Devenit preşedintele PNL, Nicolae Ciucă și-a susținut afirmațiile anterioare, afirmând că nu a plagiat, în ciuda investigației Emiliei Șercan.
Jurnalista a studiat lucrarea de doctorat a premierului și susţine că aceasta are părți întregi copiate din alte lucrări.
Premierul a ținut să precizeze că, în prezent, trebuie lăsate instituţiile să îşi prezinte concluziile pe acest subiect. Prin urmare, în funcţie de rezultatul anunţat, va lua o decizie “în conformitate cu principiile de onoare şi de demnitate”.
Nicolae Ciucă a fost ales președinte PNL, fiind singurul candidat pentru această funcție
Într-un text publicat pe contul de socializare, Emilia Șercan a declarat că premierul României ”a atins culmea supremă a ipocriziei mai repede decât orice politician versat”.
Mai mult, jurnalista a adăugat faptul că Nicolae Ciucă a ajuns președinte al PNL fără să participe la vreo competiție politică reală.
”Cu un post aranjat militărește și la comandă de la Cotroceni, este întrebat astăzi de jurnaliști dacă îşi va da demisia de la şefia partidului şi a Guvernului dacă parchetul va decide că a plagiat. O mică observație pentru colegii ziariști: Parchetul General nu poate să stabilească dacă Ciucă sau o altă persoană a plagiat. Pentru că plagiatul nu există ca infracțiune în Codul Penal. Poate să decidă dacă a comis infracțiunea de încălcare a proprietății intelectuale, care în cazul bravului nostru general este prescrisă din 2008, adică de 14 ani”, se arată în textul postat pe pagina de Facebook.
Emilia Șercan, despre plagiatul premierului: ”Parchetul General a ras toate documentele în original și copie. Analiza științifică nu poate fi făcută de CNATDCU”
”Și acum despre suprema ipocrizie a lui Ciucă, care declară azi așa: „[…] să lăsăm instituţiile să-şi prezinte concluziile asupra acestui subiect, după care voi lua o decizie”. În primul rând, „să lăsăm” cine? „Să lăsăm” Moș Crăciun, „să lăsăm” Ileana Cosânzeana, „să lăsăm” Paraipan Acuză? Cine „să lăsăm”? Că toată lumea „lăsăm”, mai puțin domnia voastră. Apoi, care instituții” „să lăsăm”? Parchetul General care a ras toate documentele în original și copie ca analiza științifică să nu poată fi făcută de CNATDCU? Sau CNATDCU pe care l-ați blocat chiar dumneavoastră la Curtea de Apel, domnule doctor, general (r), premier și președinte de partid, unde ați cerut suspendarea înregistrării sesizărilor de plagiat care vizau teza aia din care ați plagiat după alte două teze de doctorat? Deci, „să lăsăm” cine și „să lăsăm” care instituții?”, a adăugat jurnalista.
Nicolae Ciucă: “Teza mea de doctorat este rodul cercetării ştiinţifice din anii de studii doctorale şi reflectă munca depusă”
În luna ianuarie, o investigaţie efectuată de jurnalistă într-o anchetă publicată de pressone.ro a dovedit faptul că premierul a plagiat în teza de doctorat.
Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat.
Ambele teze din care Nicolae Ciucă a plagiat au fost susținute cu câțiva ani înainte în aceeași școală doctorală. Una dintre ele a fost coordonată chiar de îndrumătorul actualului premier, generalul de brigadă în rezervă (r) Emil Chețe.
Două refugii montane panoramice au fost amplasate în premieră în România în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, fiind destinația finală a unor trasee educative despre frumuseţea şi unicitatea zonei. Aceste refugii sunt unice în România, mai existând patru de acest gen în Europa. Proiectul este derulat de Asociaţia „Gyilkosto Adventure”, din Gheorgheni, în colaborare cu Serviciul Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita şi în parteneriat cu Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Proiectul vizează amplasarea a 24 de refugii montane, reabilitarea a 2.600 km de trasee turistice sau construirea unor trasee de via ferrata.
Unul dintre refugiile panoramice este situat pe Piatra Poienii, iar celălalt pe muntele Uncigaş. Priveliştea extraordinară poate fi admirată atât prin ferestrele mari ale construcţiei cât şi prin telescoapele care vor fi instalate.
Refugiile montane au fost construite din lemn şi aluminiu
Refugiile montane au fost construite din mai multe module, pentru a fi mai uşor de transportat şi montat. Pe stâncile pe care se află au fost prinşi stâlpi, fixaţi cu ancore chimice, pe care s-a montat o platformă de lemn, care este baza refugiului. Modulele, aduse cu elicopterul, au fost asamblate la faţa locului, cu ajutorul a 30 de persoane, majoritatea voluntari Salvamont.
„La una dintre cabine, din geamul principal se vede o parte din Cheile Bicazului şi, în faţă, Piatra Altarului, iar din partea laterală se vede Șuhardul Mic şi partea din Cheile Bicazului care conduce spre staţiunea Lacu Roşu. Iar la cabina panoramică de pe muntele Uncigaş se vede zona Lacului Roşu, până în creasta principală a Hăşmaşului”, a precizat Simon Laszlo.
„Parcurgând traseul, la final vor fi aceste puncte de belvedere, care pot fi folosite ca şi punct de belvedere, cabină foto sau refugiu, au triplu rol. Pe traseele turistice unde se afla aceste cabine vor fi amplasate mai multe panouri, în care vom explica unicitatea zonei, vom oferi informaţii despre geologie, geomorfologie, flora şi fauna zonei. Vrem să ne folosim de aceste puncte de atracţie, pentru că ne aşteptăm la creşterea numărului de turişti şi a fost o condiţie ca aceste trasee turistice să capete statut de trasee educative”, a declarat directorul directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna.
Fekete Örs: Eu spun că e ceva nemaipomenit de frumos
Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Simon Laszlo, s-a dorit să se facă „un pas spre Vestul Europei” în privința infrastructurii turistice.
„Punctele de belvedere sunt foarte populare în rândul vizitatorilor şi ne-am gândit să amenajăm aceste cabine pentru ca turiştii să poată sta mai mult, pentru cei care doresc să se uite la un apus, un răsărit, să poată petrece un timp mai îndelungat, chiar o noapte întreagă”, a explicat Simon Laszlo.
