Premierul Florin Cîţu a explicat ieri că dacă românii nu se vor vaccina vor exista în continuare restricții, inclusiv în ceea ce privește petrecerea timpului liber. Astfel, s-ar putea spune adio concertelor, vacanțelor în țară sau străinătate, dar și restaurantelor deschise.
Din ce a declarat premierul aseară la Digi 24, citat de Agerpres, putem vorbi despre o relaxare a măsurilor restrictive abia după vaccinarea a cinci milioane de români, în condițiile în care ieri, raportarea oficială arăta că 2.675.872 de persoane s-au vaccinat anti-Covid.
„Cinci milioane de persoane vaccinate la 1 iunie este prima etapă în care putem să relaxăm din condiţii. …Am avut anul trecut două luni de zile economia închisă. Starea de alertă nu a rezolvat nimic, doar a amânat nişte lucruri. Anul trecut aşteptam acest vaccin, care a venit foarte rapid. Putem să revenim la normal foarte rapid. Trebuie doar să mergem să ne vaccinăm.
Dacă vrem să mergem la concerte, trebuie să ne vaccinăm, dacă vrem să mergem la mare, trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să mergem prin România, trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să plecăm din România, trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să avem restaurantele deschise, trebuie să ne vaccinăm. Teatrele, dacă vrem să fie deschise, trebuie să ne vaccinăm. Cinematografele – trebuie să ne vaccinăm.
Toarte aceste lucruri depind de noi. Dacă vrem să revenim la normalitate, să fie economia deschisă, să nu mai purtăm mască, trebuie să ne vaccinăm”, a declarat Florin Cîţu.
În februarie 2021, echipa Tega SA Sf Gheorghe a preluat deșeurile aruncate pe malul Oltului de un service-auto
Pe de altă parte, județul Covasna este și exemplul care demonstrează că nu e suficient să existe un sistem de gestionare a deșeurilor performant pentru a fi evitate aparițiile unor gropi de gunoi clandestine. În mai multe localități au apărut grămezi de gunoaie menajere sau de moloz care le dau de furcă autorităților cu găsirea vinovaților și sancționarea acestora. Însă, spre deosebire de alte județe, în Covasna lucrurile pot fi ținute sub control.
În Covasna, unul din primele SMID-uri din România
Autoritățile din Covasna au înțeles mai bine și mai repede decât cele din alte zone ale țării cât de importantă este o bună gestionare a deșeurilor, mai ales într-o zonă de munte, în care turismul este un motor de creștere economică. Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)din județul Covasna este printre primele realizate în țară și a intrat în funcțiune în octombrie 2017. Anterior, mai fuseseră implementate Proiectele „Gestionarea selectivă a deşeurilor în oraşul Covasna” și „Sistem de colectare şi gestiune a deşeurilor în zona Întorsura Buzăului”, ambele finanțate prin Programul PHARE CES 2003. În baza unei finanțări prin PHARE CES 2005 a fost realizat și proiectul „Gestionarea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt”.
Proiectul SMID a avut o valoare totală de aproape 20 de milioane de euro, din care 14 milioane din fonduri europene, 3,1 milioane de euro de la bugetul de stat şi 2,3 milioane de euro din bugetul judeţului. Contractul de finanțare a fost semnat în septembrie 2010 de către ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely și Tamas Sandor, preşedintele de la vremea aceea a Consiliului Județean (CJ) Covasna. În cadrul acestui proiect a fost construit un depozit de deşeuri conform, care deservește toate localitățile din Covasna, o stație de sortare cu capacitatea de 11.000 tone/an, o staţie de compostare cu o capacitate de 12.000 tone/an și o stație de epurare levigat. Depozitul ecologic, „Centrul de Management Integrat al Deşeurilor” (CMID) a fost construit pe un teren de 16 ha în satul Leț, comuna Boroșneu Mare. Valoarea investiției a fost de 32.828.868 lei. CMID-ul a intrat în operare în octombrie 2017.
În cadrul proiectului au fost închise vechile gropi de gunoi de la Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului și Sfântu Gheorghe. În mai 2018, Ministerul Fondurilor Europene a transmis CJ Covasna notificarea potrivit căreia era închisă oficial implementarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor din județul Covasna.
Indicatorul de eficiență a SMID: cresc cantitățile de deșeuri sortate și compostate
Eficiența sistemului de management integrat al deșeurilor este demonstrată de datele conform cărora sunt în creștere cantitățile de deșeuri care sunt sortate și compostate.
La solicitarea Ziarului de Investigații, CJ Covasna a transmis statisticile din anii care au urmat punerii în funcțiune a sistemului de management al deșeurilor. Cantitatea de deșeuri depozitate la CMID a fost relativ constantă, de 41.359 tone în 2018, de 40.399 tone în 2019 și de 40.370 tone în 2020. Cantitatea de deșeuri sortate a crescut de la 4.295 tone în 2018, la 6.336 tone în 2019 și la 7.345 tone în anul 2020. Cantitatea totală de deșeuri compostate a crescut de la 4.143 tone în 2018 la 6.111 tone în 2019 și la 6.738 de tone în 2020. În 2020 au fost sortate sau compostate și nu au mai ajuns la depozitul ecologic aproximativ 14.000 de tone de deșeuri. E un început bun.
Cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, datorită gradului de acoperire cu servicii de salubritate de 96%
Potrivit APM Covasna, cantitatea de „deșeuri generate și necolectate” este „zero”
În județul Covasna gestionarea deșeurilor este bine administrată, în primul rând datorită faptului că are o populație de aproximativ 210.000 de locuitori, mai mică decât aceea a unui mare oraș și cantitatea de deșeuri menajere ce este generată este foarte mică în raport cu alte județe. În „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Covasna” sunt prezentate datele Agenției de Protecția Mediului Covasna, potrivit cărora cantitatea totală de deșeuri (menajere, stradale, din parcuri și grădini, etc.) a crescut de la 40.641 de tone în 2014, la 50.070 de tone în 2018.
