-7 C
București
miercuri, 21 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 1104

Șoșoacă, preluată de jandarmi, la protestul din fața Ministerului Justiției

Diana Șoșoacă / Foto: Aktual24

Senatoarea rămasă ieri fără susținerea partidului, Diana Șoșoacă s-a dat din nou în spectacol astăzi, în fața Ministerului Justiției, unde se desfășura un protest împotriva intenției de desființare a SIIJ. Nu a durat mult până ce aceasta să fie preluată de jandarmi, însă. „Mi-au recomadat să port mască, eu nu port. Le-am spus că am mintea mea și analizez ce se întâmplă în jur. E o pandemie falsă. Stați în casă să vă salvați viețile, nu știu ce mai salvați, că țara e în cădere liberă”, a declarat Diana Șoșoacă, imediat după intervenția jandarmilor.

Diana Șoșoacă se implică într-un nou scandal, după ce ieri a fost dată afară din grupul parlamentar al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor

În cursul serii trecute, senatoarea Diana Șoșoacă făcea, din nou, prima pagină a publicațiilor, după anunțul partidului de a o exclude pe aceasta din grupul parlamentar. De menționat că Șoșoacă nu este membru PAUR, ea candidând la alergerile parlamentare din decembrie 2020 pe listele formațiunii politice, originile acesteia fiind însă în Partidul Neamului Românesc. Practica cooptării candidaților din cadrul altor partide nu este una izolată, inclusiv partidele mai mari apelând la o astfel de tactică, în trecut.

Sediul Apelor Române din Iași, luat cu asalt de mascați. Cîțu încă se gândește

„Perspectiva divortului dintre AUR si doamna Sosoaca plutea in aer, insa am crezut ca daca o luam pe duhul blandetii putem sa ii hranim spiritul coleric. Nu s-a putut. Ea nu poate fi infranata cu nimic. Probabil ca nici cu ea insasi nu se poate privi in oglinda. Astazi, picatura care a umplut paharul a fost scandalul pe care l-a iscat in plenul Senatului. Eu eram in dreapta doamnei presedinte, Anca Dragu, cand doamna Sosoaca, pentru ca nu i s-au alocat minutele care oricum nu i se cuveneau potrivit algoritmului pentru declaratii politice, a facut scandal si a inceput sa o insulte pe doamna presedinte si pe domnul Ciprian Bucur (secretar general al Senatului).”, au declarat surse politice din PAUR.

Sediul Apelor Române din Iași, luat cu asalt de mascați. Cîțu încă se gândește

Florin Cîțu
Florin Cîțu / Foto: Guvernul României

Percheziții în această dimineață la sediul Apelor Române Iași, ca urmare a scandalului care a apărut în presă referitor la angajările din instituție. Potrivit ReporterIS, ancheta este coordonată de procurorii anticorupție, care, împreună cu echipaje de jandarmi fac percheziții în biroul directorului general Petru Avram și la serviciul de personal, de unde sunt ridicate documente și echipamente electronice.

În paralel, după apariția reportajului Recorder și întreg scandalul care a urmat, inclusiv premierul Florin Cîțu a promis că va face o anchetă, decizia acestuia fiind de a trimite Corpul de Control. Și, din ce știe Cîțu până acum, înlăturarea inginerului care a semnalat că vicepreședintele PNL Iași Petru Avram își făcuse moșie în instituția pe care o conducea era pregătită de mai mult timp. Concluzia a fost aceea că reorganizarea postului deținut de Gabi Musteață era decisă de ceva timp. În rest, Florin Cîțu așteaptă, după cum a precizat ieri, la finalul ședinței de Guvern.

Acolo am discutat, da, am văzut şi eu informațiile. Știți foarte bine că imediat am reacționat şi am trimis Corpul de Control. Referitor la celelalte informații, a fost şi un comunicat al Ministerului Mediului, îl repet eu acum. Înțeleg că a fost o reorganizare anul trecut, în 3 noiembrie, prin care a fost desființat postul respectiv, nu știu cum a fost făcută, dar vă spun datele la rece. I s-a oferit alt post, nu l-a acceptat.

