preecum și a unui băiat de 12 ani, la rândul său pasionat de munte și expediții, putea fi evitată.
„În interesul și în numele Asociației, prin informarea superficială asupra condițiilor meteo, alegerea unui echipament inadecvat riscurilor de loc și vreme, neutilizarea unui ghid montan calificat, prin călăuzirea pe un traseu montan nerecomandat în condiții de iarnă (curba de nivel de sub creasta Colților Pelegii) și ignorarea stării meteo severe, inculpatul a organizat impropriu și condus defectuos o acțiune turistică în masivul Retezat, către vârful Peleaga, desfășurată în ziua de 22.04.2017, cu consecința surprinderii în zona Șaua Berbecilor – Colții Pelegii, în jurul orei 14.00 – 14.20, a membrilor grupului turistic din care făcea parte, de către o avalanșă în urma căreia au decedat doi copii.
Fără călăuzirea grupului pe un traseu cu expunere la producerea avalanșei în condiții nivologice, de relief, și de vreme, apte să conducă la declanșarea ei și în lipsa oricăror alte măsuri de prevedere și siguranță pe care trebuia și putea să le ia (asigurarea serviciilor unui ghid montan calificat, informarea corectă asupra vremii, considerarea și aprecierea stării meteo constatate la fața locului cu consecința păstrării unei distanțe între membrii grupului (6-10 metri), utilizarea unui echipament adecvat, prinderea în corzi ancorate), avalanșa nu ar fi avut loc sau cel puțin nu ar fi surprins și antrenat membrii grupului, lipsind consecința producerii unor leziuni traumatice la cei doi copii, incompatibile cu viața”, au comunicat procurorii.
Acum, judecătorii de la Judecătoria Hațeg urmează să stabilească dacă într-adevăr concluziile din rechizitoriul procurorilor sunt cele corecte și dacă alpinistul este cu adevărat vinovat de moartea fiicei sale.
În avalanșa din aprilie 2017 au fost surprinse alte cinci persoane, printre care se afla și alpinistul Popescu. Încă de la debutul anchetei, existau informații potrivit cărora medicii legiști concluzionaseră că tinerii alipiniști au murit din cauza traumatismelor cranio-cerebrale pe care le-au suferit, însă ar fi avut la rândul lor șanse să supraviețuiască dacă ar fi purtat căști de protecție.
Alpinistul care a continuat în toată această perioadă să organizeze expediții pe munte, dar și asociația sa au mai fost trimiși în judecată în urmă cu peste un an, pentru trei infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Procesul încă se judecă pe fond, acuzațiile având legătură cu posibile încălcări ale legii din perioada 2012 – 2014. În cauză mai sunt judecate alte două persoane.
„În perioada 2012-2014, în contextul derulării proiectului „Cheile Râșnoavei – Turism și Aventură”, reprezentantul legal al Asociației “Clubul Sportiv Montan Altitudine”, beneficiind de ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, ar fi depus la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, mai multe documente false în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene. Documentele respective făceau referire la proceduri de achiziții care nu au fost desfășurate în realitate și la diferite cheltuieli pretins a fi efectuate. Prin aceste demersuri, beneficiarul fondurilor nerambursabile ar fi intrat, pe nedrept, în posesia sumei de 219.446 lei, sumă cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului și a popririi asigurătorii asupra conturilor bancare aparținând inculpaților“, arătau în noiembrie 2019 procurorii anticorupție.
Un incendiu a cuprins, în cursul serii trecute, trei case din Sectorul 5. Două dintre acestea au ars parțial, în timp ce una dintre ele a fost distrusă total de flăcări. Incendiul a izbucnit în jurul orei 18:20 și a fost localizat pe străzile Târgu Jiu și Petroșani, de pe raza sectorului. La fața locului au intervenit imediat 6 autospeciale de la Detașamentul Pieptănari și de la Detașamentul 13 Septembrie. Astfel, focul nu a apucat să se extindă și pe raza altor gospodării din zonă. Pompierii au fost acompaniați de 7 echipaje ale Poliției Locale Sector 5, însă și de echipaje de la Ordine Publică și Circulație, scrie Primăria Sectorului 5, pe pagina oficială de Facebook a instituției. Din fericire, niciuna dintre persoanele implicate în incediu nu a avut nevoie de transport la spital, primind îngrijiri medicale la fața locului.