Spre deosebire de alte județe, în Covasna cantitatea de deșeuri necolectate este „zero”. În statisticile Agenției de Mediu, la capitolul cantităților de „deșeuri necolectate” cifrele sunt înlocuite cu cratime. Această performanță s-ar datora faptului că gradul de acoperire cu servicii de salubritate este unul foarte ridicat.
Determinarea cantităților de deşeuri menajere generate și necolectate nu este relevantă pentru județul Covasna, deoarece toate localitățile urbane și rurale beneficiază de servicii de salubrizare licențiate ANRSC și autorizate din punct de vedere al protecției mediului”, se spune în „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de peste 95%, chiar și înainte de punerea în funcțiune a sistemului integrat de colectare. Dacă în 2014 acesta era de 95,58% , în 2018 gradul de acoperire cu servicii de salubritate era de 96,69%.
În localitățile din Covasna, sunt autorizați cinci operatori de salubrizare, dintre care patru sunt societăți ale primăriilor și în acest context au primit contractele prin atribuire directă. Cel mai important operator de salubritate este Tega SA Sfântu Gheorghe, care colectează și transportă deșeurile menajere din capitala județului și alte 37 de localități. Gos-Trans-Com SRL este operatorul de salubritate al Primăriei Covasna, iar Gosp Com SRL se ocupă de colectarea deșeurilor dar și de întreținerea spațiilor verzi la Târgul Secuiesc. La Întorsura Buzăului, salubrizarea este asigurată de operatorul local SC Salubritatea IBSV SRL. Pentru atribuirea contractului de administrare a depozitului ecologic, a fost organizată o licitație, care a fost câștigată de Eco Bihor SRL Oradea, cu care a fost încheiat contractul nr 128/28.04.2017, valabil până în anul 2028.
Obrazul subțire, cu cheltuială se ține. Una din aceste cheltuieli e taxa de salubritate
Proverbul citat sugerează că pentru o parte din covăsneni reprezintă o problemă taxele de salubritate, care sunt destul de mari în raport cu cele practicate în alte zone din țară. Începând cu 1 ianuarie 2020, conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (ADI-SMID) Covasna a majorat taxa de salubritate cu un leu ca urmare a creșterii contribuției pentru economia circulară de la 30 la 80 lei/tonă. Dar această majorare nu a influențat prea mult cuantumul taxelor.
Potrivit datelor transmise publicației ȘtireaVerde.ro de CJ Covasna, în prezent, la Sfântu Gheorghe și în cele 37 de localități salubrizate de Tega SA, precum și la Târgu Secuiesc, taxele de salubrizare plătite de covăsneni sunt 8,4 lei/persoană/lună în mediul urban și de 6,72 lei/persoană/lună în mediul rural. La Covasna, taxa de salubrizare este de 8,82 lei/persoană/lună, iar la Întorsura Buzăului taxa e de 10,5 lei/persoană/lună. Agenții economici din aceste localități plătesc taxe de 109-117 lei/mc, cei din Întorsura Buzăului plătesc 176 lei/mc.
Aceste valori sunt fără TVA, așa că o persoană plătește o taxă anuală de 126 lei dacă locuiește la Sfântu Gheorghe sau Târgul Secuiesc și de 157 de lei dacă locuiește la Întorsura Buzăului. O familie de patru persoane plătește de la 500 la peste 600 de lei. Este o sumă care ține sistemul într-o funcționare, dar care este prea mare pentru multe familii, care nu își permit să plătească acești bani.
Din cauza taxelor mari, unii se asociază la „tomberonul familiei” sau duc gunoaiele la tomberoanele de pe străzi
Un caz relatat în presa locală a adus o clarificare în privința faptului că multe familii care nu își pot permite să plătească taxele de salubritate încearcă să găsească alte „variante” de rezolvare a problemei gunoiului menajer. La Întorsura Buzăului, pe strada Tunelului, a reapărut o grămadă de gunoaie care „funcționa” înainte de introducerea sistemului de colectare a deșeurilor. Când s-a încercat să se afle cine și de ce a aruncat gunoaiele acolo, au apărut explicațiile, că unele familii, care nu își permit să plătească taxele mari, încearcă să își ducă gunoaiele în tomberoanele rudelor care au contract de salubritate sau la tomberoanele de la magazinele de cartier.
Toată lumea din zonă a aruncat acolo până să vină serviciul de salubrizare, apoi a venit serviciul de salubrizare. Pentru unii a fost prea scump, pentru alții mai ieftin. Unii și-au permis să îl țină, alții nu. Familia mea, de exemplu, are contract de salubrizare, dar nu a avut bani ca să mențină contract, pentru că ne costă foarte mult (…) Noi acum băgăm gunoiul în tomberonul curții, care este unul pentru care plătește mătușa mea și ea și-a dat acordul să punem și noi gunoiul acolo sau îl ducem direct lângă magazinul din apropiere, unde sunt trei tomberoane
a explicat unul din cei bănuiți de apariția gropii de gunoi clandestine
O afacere de sortare a deșeurilor s-a transformat într-o groapă de gunoi care terorizează localnicii
S-a întâmplat și în Covasna un caz precum cel din comuna Ulmeni, din Călărași, unde mari cantități de gunoaie au fost aduse pentru sortare, dar operațiunea nu a mai avut loc și localnicii s-au ales cu o groapă de gunoaie nesortate. La marginea satului Araci, din comuna Vâlcele a apărut în urmă cu câțiva ani o grămadă de deșeuri de plastic și hârtie. Cei care locuiau în apropiere se plângeau de mirosurile insuportabile și erau nemulțumiți că bucățile de plastic și hârtie luate de vânt le invadau gospodăriile. În plus, zona putea deveni un focar de infecție, dar exista și riscul ca acele deșeuri să fie incendiate și astfel le-ar fi pus în pericol locuințele.
