6.2 C
București
sâmbătă, 7 februarie 2026
Acasă Blog Pagina 567

900 de militari americani și români, în drum spre Galați

Foto: Mapn / Facebook
Foto: Mapn / Facebook

În cursul zilei de marţi, Ministerul Apărării Naționale a anunţat că aproape 900 de militari americani și români vor pleca la Galați.

Conform comunicatului emis astăzi, 1 martie, aceştia vor sosi cu peste 70 de mijloace tehnice.

Cei 900 de militari se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi

Exerciţiul «Justice Eagle 22.1», organizat de Brigada 9 Mecanizată «Mărăşeşti», se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive. Tragerile de luptă în cadrul exercițiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă «Bradley» și transportoare blindate Stryker”, transmite MApN.

Potrivit sursei citate, convoaiele de personal și tehnică se vor deplasa, în zilele de 1 și 2 martie, pe căile de comunicații rutiere spre CSIL Smârdan.

Acţiunea are ca scop descurajarea acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre

Exerciţiul multinaţional ,«Justice Eagle» se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent și dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale”, transmite MApN.

Potrivit comunicatului MapN, militarii americani participanţi la exerciţiul „Justice Eagle 22.1” fac parte din detașamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securității aliaților și de descurajare a acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre.

Ministrul rus Serghei Lavrov, mesaj virulent la adresa Uniunii Europene

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat dur luni planurile UE de a furniza arme Ucrainei. El a mai declarat că Rusia va continua să își urmărească interesele sale naționale.

„Cetățenii UE și structurile implicate în furnizarea de arme letale și combustibil forțelor armate ale Ucrainei vor fi responsabili pentru orice consecințe ale unor astfel de acțiuni în contextul operațiunii militare speciale în curs. Ei n-ar trebui să greșească în a înțelege gradul de pericol al consecințelor”, a declarat ministrul rus.

Serghei Lavrov a ținut să mai adauge că acțiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns.

„Vrem să vă asigurăm că nu va fi așa. Acțiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să se asigure de îndeplinirea intereselor sale naționale vitale, fără a ține cont de sancțiuni și amenințările acestora. Este timpul ca țările occidentale să înțeleagă că dominația lor în economia globală este de mult un lucru al trecutului”, se mai arată în declarație.

Ministrul de Externe a minimalizat rolul și anvergură sancțiunilor occidentale. El a adăugat că Occidentul vrea să distrugă serios economia Rusiei și să-i suprime creșterea economică.

„Un alt mit care a fost propagat de UE în trecut – că restricțiile lor unilaterale, care sunt ilegitime conform dreptului internațional, nu sunt îndreptate împotriva poporului rus – a fost în cele din urmă risipit. Funcționarii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept „partenerul strategic” al țării noastre, nu se mai ascund: intenționează să provoace daune maxime Rusiei, să îi lovească punctele slabe, să-i distrugă serios economia și să-i suprime creșterea economică”, mai afirmă șeful diplomației de la Moscova.

Serghei Lavrov şi-a anulat deplasarea la sediul ONU

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a anulat luni deplasarea la sediul ONU din Geneva deoarece avionul său nu are autorizaţie să survoleze spaţiul aerian pe care Uniunea Europeană l-a închis aviaţiei ruse.

La Geneva, Lavrov urma să participe la a 49-a sesiune a Consiliului Drepturilor Omului (CDO), ce are loc între 28 februarie – 1 aprilie. El urma să se adreseze Conferinţei pentru Dezarmare şi să susţină o conferinţă de presă marţi.

Uniunea Europeană și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, drept sancțiune la invazia decisă de Kremlin asupra Ucrainei.

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Ministrul Rafila anunță ridicarea unor restricții

Alexandru Rafila (captură video)

Ministerul Sănătății a propus Guvernului și Comitetului Național pentru Situații de Urgență ridicarea unor restricții. Anunțul a fost făcut marți de către ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a mai declarat că jumătate dintre paturile de Terapie Intensivă alocate COVID-19 sunt libere.

Gradul de ocupare al paturilor de terapie intensivă este de 47,5%, la ora actuală, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. În acest context, este foarte probabil ca propunerile de relaxare a restricțiilor să fie acceptate, a mai declarat ministrul Alexandru Rafila.