Am vorbit cu domnul ministru Tánczos Barna să vedem dacă putem să găsim o soluție în discuțiile cu domnul respectiv. Nu a fost acum dat afară. Nu a fost o decizie luată acum, informație pe care aş vrea să o corectez în spațiul public. Nu a luat nimeni decizia de a-l concedia pe domnul respectiv în acest moment. Decizia a fost luată anul trecut, prin reorganizare, i s-a oferit un post și a refuzat postul și acum a ajuns la final în această perioadă când putea să opteze pentru alt post. Atât. Dar domnul Tánczos Barna este în legătură și vom afla mai multe în perioada următoare.

…Pentru restul am trimis Corpul de Control și nu mă opresc aici. Am spus foarte clar, în acest mandat oprim nepotismul, oprim aceste conflicte de interese, dar nu le putem face peste noapte. Cum ne este semnalat un caz, aţi văzut că reacționez imediat, vom avea informația și vor urma şi măsuri”, a precizat premierul.

Constanța: Consiliul Județean cere sfatul cetățenilor, într-un chestionar

Foto: CTNews.ro

Consiliul Județean Constanța a decis să ceară ajutorul locuitorilor județului, prin intermediul unui chestionar, în contextul elaborării unei noi strategii de dezvoltare. „Strategia de Dezvoltare Durabilă 2021-2027” urmărește dezvoltarea unor domenii esențiale comunității ca social, economic, educațional, dezvoltare rurală, însă și turism, potrivit unei știri inițiale aparținând publicației locale, Ziua de Constanța.

Întrebările adresate de Consiliul Județean Constanța, în chestionarul destinat populației

În urma răspunsurilor primite de la locuitorii județului Constanța, administrația județeană va putea trage o concluzie cu privire la direcția pe care ar trebui să o urmeze. „Opiniile respondenților vor fi argumente în decizia privind proiectele care vor fi dezvoltate în următorii ani în județul Constanța”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Constanța.

– În general, cât de mulțumit sunteți de viața pe care o duceți în județul Constanța? 

– Cât de mulțumit(ă) sunteți de relaționarea administrației publice din localitate cu cetățenii?

– Cât de mulțumit(ă) sunteți de calitatea serviciilor medicale din localitatea dumneavoastră?

– Aveți card de sănătate? Cât de des ați utilizat cardul de sănătate în ultimul an?

– Cât de mulțumit(ă) sunteți de sistemului de învățământ din localitate?

– În măsura în care le cunoașteți, cât de mulțumit(ă) sunteți de calitatea serviciilor sociale furnizate?

– Cum apreciați implicarea autorității locale în rezolvarea problemelor din localitatea în care locuiți?

– Cum apreciați zona în care locuiți din următoarele puncte de vedere?

– Cum apreciați nivelul de dezvoltare economică a localității?

– Cum vă informați cu privire la activitatea administrației publice locale?

– Ce credeți că ar îmbunătăți comunicarea între cetățeni și administrația publică locală?

– Care este părerea dumneavoastră despre următoarele condiții din localitatea unde locuiți?

– Care ar fi cele mai importante 5 domenii în care ar trebui să se intervină la nivelul județului?

– Ce credeți dumneavoastră că trebuie să se facă pentru dezvoltarea județului Constanța?

Rămâne de văzut cum va reuși administrația constănțeană de județ să transforme răspunsurile cetățenilor în realitate. Aceștia pot consulta și completa chestionarul la următorul link.

CSM discută azi despre desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va discuta și aviza astăzi proiectul de lege pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Decizia care va fi luată astăzi în Plenul CSM este doar una consultativă, un punct de vedere fiind solicitat de către Ministerul Justiției, care a transmis o ultimă formă a Proiectul de lege privind desființarea Secției în ianuarie anul acesta.

Nu doar Proiectul de lege va fi discutat azi în cadrul CSM, ci și Raportul de activitate al Secţiei pe anul 2020, cele două documente fiind strâns legate între ele, dat fiind că acestei structuri i se reclamă, printre altele, și o lipsă de activitate.

SIIJ are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, însă în doi ani de activitate dosarele întocmite nu au avut vreo finalitate concretă. În structura de personal a Secției sunt prevăzute 43 de posturi, din care 32 ocupate – 7 fiind procurori, iar 15 ofițeri de poliție judiciară.