Administratorul firmei prin care era derulată afacerea, SC Deșeuri R SRL a încercat o afacere în sortarea deșeurilor de hârtie și plastic pe care le aducea din județul Brașov. Dar după ce adus deșeurile la Araci, afacerea s-a blocat. În 2018, SC Deșeuri R SRL a avut o cifră de afaceri de 382.283 de lei și un profit net de 232.508 lei, dar în 2019 afacerea a intrat în picaj, firma înregistrând o cifră de afaceri de 173.659 lei și o pierdere de 17.725 lei. Datoriile firmei crescuseră la 407.041 lei.
Localnicii susțin că acea afacere îi aparținea lui „Tavi”, adică fostului deputat Octavian Goga, ales în 2016 pe listele PMP și trecut în iunie 2017 la PSD. Goga și-a pierdut mandatul de parlamentar din cauza unei condamnări penale. Fostul deputat a negat că ar fi afacerea sa.
Potrivit primarului comunei Vâlcele, firma pe care era înregistrată afacerea cu sortarea deșeurilor a fost vândută unei firme din Brașov.
A fost un întreprinzător care a făcut o firmă și a început să adune deșeurile din județul Brașov. Sunt deșeuri de hârtie și de material plastic. În primul an de activitate, noi am dat și autorizație, dar pe urmă, când s-a văzut că nu corespunde conform regulilor, noi l-am somat să înceteze activitatea. El, în perioada anilor precedenți a și fost amendat de Garda de Mediu cu o sumă totalizând 57.500 de lei și a și întrerupt activitatea. Acuma, el ne-a prezentat un document că, practic, a vândut firma la o firmă din Brașov. Eu cred că voia să se pună în legalitate, dar cred că, financiar, nu a corespuns. Că trebuia să fie deșeurile într-un loc acoperit, să facă sortarea, dar eu cred că financiar nu a mai putut să facă
a declarat Kovács László, primarul din Vâlcele
În baza unei înțelegeri cu noua firmă, deșeurile urmau să fie ridicate zona urma să fie curațată. Garda de Mediu a aplicat firmei o nouă amendă, de 100.000 de lei. Întrebarea este dacă nu era mai bine ca funcționarii de la Agenția de Mediu și primarul din Vâlcele să fie ceva mai atenți atunci când li s-a cerut să autorizeze o asemenea afacere.
Și după ce vom avea SMID-uri în toate județele, Garda de Mediu se va război cu „inițiatorii” gropilor clandestine
În pofida datelor Agenției de Mediu Covasna care încearcă să ne convingă că în județ cantitatea de „deșeuri necolectate” este „zero”, în presa locală apar destule articole despre apariția unor noi gropi de gunoi clandestine. Cel mai recent datează de pe 9 februarie 2021, când angajații Tega SA Sfântu Gheorghe au fost alertați de localnici că pe malul Oltului a apărut o grămadă de gunoaie. Echipele de la salubritate au curățat zona și și-au dat seama că deșeurile fuseseră aruncate de angajații unui service-auto, pentru că în grămadă erau și cutii pentru piese auto sau filtre de aer. Au intervenit și comisarii Gărzii de Mediu, care au descoperit firma de reparații auto și l-au amendat pe administratorul acesteia.
La Valcele o afacere de sortare a deseurilor de plastic si hartie a devenit o groapa de gunoi
În luna august 2020, localnicii din comuna Vâlcele au sesizat Garda de Mediu că pe un teren din apropierea localității a apărut o veritabilă groapă de deșeuri din construcții, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 500 de metri pătrați. Erau grămezi de moloz, nisip, pietriş și pământ. Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Covasna, Lucian Cândea, firma de construcții care aruncase deșeurile pe câmp a fost amendată cu 40.000 de lei și „a primit termen de conformare două săptămâni ca să ducă deșeurile în altă parte”.
Aceste exemple din Covasna sugerează că și după ce vor exista în toate județele din România sisteme de management integrat al deșeurilor vor continua să apară gropi de gunoi clandestine, mai mici sau mai mari, iar Garda de Mediu se va război în continuare cu firmele care încearcă să rezolve ieftin problema deșeurilor, aruncându-le oriunde. Putem să considerăm aceste situații din Covasna un „deja vu”.
Ședința coaliției de guvernare a început la orele 17:00 și este în plină desfășurare chiar și acum, în momentul transmiterii acestei știri. În mod cert, cele două tabere nu vor renunța atât de ușor la propriile pretenții. Dacă cerințele sunt destul de clare: păstrarea în funcție a premierului Florin Cîțu și desemnarea unui nou ministru al Sănătății, din partea USR PLUS, de partea cealaltă a baricadei încă vorbim despre necunoscute. Singurul lucru cert, atunci când vorbim despre doleanțele celor de la USR PLUS, este plecarea din funcție a premierului, reacție apărută imediat după demiterea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu.
Ședința coaliției de guvernare ar putea să aibă multe episoade
Un alt lucru știut este că, la intrarea în ședință, copreședintele USR PLUS, Dan Barna, și-a manifestat ferm opinia și mai ales cerința pe care de gând să o înainteze liberalilor, de a-i retrage susținerea premierului Florin Cîțu, cel care a sosit la ședință acompaniat de liderul UDMR, Kelemen Hunor.
