Aflat la Craiova, președintele Klaus Iohannis le-a atras atenția reprezentanților administrației locale că e timpul să se pună pe treabă, acum că tot vor avea și cu ce, referindu-se la proaspăta veste potrivit căreia, aproximativ 80 miliarde de euro vor putea fi folosiți pentru reclădirea țării.
Klaus Iohannis: „De asta m-am bătut acolo pentru bani europeni, nu pentru mine, ci pentru România”
Tranșant cum îl știm (cel puțin așa cum s-a dovedit a fi în ultima perioadă), Iohannis a menționat că este esențial ca acești bani să fie folosiți cu cap, ținându-se cont de nevoile țării. Implementarea de proiecte județene este un prim pas spre „exploatarea” acestui ajutor din partea Uniunii Europene. De altfel, acordarea acestor fonduri va fi posibilă doar în cazul în care se vor prezenta proiecte doveditoare, aceasta fiind condiția principală impusă.
„La sosire în aeroport am avut și o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale. (…) Am avut un mesaj clar: construiți proiecte pentru bani europeni. Știți că am negociat 80 de miliarde de euro, bani europeni, pentru România, bani care vor putea fi folosiți în următorii ani cu mare succes. I-am invitat să pregătească din timp proiecte pentru Craiova, pentru județ, pentru întreaga regiune – infrastructură, dezvoltare economică, dezvoltarea sistemului educațional, fiindcă acești investitori au nevoie de mână de lucru calificată și toate acestea pot fi făcute și vor fi făcute folosind prioritar bani europeni. De asta m-am bătut acolo pentru bani europeni, nu pentru mine, ci pentru România și pentru dezvoltarea României, pentru restartarea României”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la Craiova.
Cabinetele stomatologice din șase școli bucureștene și o universitate rămân deschise pe toată perioada vacanței de vară și îi așteaptă pe toți elevii care au nevoie de tratamente stomatologice. Totul este gratuit, iar vizitele la stomatolog se fac în baza unei programări telefonice. Programul de funcționare al celor șase cabinete stomatologice este de la 8.00 la 15.00, în zilele de luni, miercuri și vineri, și 11.00 – 18.00, în zilele de marți și joi. În Sectorul 1 este deschis cabinetul de la LICEUL TEORETIC „NICOLAE IORGA”, BD. ION MIHALACHE, NR. 126, telefon 0752.154.701, în Sector 2 – COLEGIUL NAȚIONAL „CANTEMIR VODĂ”, BD. DACIA, NR. 60, telefon 0752.263.601, în Sector 3 – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 20, STR. PREVEDERII, NR. 19, telefon 0751.191.901, în Sector 4 – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 79, STR. CUZA VODĂ, NR. 51, telefon 0754.206.301, în Sector 5 – COLEGIUL TEHNIC „DUMITRU MOȚOC”, STR. SPĂTARUL PREDA, NR. 16, telefon 0753.123.901, iar în Sector 6 – ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 174 – CONSTANTIN BRÂNCUȘI, STR. ROȘIA MONTANĂ, NR. 41, telefon 0753.157.701. Totodată, studenții sunt așteptați la cabinetul din cadrul Universității Politehnice București, Complex Regie, Splaiul Independenței nr. 290, sector 6 (lângă Club Maxx) telefon call center 0374.887.887 (tasta 2).
Până acum, mii de elevi sau studenți au beneficiat de tratamente precum sigilări, detartraje, tratament carii, extracții dentare, în toate situațiile acestea fiind GRATUITE.