Măsuri de relaxare propuse de Ministerul Sănătății sunt renunțarea la obligativitatea purtării măștii în spații închise, intrarea în centre comerciale, evenimente fără certificat verde, creșterea limitei de la 30 la 50% din capacitatea spațiului, permiterea organizării evenimentelor private cu maximum 200 de persoane. Unele restricții vor fi menținute, și anume obligativitatea purtării măștii în spații închise, a mai explicat ministrul Rafila. Ministrul Sănătății a mai precizat că va fi menținută recomandarea pentru telemuncă, acolo unde este posibil.

Varianta Omicron rămâne dominantă în România în prezent.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, România ar putea ajunge la mai puțin de 1.000 de cazuri de infectare pe zi, în următoarele două săptămâni.

Rafila vrea Paşte fără restricţii în România

Alexandru Rafila a declarat recent că scăderea numărului de cazuri de infectare cu Covid nu s-a corelat cu scăderea numărului de internări din spital. Ministrul a mai precizat că se așteaptă o scădere constantă a cazurilor deoarece nimeni nu dorește restricţii, toată lumea vrea relaxări.

„Lucrul ăsta trebuie să fie făcut echilibrat. (…) Dacă scoţi toate măsurile odată, există un risc de rebound (de reîntoarcere). Nimeni nu îşi doreşte lucrul ăsta.

Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”, a adăugat recent Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a mai declarat că tulpini noi de coronavirus vor apărea, dar nu crede că s-ar pune problema apariției unui nou val pandemic. El a mai precizat însă că trebuie întotdeauna luată în calcul apariția unui nou val pandemic. Ministrul Alexandru Rafila a mai explicat că este „posibil” ca vaccinarea anti-COVID să fie făcută anual. Vaccinarea ar urma să fie realizată în cabinetele medicilor de familie, dacă acest lucru va continua, a mai explicat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a anunțat primele măsuri de relaxare

Parlamentul European va dezbate azi cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană

rezultate alegeri parlamentare 2019

Parlamentul European se reunește într-o ședință de urgență pentru a dezbate subiectul privind agresiunea Rusiei în Ucraina. Consiliul UE și Comisia Europeană își vor prezenta poziția în plenul Parlamentului European.

Parlamentul European va cere sprijinirea acordării statutului de candidat la aderarea la UE și susține că o decizie similară e necesară și pentru Republica Moldova, a anunțat Corina Crețu.

Potrivit normelor actuale, atunci când o țară solicită oficial aderarea, Consiliul UE este cel care mandatează Comisia Europeană să înceapă negocierile de aderare.  Negocierile vor fi demarate în baza unui vot unanim din partea Statelor Membre ale Uniunii Europene, deschizând capitole prin care Comisia Europeană ajută țarăa respectivă să își consolideze capacitatea administrativă pentru a pune în aplicare legislația europeană. Odată încheiate negocierile, va fi semnat un Tratat de Aderare. Acesta trebuie apoi ratificat de toate statele membre ale Uniunii, precum și de instituțiile Uniunii, ca și de țara candidată. După finalizarea procedurii, țara respectivă va adera la Uniunea Europeană la data specificată în tratat, arată Corina Crețu.

Ucraina vrea să adere rapid la UE

”Personal, consider că apelul care va fi lansat azi de către Parlamentul European pentru sprijinirea obținerii statutului de stat candidat pentru Ucraina ar trebui însoțit de un apel privind susținerea și sprijinul similar pentru Republica Moldova și aspirațiile sale de a deveni membră a Uniunii Europene. Salut faptul că întreaga delegație a europarlamentarilor români sprijină acest punct de vedere”, a spus Corina Crețu într-un comunicat.

Șefii de stat din opt țări din Europa Centrală și de Est au cerut luni tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Ucrainei rapid imediat statutul candidată la UE. Țările semnatare sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

Scrisoarea vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnat luni o scrisoare prin care cere deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat luni că România susţine aderarea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei la Uniunea Europeană, dar crede că o aderare rapidă este foarte greu de realizat.

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Klaus Iohannis dovedește că noaptea este un sfetnic bun, astăzi asigurând că va face tot posibilul ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, după ore de la momentul în care președintele Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare.