„Aceste cabine sunt din mai multe module, care trebuiau puse la punct fix. A fost extrem de greu de executat şi extrem de periculos, pentru că erai la peste 200 metri de pământ şi în fiecare clipă putea doborî pe cineva. (…) A fost exact ca în filme. Eu cred că iarăşi să facem ceva în premieră în ţara asta, ceva ce pur şi simplu este extraordinar. Eu spun că e ceva nemaipomenit de frumos”, a spus Fekete Örs.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, situat în munţii Hăşmaş, pe aria judeţelor Harghita şi Neamţ, are o suprafaţă de 7.000 de hectare şi adăposteşte păsări şi plante rare, unul dintre puţinele lacuri de baraj natural din Europa Centrală şi de Est, unele din cele mai impozante chei de calcar din Europa.
În ciuda războiului din Ucraina, în județul Tulcea s-a dat startul sezonului de croaziere în Delta Dunării. Primele vase de croazieră fluvială cu turişti din Europa de Vest au ajuns zilele trecute, în Delta Dunării, războiul din Ucraina neinfluenţând până acum acostările în porturile tulcene. Directorul celei mai mari firme de turism din România care operează navele de croazieră fluvială, Cătălin Buciu, a declarat că anul acesta, în porturile dunărene din judeţul Tulcea, sunt programate circa 280 de acostări. Numărul opririlor în judeţ a crescut față de anul trecut, când s-au înregistrat circa 130.
Ce excursii preferă turiştii care vin în Delta Dunării
„Prima navă de croazieră fluvială a ajuns în Tulcea pe data de 5 aprilie, a avut la bord 55 de turişti din Danemarca şi Suedia. Duminică, la Mila 35, a acostat o navă cu 99 de turişti din Germania şi Danemarca. În trei zile, mai avem încă două acostări. Deocamdată, nu avem nicio acostare anulată din cauza războiului din Ucraina”, a precizat Cătălin Buciu. Turiştii care vin în Delta Dunării fac excursii pe canale cu ambarcaţiuni de dimensiuni mici sau cu cele de 80 de locuri.
„Majoritatea turiştilor merg în excursii de patru ore cu ambarcaţiuni de 10 persoane. Dar avem şi nave cu o capacitate de 80 de locuri care stau la dispoziţia turiştilor străini pentru a vizita Delta”, a explicat managerul firmei de turism. 289 de nave de croazieră fluvială au ajuns în judeţul Tulcea anul trecut. Cele mai multe, 219, au acostat în Portul Tulcea, iar cele mai puţine, în număr de 7, au oprit în satul Crişan, din Delta Dunării. În anul 2020, când a început epidemia de COVID, în judeţul Tulcea erau programate să aibă loc circa 280 de acostări. Din cauza restricţiilor impuse de COVID, numărul navelor care au ajuns în Deltă s-a redus la 20. Delta Dunării este situată în partea de est a României și la extremitatea sud-estică a Ucrainei. Ea se prezintă în formă clasică a literei delta, având forma unui con plat cu vârful în punctul de separare a brațelor fluviului în zona strâmtorilor dintre Orlovka și Isaccea. La est de acest punct, valea se lărgește marcând delta propriu-zisă care, înainte ca fluviul să se verse în Marea Neagră, se extinde pe o suprafață de 100 km lungime și 100 km lățime, iar de aici se continuă în interiorul marii pe o distanță de aproximativ 10-15 km.
Economia României ar putea avea o creștere de numai 1,9% în acest an, din cauza războiului din Ucraina, în condițiile în care estimarea era de 4,3 în ianuarie. Anunțul privind încetinirea creșterii economice a fost făcut de către Banca Mondială. România ar urmă să înregistreze o inflație de 9,8% în acest an și 5,3% anul viitor, mai afirmă specialiștii Băncii Mondiale. Banca Mondială a revizuit prognoza de creștere economică pentru România, la 1,9% pentru acest an dar a majorat în schimb creșterea PIB-ului din anul 2023 la 4,1%, de la estimarea de 3,8% din ianuarie.
Care sunt factorii care vor influența economia României
Forța economiei României va depinde de evoluția noilor variante ale COVID-19 și de războiul din regiune, se arată în raportul Băncii Mondiale. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi decisivă pentru dezvoltarea durabilă și ecologică. O reducere substanțială a deficitului fiscal în 2022 este improbabilă, deoarece guvernul va trebui să susțină redresarea economică. Creșterea prețurilor la alimente și energie dar și scăderea remitențelor ar putea însemna o redresare mai îndelungată pentru categoriile vulnerabile ale populației.
Un război prelungit în Ucraina ar putea determina o accentuare a sărăciei pe termen scurt, potrivit raportului Băncii Mondiale. Economia Ucrainei se va contracta probabil cu 45,1% în acest an, în condițiile în care invazia Rusiei a închis companii, a redus exporturile și a făcut imposibilă activitatea economică în zone mari ale țării. PIB-ul Rusiei în 2022 va scădea cu 11,2% din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite și aliații săi occidentali asupra băncilor, întreprinderilor de stat și altor instituții din Rusia.
Regiunea Europei Centrale, afectată de războiul din Ucraina
Regiunea Europei de Est, care cuprinde Ucraina, Belarus și Moldova, ar urma să înregistreze o contracție a PIB-ului de 30,7% în acest an, din cauza șocurilor provocate de război și a întreruperii comerțului.
Creșterea în regiunea Europei Centrale, care cuprinde Bulgaria, Croația, Ungaria, Polonia și România, va fi redusă anul acesta la 3,5%, de la 4,7% anterior, din cauza afluxului de refugiați, a creșterii prețurilor materiilor prime și a scăderii încrederii care afectează cererea.
Războiul a făcut imposibilă activitatea economică în multe zone. Pagubele din domeniul infrastructurii, care depășeau 100 de miliarde de dolari până la începutul lunii martie – aproximativ două treimi din PIB-ul Ucrainei din 2019 – sunt mult depășite „deoarece războiul a continuat și a provocat daune suplimentare”. Amploarea contracției din Ucraina este „supusă unui grad ridicat de incertitudine” legată de durata și intensitatea războiului.