„Aproape 5.000 de tratamente stomatologice gratuite pentru elevi și studenți, în doar trei săptămâni de la deschiderea cabinetelor, pe perioada vacanței. Cabinetele sunt ultra-moderne, dotate cu aparatură de ultimă generație. Cadrele medicale sunt foarte bine pregătite și știu cum să-i abordeze pe copii, astfel încât să nu le fie teamă. Ne bucurăm să constatăm că tot mai mulți părinți vin cu încredere cu copiii la cabinetele stomatologice școlare, deschise pe perioada vacanței de vară în București. Pe 1 iulie am reușit să redeschidem câte un cabinet stomatologic școlar în fiecare sector din București dar și centrul stomatologic din Regie pentru studenți, tocmai pentru ca tinerii și elevii să beneficieze de consultații și tratamente stomatologice GRATUITE, pe perioada vacanței de vară. Acțiunea noastră se bucură de un real succes, dovadă fiind numărul mare de copii și studenți care au fost programați prin call center numai în primele zece zile de la deschiderea cabinetelor. Profesionalismul medicilor și asistenților din cadrul Rețelei de Medicină Școlară a ASSMB – Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București este apreciat atât de părinți cât și de copii. Prevenția este foarte importantă în ceea ce privește sănătatea copiilor dumneavoastră. Tocmai de aceea, Primăria Capitalei, prin ASSMB, a reușit, în urma investițiilor masive din ultimii ani, să doteze cabinetele stomatologice cu aparatură și instrumentar de ultimă generație.Avem și multe mesaje primite de la părinții ai căror copii au beneficiat de consultații și tratamente în cabinetele școlare, în ultimele zile, încântați de felul în care au fost primiți și tratați”, a dezvăluit Gabriela Firea.
Fostul ofițer MAI care era cercetat de procurori pe motiv că ar fi minţit legat de vizita sa în Israel la începutul pandemiei de coronavirus şi astfel a infectat zeci de medici şi alte persoane, printre care și membrii familiei sale, este nevinovat. Azi, Ministerul Public a comunicat că „procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilor și fals în declarații, fapte presupus comise de către o persoană infectată cu virusul SARS-COV-2 și internată în ziua de 5 martie 2020 la Spitalul de urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”. Nelu Lupu are 60 de ani, este ofiţer în rezervă, în prezent angajat la ADP Sector 4, iar după internarea sa, Spitalul Gerota a intrat în carantină din cauza numărului mare de bolnavi infectaţi.
„Urmare probatoriului administrat nu s-a putut stabili cert, cu argumente științifice, împrejurarea în care persoana internată s-a infectat și dacă aceasta a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate din Spitalul de Urgență ”Profesor Doctor Dimitrie Gerota”. În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienți, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa „inițială” de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgență ”Profesor Doctor Dimitrie Gerota” rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probațiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate. În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel și Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens, la întoarcerea în România din Israel. Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmate cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel. În ceea ce privește ”Formularul de evaluare a riscului infecțios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul de Urgență ”Profesor doctor Dimitrie Gerota”, precizăm că acesta este un document intern și a fost introdus și atașat foii de observație clinică generală la inițiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23.06.2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecții Asociate Asistenței Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenței infecțiilor. Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor. Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de ”zădărnicirea combaterii bolilor”, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de Covid-19 . Infracţiunea de ”fals în declaraţii” presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărului să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecințe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, se arată în comunicatul Ministerului Public.
Călin Popescu Tăriceanu nu se lasă convins că vestea alocării a aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană este ceva cu care să te lauzi. Liderul ALDE are și argumente, motivând că anterior negocierilor de la Bruxelles nu s-a discutat nimic în țară despre suma pe care ar trebui să o primească țara noastră, dar și că nu ar fi existat o dezbatere transparentă măcar între Guvernul Orban și Klaus Iohannis. Așa că Tăriceanu mai are acum un singur dor: președintele țării să dea seama în fața parlamentarilor vizavi de intențiile sale financiare!
„Să înceapă carnavalul! Dl Iohannis ne-a anunțat că după lupte seculare care au durat 4 zile și 4 nopți, România a repurtat un mare succes la Bruxelles.
În primul rând, am mari semne de întrebare că dl Iohannis a negociat ceva! Cu toții știm că dl Iohannis este doar un spectator la aceste negocieri și că este recunoscut pentru marea calitate că nu pune întrebări și acceptă în final ce i se dă!