Zelenski a semnat documentul aseară, chiar în timpul negocierilor din Belarus, solicitând ca Ucrainei să i se permită aderarea imediată printr-o procedură specială. Însă lucurile nu sunt tocmai simple, dat fiind că o procedură de urgență nu există ca atare, iar integrarea în UE este un proces de durată pentru ca legislaţia ţării candidate să fie armonizată cu cea europeană.

Chiar și așa, aseară, mai multe state au semnat o scrisoare prin care au arătat că sprijină necondiționat Ucraina: „Noi, preşedinţii statelor membre UE: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia credem cu tărie că Ucraina merită să primească imediat o perspectivă de aderare la UE”.

În această dimineață a sosit și mesajul lui Iohannis pentru susținerea Ucrainei – pe Twitter, postarea acestuia încorporând însă mai multe țări: „România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”.

Mai rapid a fost ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care a declarat aseară la B1 TV că „perspectiva europeană a Ucrainei este o realitate” și că România susţine aderarea Ucrainei – alături de cea a Republicii Moldova şi Georgiei.

Într-adevăr, o aderare foarte rapidă este de greu de realizat, inclusiv din punct de vedere procedural. Aderarea la UE presupune un proces foarte serios de reformă profundă, care ia timp, care necesită foarte multe eforturi, atât din partea statului candidat, cât şi din partea Uniunii Europene”, a punctat Bogdan Aurescu.

Prețul litrului de benzină a sărit de 7 lei, după ce Rusia a invadat Ucraina

Foto: Promotor
Foto: Promotor

Preţul carburanţilor este puternic afectat de războiul din Ucraina. Acest lucru are loc în condițiile în care România trecea printr-o criză în domeniul energiei. Litrul de benzină a depăşit cu mult pragul de 7 lei în multe benzinării din București dar și din țară. Astfel, un şofer care va alimenta de la o benzinărie din Capitală va plăti 400 de lei pentru a face un plin de 50 de litri de benzină sau motorină superioară.

Același plin costa 206 lei în luna mai 2020, atunci când carburanţii erau cotaţi la un minim istoric, iar litrul de benzină era puţin peste 4 lei.

Preţul barilului de petrol a crescut peste 100 de dolari şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Coaliţia de guvernare convenise reducerea accizelor la carburanţi cu 50%, măsură care ar putut fi aplicată timp de 3 luni. Deoarece accizele reprezintă cam aproximativ 40% din costul carburanţilor, scăderea accizei ar fi condus la scăderea prețului benzinei şi motorinei. Dacă acum un litru de carburant depăşeşte 7 lei, în urma scăderii accizei prețul va ajunge la 6 lei. Reducerea accizei nu se poate face însă făra aprobarea Uniunii Europene.

Prețul petrolului, cotație istorică

Petrolul a depășit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru a provocat îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial.

Țițeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacțiilor din Asia. Acesta era cel mai înalt nivel din septembrie 2014.

Cotația futures a țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.

Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal țiței către rafinăriile europene. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.

„Anunțul Rusiei privind o operațiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril”, a declarat Warren Patterson, șeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING. El a mai declarat că piața petrolului va aștepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua națiunile occidentale împotriva Rusiei.

„Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piața petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca prețurile să rămână volatile și ridicate”, a adăugat el.

Prețul aurului a atins o valoare istorică, din cauza războiului din Ucraina

ANPC a descoperit că în România avem Lukoil, Gazprom și lanțul de magazine Berezka: controale și amenzi de peste un milion de lei

Sursa: Facebook

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) s-a decis să verifice și companiile rusești care au puncte de lucru în România, în care se comercializeaza produse importate din Rusia.

Din ce se arată într-un comunicat, acțiunile de control au fost declanșate „într-o manieră unitară de abordare la nivelul întregii țări, pentru a verifica modul în care sunt respectate prevederile legale în domeniu de către operatorii economici”.