Șocurile suplimentare ale prețurilor la mărfuri și o pierdere a încrederii pe piața financiară declanșată de o escaladare a războiului, ar putea duce la o contracție de 75% a PIB-ului Ucrainei și de 20% a producției Rusiei.
Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan l-a criticat virulent pe Cătălin Drulă, preşedintele interimar al USR. Are „reacţii de frustrare”, după ce l-a catalogat pe Klaus Iohannis drept „cel mai mare trădător” deoarece ar fi scos USR de la guvernare, a spus Rareş Bogdan despre Cătălin Drulă.
„Par mai mult reacţii de frustrare că nu mai sunt la guvernare. Noi căutăm să guvernăm responsabil, am căutat o majoritate cât mai puternică pentru a putea oferi românilor perspectiva unei ţări care în acest nor de furtună, în această zonă geopolitică extrem de încercată în această perioadă să aibă liniştea unei guvernări serioase. Pe noi nu ne-a preocupat niciodată ce se întâmplă în alt partid. Ne vedem de guvernarea ţării, de partidul nostru. Dacă vor să-şi exprime opiniile, îi invităm să intre în partidul nostru dacă sunt atât de doritori să ştie cum funcţionează PNL”, a declarat Rareş Bogdan.
Rareş Bogdan: Ultima noastră preocupare este ce fac domnii din USR
Prim-vicepreşedintele PNL susține că USR recurge la „tot felul de artificii” iar partidul condus de Cătălin Drulă „nu reuşeşte să treacă de pragul de 10%”, conform sondajelor, spune europarlamentarul liberal. Potrivit lui Rareş Bogdan, preocuparea PNL este guvernarea.
„Mi se pare o frustrare a unor oameni care au înţeles că ieşirea de la guvernare în vară pe motive de dezvoltare a zonei rurale a României – de asta au plecat de la guvernare – a fost o greşeală. În momentul ăsta încearcă să iasă în faţă prin tot felul de artificii. Pe sondajele pe care le-am prezentat azi, USR nu reuşeşte să depăşească pragul de 10%. Sigur că e uşor frustrant să fii în afara jocului de putere. Ultima noastră preocupare este ce fac domnii din USR. Preocuparea noastră este guvernarea”, a afirmat Rareş Bogdan.
„Cred că oamenii serioşi din ţara asta care înţeleg responsabilitatea actului de guvernare nu sunt interesaţi de atacurile din partea oamenilor care stau pe margine şi aruncă cu seminţe”, a spus Rareş Bogdan, făcând referire la USR.
Cătălin Drulă: Am intrat într-o mare pace iohaniană, într-o liniște în care sistemul nu vrea să fie deranjat
Cătălin Drulă a acuzat recent faptul că USR nu a ieşit de la guvernare, fiind dat afară prin decizia președintelui Klaus Iohannis, pe care l-a catalogat drept „cel mai mare trădător”.
„Am fost dați afară de la guvernare. În fapt, dincolo de formalismul gesturilor, era o decizie deja luată. Arhitectul acestei decizii este Klaus Iohannis și el este și cel mai mare trădător al misiunii, al unui curent modernist în România. Mi-a promis modernizare în 2014, când eram un simplu cetățean și mi-am pus o mare speranță, mi-a promis din nou modernizare în 2019 că s-a opus la PSD, iar acum a așteptat doar 8 luni după alegerile parlamentare pentru a face această rocadă cu aducerea întregului sistem vechi politic la putere.
Am intrat într-o mare pace iohaniană, într-o liniște în care sistemul nu vrea să fie deranjat. USR s-a simțit nedorit și ejectat din acest sistem. Nu am putut rămâne la guvernare în situația în care miniștrii sunt dați afară pe rând, în care programul e călcat în picioare, în care banii nu merg unde trebuie. La ședințele coaliției de guvernare aveam impresia că suntem singurii cărora ne pasă de temele reale. (…)
PNL și PSD au doar culorile diferite și le convine România așa cum e. Nu e niciunul dintre liderii acelor partide care stă noaptea și își face griji despre cum să facă reforme. (…) De aceea există această disperare în societate. De aceea crește AUR în fața unor disperați pe care-i amăgește Georgică de la galerie cu niște cuvinte frumoase. Însă, cred că odată cu încetarea pandemiei li se va lua celor din AUR mult vânt din vele. Pandemia e o cauză majoră a acestei tulburări în societate. (…) Mesajul cu care noi venim în legătură cu AUR e de a le deschide oamenilor ochii că sunt doar niște vorbe aruncate care sună bine, care sunt seducătoare, dar care nu au nimic în spate. Au zero soluții! Nu e niciun fel de substanță în cazul politicilor publice, de vreun fel de respect pentru regulile democratice. Cred că la nivel mai subtil, mai profund, oamenii simt că Georgică de la galerie n-are soluții. Eu cred că e o diferență mare între ceea ce vezi în sondaj când spui „AUR mi-a plăcut!” și momentul în care trebuie să-i lași banii pe mână, banii din primăria ta, din județul tău, din țară”, a conchis Drulă.
Actualul președinte al Franței, centristul Emmanuel Macron, se va confrunta în finala prezidențială din 24 aprilie, cu politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen. Potrivit unui sondaj Ipsos cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat după ce secțiile de votare s-au închis duminică, Emmanuel Macron ar câștiga 54% din voturile populare pe 24 aprilie, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că nu știu cu cine vor vota.
Sondajul sugerează că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Marine Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul dintre cei 12 candidați din primul tur care a susținut un discurs după rezultatul alegerilor. Emmanuel Macron le-a mulțumit francezilor care l-au votat, dar și celorlalți candidați, cerând simpatizanților săi să-l susțină după această seară.
Macron, mesaj critic la adresa lui Marine Le Pen
„Am fost peste 36 de milioane pentru a ne afirma acest drept de vot. Încrederea voastră mă onorează, mă obligă și mă angajează”, a declarat președintele în funcție Emmanuel Macron în primul discurs după rezultatul primului tur al alegerilor.
Emmanuel Macron le-a cerut alegătorilor francezi să-l voteze pentru a împiedica extremă dreaptă să preia puterea în Franța. El a mai declarat că speră să-i convingă pe cei care nu au votat sau care au votat candidați extremi. Nu s-a decis încă nimic, a transmis președintele francez.