Potrivit Proiectului de lege al MJ, „din perspectiva oportunității, în raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar și ca urmare a activității SIIJ de la data operaționalizării sale (23 octombrie 2018) până în prezent, se desprind concluzii relevante în sensul necesității desființării acestei structuri. Astfel, de la data operaționalizării sale Secția nu a avut rezultate deosebite, dimpotrivă, prin modul în care a acționat a pus sub semnul întrebării rolul acesteia în combaterea corupției (ex: căi de atac retrase în mod inexplicabil în cauze de mare corupție).
De asemenea, sub aspect statistic menționăm că la data 01.12.2020 la nivelul Secției se aflau în curs de soluționare 5.790 de dosare. În semestrul I 2020, au fost soluționate 212 cauze, dintre care una prin rechizitoriu, iar 211, prin clasare
”.

Primăria Sectorului 5, măsuri drastice pentru cei care aruncă deșeuri pe domeniul public

Captura video

Primăria Sectorului 5 a anunțat că va confisca mașinile celor care aruncă deșeuri pe domeniul public, aceasta fiind considerată o măsură care încearcă să stopeze un fenomen tot mai întâlnit în Capitală.

La nivelul Sectorului 5 a fost demarată o acțiune e depistare și sancționare a celor care încalcă prevederile HCMB 120/2010, cu privire la aprobarea normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului Bucureștui și legislația în vigoare, inclusiv de confiscare a mijloacelor de transport, acțiune la care participă reprezentanți ai Poliției Locale Sector 5 și comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu.

Acțiunea, dispusă de ministrul Mediului, Tanczos Barna, și reglementată prin decizia comisarului general, din 19.05.2020, a vizat  întreaga suprafață a UAT București, iar cu precădere au fost luate în vizor zonele din Sectorul 5, unde au existat indicii temeinice că se depozitează deșeuri provenite din construcții, și nu numai.

Iată că se poate. O bună colaborare între ministrul Mediului, Primarul general și primarii de sectoare, face ca astăzi, și Primăria Sectorului 5 să acționeze , conform dispoziției Minsitrului Mediului, dispoziției comisarului general al GNM. Primăria Sectorului 5 a ieșit în stradă, pe acei nemernici, am titulatura cuvintelor, cei care aruncă din basculantă, din căruțe, din mașini, saci cu moloz, cu resturiu din cinstrucții, basculante întregi, la limita sectorului, în zonele verzi și poluează aerul. La dispoziția scrisă, a comisarului general al mediului, Primăria Sectorului 5, prin intermediul Poliției Locale, va face toate demersurile necesare pentru a stopa acest fenomen care afectează mediul și sănătatea oamenilor

Primar Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone

Amenzi usturătoare și vehicule confiscate

Acesta a atras atenția celor care vor să recurgă la astfel de acțiuni, precizând că există riscul de a rămâne fără autovehicule. „Cei care au făcut astfel de ilegalități trebuie să știe că nu ne jucăm. Dacă vor mai comite asemenea fapte, ceea ce am constatat și astăzi, vor fi sancționați,  iar mașinile le vor fi consfiscate. Trebuie să intrăm în legalitate, într-un cuvânt, gata cu joaca prin Sectorul 5.

Astăzi, într-o echipă unitară a celor șase primari de sector, cu primarul general și cu ministrul Mediului, pe care îl felicit pentru această inițiativă (legea exista, dar nu se putea pune în practică), am și dat amenzi, usturătoare”, a mai spus edilul Cristian Popescu Piedone.

Activitatea se va desfășura în continuare, cu patrulări succesive cu și din autovehicule sub directa coordonare a conducerii Poliției Locale Sector 5.

Marcel Ciolacu îl acuză pe premierul Cîțu că „minte cu nerușinare”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îl acuză pe premierul Florin Cîțu că a mințit în legătură cu pensiile, pentru că în programul de guvernare, votat în decembrie, scria „negru pe alb” că acestea vor crește în 2021. Ciolacu a scris, miercuri, pe Facebook, că premierul Cîțu își „minte cu nerușinare proprii cetățeni”.