Dacă românii promit pe rețelele de socializare că nu vor mai cumpăra „de la ruși”, comisarii ANPC au vrut să vadă, începând de ieri, care ar fi totuși riscurile la care se expun consumatorii care achiziționează produse din benzinăriile Lukoil și Gazprom. Verificări au fost efectuate și în magazinele Berezka, care numără 11 unități în Bucureşti şi câte una în Braşov şi Ploieşti, unde sunt produse care provin atât din Rusia, cât şi din Ucraina, Georgia, Belarus sau Armenia.

Potrivit ANPC, au fost constatate nereguli în toate cele 8 regiuni ale țării, fiind aplicate 104 amenzi contravenționale în valoare totală de 1,4 milioane lei, cărora li s-au adăugat și măsuri complementare: oprirea definitivă de la comercializare a unor produse în valoare totală de 58.000 lei; oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare totală de 128.000 lei; oprirea temporară a prestării serviciului – 35 puncte de lucru; propunerea pentru încetarea practicilor comerciale incorecte; propunere de închidere a unității pe o perioadă de până la 6 luni – 5 unități. Practic, ca la toate verificările întreprinse de ANPC până acum, indiferent de numele operatorului economic sau țara din care provine acesta.

Comisarii au detaliat și despre ce deficiențe vorbim, adică cele deja cunoscute și întâlnite la mai toate magazinele și unitățile din România: comercializarea unor produse în afara datei durabilității minimale; deficiențe de informare pe etichetele de produs sau ale raioanelor, referitor la elementele de identificare-caracterizare ale mărfurilor sau la data durabilității minimale sau la prețul unitar; congelatoare de gheață si de înghețată cu aglomerări de gheață vizibile , rezultate din întreruperea lanțului frig, cu urme de produse scurse și congelate; vitrine frig neigienizate și murdare, pline de praf, mizerie și insecte moarte; pompe de carburant cu urme vizibile de combustibil scurs atât în zona de insula, cât și pe pavimentul din zona de alimentare; butelii expuse la comercializare ruginite la bază, cu vopseaua scorojită; nerespectarea condițiilor tehnice pentru desfacerea produselor; utilizarea unor spații de depozitare insalubre, cu mobilier degradat și pardoseli neigienizate; comercializarea unor produse electronice fără certificate de garanție; lipsa prețurilor unor produse alimentare; practici comerciale înșelătoare și așa mai departe.

În același comunicat, Horia Constantinescu, președintele ANPC, este sincer: verificările au fost demarate în contextul atacului declanșat de Rusia în Ucraina, cumva ca o formă de presiune.

Situația cumplită pe care o traversează omenirea, la acest moment, ne face pe toți să punem umărul la orice formă de stabilizare a păcii. În puținele zile trecute de la declanșarea conflictului din țara vecină, am elaborat un plan, în vederea desfășurării unor acțiuni de control la operatorii economici care au o cât de mică legătură cu ceea ce trăim acum.

Evaluăm activitatea Gazprom, Lukoil și a magazinelor ce comercializeaza produse importate din Rusia. Vom încheia acțiunea când fiecare punct de lucru va fi așezat în ordine și va fi sanctionat acolo unde situația o cere! Deja am constatat că avem de dus și noi un război cu abaterile de la normele legale și de bun simț!”, a precizat acesta.

Rusia, anchetată pentru crime de război și împotriva umanității

Sursa foto: BBC

Curtea Penală Internațională de la Haga, Țările de Jos, va începe o anchetă privitoare la invazia Ucrainei de către Rusia cât mai „rapid posibil”. Anunțul a fost făcut de către procurorul Karim Khan, în urma unei analize preliminare a situației din Ucraina.

Potrivit procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, există o bază rezonabilă pentru „a crede că atât presupusele crime de război, cât și crime împotriva umanității au fost comise în Ucraina”.

„Următorul pas este de a continua cu procesul de căutare și obținere a autorizației de la Camera preliminară a Curții pentru a deschide o anchetă”, a mai declarat procurorul Curții Penale Internaționale.

Lituania a solicitat anterior Curții Penale Internaționale de la Haga să deschidă o anchetă cu privire la crimele de război comise de Rusia și Belarus în Ucraina. Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a declarat că: „Ceea ce face Putin este doar o crimă și nimic altceva”.

Plângere împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga

Guvernul de la Kiev pregătește, de asemenea, un caz împotriva Moscovei, argumentul fiind creșterea dovezilor privind utilizarea nediscriminată de către Rusia a muniției în orașele ucrainene.