Iar dacă tensiunile de până acum nu erau suficiente întru adâncirea impasului politic, și până la urmă, administrativ, în care se află atât cele două entități politice, cât și întreaga țară, setul de declarații de astăzi, al premierului Cîțu și al președintelui PNL, Ludovic Orban, vine să mai pună o lopată de pământ peste orice urmă de împăcare. Astfel, putem fi martorii unei ședințe desfășurată pe episoade, în cel mai bun caz. În cel mai rău, USR PLUS alege să retragă de la guvernare.
UPDATE 21:10: Declarațiile premierului Florin Cîțu, după plecatea din ședință
La scurt timp, premierul Florin Cîțu a plecat din ședință pentru a participa la emisiunea moderată de Cosmin Prelipceanu, de la Digi24. Întrebat de moderator când va exista un nou ministru al Sănătății, premierul Florin Cîțu a declarat: „Eu sper cât mai repede. Ministerul Sănătății este în vârful pandemiei și avem nevoie pentru ca România să câștige lupta. (…) Singura soluție este să avem aceasta coaliție funcțională și colegii de la USR PLUS au acest drept, de a alege un nou ministru al Sănătății”.
Mâine, coaliția de guvernare se va reuni, într-un episod doi al ședinței, la ora 16:00.
Senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă se face vinovată de încălcarea deontologiei parlamentare, a decis Comisia juridică a Senatului, potrivit Agerpres.
Cu chiu cu vai, membrii comisiei au reușit să analizeze sesizarea PNL la adresa Dianei Șoșoacă, care inclusiv în timpul lucrărilor care se desfășurau pe 13 aprilie a avut compartamentul său obișnuit.
La acea dată, preşedintele Comisiei juridice, Iulia Scântei, a încercat să o oprească din cauză că purta o mască de protecţie neconformă, Şoşoacă a reușit să intre în sală, a fost scoasă afară și a chemat poliția pentru a reclama că a fost agresată, iar ulterior, când a intrat din nou în sală, membrii au părăsit ședința. În urma votului, nu toți membrii Comisiei juridice au fost de acord că senatoarea Șoșoacă are un comportament nepotrivit pentru un parlamentar.
„Comisia juridică a constatat cu majoritate de voturi că faptele reclamate în cuprinsul sesizării de către grupul PNL se subscriu conţinutului a trei abateri de la deontologia parlamentară care sunt identificate în Regulamentul Senatului, în Codul de conduită al parlamentarilor, precum şi în Legea Statutului deputaţilor şi senatorilor. Comisia juridică va înainta Biroului permanent raportul cu aceste constatări ale abaterilor de la deontologia parlamentară a senatorului în cauză, urmând ca Biroul permanent să decidă ce sancţiune este oportun a fi aplicată senatoarei în cauză.
Se impune să avem cel puţin o abatere consistentă obiectiv, nu doar cele cu caracter simbolic, dar subscriu şi punctelor de vedere ale colegilor mei, care astăzi în comisie au spus: ‘Poate e bine ca un avertisment şi o astfel de discuţie să simbolizeze, să arate mai mult detaşarea, delimitarea noastră netă, categorică faţă de continuarea exercitării în acest mod de până acum a mandatului de către senatorul care a fost sesizat în Biroul permanent’. Sper să aibă un efect.
E dorinţa noastră să ne continuăm activitatea pe următorii 4 ani, până la finalizarea mandatului, cu respectarea Regulamentului, pentru că suntem aici în slujba cetăţenilor, nu pentru a face scandal sau a exercita mandatul într-un mod injurios. Nu pentru asta am fost aleşi”, a explicat Iulia Scântei, preşedintele Comisiei juridice.
În sesizarea semnată de senatorii PNL se arăta că a lor colegă Diana Şoşoacă „încalcă măsurile sanitare, nu poartă mască de protecţie în sala de plen a Senatului, dând în permanenţă dovadă de iresponsabilitate”.
Renumărarea voturilor în cazul situației puțin spus alambicate din Sectorul 1 s-a terminat, anunță polițiștii și procurorii care s-au ocupat de caz. „Frauda de la Sectorul 1”, sau mai pe românește, deznodământul poveștii cu sacii cărați din secțiile de votare, pare să fi ajuns acum la sfârșit. Potrivit surselor ZiuaNews.ro, în momentul de față, fostul edil al Sectorului 1, Dan Tudorache, ar avea cu 1.360 mai multe voturi decât contracandidata sa, Clotilde Armand, cu toate că, la prima numărătoare, aceasta a fost dată drept câștigătoare.
Renumărarea voturilor a început în luna februarie 2021
Dacă în luna februatie, polițiștii și procurorii decideau renumărarea voturilor în cazul presupusei fraude electorale din Sectorul 1, ce o viza pe Clotilde Armand, împreună cu întreaga sa echipă de campanie, iată că astăzi telenovela pare să capete un deznodământ. La dispoziția procurorilor, polițiștii au preluat aproximativ 1.600 de saci plini cu voturi, depozitați la Tribunalul București, fiind ridicați în tranșe de câte 500. Pentru siguranță, procesul a fost filmat integral.
Operațiunea de renumărare a voturilor s-a desfășurat la sediul Serviciului Control Intern, din Capitală, într-un spațiu special amenajat strict pentru renumărare. Secția specială a dat, astfel, dispoziții, iar un număr de zece polițiști s-au ocupat cu punerea acestora în aplicare, având termen de două luni pentru a duce operațiunea la un bun sfârșit. A fost nevoie de ajutorul poliției, în acest caz, întrucât Secția specială nu ar fi beneficiat de un spațiu pe care să-l dedice numărării voturilor, a informat, la vremea respectivă, procurorul Sorin Iașinovschi, cel care se ocupă de plângere.