Hidrantul din apropierea locuinței nu funcționa
Potrivit declarațiilor comandantului intervenției, s-a constatat faptul că hidrantul din imediata apropiere a locuinței nu funcționa, astfel că misiunea pompierilor a fost îngreunată, cu toate că, într-un final, aceasta a reprezentat un succes.
Pentru prevenirea viitoarelor situații similare, primarul Cristian Popescu Piedone a cerut o analiză, astfel că angajații din aparatul de specialitate vor trebui să participe la o acțiune comună, împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cu scopul de a inventaria situația hidranților, ca mai apoi să se execute o revizie a unităților de hidrant care nu funcționează.
Primarul Sectorului 5 Piedone a convocat DGASPC, iar cei afectați de incendiu au fost trimiși la hotel
Ajuns imediat la fața locului, Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a convocat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 în scopul ajutorării tuturor celor care au fost afectați de acest incendiu. Mai mult decât atât, edilul le-a oferit posibilitatea celor implicați să își petreacă noaptea la cel mai apropiat hotel, ca soluție rapidă și eficientă, menită să le asigure oamenilor un acoperiș deasupra capului, în toiul nopții.
Din ce se arată în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor Ialomița” (PJGD), un frumos document elaborat între 2019 – 2020 pe 256 de pagini, întreg teritoriul județului este alcătuit din 66 de localități (3 municipii, 4 orașe și 59 de comune), cu mențiunea că „activitatea de colectare a deșeurilor se prestează, în cea mai mare parte dintre UAT, în baza unor contracte încheiate cu operatorii de salubrizare (56 UAT) şi în baza unor contracte atribuite prin gestiune directă (2 UAT)”.
Matematic vorbind, aceasta înseamnă că 58 de localități sunt acoperite din acest punct de vedere. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, sau cel puțin acesta reiese dintr-un răspuns oferit Ziarului de Investigații de Direcția Investiții și Servicii Publice din cadrul Consiliului Județean Ialomița.
Astfel, în județ există 16 operatori de salubrizare licențiați, aceștia acționând în… 52 de localități. Nu există nicio explicație în răspunsul oferit de CJ Ialomița legat de ceea ce se întâmplă cu gunoiul produs de localnicii din comunele Albești, Alexeni, Andrășești, Bărbulești, Buești, Bucu, Cosâmbești, Gheorghe Lazăr, Manasia, Mărculești, Perieți, Sălcioara, Săveni și Valea Ciorii, însă în cazul unora dintre aceste comune există mențiuni în Planul Județean la care am făcut referire mai sus. Chiar și așa, adunarea matematică dă cu virgulă, dat fiind că doar trei localități nu ar fi acoperite – potrivit informațiilor din PJGD, și, totodată, de la 58 – numărul oficial, la 66, este cale lungă.
Tot din PJDG reiese că „nu au fost identificate proiecte în domeniul gestionării deșeurilor municipale planificate a se implementa pe teritoriul județului Ialomița”, însă viitorul sună bine. Viitorul colectării deșeurilor în mod eficient, ca să nu spunem inteligent. Astfel, CJ Ialomița și-a propus ca, până în iunie anul acesta, să pregătească „de urgență”, „un proiect pentru implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor, proiect ce poate fi finanțat din fonduri POIM. Pregătirea proiectului trebuie începută cât mai repede, primele etape fiind elaborarea documentației de atribuire pentru selectarea unui consultant care să pregătească Aplicația de finanțare și lansarea procedurii de selecție a acestuia. În vederea pregătirii cu celeritate a Aplicației de finanțare, una dintre condiţiile cele mai importante este constituirea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară din care să facă parte toate UAT din judeţ”.