Ucraina depune plângere împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, a anunțat duminică Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean acuză Rusia de teroare și susține că trupele ruse au luat drept țintă civili, inclusiv copii.

„Ucraina și-a depus cererea împotriva Curtea Internațională de Justiție”, a scris Zelenski pe Twitter. „Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru manipularea noțiunii de genocid pentru a justifica agresiunea. Solicităm o decizie urgentă prin care să ordone Rusiei să înceteze activitatea militară acum și să ne așteptăm să înceapă procesele săptămâna viitoare”, a mai transmis președintele Ucrainei.

Zelenski a declarat că nu există „niciun loc din Ucraina pe care trupele rusești să îl considere o țintă inacceptabilă”.

Ministerul rus al Apărării a declarat anterior că a vizat doar infrastructura militară, precizând într-o declarație: „Forțele armate ale Federației Ruse nu lovesc orașe și localități, iau toate măsurile pentru a salva viețile civililor”. „Au mințit când au spus că nu vor viza populația civilă. Încă din primele ore ale invaziei, trupele rusești au lovit infrastructura civilă”, a replicat președintele ucrainean.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, fără rezultat. Când va avea loc a doua rundă de discuțiii

Primăria Sectorului 5 continuă sprijinul refugiaților. Ce măsuri a propus primarul Piedone

Sursa foto: FACEBOOK

Primăria Sectorului 5 continuă acțiunile de ajutorare a refugiaților din Ucraina, după ce Cristian Popescu Piedone a convocat, astăzi, o ședință în acest context.

În urma discuțiilor la care au  participat directori din cadrul primăriei, viceprimarii și city managerul instituției s-a decis ca modulele de informare aflate în sector să fie folosite ca puncte de colectare pentru produsele necesare cetățenilor veniți din Ucraina în România.

Astfel, persoanele care doresc să doneze sunt rugate să aducă următoarele:

– lapte praf

– îmbrăcăminte 0-14 ani

– încălțăminte 0-14 ani

– pături

– conserve alimentare

– pelerine de ploaie

– baterii externe pentru încărcarea telefoanelor.

De asemenea, Primaria Sectorului 5 a cerut ca îmbrăcămintea, încălțămintea și păturile donate să fie noi deoarece pandemia de coronavirus nu s-a încheiat. Mai mult, toate lucrurile donate vor fi sortate și distribuite prin intermediul Crucii Roșii.

Piedone: „Personal, sunt un luptător pentru pace”

Edilul Sectorului 5 a făcut apel la cetățeni să doneze sânge, ce va ajunge la poporul ucrainean, iar în următoarele zile, patru săli de sport din sector vor fi utilate pentru a putea găzdui cetățeni din Ucraina.

„Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 se va ocupa ca refugiații să primească masă caldă, produse de igienă și medicamente. Totodată, în fiecare din cele patru săli de sport se va afla și un echipaj medical, pentru a acorda îngrijiri celor care au nevoie. Primăria Sectorului 5 se va ocupa și de transportul refugiaților de la Gara de Nord către sălile de sport unde vor fi găzduiți, prin intermediul microbuzelor aflate în cadrul instituției”, se arată în mesajul transmis de Primăria Sectorului 5.

De asemenea, Piedone a anunțat că va deschide un cont de solidaritate „Din inimă pentru copiii Ucrainei”, iar cu banii strânși, gestionați tot de Crucea Roșie, se vor achiziționa cele necesare copiilor care au fugit din calea războiului.

Totodată, Consiliul Local al Sectorului 5 va aloca suma de un milion de lei pentru achiziționarea produselor necesare refugiaților.

Reamintim că într-o postare pe pagina sa de Facebook, Cristian Popescu Piedone a precizat că este alături de Ucraina „care suferă și luptă cu vitejie să-și apere pământul și drapelul și credința de ura smintitului bolnav.”

„Femeile și bărbații Ucrainei își apără țara și neamul cu ce pot, cum pot! Destui ucrainieni civili și destui soldați sunt însă grav răniți și au nevoie de sânge! Oameni buni, nu V-am cerut niciodată nimic! ACUM, ÎNSĂ, VĂ ROG, VĂ IMPLOR: DONAȚI SÂNGE PENTRU RĂNIȚII UCRAINEI!”, a scris Piedone pe pagina sa de Facebook.