De unde a început totul
Totul a început cu o plângere făcută de social democrați, în urma scandalului cu sacii de voturi mutați și a rezultatului alegerilor locale din Sectorul 1, cele care au desemnat-o câștigătoare pe USR-ista Clotilde Armand. La scurt timp de la aceste două evenimente, PSD înainta plângerea, acuzând fraudă electorală de proporții, de 1.000 de voturi pe care social democrații le bănuiau a fi furate „din contul” lui Dan Tudorache.
Aceasta atunci când vor veni banii, pentru că momentan se lucrează. Contractul de finanțare privind realizarea investițiilor incluse în SMID Braşov ar urma să fie semnat de Consiliul Județean Brașov, însă cel puțin în luna decembrie 2019, SMID era în etapa prelucrare a datelor de la primăriile din județ. Spre exemplu, din ce ne răspunde anul acesta CJ Brașov, încă nu există date complete pe 2020 privind cantitatea de deșeuri colectată pe raza județului.
Până la acest „vom face”, deșeurile continuă însă a fi produse, așa că situația nu poate sta pe loc. Și, din ce ne asigură autoritățile din Brașov, există un drum al gunoaielor, fiecare localitate din județ având grijă de ceea ce se produce în propria curte.
Astfel, pe tot teritoriul județului își desfășoară activitatea nu mai puțin de 21 operatori de salubritate, mulți aparținând administrațiilor locale: SC Brai-Cata SRL (Brașov), SC Cibin SRL (Săcele, Sânpetru), SC Comprest SA (Brașov, Bod, Comăna, Ghimbav, Hoghiz, Mândra, Moieciu, Părău, Poiana Mărului, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Ungra, Vulcan), SC CLB Transrut SRL (Budila), Serviciul Public de Salubrizare Cristian (Cristian), SC Eco-Serv Hălchiu SRL (Hălchiu), SC Ecosistem Victoria SRL (Arpaș, Cârțișoara, Drăguș, Ucea, Victoria, Viștea), SC Goscom Cetatea Râșnov SRL, SC Hidro-Sal Com SRL (Hărman, Prejmer, Teliu, Vama Buzăului), Marienburg SCUP SRL (Feldioara), SC Compania Romprest Service SRL (Predeal), Salco Serv (Beclean, Făgăraș, Hârseni, Sâmbăta de Sus, Șoarș) SC Servicii de Gospodărie Măgura Codlei SRL (Codlea, Dumbrăvița, Holbav), SC Serviciu Public Rupea SRL (Cața, Homorod, Jibert, Racoș, Rupea, Ticușu, Ungra, Zărnești), SC Vectra Service SRL (Zărnești), SC Industrial Proces Paper (Apața, Augustin, Crizbav, Ormeniș), Aquasal Transcarpatica Fundata (Fundata), SC Utilități Publice Bran SRL (Bran), SC Schuster Ecosal SRL (Bunești), SC Ecosal Relivă Recea (Cincu, Lisa, Recea, Voila) și Serviciul Salubrizare Târlugeni (Târlugeni).
De menționat că, în cazul Comprest, unele contracte aveau valabilitate până la începutul acestui an, în timp ce la Ungra ni se comunică faptul că operatorul nu se mai ocupă de colectarea deșeurilor menajere, activitatea fiind preluată de SC Serviciu Public Rupea SRL. Și, potrivit CJ Brașov, fiecare unitate administrativ teritorială a încheiat contract după cum a considerat, astfel că nimic nu e la fel în județ.
Costurile de operare și întreținere aferente activității serviciului de salubritate variază de la operator la operator, în funcție de mărimea acestuia, mărimea și specificul zonei în care își desfășoară activitatea, calitatea infrastructurii de care dispune. Analiza costurilor de operare și întreținere relevă costuri mai ridicate pentru operatorii de pe raza municipiului Brașov, comparativ cu restul operatorilor. Ponderea cea mai mare în costul total o au costurile cu personalul
ne lămurește CJ Brașov, cu mențiunea că nu toți cei 21 de operatori au furnizat astfel de date
Nici în privința UAT-urilor nu a fost deschidere 100%, doar 51 de localități din cele 58 din județ furnizând date despre prețul la facturi. Din cele care știu și vor să se știe cât plătesc brașovenii, 31 spun că percep tarife în baza unui contract încheiat între gospodărie (8 sunt în mediul urban și 23 în rural), iar alte 20 au taxe care se încasează direct de la populație (2 orașe și 18 comune).
Aceasta înseamnă că pentru utilizatorii casnici tarifele sunt cuprinse între 2,5 lei și 15,01 lei fără TVA/ persoană/ lună, în timp ce pentru utilizatorii non-casnici se percepe tarif cuprins între 20 – 500 lei/ lună/ unitate, între 30 – 283,17 lei/ metru cub, sau între 78 – 85 lei/ tonă.
Pe baza chestionarelor furnizate de operatorii de salubrizare, rezultă că la nivelul anului 2019, doar în municipiul Brașov ți în UAT-urile Cristian și Bran se aplică tarife diferențiate, stabilite conform OUG 74/2018. Aceste prevederi nu se regăsesc însă în niciun HCL de aprobare
mai arată CJ Brașov
Chiar în lipsa unei soluții care să funcționeze pe raza întregului județ, sunt localități unde se colectează deșeuri separat. Dacă 17 aruncă tot gunoiul la un loc, alte 25 de localități colectează 3 fracții separate de reciclabile, 10 localități colectează 4 fracții, iar în 6 localități sunt colectate 2 fracții.
O singură groapă conformă, dar multe stații de sortare
Chiar dacă fiecare localitate decide momentan cum face cu gunoaiele, un lucru e sigur: toate drumurile duc la Depozitul Ecologic Zonal de Deșeuri Nepericuloase, care este administrat de SC Fin-Eco SA. Depozitul este, potrivit CJ Brașov, funcțional din 2004, fiind situat în Săcele și proiectat cu 6 celule de depozitare.