„PSD ți-a scris programul de guvernare, mincinosule?! Voi și coaliția voastră de țepari și incompetenți v-ați votat în decembrie în Parlament programul de guvernare care prevedea negru pe alb creșterea pensiilor în 2021! După mai puțin de două luni vii și dai vina pe PSD că nu le mai poți crește”, a scris Marcel Ciolacu, pe rețeaua de socializare.

Despre creșterea punctului de pensie din 2022, Ciolacu spune că Florin Cîțu nu spune că va fi vorba de o creștere cu doar 4 la sută.

Spui că vor crește totuși în 2022, dar nu le spui românilor că asta înseamnă MAXIM 4 % (inflația medie 2,4 – 2,6% plus jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat adică 1- 1,4%). Și nici asta măcar nu se știe când în 2022. Probabil în decembrie, cu plata în 2023!!! Nu le arunca firimituri oamenilor care au muncit o viață, că și tu ai părinți, Cîțule! Lasă-i în pace, dacă nu ești capabil să înțelegi că pensiile nu sunt pomană! N-ai bani?! Nu mai furați. Nu mai angajați cohorte de chelnerițe și miss-uri la stat. Nu vă mai îmbuibați prin toate consiliile de administrație! Nu mai politizați! Nu mai inventați noi funcții la stat, așa cum e cu secretarii generali de la prefecturi

Marcel Ciolacu, președinte PSD

Conform postării președintelui PSD, partidul pe care îl conduce a demonstrat că poate aduce creștere economică, că poate crește veniturile românilor, că poate susține mediul de afaceri, într-un „buget paralel” pe care l-a prezentat în luna ianuarie.

„N-ai bani?! Nu mai furați. Nu mai angajați cohorte de chelnerițe și miss-uri la stat. Nu vă mai îmbuibați prin toate consiliile de administrație! Nu mai politizați! Nu mai inventati noi funcții la stat, așa cum e cu secretarii generali de la prefecturi. Nu mai fiți proști! Da, nu mai fiți proști!!! Sunteți de un an jumate la guvernare și tot ce faceți este să schelălăiți patetic că ”PSD e de vină”. ZERO soluții! Dacă nu sunteți în stare, plecați. Lăsați-ne! PSD a demonstrat că poate aduce creștere economică, că poate crește veniturile românilor, că poate susține mediul de afaceri. Voi nu puteți nimic. Plecați! Nu mai tăiați!”, a mai scris Ciolacu.

Milioane de țigarete de contrabandă, descoperite în urma unor percheziții

CT News

Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiției au efectuat, marți, 17 percheziții domiciliare, în București, Constanța, Dolj și Ilfov, într-un dosar penal privind săvânșirea infracțiunii de contrabandă cu țigarete.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Public (MP), în urma perchezițiilor efectuate au fost identificate 506 de baxuri, conținând peste 5 milioane de țigarete în valoare de circa 3,3 milioane de lei, ce urmează a fi inventariate și predate Autorității Naționale a Vămilor. De asemenea a fost ridicat numerar în cuantum de 17.000 de euro.

„Totodată au fost puse în aplicare 8 mandate de aducere, persoanele vizate urmând a fi audiate în cursul zilei.Acțiunea beneficiază de sprijinul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Direcției Operațiuni Speciale a IGPR, precum și a Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, urmând a fi luate măsuri asiguratorii până la concurența prejudiciului creat”, se arată în comunicatul MP.

Reamintim că în urmă cu două săptămâni, polițiștii din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice au percheziționat o serie de persoane, dar și societăți comerciale care, potrivit surselor din anchetă, ar fi introdus în România, prin Portul Constanța, aproximativ 8.200.000 de țigarete.

În anul 2020, suspecții ar fi folosit ca punct de tranzit vamal Portul Constanța, obiectul de tranzit fiind reprezentat de 8.241.000 de țigarete, fără timbru fiscal, în regim de duty free, transportate într-un container care ar fi fost scăpat din atenția agenților vamali din Portul Constanța. Ulterior, țigaretele ar fi fost transportate într-un depozit din județul Ilfov.