Primăria Sectorului 5, alături de refugiaţi: “Din inimă pentru copiii Ucrainei”

Negocierile dintre Rusia și Ucraina, fără rezultat. Când va avea loc a doua rundă de discuții

Sursa foto: Facebook

De cinci zile, armata rusă încearcă să cucerească Kievul, capitala Ucrainei, iar lumea privește consternată la numărul masiv de oameni care fug din calea războiului.

Încă de la primele ore ale dimineții, bombardamentele rușilor au continuat, chiar și în timpul discuțiilor de pace care au avut loc în orașul Gomel din Belarus astăzi, 28 februarie.

După cele aproape cinci ore de discuții, oficialii ruși și ucraineni s-au angajat să continue discuțiile la granița dintre Polonia și Belarus.

Sute de mii de oameni fug din calea războiului

Cele două delegații au încercat să ajungă la un consens privind încetarea războiului pe teritoriul Ucrainei. Consilierul lui Zelenski care a participat la negocierile de luni cu Rusia, Mihailo Podoleac, a precizat că discuțiile cu delegația rusă au fost dificile.

De asemenea, în timpul negocierilor ruso-ucrainene, președintele Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la UE. Șeful statului a precizat că țara pe care o conduce trebuie să fie primită de urgență în blocul comunitar.

Discuții au avut și Macron cu Putin, convorbirea având o durată de peste o oră și 30 de minute. Președintele francez a insistat pentru necesitatea de a ajunge la un acord pentru încetarea focului.

Cu toate acestea, Putin i-ar fi spus lui Macron că este de acord să își retragă soldații din Ucraina dacă vor fi luate în considerare interesele legitime de securitate ale Rusiei. Mai exact, recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei, „demilitarizarea și denazificarea” statului ucrainean și asigurarea statutului neutru al Ucrainei ( neaderarea la UE sau NATO).

De asemenea, potrivit unui oficial american din domeniul apărării, soldații ruși au reușit să avanseze aproape 5 km spre centrul Kievului în ultimele 24 de ore.

„Intrarea în Kiev pare să rămână în continuare principalul lor obiectiv și ne așteptăm că vor vrea să înainteze și să încerce să înconjoare orașul în zilele care urmează”, a mai spus oficialul, potrivit Digi24.

Când viața bate filmul. Volodimir Zelenski, transformat în idolul generației căreia îi este teamă să meargă în Armată, este actorul de comedie care a ajuns președintele Ucrainei

Ucraina se pregătește să adere la Uniunea Europeană. Moment istoric pentru blocul comunitar

Sursa foto: 9AM.ro

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina „este una dintre noi și ne dorim să fie în Uniunea Europeană”, precizând că cererea de aderare a Ucrainei la blocul comunitar urmează să fie semnată, informează agenția de presă Polska Agencja Prasowa (PAP), citată de g4media.ro.

De asemenea, președintele ucrainean va participa marți, la o sesiune extraordinară a Parlamentului European la Bruxelles în format online sau va trimite un mesaj video oficialilor europeni. Ambasadorii statelor membre ale blocului comunitar s-au întâlnit de mai multe ori pentru a discuta despre aderarea Ucrainei la UE.  

Ursula von der Leyen a anunțat că Ucraina ar putea adera în urma unor proceduri de urgență, unice de la înființarea Uniunii Europene.

Zelenski a cerut ca Ucraina să fie primită de urgență în UE

De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că vor avea mai multe discuții cu privire la intrarea Ucrainei în UE.

„Guvernul lui Zelenski și autoritățile ucrainene se străduiesc să adere la UE de ceva vreme”, a spus Michel. Cu toate acestea, oficialul european a precizat că există poziții diferite pe această temă, precizând că se va adopta o decizie oficială imediat ce va primi solicitarea din partea Ucrainei.

„Aceasta înseamnă că și Consiliul va trebui să prezinte o poziție. Cred că dezbaterea pe această temă va avea loc în curând”, a Michel.