În al doilea rând, eu aș defini un succes cam așa: îți propui să obții ceva, faci public ce vrei să obții și apoi compari ce ai obținut cu ce ți-ai propus! Știe oare vreun român ce și-a propus dl Iohannis de la aceste negocieri? A venit dl Iohannis în fața Parlamentului să spună care este interesul României în aceste negocieri? A condus o ședință de guvern în care să se consulte cu membrii Cabinetului cu privire la țintele pe care le urmărește?
În al treilea rând, din câte am reușit să citesc printre rânduri în media internațională (în cea românească deja a început fiesta și ridicarea soclului pentru statuia lui KWI) rezultatele noastre nu sunt chiar atât de spectaculoase. Pentru o țară care este acum a șasea ca mărime în UE alocarea este destul de modestă. Ca să nu mai spunem că toate aceste sume au destul de multe condiționări și aprobări suplimentare!
În consecință îl așteptăm pe dl Iohannis în fața Parlamentului pentru a explica națiunii ce și-a propus România de la aceste negocieri, ce a obținut și mai ales ce este de făcut ca acești bani să intre de-adevăratelea în economia românească și să nu rămână doar în pliantele de propagandă ale PNL!”, scrie Tăriceanu.
Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache a decis că e cazul să lămurească controversa legată de PUZ-ul Sectorului 1, cea mult discutată și răsdiscutată, atât de simpatizanți, cât și de opozanți. De-a lungul timpului, fel de fel de teorii au inundat spațiul public, vehiculându-se ideea că prin PUZ-ul agreat de primărie s-ar urmări, de fapt, defrișări masive ale Pădurii Băneasa, în scopul favorizării anumitor dezvoltatori imobiliari.
Defrișări în Pădurea Băneasa?
Intervievat de către cei de la DCNews, primarul Sectorului 1, Dan Tudorache a declarat că nici nu se pune problema de așa ceva. „Exclus! Exact prin PUZ coordonator al Sectorului 1 NU se mai permit defrișări în Pădurea Băneasa. De fapt, în urma obținerii avizului de la Garda Forestieră, toate terenurile care apar în amenajamentele silvice au fost propuse, prin PUZ, să treacă în extravilan, astfel, conform legii pădurilor, pe ele nu se va mai putea construi. Dacă ne raportăm la PUG Municipiul București, aprobat în 2000, prin PUZ Sector 1, scade intravilanul și crește suprafața de pădure, deci de spațiu verde real!”, a declarat Tudorache pentru publicația mai devreme menționată.
De asemenea, acesta a ținut să sublinieze că Pădurea Băneasa nu se va reîncadra în zona construibilă.
Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache: „NU SE VOR MAI PUTEA CONSTRUI BLOCURI ÎNTRE CASE!”
O altă întrebare aflată pe buzele tuturor se referă la contruirea blocurilor cu multe etaje în zonele de case. Primarul Sectorului 1 a declarat: „Chiar prin PUZ am reușit să creăm un mecanism de protejare a cvartalelor de case. Zonele de case, numite generic ca zone de L, vor permite construirea de locuințe INDIVIDUALE. Această măsură a fost luată pentru protejarea arealelor deja constituite cu o anumită tipologie de construcții, dar și pentru respectarea acestui principiu pentru zonele noi. Din experiența acumulată până acum, am constatat nemulțumirile cetățenilor legate de aceste “blocuri între case”, consecințe ale disfunctionalităților evidente generate de un regulament învechit, coroborat cu tendința ultimilor ani, de dezvoltare necontrolată, dar și cu vidul legislativ pentru acest segment. Pentru că NE PASĂ, am găsit o soluție în vederea rezolvării acestei probleme. După aprobarea PUZ-ului, NU SE VOR MAI PUTEA CONSTRUI BLOCURI ÎNTRE CASE!”, a mai spus acesta.
Referitor la controversa legată de construirea de noi blocuri pe spațiile verzi, Tudorache a menționat: „ Prin PUZ Sector 1 am gândit un regulament aparte pentru aceste cvartale, care au făcut obiectul sistematizării verticale, prin decretele de construire a acestora. Pentru prima dată după 1989, am gândit un astfel de instrument.