Ludovic Orban asigură că PNL nu se dezice de ministrul Sănătății

Săptămâna viitoare parlamentarii vor dezbate și vota moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, însă liderul asigură că în coaliția aflată la guvernare nu sunt dubii asupra lui Vlad Voiculescu, astfel că funcția acestuia nu e în pericol. Deși Vlad Voiculescu a fost criticat în interiorul partidului și chiar premierul Florin Cîțu a avut câteva opinii diferite față de acesta, exprimate public, Ludovic Orban spune că parlamentarii liberali vor vota împotriva moțiunii simple prin care PSD cere demisia ministrului Sănătății.

Suntem într-o coaliție, există un principiu al solidarității în coaliție. Vom vota împotriva acestei moțiuni simple. Dacă avem puncte de vedere, chiar și critici de exprimat, o facem în discuțiile din interiorul coaliției și din interiorul Guvernului. Am spus că este necesară o anumită disciplină în acțiunea guvernamentală și în comunicarea publică și s-a văzut că de atunci, lucrurile s-au mai normalizat”, a declarat Orban, citat de Știri pe Surse.

PSD îl acuză pe Vlad Voiculescu de proastă gestionare a crizei sanitare provocate de pandemia de coronavirus, în textul moțiunii arătându-se că „singura realizare a lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății este că și-a schimbat poza de profil pe Facebook”.

Această moțiune simplă nu pune nici Sănătatea, nici Sistemul Sanitar în banca acuzaților. Această moțiune critică lipsa evidentă de performanță a ministrului responsabil cu sănătatea, cu viața românilor. Această moțiune este depusă împotriva ministrului care NU a reușit să ia deciziile necesare, NU a reușit să coaguleze experiența profesioniștilor – așa cum chiar el susținea că ar trebui făcut – pentru a prelua controlul asupra pandemiei și pentru a garanta siguranța pacienților”, este doar o parte din explicațiile social democraților în moțiunea intitulată „Incompetența și lipsa de asumare UCID! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea și viața românilor!”.

România are de astăzi 6 procurori delegați la Parchetul European

Sursa Foto: Ministerul Justitiei

Procurorii propuși de Ministerul Justiței pentru a face parte din Parchetul European au fost acceptați de Colegiul unității. Numele celor șase procurori sunt Dana-Manuela Ana, Dana-Cristina Bunea, Camelia-Elena Grecu, Constantin Irina, Florin Bogdan Munteanu și Jean-Nicolae Uncheșelu. Patru dintre aceștia vin de la Direcția Națională Anticorupție, Dana-Cristina Bunea este procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în timp ce Florin Bogdan Munteanu a soluționat dosare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.
MJ a făcut selecția procurorilor pe 29 ianuarie, iar procurorii europeni delegați în România vor acționa în numele Parchetului European (EPPO) în statele lor membre și vor avea aceleași competențe ca procurorii naționali în ceea ce privește investigațiile, urmăririle penale și trimiterea în judecată. EPPO va ancheta și urmări penal fraude și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Avem, așadar, la nivel naţional, instrumentele necesare sprijinirii acestui nou organ independent al Uniunii Europene, singurul organ european cu atribuții de urmărire penală. Acum ne vom concentra pe aplicarea prevederilor legale, pe măsurile instituţionale, bugetare şi de pregătire profesională a tuturor celor care, direct sau indirect, vor sprijini EPPO în misiunea acestuia.

România a fost printre primele state care au susținut înființarea Parchetului European, atât în procesul de negociere a Regulamentului EPPO, cât și în etapele de operaționalizare a noului organ jurisdicțional al Uniunii. EPPO va avea un rol esențial, inclusiv din perspectiva consolidării statului de drept în Europa, în combaterea infracţiunilor ce pot afecta interesele financiare ale Uniunii Europene. Activitatea operațională a EPPO este preconizată a începe în curând. Misiunea lui va fi cu atât mai importantă în perioada următoare, când vor fi disponibile fonduri semnificative din bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, în sumă de 1074.3 miliarde EUR, și din pachetul de redresare post-pandemic Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde EUR”, se arată într-un comunicat de presă al MJ.