Adică cele 66, pentru că informațiile furnizate Ziarului de Investigații fac referire strict la 52 de unități administrativ teritoriale.
Localitățile ialomițene care nu ascund gunoiul sub preș
Astfel, dacă vorbim din răspunsul oficial, de gunoiul din Slobozia se ocupă Polaris Holding SRL, pentru Fetești avem Urban SA Râmnicu Vâlcea Sucursala Călărași, punct de lucru Fetești, în vreme ce al treilea municipiu, Urziceni, e mai „norocos”. Aici avem o dată Rosal Grup SA și, probabil pentru că nu era suficient, primăria și-a făcut, în septembrie 2019, și o companie municipală – Salubritate Urziceni SRL.
Cele două societăți care își împart frățește gunoiul din Urziceni au în comun ca activități derulate doar „comerțul cu ridicata al deșeurilor”. În plus, compania municipală se ocupă și de comerțul cu ridicata al resturilor. Rosal Grup pare ușor mai bine pregătită, dat fiind că pe hârtie se ocupă și de recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile, colectarea și tratarea altor reziduuri, salubritate, depoluare.
Cât privește Salubritate Urziceni SRL, activitățile sale mai țin de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), și colectarea deșeurilor periculoase și recuperarea materialelor reciclabile sortate. La orașe, avem ADI Ecoo 2009 SRL pentru Țăndărei, Serviciul Public de Salubrizare Amara în localitatea cu același nume, Selectiv Deșeuri 2010 SRL pentru Căzănești și Supercom SA pentru Fierbinți-Târg.
În comune, lucrurile se complică ușor, pentru că sunt cazuri în care mai multe localități s-au reunit în fel de fel de asociații și împart gunoiul într-o parte sau alta. Un exemplu este cel al comunei Colelia, care are propria companie înființată în 2017 – Serviciul de Salubritate Colelia, însă totodată apare oficial ca fiind ajutată în problema gunoiului și de Selectiv Deșeuri 2010 SRL, societate care preia deșeurile și din orașul Căzănești, precum și din comunele Grivița, Traian, Miloșești, Reviga, Cocora și Scânteia.
Și comuna ialomițeană Stelnica are propriul Serviciu public de Salubritate, care se ocupă de colectarea deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate). Însă în aceeași comună operează tot strict pentru colectarea deșeurilor nepericuloase și Salubritate Comunală SRL, societate care în același timp deservește localitățile Făcăieni, Vlădeni, Gheorghe Doja, Bordușani și Gura Ialomiței. Această din urmă localitate nu ajunge însă la liman cu deșeurile nepericuloase, dat fiind că, alături de orașul Țăndărei, au în ajutor ADI Ecoo 2009 SRL.
ADI Ecoo este, de fapt, una dintre cele 5 asociații de dezvoltare intercomunitară din Ialomița, care a fost înființată pentru gestionarea deșeurilor și apare ca fiind serviciu de salubrizare cu stație de transfer în zona de sud a orașului Țăndărei. Așa se face că, pe lângă Țăndărei și Gura Ialomiței, are în grijă și deșeurile din Mihail Kogălniceanu, Giurgeni, Platonești, Sudiți, Movila și Ograda. O altă asociație de acest gen este Eco Vest Codrii Vlăsiei, care se ocupă de colectarea și tratarea altor reziduuri și are grija localităților Dridu, Sinești, Movilița, Moldoveni, Jilavele, Maia și Roșiori. Asta spune CJ Ialomița în răspunsul transmis către noi, oficial. În PJGD se arată însă că Eco Vest are zilele numărate, deoarece s-a solicitat dizolvarea.