„Îi invit pe toți, inclusiv pe cei care nu m-au votat în primul tur, să se ralieze în spatele nostru. Aplicarea populismului și xenofobiei – asta nu este Franța””, a mai declarat președintele Emmanuel Macron.
Diferența de programe între Macron și Le Pen este substanțială de la economie la relația cu Uniunea Europeană și NATO, războiul din Ucraina și atitudinea față de Putin, până la imigrație și politică de mediu. În timp ce primul este un liberal internaționalist, a doua este o naționalistă care, deși și-a moderat unele politici și mai ales tonul, rămâne o politiciană populistă, chiar dacă eticheta de extremă dreaptă este mai puțin potrivită acum decât în urmă cu cinci ani.
România a transmis solicitări de decontare din mecanismele europene de aproximativ 300 milioane de lei, cele mai mari cheltuieli fiind realizate de Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba de suma de aproape 200 de milioane de lei. Potrivit ministrului Lucian Bode, cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi de către Ministerul de Interne, pentru gestionarea crizei din Ucraina.
Peste 700.000 de cetăţeni din Ucraina au venit în România, de la izbucnirea războiului din ţara vecină, a mai precizat ministrul Lucian Bode. Din cei 700.000 de cetăţeni ucraineni, 80.000 au rămas în România, dintre care 36.000 sunt minori.
Câți bani cheltuie statul pentru cetăţenii ucraineni
„Din 24 februarie, până în prezent, în România au intrat peste 700.000 de cetăţeni ucraineni. Pe teritoriul României sunt, în acest moment, 80.000 de cetăţeni ucraineni, aproape 36.000 sunt minori. Dintre cei care au ales să rămână pe teritoriul României, 4.300 au solicitat azil şi aproximativ 5.000 au permise de şedere temporară. Ceilalţi 70.000 au statut de cetăţean care are dreptul să stea pe teritoriul României timp de 90 de zile. Au paşaport biometric sau simplu şi au acest drept. Sigur că România nu va trimite afară din ţară niciun cetăţean ucrainean. Dacă vor dori să se întoarcă, şi ne dorim şi noi că acest conflict să se încheie, se vor putea întoarce în ţara lor”, a declarat Lucian Bode.
Ministrul Lucian Bode a mai declarat că zilnic acționează 26.000 de efective pe toate palierele, dintre care 5.300 acţionează pe ceea ce înseamnă protecţia frontierei. Pentru cazarea refugiaților ucraineni sunt disponibile 50.000 de locuri care sunt puse la dispoziţie de administraţii locale, ONG-uri sau companii private.
„ Alocăm 20 de lei pe zi pentru hrană, 50 de lei pe zi pentru cazare. Aceeaşi sumă o primesc şi persoanele fizice care primesc refugiaţi”, a punctat Lucian Bode.
Comandanţii militari ai NATO fac planuri de desfăşurare a unei forţe militare permanente de amploare pe flancul estic al alianţei, care ar fi capabilă să înfrunte o armată invadatoare. Anunțul a fost făcut de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, pentru Sunday Telegraph. Jens Stoltenberg a declarat că alianţa se află ”în mijlocul unei transformări foarte fundamentale” care va reflecta ”consecinţele pe termen lung” ale acţiunilor preşedintelui rus Vladimir Putin.
”Indiferent când, cum, războiul din Ucraina se termină, războiul a avut deja consecinţe pe termen lung pentru securitatea noastră”, a declarat şeful NATO . El a mai declarat că NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate. „Şi asta este exact ceea ce facem”, a spus Stoltenberg
Jens Stoltenberg a precizat că mica forţă a alianţei de la graniţa de est va fi transformată într-o prezenţă majoră ca parte a unei ”resetări”.
”Trebuie să ne asigurăm că vom continua să fim capabili, într-o lume mai periculoasă, să protejăm şi să apărăm toţi aliaţii NATO”, a declarat oficialul.
Stoltenberg: Ceea ce vedem acum este o nouă realitate
Resetarea trebuie însoţită de creşterea cheltuielilor naţionale de apărare ale membrilor alianţei, a mai declarat secretarul general al NATO. El a subliniat angajamentul cancelarului german Olaf Scholz de a creşte cheltuielile de apărare ale Germaniei de la 1,5% la 2% din PIB.
”Având în vedere dimensiunea economiei germane, acest lucru reprezintă o diferenţă uriaşă şi pentru cheltuielile totale de apărare ale NATO. Ceea ce vedem acum este o nouă realitate, o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Prin urmare, le-am cerut acum comandanţilor noştri militari să ofere opţiuni pentru ceea ce numim o resetare, o adaptare pe termen mai lung a NATO”, a spus Stoltenberg.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a mai spus că deciziile privind resetarea vor fi luate la un summit al NATO care va avea loc la Madrid în iunie.
Invazia Rusiei în Ucraina a declanşat cea mai mare criză a refugiaţilor din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Misiunile de căutare şi salvare din munţi vor fi realizate mai rapid și mai eficient de acum înainte. Salvatorii montani vor folosi un sistem care a fost implementat în premieră la noi în ţară. Practic, ei vor căuta persoanele dispărute pe munte, în păduri sau în zone abrupte cu ajutorul unor drone de ultimă generaţie. Timpul de intervenţie va fi mai mic, zona de acoperire va fi mult mai mare. De asemenea, datorită noii tehnologii, orice indiciu va fi descoperit mai rapid.
O dronă costă în jur de două mii de euro iar o dronă dotată cu sistem de termoviziune va costă de patru ori mai mult. În Gorj există două astfel de drone, ele putând fi folosite în orice zonă din ţară dacă va fi nevoie. Salvatorii montani au fost instruiţi cum să le folosească. Noile drone vor fi de mare ajutor în misiunile de salvare contracronometru.
„Se pot micşora timpi de reacţie, identificare mai rapidă a unei persoane în pericol, se reduce aria de căutare”, a declarat Cornel Măgherel, ISU Gorj.
Cătălin Dascălu, salvamontist, a declarat că noul sistem este foarte util. „Ne ajută foarte mult ţinând cont că este foarte greu să plecăm în munte fără nicio informaţie.”, a spus acesta.
„Identifică, în baza unor algoritmi, inteligenţei artificiale, absolut orice ar avea legătură cu corpul uman, chiar şi fragmente de corp uman. Aproximativ o oră de colectare de imagini se analizează într-un minut, două.”, a declarat Sabin Cornoiu, preşedintele Salvamont.