Și, chiar dacă CJ Brașov s-a făcut că nu a înțeles că ne interesează în general toate gropile de gunoi și a ținut parte din răspuns sub tăcere, acest depozit din Săcele nu e singurul de pe harta județului. În momentul procedurii de infringement la care a fost supusă țara noastră, în județul Brașov existau 8 depozite neconforme de deșeuri municipale.
Conform unui comunicat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Iso Mediu Brașov” din martie anul acesta, abia acum sunt în proceduri de implementare 6 dosare de finanțare la Administrația Fondului pentru Mediu de către Făgăraș, Râșnov, Săcele, Codlea, Zărnești și Victoria, în vederea derulării lucrărilor de închidere a depozitelor de deșeuri municipale neconforme.
Totodată, un alt depozit neconform ar mai fi, potrivit aceleiași surse, și la Rupea. Din fericire, autoritățile au respirat ușurate, întrucât depozitul de la Rupea nu făcea parte din lista depozitelor vizate de procedura de infringement, având activitatea sistată doar începând cu anul 2017, însă în continuare se caută finanțare pentru rezolvarea situației.
O fi având Brașovul grija gropilor de gunoi, dar măcar nu duce lipsă de stații de sortare. Din ce ne spune administrația județeană, aici există 3 stații de sortare realizate prin proiecte PHARE CES, dar și alte două din fonduri private, cea mai veche din 2010. Și, ca orice lucru vechi, are nevoie de îmbunătățiri, doar două dintre stații fiind cât de cât funcționale.
Astfel, este vorba despre stația de sortare de la Victoria, înființată în 2012 cu peste un milion de euro, aflată în proprietatea Primăriei Victoria și operată de SC Ecosistem Victoria SA.
Echipamentele din dotare sunt vechi, uzate și nu asigură efectuarea unei sortări eficiente, stația de sortare necesitând investiții în modernizare”, arată CJ Brașov. Stația de la Făgărașa fost preluată de municipiul Făgăraș în 2017, fiind în prezent operată de SC Salco Serv SRL: „nu este o instalație de sortare propriu-zisă, activitatea de sortare este manuală, din grămadă. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții majore în modernizare, practic necesită o reconstrucție
Un alt exemplu este stația Prejmer, care datează din 2011, a costat un pic peste 1,1 milioane de euro și aparține Consiliului Local Prejmer, fiind operată de Hidro Sal Com. „În prezent stația este folosită și pentru sortarea deșeurilor reziduale. Echipamentele sunt în stare avansată de degradare, multe dintre ele nefuncționale. Construcția halei nu permite instalarea unei linii de sortare corespunzătoare având înălțimea prea mică și stâlpi pe mijloc. Stația de sortare ar avea nevoie de investiții în modernizare”, ne transmite CJ Brașov situația de la fața locului.
Ca exemple pozitive sunt date stațiile de la Săcele și Brașov. Stația de a Săcele este de altfel și cea mai „bătrână”, fiind înființată în 2010. Este investiție privată a operatorului care se ocupă și de groapa de gunoi conformă, fiind parte dintr-un întreg. În ceea ce privește stația de sortare de la Brașov, în prezent este preluată de Brai-Cata, însă proprietar este un operator privat – SC Recy Eco Combustibil SRL.
Nu știu câte persoane au avut de-a face cu primirea unei citații de la tribunal.
Probabil nu foarte multe dar, când ai vecini mai catolici decât papa, te poți aștepta la orice. Inclusiv să fii citat ca martor, într-un proces despre care nu știi nimic. Nici măcar de ce a fost deschis.
Posibilitățile sunt, bineînțeles, multiple: poți fi citat ca martor c-ai văzut un accident, un act de violență, că ai fost unde nu trebuia, la momentul nepotrivit. Oricare ar fi varianta, e posibil să fii, la un moment dat, subiectul unei citații.
Procedura de înmânare/primire a unei citații e cât se poate de simplă și de banală: tribunalul îți trimite citația și tu trebuie să semnezi de primire. Tu, sau persoana împuternicită pentru a semna în locul tău. Reluăm: citația se consideră primită legal, doar sub semnătură.
Dar lucrurile nu sunt niciodată pe cât de simple par, în România
Citație trimisă de Tribunal – poștașul care vine la ușă – semnătura de primire. Mai simplu de atât nu se poate.
Doar că la noi se sare lejer peste pasul cel mai important: semnătura de primire. Cu alte cuvinte, citația îți e lăsată în poștă. Dacă nu ești acasă, dacă n-ai obiceiul de a-ți verifica în mod constant cutia poștală, dacă ai vecini ultra-curioși care-ți fură din cutie, există șanse foarte mari să nu afli în vecii vecilor de citația cu pricina.
Până te trezești cu Poliția la ușă, care te informează că ești martor recalcitrant, și de ce ai ignorat în multiple rânduri invitația Curții de a te prezenta la proces?
Costurile unei citații pierdute
Partea interesantă la toată această poveste este că ești și pasibil de amendă. Dacă judecătorul consideră că l-ai ignorat prea mult, te poate pune să plătești, regulamentar, câteva sute de lei. Chit că nu e vina ta. Chit că, inclusiv pe citație (nu doar în lege) scrie negru pe alb că trebuia să semnezi pentru hârtia aia.
”Prin înmânarea citației, sub semnătură de primire, personal ori prin reprezentant legal sau convențional ori prin funcționarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenței pentru un termen de judecată, cel citat este prezumat că are în cunoștință și termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.”
Să presupunem că-i poți explica judecătorului ce s-a întâmplat, cum n-ai primit citația, cum n-ai semnat pentru ea, cum ți se fură din poștă sau cum ai văzut mult mai târziu citația cu pricina.