Ansamblurile de locuințe colective realizate prin efectul operațiunilor de sistematizare pe baza planurilor urbanistice (detalii de sistematizare), aprobate anterior anului 1990, reprezintă ansambluri constituite din punct de vedere urbanistic, conținând, pe lângă clădirile de locuit de tip condominiu, amenajările și dotările necesare asigurării unui mediu de viață corespunzător locuitorilor, cum ar fi: spații verzi, locuri de joacă, alei pietonale și auto, parcări, platforme gospodărești etc. În acest context, amenajările spațiului public aferent ansamblurilor de locuințe colective au caracter de utilitate publică.
Spațiile verzi din aceste ansambluri reprezintă “spații verzi aferente locuințelor de tip condominiu” în sensul art. 4, litera j) al Legii 24/ 2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților și se supun regimului juridic stabilit prin art. 71 al OUG 195/ 2005 privind protecția mediului.
Prin urmare, parcelele afectate de detaliile de sistematizare și retrocedate foștilor proprietari expropriați urmează a fi transferate în domeniul public sau privat al municipiului București, după caz, prin oricare din modalitățile prevăzute de lege.”, a adăugat Dan Tudorache.
Admiratorii înfocați ai lui Petre Daea pot răsufla liniștiți. Șocul dispariției fostului ministru al Agriculturii de pe Facebook e pe cale să devină doar o amintire, dat fiind că Daea a anunțat victorios că își va relua postările obișnuite. Bine, nu chiar obișnuite, deoarece fostul ministru nu mai poate zburda prin lanuri de porumb ca în vremurile sale de glorie, însă anunțul lui Daea poate să însemne că, de azi înainte, își va ține fanii la curent cu activitățile sale de om simplu. Petre Daea și-a făcut pagină de Facebook în vara lui 2017, însă scrie că acum câteva luni și-a pierdut contul, din cauza unor persoane care au dorit să pună punct comunicărilor sale pline de miez.
Dragi prieteni, Dragi fermieri, Dragi colegi,
Vă anunț că de astăzi revin în comunicare pe Facebook.
Timp de aproape 2 luni am căutat soluții tehnice pentru a-mi recupera pagina distrusă de către ”interesații” comunicării mele.
Am reușit parțial.
Doresc să le mulțumesc celor care m-au ajutat. Vă mulțumesc tuturor celor care mi-ați rămas fideli.
Cu admirație pentru toți și cu gândul bun pentru țară, rămân consecvent în abordarea temelor din domeniul consacrării profesionale, sperând în binele tuturor și succesul fiecăruia.
Cu prețuire, Sănătate tuturor!”, scrie azi Daea pe Facebook. Numai că pe 15 iulie, același Daea a reușit inclusiv să își schimbe fotografia de copertă, semn că își pregătea o revenire glorioasă.
Daea a mai fost ministru al Agriculturii în perioada 14 iulie–28 decembrie 2004 în guvernul condus de Adrian Năstase, iar între ianuarie 2017 și noiembrie 2019 a fost ministru al agriculturii în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. E bine de știut că activitatea politică a domnului Daea a inclus și perioada 1970–1989, când a fost membru al Partidului Comunist Român.
Cu toate că, atât președintele Iohannis, cât și premierul Ludovic Orban se declară complet mulțumiți, nu același lucru se poate spune și despre Marcel Ciolacu care, haideți să fim serioși, face, totuși, parte din Opoziție, așadar atitudinea firească este întocmai cea de rezolvă, de iscoadă și de nemulțumire. Potrivit liderului PSD, Guvernul Orban nu ar mai avea acum nicio scuză să nu mărească pensiile cu 40%, ori să dubleze alocațiile.
Ciolacu: PNL ar trebui să dubleze alocațiile și să crească pensiile cu 40%
”Dacă ar fi să dăm crezare anunțului triumfalist al președintelui Iohannis de la Bruxelles, Guvernul PNL trebuie să dubleze alocațiile și să crească pensiile cu 40%. Nu mai are nicio scuză! Faceți investițiile din bani europeni și creșteți puterea de cumpărare a românilor!