Dispozitivele inteligente ar fi fost folositoare şi în ultimul caz de dispariţie din Gorj. Un copil de 10 ani, cu autism, s-a rătăcit într-o pădure. Băiatul a fost găsit aproape de miezul nopţii, după ore întregi de căutări. Astfel de drone ajută salvatorii montani din alte patru ţări europene.
Drone pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu
Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, un proiect de lege privind „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de monitorizare şi control a calităţii aerului în scopul creşterii acurateţei informaţiilor şi a capacităţii de răspuns la episoadele de poluare (Cod SMIS 2014+ 139943)”. În cadrul acestui proiect se vor achiziţiona 21 de sisteme integrate mobile de monitorizare a calităţii aerului, 46 de sisteme aeropurtate dotate cu senzori şi echipamente specifice activăţilor de inspecţie şi control, precum şi o platformă online pentru managementul sistemelor aeropurtate. Prin aplicaţia mobilă dezvoltată în proiect, publicul larg va fi alertat în privinţa posibilelor episoade de poluare şi va avea posibilitatea să semnaleze evenimente cu potenţial ridicat de ameninţare a siguranţei de mediu.
Asfaltul din plastic reciclat, șansa să nu mai avem șosele cu carosabilul crăpat și plin de gropi
Tehnologiile inventate la Galați transformă deșeurile de plastic în asfalt sau dale pentru pavaje, eliminând reciclarea, care presupune costuri mari și o poluare cu compuși chimici. Una din aceste tehnologii, „Asphalt mixtures improvement with waste grit and microplastics” (Îmbunătățirea mixturilor asfaltice cu grit deșeu și microplastice) a obținut brevetul nr A/00119/2021 de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), iar recent a fost brevetată și internațional de către „European Patent Office” – EPO, Oficiul de Invenții a Uniunii Europene.
De ce este importantă scoaterea plasticului din circuitul comercial?
În ultimele decenii, peturile, pungile și o largă gamă de obiecte din plastic au devenit cele mai toxice deșeuri care poluează mediul. La noi sunt întâlnite peste tot, în vârf de munte, pe cursurile de apă, în zone de agrement sau pe maidanele din cartierele periferice. Viiturile aduc pe râuri și pe Dunăre insule de peturi. Este o problemă cu care se confruntă și statele occidentale. Într-un raport al Earthwatch Institute și Plastic Oceans UK din Marea Britanie se spune că sticlele din plastic reprezintă 14% din totalul deșeurilor din râurile Europei.
Potrivit Smithsonian Environmental, pe oceanele lumii există cel puțin cinci insule plutitoare formate din deșeuri de plastic, cea mai cunoscută fiind „Eastern Garbage Patch” din Pacific, cu o cantitate estimată de 79.000 de tone de deșeuri și o suprafață de aproape 1,6 milioane de kilometri pătrați. Se estimează că până 2050 omenirea va genera alte 25 de miliarde de tone de deșeuri din plastic.
A fost începută înlocuirea ambalajelor din plastic cu cele din carton și materiale reciclabile, dar există un decalaj între rezultatele acestei substituiri și uriașele cantități de plastic care se produc. În prezent, deșeurile de plastic sunt scoase din circuit prin două metode. Prima dintre ele este stocarea într-un depozit de deșeuri, dar asta înseamnă o poluare pe termen de zeci sau sute de ani, pentru că deșeurile din plastic se descompun foarte greu. A doua metodă e reciclarea, care presupune o poluare suplimentară cu detergenții utilizați la curățarea deșeurilor ce urmează a fi procesate, iar rezultatul reciclării este că din ambalajele din plastic se fac tot ambalaje din plastic, care își reiau circuitul toxic în natură.
La Universitatea din Galați există două tehnologii care transformă deșeurile de plastic în dale pentru pavaje și mixturi asfaltice
Dale din peturi și pungi de plastic reciclate
Cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați au pus la punct două tehnologii care întrerup circuitul plasticului în natură prin transformarea deșeurilor de plastic în mixturi asfaltice sau în material utilizat la pavaje. În 2019, o primă echipă de cercetători din cadrul Centrului pentru Excelență „Prelucrarea Polimerilor” din Platforma „Reform” de la Facultatea de Inginerie a universității a pus la punct o tehnologie care transformă deșeurile din material plastic în dale pentru pavaje. Tehnologia „Fabrication of composites from plastic vaste”, inventată de cercetătorii Iulian Manole, Ionuț Sandu, Nicoleta Stanciu, Felicia Stan și Cătălin Fetecău, a fost premiată la Salonul „Inventica 2019” de la Iași. Un avantaj al acestei tehnologii este că elimină sortarea deșeurilor, peturile și pungile de plastic fiind procesate așa cum sunt colectate.
Cercetările au fost continuate de o echipă formată din cercetători de la Departamentul de Ingineria Materialelor de la Facultatea de Inginerie şi Facultatea de Științe și Ingineria Mediului, care și-au propus să obțină o tehnologie prin care materialele plastice să fie incluse în compoziția asfaltului.
Echipa, coordonată de prof. univ. dr. ing. Daniela Buruiană de la Departamentul de Tehnologia Materialelor și formată din cercetătorii Lucian Georgescu, Gabriel Bogdan Carp, Viorica Ghisman și administratorul firmei de construcții Tancrad SRL Galați, Cristian Stăncic, a reușit ca la finalul a doi ani de cercetări și teste în laboratorul firmei Tancrad să elaboreze tehnologia de includere a plasticului în mixturi asfaltice cu performanțe mai bune decât în „rețetele” clasice, crescând elasticitatea și rezistența asfaltului la diferențele de temperatură iarnă – vară.
Noua tehnologie inventată la Galați a fost brevetată internațional de către „European Patent Office”
European Patent Office a brevetat tehologia de îmbunătățire a mixturilor asfaltice cu grit deșeu și microplastice
În cursul anului trecut, tehnologia „Asphalt mixtures improvement with waste grit and microplastics”, care în traducere înseamnă „Îmbunătățirea mixturilor asfaltice cu grit deșeu și microplastice” a fost brevetată în România, de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), sub nr A/00119/2021.