Așa se face că cele 7 comune de mai sus au intrat în hora colectării deșeurilor de către Supercom SA, care totodată are grija colectării deșeurilor nepericuloase (servicii de salubritate), colectării și tratării altor reziduuri și pentru Armășești, Ciocârlia, Rădulești, Fierbinți-Târg și Borănești. Însă Borănești este una dintre comunele care s-a reunit în ADI Eco Euro Cab, astfel că atât în aceasta cât și în Coșereni, Axintele și Bărcănești, de colectarea deșeurilor nepericuloase și periculoase, recuperarea materialelor reciclabile sortate, comerțul cu ridicata al deșeurilor se ocupă Eco Euro Cab SRL.
Tot potrivit CJ Ialomița, deșeurile din Gârbovi, Ioan Roată, Sfântu Gheorghe, Balaciu, Sărățeni, Munteni Buzău și Ciochina sunt în grija Adi 7 SRL, în timp ce Salub Prest Service SRL are în responsabilitate comunele Grindu, Valea Măcrișului, Adâncata și Drăgoiești. Culmea, comuna Ciulnița este singura care a reușit cumva să se descurce pe cont propriu, dat fiind că aici, de colectarea deșeurilor nepericuloase, dar și de recuperarea materialelor reciclabile sortate se ocupă strict Serviciul public de salubrizare propriu.
Ialomițenii norocoși dau doi lei la factură, alții sunt ghinioniști și plătesc peste 10 lei
La atâtea „bordeie și obiceie”, nici prețul pe care îl plătesc lună de lună localnicii din județul Ialomița nu este predictibil, iar diferențele la facturi sunt enorme. Aceasta pentru că fiecare localitate a stabilit ce și cum, în funcție de contractele încheiate, iar CJ Ialomița spune că la nivelul județului se utilizează atât sistemele de tarifare prin taxă, cât și prin tarif.
„Valorile taxelor/ tarifelor achitate de persoanele fizice care beneficiază de serviciile de salubrizare variază de la 2 lei/ lună/ persoană la 10,50 lei/ lună/ persoană. În localitatea Gârbovi taxa se achită o dată pe an și are valoarea de 54 lei/ persoană. În localitățile Ciocârlia și Gura Ialomiței taxa nu se plătește pe persoană ci pe gospodărie, valoarea acesteia fiind de 15,47 lei/ lună/ gospodărie, respectiv 7 lei/ lună/ gospodărie. În localitatea Gheorghe Lazăr se aplică instrumentul economic „plătește cât arunci”, valoarea taxei fiind de 6 lei/ persoană/ lună pentru persoanele care colectează separat pe cel puțin 4 fracții, respectiv 7 lei/ persoană/ lună pentru locuitorii care nu colectează separat. Agenții economici care beneficiază de serviciul de salubrizare achită o taxă/ tarif, valoarea acesteia fiind stabilită fie pe metru cub, fie pe tonă, fie pe lună. Valoarea taxei/ tarifului variază între 25 – 90 lei/ metru cub și între 49 – 130 lei/ lună. În prezent, 22 UAT au prevăzut în contractele de delegare stabilirea de tarife distincte. În localitățile Cocora, Cosâmbești și Drăgoești s-au stabilit tarife distincte pentru deșeurile reciclabile și deşeurile menajere la agenții economici (25 – 35 lei/ mc pentru deșeurile reciclabile și 50 lei/ mc pentru deșeurile menajere”, se arată în răspunsul transmis de CJ Ialomița.
Răspunsul face trimitere la informațiile din PJDG, însă în document se arată că de fapt „instrumentul „plătește pentru cât arunci” nu este implementat în niciun UAT. Conform datelor analizate, cca. 20 UAT (toate din mediul rural) au implementat tarife distincte, modalitățile de implementare fiind diferite. Astfel au fost implementate tarife distincte pentru colectarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor reziduale și tarife distincte pe tip de material”.
