Actualul președinte al Franței, centristul Emmanuel Macron, se va confrunta în finala prezidențială din 24 aprilie, cu politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen. Potrivit unui sondaj Ipsos cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat după ce secțiile de votare s-au închis duminică, Emmanuel Macron ar câștiga 54% din voturile populare pe 24 aprilie, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că nu știu cu cine vor vota.
Sondajul sugerează că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Marine Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul dintre cei 12 candidați din primul tur care a susținut un discurs după rezultatul alegerilor. Emmanuel Macron le-a mulțumit francezilor care l-au votat, dar și celorlalți candidați, cerând simpatizanților săi să-l susțină după această seară.
Macron, mesaj critic la adresa lui Marine Le Pen
„Am fost peste 36 de milioane pentru a ne afirma acest drept de vot. Încrederea voastră mă onorează, mă obligă și mă angajează”, a declarat președintele în funcție Emmanuel Macron în primul discurs după rezultatul primului tur al alegerilor.
Emmanuel Macron le-a cerut alegătorilor francezi să-l voteze pentru a împiedica extremă dreaptă să preia puterea în Franța. El a mai declarat că speră să-i convingă pe cei care nu au votat sau care au votat candidați extremi. Nu s-a decis încă nimic, a transmis președintele francez.
„Îi invit pe toți, inclusiv pe cei care nu m-au votat în primul tur, să se ralieze în spatele nostru. Aplicarea populismului și xenofobiei – asta nu este Franța””, a mai declarat președintele Emmanuel Macron.
Diferența de programe între Macron și Le Pen este substanțială de la economie la relația cu Uniunea Europeană și NATO, războiul din Ucraina și atitudinea față de Putin, până la imigrație și politică de mediu. În timp ce primul este un liberal internaționalist, a doua este o naționalistă care, deși și-a moderat unele politici și mai ales tonul, rămâne o politiciană populistă, chiar dacă eticheta de extremă dreaptă este mai puțin potrivită acum decât în urmă cu cinci ani.