După acest pas, cercetătorii din Galați au lansat procedura de recunoaștere a tehnologiei lor la nivel internațional, solicitând brevetarea de către „European Patent Office” – EPO, Oficiul de Invenții a Uniunii Europene, cu sediul la Munchen. Nu a fost deloc simplu, pentru că și alte echipe de cercetători din întreaga lume sunt preocupați de transformarea deșeurilor din plastic în materiale de utilitate în construcții, dar tehnologia inventată la Universitatea din Galați este unică pentru la fabricarea mixturilor asfaltice sunt utilizate două tipuri de deșeuri, materialele plastice și gritul rezultat la operațiunea de sablare, de curățare cu nisip abraziv a corpurilor de navă. Prin aceasta, tehnologia „Asphalt mixtures improvement with waste grit and microplastics” s-a impus în contextul cercetării metodelor de eliminare a microplasticelor și a fost recunoscută la nivel internațional de către „European Patent Office”, care i-a acordat brevetul nr RO135159A0.
Recunoașterea internațională este o performanță pentru cercetătorii din Galați. „Avem primul brevet aprobat integral la nivel european. Ne-am zis că trebuie să încurajăm această componentă care este în trend și la care avem specialiști, dar și experiență la nivelul universității, prin combinarea experiențelor acumulate la un departament de la Facultatea de Inginerie și la Facultatea de Științe și Mediu și nu numai”, ne-a declarat prof univ dr Lucian Georgescu, rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, care în calitatea sa de cercetător la Facultatea de Științe și Mediu face parte și din echipa care a elaborat noua tehnologie.
Principalele avantaje: un asfalt cu 30% mai elastic și mult mai rezistent la diferențele de temperatură iarnă-vară
Noua tehnologie are mai multe avantaje, dar cele mai importante sunt cele care țin de calitățile asfaltului fabricat după această „rețetă”, care asociază deșeurile din polipropilenă cu gritul rezultat la sablarea corpurilor de nave.
„Gritul” este la rândul său un deșeu care trebuie eliminat. Este un material care rămâne în urma sablării, de curățare cu nisip abraziv a unor suprafețe din metal, piatră, sticlă.etc. Operațiunea constă in proiectarea cu ajutorul aerului comprimat a particulelor abrazive pe suprafața ce trebuie curățată. Sablarea este utilizată la scară industrială în navigația maritimă și fluvială, pentru că după o perioadă de navigație pe „carenă”, partea de sub nivelul apei a unui corp de navă, se depune un strat de materiale, inclusiv scoici, care trebuie îndepărtat pentru ca zona subacvatică a bordajului să fie revopsită. Cercetătorii din Galați i-au găsit și gritului o utilitate.
„Invenţia se referă la o mixtură asfaltică îmbunătăţită cu grit, deşeu provenit din procesul de sablare a corpurilor de navă, şi cu microplastice de polipropilenă, mixtura asfaltică astfel obţinută având îmbunătăţite rezistenţa mecanică la uzură, la acţiunea apei sau a altor agenţi exogeni, faţă de mixtura asfaltică clasică. Noi am găsit o metodă în care, o anumită granulație adăugată în asfalturi, împreună cu alți aditivi, crește rezistența și elasicitatea asfaltului cu până la 30%. Asta înseamnă că vom avea un asfalt mai pregătit să suporte diferențele de temperatură între iarnă și vară”, a mai precizat profesorul Lucian Georgescu.
Avantajul pentru mediu: este eliminată poluarea suplimentară care se produce la reciclarea deșeurilor din plastic
Un alt avantaj important al acestei metode este că elimină definitiv deșeurile de plastic, care nu mai ajung să fie depozitate la o groapă de gunoi, dar nici nu mai sunt reciclate, respectiv procesate pentru fabricarea unor noi ambalaje sau obiecte din plastic. În prezent, reciclarea este considerată soluția optimă, dar de fapt este „răul mai mic”, pentru că presupune o poluare suplimentară la spălarea cu detergenți a deșeurilor de plastic care urmează să fie reciclate.
„Practic, acest brevet se referă la fixarea deșeurilor din materiale plastice în asfalturi. Asta presupune să scoți din mediu deșeurile de material plastic care, fie se îngroapă și asta înseamnă poluare pentru zeci sau chiar sute de ani, fie reciclare. Anumite tipuri de material plastic pot fi reciclate, numai că, începând de la banala sticlă de plastic, reciclarea este o operațiune care înseamnă curățare, spălare, înseamnă cantități mari de apă utilizate, o poluare accentuată, plus alte tipuri de deșeuri, plus detergenții folosiți pentru spălare, pentru că nu se pot spăla cu apă simplă. Asta înseamnă tot poluare. Și atunci, reciclarea anumitor categorii de materiale plastice costă mai mult și din punct de vedere al protecției mediului, dar și economic”, a mai adăugat Lucian Georgescu.
Argumentul acordării brevetului internațional: protejarea mediului prin introducerea de microplastice șiînlocuirea nisipului natural
Pe site-ul „European Patent Office” există o prezentare a tehnologiei inventate la Galați, în care se fac referiri la rezultatele obținute în corelare cu standardele, dar există și o listă a avantajelor acestei metode de fabricare a mixturilor asfaltice.
„Problema tehnică rezolvată prin invenție constă în înlocuirea nisipului natural de cuarț cu nisipul rezidual și în protejarea mediului prin introducerea unei cantități de microplastice, care duce la îmbunătățirea proprietăților mixturilor asfaltice reducând riscul apariției fisurilor în diferite condiții meteorologice. Noile elemente constau în introducerea în reteta mixturilor asfaltice a nisipului rezidual împreuna cu microplasticele pe bază de polipropilenă”, se spune în prezentarea de pe site-ul „European Patent Office”.
Din cele 9 avantaje ale acestei tehnologii care sunt menționate pe site-ul oficiului de invenții al Uniunii Europene, cele mai importante sunt „reducerea costului mixturilor asfaltice prin utilizarea unor cantități mai mici de bitum”, „reducerea riscurilor fisurilor în mixturile asfaltice datorită variațiilor de temperatură și materialului derapant folosit” și „îmbunătățirea rezistenței la uzură a mixturilor asfaltice”. Cel mai important este, însă, cel de al noulea avantaj menționat pe această listă: „Recuperarea microplasticelor în vederea reducerii efectului negativ asupra mediului și sănătății populației”.