În același mesaj, președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu se declară sceptic în legătură cu natura banilor despre care se vorbește, cerându-i premierului să ne spună nou, tuturor, câți din acești bani sunt împrumuturi și câți alocări nerambursabile, sugerând posibilitatea ca România să se afunde pe viitor și mai mult în datorii externe.
„Îl aștept pe Orban să le spună românilor câți din acești bani sunt de fapt împrumuturi și nu alocări nerambursabile, câți sunt pentru relansarea economică rapidă și câți sunt pentru exercițiul financiar 2021-2027.”, scrie Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.
Ludovic Orban e mulțumit! Atât de mulțumit încât exultă la scenă deschisă și laudă eforturile președintelui Klaus Iohannis, cât și ultima sa victorie, cea întâmplată la ultimul summit UE, unde România a obținut suma de 79,9 miliarde de euro. Și cum banii nu-s puțini, Ludovic Orban pare că s-a și gândit ce să facă cu ei. În opinia premierului, cel mai bun plan este Planul Național Strategic. Rămâne de văzut cât de eficient vor fi cheltuiți banii, totuși. De la teorie la practică este mereu cale lungă.
Ludovic Orban: „România a obținut o sumă cum n-a avut niciodată în ultimii ani”
„Viitorul sună bine pentru România și pentru Europa. După zile de negocieri febrile a ieșit fumul alb, iar summitul UE a luat decizia mult așteptată de cetățenii europeni. Datorită eforturilor deosebite depuse de președintele Klaus Iohannis, România a obținut o sumă cum n-a avut niciodată în ultimii ani. Odată decizia luată noi va trebui să accelerăm toate procedurile privitor la bugetul UE 2021-2017. De asemenea, va trebui să pregătim Planul Național Strategic, iar Ministerul Fondurilor Europene va trebui să accelereze planul de Reziliență și Recuperare, astfel încât să fundamentăm solicitările de finanțare.
De asemenea, Ludovic Orban nu a ratat ocazia de a puncta încă odată faptul că eforturile președintelui au fost răsplătite, declarând că acesta a obținut un rezultat foarte bun. Probabil contrar așteptărilor?
„Apreciez în mod deosebit rezultatele și abilitatea remarcabilă a președintelui Klaus Iohannis, care a obținut un rezultat foarte bun.”, a mai spus premierul Ludovic Orban.
Vestea că România are la dispoziție 79,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană este bună sau mai puțin bună în funcție de unghiul din care o privești. Unghiul politic, mai precis, pentru că europarlamentarii români au opinii diametral opuse, în concordanță cu partidul din care fac parte. Dacă liberalii exultă în fața sumei, social democrații consideră că se putea mai bine și mai bun, însă nu au avut cu cine. Această din urmă opinie este o sinteză a unei analize publicate de Victor Negrescu, social democrat de mic și ales europarlamentar la o vârstă destul de „fragedă”. Negrescu spune că România nu a existat la negocieri, suma obținută fiind nesatisfăcătoare. Europarlamentarul face totodată și o comparație cu alte state europene, care au primit un ajutor mult mai avantajos.
„Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European.
Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19. Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene.
Ce trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere: minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare) din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi) creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România regula N+3 aplicată planului de relansare mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare fără resurse proprii care să coste prea mult România Și lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanții României.
Țara noastră are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru România dar nu au făcut parte din echipa de negociere, ținută la secret. Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați. Sunt trist pentru România și dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort național, pur și simplu, s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite. Credeți-mă că nu am nimic de împărțit cu nimeni, preferam doar ca România să obțină ce trebuie. Știu că puteam mai mult.
Mai exact, așa cum am estimat în articolul postat în urmă cu câteva zile, am plecat cu traista plină de promisiuni și am venit cu ea goală. România nu a existat. Rarele apariții ale reprezentantului României au fost alături de premierul controversat și contestat al Bulgariei, Boiko Borisov. Imaginile spun multe privind influența României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeți pe mine, puteți să citiți postările LIVE de la Consiliul European ale Politico.