Monetăria Statului își plătește directorul, un fost electrician, cu 5.300 €/lună

Foto: Știri din Bucovina

Octavian Schen, director general la Monetăria Statului câștigă nici mai mult, nici mai puțin de 5.300 euro pe lună, potrivit unei știri inițiale Newsweek.ro. Conform informațiilor, acesta ar fi încercat (și reușit) să își ascundă veniturile obținute de la Monetăria Statului, în ultimii doi ani, ceea ce reprezintă o practică nelegală. Veniturile erau marcate cu „secret”, în declarația sa de avere din 2020, directorul acoperind sumele.

Monetăria Statului, locul unde electricienii pot deveni directori generali

Nu se știe motivul concret pentru care Schen a decis să-și ascundă veniturile salariale câștigate datorită funcției de director general la Monetăria Statului, însă ceea ce se știe este că acesta a intrat în instituție în anul 1998 când s-a angajat, într-o primă instanță, ca electrician la secția mecano-energetică. Timp de cinci ani a ocupat această funcție, ulterior obținând o diplomă de licență la ASE, semn că o diplomă de bacalaureat obținută la Grupul Școlar Industrial Energetic București nu era suficient pentru actualul director. Perseverența i-a adus beneficii acestuia, din câte se poate observa.

În drumul său pe scara ierarhică, Octavian Schen a trecut pe la contabilitate, ca mai apoi să ocupe un post la divizia de resurse umane. Următorul pas l-a propulsat direct pe scaunul de director al Monetăriei Statului.

Aurelia Surulescu, social democrata care s-a îmbogățit din salariul de la stat

Câteva detalii despre activitatea Monetăriei – post Revoluție

„În 1990 a fost adoptată  o Hotărâre de Guvern prin care Monetăria Statului se organizează ca regie autonomă în subordinea Băncii Naționale. În primii ani de după Revoluție, la Monetărie există o activitate intensă de batere pentru înlocuirea vechii monede a republicii socialiste. Se execută majoritatea monedelor de 1, 5, 10, 20, 50 și 100 de lei. În 2005, este extrem de activă în denominarea leului și reapariția în circulație a subdiviziunilor acestuia”, menționează sursa citată anterior.

Executor judecătoresc din Craiova, reținut de procurori pentru executarea silită ilegală cu repetiție a Complexului Energetic Oltenia

sursă foto: pixabay

Un nou dosar penal pentru un executor judecătoresc din Craiova, care are deja o condamnare de 10 ani de închisoare pentru acte de executare ilegală dispuse împotriva Complexului Energetic Oltenia. De menționat că executorul Gagiu a fost trimis în judecată pentru infracțiuni similare și în 2018, însă prejudiciul reținut la acea dată era mult mai mare.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Craiova au anunțat că ieri, împotriva lui Nicolae Gagiu a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, sub acuzația de abuz în serviciu și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată. Nicolae Gagiu a fost dus astăzi în fața instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În perioada 2015 – noiembrie 2020, inculpatul Gagiu Nicolae, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, în contextul desfășurării a trei proceduri de executare silită, ar fi cauzat un prejudiciu debitorului Societatea Complexul Energetic Oltenia SA concomitent cu obținerea pentru sine a unui folos necuvenit în cuantum de 1.485.325 lei.
Concret, deși prin deciziile instanțelor s-a dispus în mod definitiv întoarcerea la debitor a sumelor executate silit de către executorul judecătoresc, acesta ar fi transferat și ulterior ar fi retras din contul de consemnare, în interes personal, suma totală menționată mai sus.
De menționat este faptul că, în perioada octombrie – noiembrie 2020, în condițiile în care inculpatul știa că este cercetat în prezentul dosar penal, ar fi efectuat din nou acte de executare silită cu încălcarea dispozițiilor legale, în aceeași modalitate.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”, au comunicat procurorii anticorupție.

În octombrie anul trecut, Gagiu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru infracțiuni de corupție, acuzația fiind aceea că a prejudiciat Complexul Energetic Oltenia cu 6 milioane de lei. Sentința nu este definitivă, în acest moment dosarul aflându-se în stadiul de recurs, la Înalta Curte, unde un termen de judecată a fost stabilit chiar pentru săptămâna viitoare.