Noua tehnologie este brevetată internațional, dar pentru a fi utilizată ar trebui ca firmele de proiectare a construcțiilor de drumuri să o ia în considerare. Pasul următor ar fi ca statul, Guvernul prin Ministerul Transporturilor, să dea undă verde utilizării noii mixturi la asfaltarea drumurilor, măcar pentru avantajul ca pe drumurile din România să nu mai apară crăpături și gropi după fiecare iarnă din cauza înghețării asfaltului și a acțiunii chimice a antiderapantului.
Prima tehnologie inventată la Galați: peturile și pungile de plastic, transformate în dale pentru pavaje
Așa cum am precizat, cercetările pentru fabricarea mixturii asfaltice au continuat rezultatele obținute de o altă echipă de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos”, care au elaborat o tehnologie prin care sunt fabricate dale pentru pavaje din peturi și pungi de plastic. Cercetătorii Iulian Manole, Ionuț Sandu, Nicoleta Stanciu, Felicia Stan și Cătălin Fetecău, din cadrul Centrului pentru Excelență „Prelucrarea Polimerilor” din Platforma „Reform” de la Facultatea de Inginerie a universității au elaborat tehnologia „Fabrication of composites from plastic vaste”, care a fost premiată la Salonul „Inventica 2019” de la Iași.
Un prim avantaj al acestei tehnologii este că elimină o operațiune obligatorie a reciclării deșeurilor de plastic, sortarea, care de cele mai multe ori se face manual și are eficiență redusă, deoarece e destul complicat ca operatorul să facă diferența între polietilena de joasă densitate și polietilena de înaltă densitate.
„Practic, materia primă este un mix de plastic, din diverse materiale de ambalaj, care sunt ușor colectabile de către administrațiile locale. Nu numai peturi, avem diverse materiale. Nu este esențială numai rețeta, ci și modul în care sunt preparate și temperaturile la care se topesc aceste materiale. Am experimentat mai mult, până când am reușit să ajungem la o soluție care să fie acceptabilă din punct de vedere al tehnologiei. Acest material este mărunțit într-o mașină de tocat deșeuri de plastic și amestecat cu un material mineral care are la bază nisipiul, un material ieftin, care, practic, îi oferă plasticului și o anumită rezistență. E un filer, un aliaj care îl ajută să devină un compozit foarte rezistent la presiuni mari”, ne-a declarat Iulian Manole, unul dintre inventatorii metodei.
Dalele fabricate din deșeuri de plastic sunt mai rezistente decât cele din beton, nu îngheață și nu se degradează la soare
Și în cazul acestei tehnologii principalele avantaje sunt date de calitățile produsului obținut. Dalele fabricate din compozitul rezultat din procesarea deșeurilor de plastic sunt mai rezistente decât cele din beton și au avantajul că nu îngheață:
„La studiile de rezistență ale materialului am constatat că plăcile acestea sunt mai rezistente și mai bune pentru utilizarea unui trafic similar cu cel la care sunt supuse dalele din beton. Au niște avantaje față de dalele din beton, în sensul că nu îngheață, nu se produc fisuri iarna, rezistă mai bine la șocuri datorită materialului plastic care intră în contact cu materialul mineral, au o amortizare mai bună. Am adăugat și câteva ingrediente ce oferă plasticului o rezistență mare la ultraviolete și nu se va degrada la soare”, a mai adăugat cercetătorul care a mai precizat că un alt avantaj este prețul foarte redus, „la o treime din prețul de fabricație a produselor din beton”.
Pentru fabricare unei dale sunt necesare în jur de 50 de peturi. O dală din plastic reciclat are 1,5-2 kg, fiind cu 20-25% mai ușoară decât o dală din beton. Durata unei dale fabricate din peturi este de 10 ani, după această perioadă dalele putând fi supuse unui tratament termic, mărunțite și folosite la producerea unor noi dale.
Orice primărie din România își poate permite investiția într-o stație care să transforme peturile și pungile de plastic în dale pentru pavaj
Un alt avantaj al acestei tehnologii este că nu necesită echipamente complicate pentru a fi pusă în practică și primăria unui oraș sau un consiliu județean, care au în subordine un serviciu de salubrizare, își pot permite investiția în înființarea unei stații care să transforme peturile și pungile de plastic în dale pentru pavaje, pe care în prezent sunt cheltuite sume mult mai mari decât o astfel de investiție.
„Echipamentele necesare sunt o mașină care să mărunțească plasticul pe care îl colectează, care nu e costisitoare din punct de vedere economic, o mașină care seamănă cu cea de injecție, un malaxor în care se omogenizează plasticul mărunțit cu materialul mineral și o presă de tonaj mai mare, care să preseze materialul respectiv. Sunt atâtea oportunități de finanțări europene încât cu siguranță ar putea să își finanțeze cu mare ușurință o astfel de stație”, a mai adăugat cercetătorul Iulian Manole.
Primarul Galațiului a cerut inventarea tehnologiei, dar cheltuie sume imense pe cumpărarea dalelor de beton
Tehnologia de fabricare a dalelor pentru pavaje din peturi și pungi de plastic a fost premiată în 2019 dar nu e pusă în practică nici după 3 ani
Cele două tehnologii elaborate de cercetătorii de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați rezolvă și o altă problemă din administrația locală din România, „lipsa soluțiilor tehnice” de care se plâng primarii și președinții de consilii județene în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic care invadează localitățile. Iată că acum există soluții, dar câți primari vor renunța la cumpărarea dalelor din beton pentru a le folosi pe cele din plastic reciclat, fabricate în propria stație? Cea mai bună dovadă este Primăria Galați. Tehnologia de fabricare a dalelor pentru pavaje din peturi și pungi de plastic a fost elaborată după ce Primăria Galați a solicitat Universității „Dunărea de Jos” identificarea unei metode de procesare a peturilor și pungilor de plastic colectate din oraș. Tehnologia a fost finalizată în 2019. De atunci, au trecut trei ani în care au fost derulate ample lucrări de reabilitare a trotuarelor din cartierele Galațiului, dar primarul Ionuț Pucheanu nu dă semne că ar vrea să implementeze tehnologia care, practic, a fost inventată la cererea sa, preferând să planteze în oraș dale din beton cumpărate pe bani grei. E mai simplu să toci banul public decât să faci ceva de care să-și aducă aminte toată lumea cu plăcere.