Reamintim că Volodimir Zelenski a cerut ca Ucraina să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență, precizând că soldații nu luptă doar pentru țara lor, ci și pentru întreaga Europă.

„Soldații noștri nu luptă doar pentru țara noastră, luptă pentru toată Europa. Pentru toți copiii din Europa. Suntem recunoscători partenerilor că sunt alături de noi, dar scopul nostru e să fim alături de toți europenii și cel mai important, să fim la egalitate. Sunt sigur că asta este corect, sunt sigur că asta am meritat. Sunt sigur că este posibil”,  a spus șeful statului ucrainean într-un mesaj televizat.

În încheierea mesajului său, Zelenski a spus că fiecare cetățean ucrainean este un luptător, precizând că este încrezător că până la urmă Ucraina va câștiga războiul.

De asemenea, în această seară, președintele ucrainean a semnat a cererea de aderare la Uniunea Europeană, informează Parlamentul Ucrainei, într-o postare pe pagina de Twitter.

Vaticanul vrea pace în Europa: „Nu este niciodată prea târziu”

Desființarea SIIJ a trecut de votul din Senat. „Nici războiul nu le oprește planul de distrugere a justiției”, avertizează USR

Senatorii au dat astăzi votul final în problema desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Proiectul de lege privind desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a fost adoptat de Camera Deputaților chiar săptămâna trecută în procedură de urgență, cu majoritate de voturi, în ciuda criticilor. Astfel, la acel moment, 205 dintre deputați au fost pentru, 90 – contra, iar unul s-a abținut.

Astăzi, în Senat, tot în procedură de urgență, Legea 99/2022 – proiectul de lege depus de actuala coaliție de guvernământ, a primit raport de admitere și a fost adoptată, cu 86 de voturi pentru, 37 – împotrivă, și o abținere.

Tot astăzi, senatorii au votat și în ceea ce privește raportul de respingere a Legii 76/29.03.2021, adică Proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, depus de fostul ministru al Justiției Stelian Ion. Rezultatul a fost 98 de voturi pentru, 25 – împotrivă, și o abținere.

Votul de astăzi din Senat a fost criticat de parlamentarii USR, care de altfel au atras atenția de mai multe ori că SIIJ nu „dispare”, și că de fapt această structură rămâne funcțională ca o modalitate de presiune asupra magistraților. De altfel, imediat după vot, USR a reafirmat că va merge la Curtea Constituțională pentru a mai cere o opinie.

Nici războiul nu le oprește planul de distrugere a justiției.
Astăzi, la Senat, PSD-PNL-UDMR au dat votul final pentru proiectul de reînființare a Secției Speciale, gândit de Cătălin Predoiu.

Momentul ales pentru a-și impune planul de înființare a unei Secții Speciale mai puternice, cu excluderea DNA din anchetarea magistraților, arată o disperare a coaliției PSD-PNL care amintește de Liviu Dragnea și Florin Iordache.

Astăzi, întreaga comunitate internațională democratică este interesată de sprijinirea Ucrainei în lupta cu dictatorul nebun Putin. PSD-PNL sunt interesați de distrugerea justiției.
USR va ataca la CCR proiectul de lege al Guvernului care reînființează, de fapt, SIIJ
”, se arată într-un comunicat de presă.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer acoperit de nori
6.2 ° C
6.7 °
5.5 °
85 %
4.6kmh
100 %
S
6 °
D
8 °
lun
3 °
mar
3 °
mie
6 °

Ultimul articol

Negoiță admite că e vizat de DNA: „Un procuror a dispus suspendarea mandatului meu...

Primarul Sectorului 3 al Capitalei este cercetat, oficial, de procurorii anticorupție. Chiar Robert Negoiță a confirmat aceasta astăzi, când a detaliat că i s-au impus...

Primărița din Craiova, contre cu ministrul Apărării pe tema unui… radar

Cea care conduce Primăria municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, a căpătat un „dinte” împotriva ministrului Apărării Radu Miruță, în urma unor afirmații făcute de...
Sursa foto: Wall Street

Medic din Sebeș, arestat pentru luare de mită

Un medic din Sebeș a sfârșit săptămâna aceasta în arest, dat fiind o serie de acuzații de luare de mită. Și poate că ar fi...