Dar, dacă prezența ta este vitală pentru proces, ghici ce se întâmplă?
Procesul se amână, se dă un alt termen, totul se prelungește, pe bani publici. Pentru că cea mai banală și mai simplă procedură din lume nu este respectată: înmânarea citației, obligatoriu, sub semnătură.
Ne plângem că nu merge nimic în țara asta. Ne plângem că sunt goluri și stricăciuni. Unele dintre ele, chiar foarte grave. Cum să nu fie, când o simplă semnătură este ignorată, constant și cu bună-știință?
Germania se apropie, cu pași repezi, de 80.000 de decese din pricina infectărilor cu Covid-19. Astfel, într-o încercare de sensibilizare a cetățenilor, cu scopul de a respecta, în continuare, normele de protecție impuse de autorități, oficialii germani au comemorat victimele Covid-19, în cadrul unei slujbe religioase care s-a desfășurat la Berlin, notează Ziarul Românesc.
Șeful statului, Frank Walter Steimeier, nu mai vrea divizarea populației în Germania
„Nu vom permite ca pandemia, care ne obligă la distanţare între indivizi, să ne divizeze şi ca societate”, a spus Frank-Walter Steinmeier, potrivit sursei citate anterior, adăugând că atât autoritățile, cât și cetățenii germani sunt epuizați din pricina pandemiei. Acesta a mai amintit și de controversele și știrile false care apar fără oprire, care nu ușurează deloc situația.
La ceremonia religioasă a fost prezent și cancelarul german, Angela Merkel.
Mai mult, Frank Walter Steimeier este de părere că toți cei care contestă, în continuare, existența pandemiei, preferând să creadă teoriile conspirației, ar trebui să asculte mărturiile celor care au trecut prin boală, ori ale celor care au pierdut membrii de familie sau prieteni.
„După ce a ajuns la spital, soţul meu m-a sunat pentru a-mi spune: ‘Nu-ţi face griji, sunt pe mâini bune, ne vom putea revedea în curând’. Au fost ultimele lui cuvinte”, a spus ea Anita Schedel, soția unui medic de 59 de ani decedat, prezentă, la rândul ei, la ceremonie.
Reamintim că atât președintele Germaniei, cât și cancelarul Angela Merkel, s-au vaccinat cu serul AstraZeneca, îndelung contestat de cei obișnuiți să dea crezare teoriilor consipirației. Luna trecută, în urma unei investigații, Agenția Europeană a Medicamentului a dat undă verde vaccinării cu acest vaccin, punând, astfel stop zvonurilor potrivit cărora serul ar da naștere unui lung șir de complicații și efecte adverse, de tipul trombozelor.
Marea Neagră își schimbă frecvent culoarea, iar cei care vor alege litoralul românesc drept destinație pentru vacanța de Paște pot admira fenomenul.
Fenomenul rar a apărut în ultimele zile călduroase, iar apa mării are nuanțe azurii, așa cum se întâmplă, de pildă, în Mediterana. Responsabile sunt algele verzi, benefice pentru apă, care s-au dezvoltat exploziv în apropierea țărmului și capătă o culoare minunată când valurile sunt dezmierdate de soare, precizează Știrile Pro Tv.
Marea de smarald: un spectacol natural în Constanța
În ceea ce privește România, culoarea turcoaz pe care o capătă Marea Neagră poate fi admirată timp de câteva săptămâni.
Fenomenul este opera unor microorganisme, alge microscopice, a căror prezenţă în Marea Neagră a fost semnalată în urmă cu mai mulţi ani de sateliţii NASA. Potrivit specialiştilor, algele absorb calcarul din apă şi, în prezenţa razelor soarelui, se colorează în verde-albăstrui, mai arată sursa citată.
Dan Vasiliu, director la Institutul Geoecomar Constanța: ”Având în vedere că fitoplanctonul, clorofila, are culoarea verde şi absoarbe lumina din spectrul roşu şi albastru, este reflectată lumina verde”.
Mai mult, Adrian Balba, biolog a explicat culoarea ca pe o multitudine de explozii ale unor populaţii algale.
”De data asta, este vorba despre cocolitofore. Sunt nişte alge care acumulează carbonatul de calciu. Se apăra de crustaceele care le mănâncă, formând nişte solzi care dau culoarea azurie. Fiindcă este carbonatul albicios, împreună cu clorofila verde dau povestea asta azurie”.
Culoarea inedită a mării a fost observată şi de pescarii profesionişti, dar și de constănțenii care preferă plimbările pe plajă. Sorin Mănăilă, pescar, a explicat schimbarea la care contribuie atât fenomenele meteo, cât și prezența algelor: ”Dacă vântul bate de la sud, împinge apele de suprafaţă, lăsând loc apelor sărate, care au această culoare. Ar mai fi şi algele, ar mai fi şi midiile care filtrează apa”.
Pare desprins din povești și poate fi întâlnit pe străzile orașului Frankfurt, din Germania.
Un cal alb, botezat Jenny, a ajuns faimos în întreaga lume: preferă plimbările solitare și parcurge același traseu de mai bine de 14 ani, de când proprietarul său, în vârstă de 79 de ani, nu îl mai poate călări.
Nu se teme de oameni, iar locuitorii îl tratează ca pe o celebritate: Jenny a devenit modelul perfect pentru fotografia urbană a orașului german.
Pentru a nu fi sesizate asociațiile de protecție a animalelor, Jenny poartă o inscripție pe care scrie:
”Numele meu este Jenny. Nu am scăpat, doar mă plimb și proprietarii mei știu asta. Mulțumesc!”.
Foto: dw.com
Atât localnicii, cât și poliția locală s-a obișnuit cu prezența calului și, mai mult decât atât, promenadele sale nu au provocat absolut niciun incident în cei 14 ani.