Piaţa Sfântul Petru din Vatican (Captură video Youtube/Euronews)
Cu ocazia celebrării Floriilor catolice, Papa Francisc a făcut apel, din nou, la încetarea războiului din Ucraina, cerând un posibil armistițiu.
Liderul Bisericii Catolice a cerut ca pacea să coincidă cu Sărbătoarea Învierii lui Cristos.
În cadrul slujbei susţinute în Duminica Floriilor Paştelui Catolic, Suveranul Pontif a vorbit în fața a mii de oameni adunați Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican.
Papa cere un armistiţiu de Paşte, în Ucraina: ”Lăsaţi armele jos!”
”Lăsaţi armele jos!Când recurgem la violență, pierdem din vedere de ce suntem în lume. Ajungem chiar să comităm acte de cruzime ce nu au sens. Vedem asta în nebunia războiului. În acest război fără sens, Cristos este răstignit încă o dată” a cerut liderul Bisericii Catolice, insistând asupra dialogului și asupra păcii din Ucraina, citează EuroNews.
”Să înceapă un armistiţiu de Paşte. Dar nu pentru a se reînarma şi a relua lupta, ci un armistiţiu pentru a ajunge la pace prin negocieri reale”, a mai spus Papa Francisc.
Paștele ortodox și cel catolic se sărbătoresc la date diferite: catolicii se ghidează după echinocțiul de primăvară și calendarul gregorian, în timp ce creștinii ortodocși au ca reper luna plină și calendarul iulian (pe stil vechi)
La baza calculării datei exacte la care creștinii celebrează Învierea stau două fenomene meteorologice, absolut naturale: unul, are dată fixă, în timp ce al doilea are o dată schimbătoare.
Este vorba despre echinocțiul de primăvară și despre momentul în care este lună plină.
De asemenea, creștinii utilizează două calendare diferite. Aceste calendare stau la baza decalajului Învierii, decalaj care este bine cunoscut de catolici și de ortodocși.
Prin urmare, Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară, având la bază calendarul gregorian. În același timp, Biserica Ortodoxă va calcula același eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).
În acest an, Paștele ortodox se sărbătorește, din nou, la o dată diferită de Paștele catolic. Paștele ortodox va fi sărbătorit duminică, 24 aprilie. Înainte cu o săptămână, creștinii catolici vor celebra Învierea duminică, în data de 17 aprilie.
Arădenii sunt tot mai interesați să plătească mai puțin pentru curentul electric consumat. Astfel, sute de persoane care s-au dus la târgul dedicat construcţiilor din Arad au vizitat standurile de prezentare a sistemelor de producere a energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Târgul „Confort Construct & Instal” are loc la Expo Internaţional Arad până duminică seară, fiind organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad. Furnizorii prezenţi au declarat că nu au mai întâlnit niciodată un interes atât de mare pentru panourile fotovoltaice, nici măcar la târgurile de profil.
Cerere imensă pentru sistemele fotovoltaice
Sistemele fotovoltaice sunt printre cele mai căutate produse la Târgul „Confort Construct & Instal” de la Arad, dedicat construcţiilor. Furnizorii prezenţi spun că numărul comenzilor a crescut cu 200% faţă de anul trecut. Din această cauză, clienţii sunt nevoiţi să aştepte şi o lună pentru echipamente.
Târgul de construcţii de la Expo Internaţional Arad se desfășoară după o pauză de doi ani impusă de pandemia de COVID-19. Sunt expuse tehnologii şi materiale de construcţii, mobilier şi decoraţiuni interioare, echipamente şi materiale pentru instalaţii de încălzire, climatizare, electrice şi sanitare, energii regenerabile, imobiliare. Acestea sunt soluţii eficiente pentru reducerea costurilor utilităţilor. „Nu mai este cerere pentru centrale pe gaz, se merge pe surse regenerabile, pompe de căldură şi panouri fotovoltaice. Oamenii nu ştiu la ce să se aştepte când e vorba de gaz, se tem că vor fi probleme în furnizare din cauza războiului sau că preţurile vor creşte tot mai mult de la un an la altul”, a spus reprezentantul unei companii de profil.
Numărul de comenzi a crescut enorm
Mai multe firme care expun sisteme fotovoltaice au şi sisteme de încălzire, cum ar fi centralele pe gaz. Acestea nu mai sunt căutate la fel de mult ca în anii trecuţi.
„Interesul este major şi cererea este foarte mare. Numărul de comenzi a crescut enorm, dar problema este cu livrarea echipamentelor, există o listă de componente pentru care se aşteaptă de la 30 de zile în sus, cum ar fi invertoarele, dar acum încep să fie probleme şi cu panourile fotovoltaice”, a declarat Silviu Galea.
Un alt furnizor spune că din cauza cererii mari, clienţii aşteaptă o lună pentru a primi toate componentele sistemului. Cea mai mare problemă este lipsa invertoarelor de pe piaţă.
„Faţă de anul trecut, comenzile au crescut cu peste 200%. De când s-a mărit preţul la energie, toată lumea îşi doreşte panouri fotovoltaice şi să devină prosumator. Oamenii au fost încurajaţi şi de reglementările apărute recent care permit compensarea ‘unu la unu’. Deşi nu este un târg dedicat, ci unul de primăvară, avem în permanenţă clienţi la standul nostru. Am fost şi la târguri dedicate şi nu am avut atât de mulţi clienţi. Totuşi, din cauza lipsei de materiale, pe fondul pandemiei, războiului şi cererii foarte mari, există întârzieri în livrarea componentelor pentru aceste sisteme”, a declarat Constantin Măgureanu, reprezentant al unei companii de profil.
Declarație controversată a unui primar PNL din județul Bacău.
Zilele trecute, cel care conduce comuna băcăuană Cleja de 10 ani, pe numele său Petru Iștoc,...
Arest la domiciliu pentru un profesor din județul Argeș, după ce procurorii l-au reținut pe acesta în weekend, sub acuzația de agresiune sexuală.
Profesorul este...
Săptămâna aceasta, PSD nu a mai ieșit de la guvernare, ci a transmis că are planuri mari.
Mai precis, un program de relansare economică, pe...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