În perioada 15 aprilie 2014 – mai 2018, inculpatul Gagiu Nicolae, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, în contextul desfăşurării a şase proceduri de executare silită, a cauzat un prejudiciu debitorului Societatea Complexul Energetic Oltenia SA concomitent cu obţinerea pentru sine a unui folos necuvenit în cuantum de 5.924.320 lei. Concret, deşi prin deciziile instanţelor s-a dispus în mod definitiv întoarcerea la debitor a sumelor executate silit de către executorul judecătoresc, acesta a transferat şi ulterior a retras din contul de consemnare, în interes personal, suma totală menţionată mai sus”, comunica DNA în 2018. La acea dată, Complexul Energetic Oltenia s-a constituit parte civilă în cauză, iar procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui teren şi asupra celorlalte bunuri ale lui Nicolae Gagiu, inclusiv sume de bani, prezente şi viitoare.

Ministrul Mediului exclude o dezbatere despre taxa auto

Foto: Hotnews
Foto: Hotnews

Fără discuții și fără dezbateri: ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că poate lua în calcul o discuție referitoare la taxa de poluare, dar refuză categoric să trateze subiectul taxei auto.

Ca răspuns la întrebările despre stadiul discuțiilor în privința unei posibile viitoare taxe auto, Tanczos Barna a declarat, potrivit Mediafax:

Nu vom lansa nicio dezbatere publică sau nicio discuție despre taxa auto. Putem vorbi despre o taxă de poluare, despre o formă de taxă care este aplicabilă în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, o formă prin care poluatorul plătește acolo unde există poluare”.

Aprilie, luna în care pot începe dezbaterile

De asemenea, ministrul Mediului a mai precizat că va lansa dezbaterea publică și discuțiile pentru a vedea în ce măsură România trebuie să se înroleze în rândul statelor europene care aplică diverse forme de taxare a poluării. Alternativa ar fi menținerea poziției în grupul celor trei – patru state membre ale Uniunii Europene care nu practică nicio formă de taxare a poluării aerului.

Tanczos Barna a mai adăugat că este vorba despre o dezbatere importantă și că este nevoie să se ia în calcul mărusile care pot fi impuse pentru reducerea poluării.

Trebuie să vedem cu ce măsuri putem să venim în vederea reducerii poluării, mai ales în marile centre urbane precum București, Timișoara, Iași, Cluj, unde constatăm aproape săptămânal că pe perioade scurte se depășește limita admisă de poluare”, a afirmat Tanczos.

Taxa de poluare nu este decisă de Ministerul Mediului

În ceea ce privește o opinie personală a ministrului Mediului referitoare la taxa de poluare, Tanczos a răspuns că ministerul nu poate decide aplicarea unei taxe, menționând că deciziile nu se iau în grabă, nu se iau fără o dezbatere publică și nici fără a analiza o situație juridică.

În același timp, Tanczos Barna  a făcut precizarea conform căreia nu dorește o repetare a istoriei și încearcă, pe cât posibil să evite procese pierdute la Curtea Europeană de Justiție.

Nu ministrul Mediului este cel care spune, de aceea vom avea dezbatere publică cu factorii decidenți”, a conclus Tanczos Barna.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
-7 ° C
-7 °
-8 °
93 %
2.6kmh
75 %
mie
1 °
J
1 °
vin
3 °
S
4 °
D
6 °

Ultimul articol

Un nou sondaj, la început de an; cum ar vota românii la parlamentare

Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminică, românii ar vota masiv AUR, formațiune care se menține în topul preferințelor. Acestea sunt datele prezentate recent de...

Un bărbat din Bacău a fost înștiințat că a murit: „Dacă mă vedeți pe...

Un bărbat din județul Bacău a avut surpriza vieții sale anul acesta, când a aflat că este… mort. Băcăuanul a primit un document din partea...

Judecătoare din Craiova, acuzată de CSM că a încălcat Codul deontologic, prin postări și...

Când vor membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să „curețe” sistemul de justiție, nu-i oprește nimic. Nici chiar detalierea, cu subiect și predicat, vizavi de...