Una peste alta, CJ Ialomița asigură că gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în județ era în anul 2019 de 74,46%, respectiv 60,54 în mediul rural și 91,83 în urban. „Conform informațiilor furnizate de CJ Ialomița, în prezent există însă numai 5 UAT care nu avut serviciu de salubrizare, populația acestora reprezentând cca. 9% din populația totală a județului. Deci în realitate gradul de conectare la serviciu de salubrizare este mai mare decât cel raportat de operatorii de salubrizare în chestionarele MUN, explicația fiind că unii din operatorii care prestează serviciul nu au transmis la APM chestionarul”, suntem linișiți însă în PJDG. Și, dacă este să ne luăm de pe statistică, cantitatea de deșeuri produsă și colectată anual, din 2015 și până în 2019, a crescut constant, de la un total de 39.005 tone la 45.342 tone. Aceasta în ceea ce privește cantitatea de deșeuri municipale colectate. În ceea ce privește cantitatea de deșeuri menajere și similare colectate separat de operatorii de salubrizare, dacă în anul 2015 cantitatea totală de reciclabile era de 222 tone, în 2019 ajunsese la 489 tone. De scăzut au scăzut însă cantitățile de biodeșeuri – de la 5 tone în 2015 la 0 în anul 2019, deșeurile colectate din piețe – de la 159 tone în 2015 la 107 tone în 2019, dar și deșeurile stradale – de la 3.772 tone în 2015 la 1.470 tone în 2019. Practic, autoritățile locale din Ialomița și-ar face treaba, însă la întrebarea „care este gradul de satisfacție al locuitorilor vis a vis de activitatea de strângere a gunoiului menajer”, CJ Ialomița nu a avut un răspuns coerent. A indicat doar că știe despre gradul de satisfacție – fără a detalia, de la „populația conectată la serviciile de salubrizare”.
Gunoiul se duce doar unde trebuie, autoritățile își fac treaba
Ar fi de menționat că, în acest moment, CJ Ialomița nu are responsabilități legate de deșeuri, ci doar adună date și, eventual, le transmite mai departe. Implicit, până la implementarea unui Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor nici nu are de tras de pe urma activităților de salubrizare din județ.
Drept urmare, CJ Ialomița nu a primit amenzi care să aibă legătură cu activitatea de salubrizare, însă cumva e la curent cu ceea ce se întâmplă în județ, instituția fiind convinsă că lucrurile sunt pe un făgaș bun. Spre exemplu, CJ Ialomița ne spune că nu are cunoștință să existe gropi de gunoi care să acționeze în afara legii, iar singurul depozit conform este unul privat, deținut de SC Vivani Salubritate SA.
Aici sunt duse deșeurile de către operatorii de salubritate care deservesc primăriile, în baza contractelor încheiate. Lucrurile sunt „ușor” interpretate, însă. Conform unor informații apărute în presa locală (În Ialomița rămâne cum s-a stabilit – Gropile de gunoi neconforme au fost înlocuite cu «depozitări necontrolate») în urmă cu un an, explicația inexistenței gropilor de gunoi ilegale nu e neapărat un succes al administrațiilor, ci e ceva efectuat din pix. Astfel, după cum scrie sursa citată, „autoritățile de mediu au înlocuit sintagma «gropi de gunoi neconforme» cu «depozitări necontrolate de deșeuri».
Închise oficial în 2009-2010, cele 150 de gropi de gunoi ale județului și-au mărit suprafața și s-au înmulțit. În anul 2019, în urma unui control tematic desfășurat de comisarii Gărzii de Mediu, jumătate dintre administrațiile locale din Ialomița încălcau legislația, iar suprafețele de teren raportate oficial ca fiind acoperite cu «depozitări necontrolate de deșeuri» erau de 31 de hectare”.