Ce au obținut alte state: Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor Alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300M de milioane pentru Slovenia, 200M pentru Belgia, 100M pentru Cipru și 100M pentru Finlanda 5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard) Ungaria a obținut un mecanism greu de implementat pentru statul de drept Spania și Italia au obținut o punctare mai mare a criteriului medical la alocarea banilor europeni Germania a obținut consensul la primul Consiliu din președinția sa (asta înseamnă o Președinție la Consiliul UE de succes) Macron a arătat că este un lider care livrează și negociază dur Polonia și Cehia au obținut un posibil acces la Fondul de Tranziție Ecologic fără să își asume angajamentul privind zero emisii în 2050 Olanda a obținut creșterea procentajului primit din taxele vamale comunitare la 25%. Putem profita și noi dacă vom învăța să le colectăm. Și lista celorlalți continuă.
Uniunea Europeană reprezintă cel mai de succes proiect la nivel mondial. Planul de relansare economică este istoric prin faptul că ne împrumutăm împreună, dar este mai puțin ambițios decât forma sa inițială. Parlamentul European a solicitat mai multe fonduri și a explicat de unde pot să vină resursele. Europa putea mai mult. Este nevoie să înceapă rapid dezbaterile privind viitorul Europei și să reformăm acest proiect pentru a-l aduce mai aproape de valorile europene comune, mai exact de cetățeanul european.
Europarlamentarul Rareș Bogdan nu scapă ocazia de a comenta pe marginea celor 79,9 miliarde de euro pe care România îi va primi ca sprijin de la Uniunea Europeană. Ca să dovedească faptul că nu a fost chiar degeaba trimis în Parlamentul European, dar și că se pricepe la mecanism, liberalul își permite chiar să dea câteva sfaturi: e bine că s-au dat, dar trebuie și să știi să îi folosești!
„Victorie uriașă marca Klaus Iohannis după 4 zile și 4 nopți de negocieri fără precedent. Prestație excelentă și foarte aplicată a Președintelui României. Pas cu Pas a obținut TOT ce se putea obține pentru ROMÂNIA. De acum doar să înțelegem ce e cu acești bani și mai ales ce trebuie să facem cu ei. Președintele i-a obținut pentru modernizarea și reclădirea marilor sisteme publice ale țării, de acum trebuie realizate și implementate proiectele, pornită execuția și finalizate. Adică mai pe românește, trebuie aduși acești bani spre noi. UE îți dă, nu îți bagă însă și în traistă. Președintele României s-a luptat pentru ca România să beneficieze de o sumă absolut fantastică, impresionantă de-a dreptul. Acum la TREABĂ! Sunt convins că și acest lucru se va întâmpla sub atenta sa supraveghere. Un adevărat plan MARSHAL pentru România”, opinează Rareș Bogdan.
În această dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat că în urma discuțiilor, Consiliului European a stabilit că suma care va reveni României este de 79,9 miliarde de euro: „pentru a construi spitale, şcoli, pentru a moderniza marile sisteme publice. Este, de asemenea, foarte important de ştiut că o parte semnificativă din aceşti bani vor fi folosiţi pentru relansare, pentru revigorare economică”.
Alegerile locale de anul acesta au fost învăluite multă vreme în mister. Ba se fac, ba nu se fac, ba hai că mai așteptăm. Cumva, vorbim despre o situație normală în care prudența este firească, având în vedere situația anormală legată de pandemia de coronavirus. Chiar și-așa, se pare că o dată a fost, totuși, aleasă, dată în care se vor organiza alegerile locale – până la noi directive, firește – având în vedere situația incertă. În astfel de situații, nimic nu poate fi sigur.
27 septembrie, data alegerilor locale
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot începe de luni strângerea de semnături de susţinere a candidaturilor pentru consilii locale, consilii judeţene, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Capitalei. Potrivit noilor dispoziții garantate de Legea nr. 135/2020, alegerile sunt programate pentru data de 27 septembrie 2020.
Astfel, începând cu intrarea acesteia în vigoare, 20 iulie 2020, toți cei menționați anterior pot începe strângerea de semnături necesare pentru intrarea în cursa electorală.