Un animal fericit, un ”locuitor” al orașului și o țară normală
Pentru că este omniprezentă pe străzile orașului Frankfurt, Jenny a stârnit și controverse. Astfel, au apărut și reclamațiile: mai mulți oameni au criticat plimbările nesupravegheate. În spațiul virtual, numeroși utilizatori de social media l-au acuzat pe proprietar de neglijență. Aceștia au precizat că străzile și circulația haotică ar putea să o determine să se rănească pe ea sau să rănească pe altcineva.
Cu toate acestea, sindicatul veterinarilor a declarat că nu există nicio problemă, mai ales că Jenny este bine familiarizată cu mediul înconjurător, după 14 ani de când și-a făcut drum prin zonă singură. Veterinarul Maren Hellige a spus că iapa ”pare foarte relaxată și mulțumită”.
De mai bine de un deceniu, poliția a trebuit să-i informeze pe pietonii îngrijorați care apelează numărul de urgență că Jenny este cunoscută în tot cartierul și că nu prezintă pericol.
Foto: dw.com
”Poliția știe. Când sună cineva, poliția mă întreabă: Werner, știi unde este Jenny? Da, zic. Ok, atunci totul este în ordine”, a explicat proprietarul lui Jenny, Werner Weischedel, pentru ”Maintower”, o emisiune de știri.
În cadrul unei conferințe susținută imediat după ședința PNL, premierul Florin Cîțu a spus: „Îi asigur pe toţi membrii cabinetului că evaluarea se va face pe baza performanţei, pe baza a ceea ce şi nu pe ceea ce spun că fac”. Însă declarația premierului a fost retezată imediat de președintele Camerei Deputaților, totodată liderul liberalilor, Ludovic Orban, cel care a insistat că orice ministru, indiferent cine ar fi el, care îl atacă direct pe prim-ministru, trebuie să plece, amintind, printre cuvinte și nu neaparat cu subiect și predicat de afirmațiile ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă.
Evaluez miniștrii după ceea ce fac și nu după ceea ce spun că fac. Vorbim de reforme și le-am cerut miniștrilor, din primul moment, să facă reforme și au avut susținerea mea.
Florin Cîțu
Orban sare în ajutorul lui Florin Cîțu, după ce ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, l-a numit pe premier „zombie politic”
Astfel, Ludovic Orban a ținut să puncteze că în momentul în care un ministru îşi atacă un coleg, cu atât mai mult premierul, înseamnă că nu își dorește să facă parte din guvernul respectiv. „Este total nefiresc, profund dăunător pentru funcţionarea unei instituţii fundamentale să îşi permită unul sau altul să dea declaraţii împotriva premierului. Cum să colaboreze un ministru cu premierul dacă îl atacă public? Ţine de logica de funcţionare a guvernării. În momentul în care un ministru îl atacă pe premier, trebuie să plece acasă. Exact în logica constituţională aplicată şi în cazul ministrului care a fost revocat”, a mai spusa Orban.
Reamintim că Drulă, care e vicepreședinte al USR PLUS, însă și ministru al Transporturilor, a declarat că premierul Cîțu nu mai beneficiază de încrederea USR PLUS, numindu-l pe acesta „zombie politic”. Scandalul are la origini demiterea ministrului Vlad Voiculescu, de la Sănătate.
„Le aduc aminte colegilor din coaliţie că avem nevoie de o nominalizare pentru ministrul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii are nevoie de o conducere stabilă, de un ministru, nu de un ministru interimar, de cineva care să preia, să fie în această luptă cu pandemia. Este foarte important, avem nevoie în continuare de mai multe paturi la ATI. Deci este nevoie de stabilitatea actului de guvernare şi aşteptăm şi sunt sigur că vom primi în cel mai scurt timp un ministru competent, care să facă faţă acestei situaţii”, a mai spus premierul Cîțu, în cadrul aceleiași conferințe.
Ministerul Sănătății a publicat recent în Monitorul Oficial, din greșeală, o listă care conține numele, dar și numerele de telefon a 500 de medici din țară. În urma aflării acestei informații, ministrul interimar al Sănătății a anunțat că va retrage acest ordin și îl va retrimite fără anexa în care apare lista doctorilor, transmite Digi24.
Ordinul de publicare în Monitorul Oficial a fost publicat pe 13 aprilie 2021, iar acesta prevede o listă actualizată a experților medicali din România. Printre alții, în anexă apar medici care fac parte din comisiile de malpraxis de la Colegiul Medicilor atât la nivel central, cât și la nivel județean.
Ordinul prevede o listă în care apar numele doctorilor, instituțiile în care își desfășoară activitatea, dar și numerele de telefon ale acestora. La trei zile distanță de la publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Sănătății a fost notificat cu privire la încălcarea securității datelor cu caracter personal.
În cadrul Ministerului Sănătății a fost declanșată o anchetă internă pentru a se afla cum s-a ajuns în această situație. Informațiile publicate de Digi24 arată că s-a considerat că lista este asumată în totalitatea datelor comunicate din partea organizațiilor profesionale, ceea ce înseamnă că așa au fost transmise de către Colegiul Medicilor din România.
„Este o nebunie. Ne vom uita la toate documentele care au fost emise în ultima perioadă pentru că deja avem două documente, sau trei, unele dintre ele date în afara cadrului legislativ. Înțeleg că avem o problemă cu documente publicate în Monitorul Oficial cu numere de telefon, ceea ce este o nebunie. Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat timp de patru luni de zile cu acest documente”, declară Florin Cîțu.
Ministrul interimar al Sănătății a afirmat că se încearcă retragerea anexei care conține numerele de telefon ale medicilor și că ordinul va fi actualizat fără aceste informații.
Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur.
Aceasta a fost...
Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică
Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