Până la urmă, după cum am arătat mai sus, CJ Ialomița doar citește și transmite mai departe ceea ce solicită și i se raportează. Mai puțin articole de presă, pentru că, neavând atribuții, nu le poate include probabil în documentele oficiale. Așa se face că, pe hârtie, în Ialomița chiar se colectează separat.
Conform informațiilor colectate de la o parte din operatorii de salubrizare, numărul de fracții colectare separat diferă de la un UAT la altul. Există UAT în care se colectează separat pe 2 fracții, așa numitele „umed” și „uscat”, cum ar fi municipiul Fetești, și UAT în care se colectează separat pe 4 fracții (hârtieâ/ carton, plastic/ metal, sticlă și reziduale), cum ar fi municipiul Urziceni, orașul Amara și câteva UAT din mediul rural. În municipiul Slobozia, numărul de fracții de deșeuri reciclabile colectate separat variază de la 1 (așa numita „fracție uscată”) la 3 (în recipiente separate pentru hârtie/ carton, plastic/ metal și sticlă). În zonele de blocuri deșeurile reciclabile se colectează în puncte de colectare, iar în zonele de case din poartă în poartă. Modalitatea de colectare este similară, respectiv din poartă în poartă, în zonele de case din mediul urban și mediul rural (cel mai frecvent utilizând saci) și în puncte de colectare în zonele de blocuri (de regulă în containere de 1,1 metri cubi)
se arată în răspunsul oferit de CJ Ialomița, legat de colectarea selectivă
Avem chiar și un soi de statistică a anului 2019. Astfel, cele 38 de mașini pentru colectarea și transportul deșeurilor colectate în amestec și separat adună gunoi din 115 puncte de colectare din mediul urban și tot atâtea din mediul rural. Totul este organizat, din câte știe instituția, iar gunoiul este preluat din 16.770 de pubele de 120 litri, 8.771 pubele de 240 litri, 1.053 pubele de 1.100 litri și 55 de alte recipiente.
Litoralul românesc va avea la începutul acestei veri aproape 53 de hectare de plajă nouă, ca urmare a celei mai mari operațiunii de înnisipare din ultima jumătate de secol. Acest proiect amplu, cu o valoare de peste 800 milioane de euro, este atât în beneficiul locuitorilor din zonă, cât și al operatorilor economici, de turism.
Operațiunile de înnisipare pe plaja din Mamaia sunt în toi. Cel mai mare proiect din ultimii 50 de ani în valoare de peste 800 de milioane de euro este în plină derulare. El este implementat de instituția noastră, prin Apele Romane Dobrogea-Litoral, de-a lungul întregului litoralul românesc, de la nord la sud pe 11 zone, timp de trei ani, adică până în anul 2023. La începutul acestei veri, situația în cifre va arăta astfel: aproximativ 53 de ha de plajă nouă; pe o lungime de 6.950 de metri de liniari; circa 4,5 de milioane de metri cubi de nisip folosiți la înnisipare
„După finalizarea proiectului, locuitorii din zona litoralului românesc vor fi mai protejaţi, iar turiştii se vor putea bucura de o plajă largă şi modernă. Mai mult, proiectul nostru va avea efecte pozitive majore și în domeniul socio-economic, iar operatorii din zona litorală vor putea să își dezvolte activitatea în cele mai bune condiții”, au transmis reprezentanții ANAR.
Reamintim că pasarela de promenadă din Mamaia nu este prinsă în acest proiect, dar că pe perioada lucrărilor la lărgirea plajei va fi protejată și îngrădită temporar până când se vor face demersurile necesare de către Ministerul Culturii, care dorește reabilitare obiectivului, potrivit ABADL.
Curtea Constituțională a României a admis, astăzi, excepțiile de neconstituționalitate vizavi de hotărârea Parlamentului privind numirea membrilor Consiliilor de Administrație ale Societății Române de...
Doi cetățeni ucrainieni sunt în vizorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, după ce, în urmă cu câteva zile, au încercat să dea mită...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