Bine știut este că perioada de înregistrare a alianţelor electorale este 7 – 11 august, î timp ce perioada de depunere a candidaturilor este 7 – 18 august.
Campania electorală oficială va începe în data de 28 august şi se va termina în data de 26 septembrie, când orice manifestare politică în acest sens va fi interzisă.
Directiva privind spălarea banilor, pentru care România și-a luat amendă de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, naște monștri. Doi miniștri ai Justiției – Tudorel Toader și Ana Birchall, își ascut colții unul la altul și se învinovățesc reciproc pentru amenda de 3 milioane de euro. Adevărul e dincolo de noi, era replica dintr-un serial celebru, însă într-adevăr, întrebarea rămâne: cine va plăti amenda în afară de toți românii, din buzunarele lor?
„România a fost condamnată pentru prima dată de CJUE la plata unei sume de 3 milioane de euro pentru netranspunerea în termen a unei directive europene importante: Directiva privind spălarea banilor. Cine răspunde, cine este responsabil, cum și de la cine se va recupera această sumă sunt întrebări firești. În loc să clarifice aceste aspecte, asumat, cu responsabilitate și demnitate, domnul Tudorel Toader, penalistul și constituționalistul, are obrăznicia să dea replici savante pe Facebook, deși este principalul responsabil pentru condamnarea României de către CJUE, cetățenii români fiind astfel prejudiciați cu 3 milioane de euro.
Cum se va recupera această sumă și cine o va plăti sunt întrebări absolut legitime și îi reamintesc domnului profesor Toader că este destul de posibil să se afle în sfera penalului. Fapta sa constituie cel puțin neglijență în serviciu, dacă nu chiar abuz în serviciu, dacă ne raportăm și la ultimele sale declarații publice din care rezultă nu numai că știa, dar era și conștient că avea obligația profesională să transpună această directivă. Nu a făcut-o, fiind astfel fie în folosul, fie la sugestia/ opoziția altor persoane, conform propriilor declarații. Este evident astfel că nu poate fi invocată simpla greșeală sau simpla omisiune! Domnul profesor și ministru autointitulat tehnocrat nu are cum să nu știe că obligația de a transpune în termen directivele europene reiese din Constituție și din Tratatul de aderare al României la UE. Așadar, vorbim de obligații la nivel de legislație primară astfel că nici deciziile CCR nu îl ajută. Instituțiile competente ar trebui să clarifice aceste aspecte.
Prejudiciul nu este de neglijat, dar cumulează pensia specială cu mai multe venituri și se poate descurca, nu? Așa cum am mai spus, nu mi se pare normal ca această sumă să fie plătită de românii care nu au nicio vină pentru lipsa de responsabilitate a unor miniștri sau conducători de autorități publice. Legea chiar trebuie să fie egală pentru toți! P.S. Domnul profesor este obișnuit să fie la limita legalității: S-a autopropus în Comisia de la Veneția (și nu a demisionat nici după ce a contribuit la rușinea condamnării României de către CEDO), și-a alocat loc de notar pentru a-și aduce fiul de la țară la oraș că se pare că altfel nu prindea post, și-a angajat fiul asistent la facultate. Bineînțeles, acolo știa drept penal și de aceea le-a realizat numai cu semnătura altor persoane! Va rog dați share oameni buni, să se afle adevărul.
Zilele acestea, și Tudorel Toader pasa pisica: „Ca să îți aduci aminte trebuie să ai…minte, dar poate ne ajuta transcriptul de la Guvern. „Ce vor spune alegătorii noștri din străinătate, despre așa măsură” a mai adăugat respectiva doamnă. Au fost argumentele pentru care nu s-a agreat promovarea unei OUG pentru transpunerea Directivei privind spălarea banilor. PS: ulterior, în spațiul public, s-a vorbit ceva și despre acțiunile la purtător.
…Cu evlavie, Ana Birchall face mătănii la zidul democrației europene fără să ne spună de ce nu a promovat ea OUG pentru transpunerea Directivei privind spălărea banilor!”.
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.
Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
