Vestea că România are la dispoziție 79,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană este bună sau mai puțin bună în funcție de unghiul din care o privești. Unghiul politic, mai precis, pentru că europarlamentarii români au opinii diametral opuse, în concordanță cu partidul din care fac parte. Dacă liberalii exultă în fața sumei, social democrații consideră că se putea mai bine și mai bun, însă nu au avut cu cine. Această din urmă opinie este o sinteză a unei analize publicate de Victor Negrescu, social democrat de mic și ales europarlamentar la o vârstă destul de „fragedă”. Negrescu spune că România nu a existat la negocieri, suma obținută fiind nesatisfăcătoare. Europarlamentarul face totodată și o comparație cu alte state europene, care au primit un ajutor mult mai avantajos.
„Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European.
Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19. Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene.
Ce trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere:
minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare)
din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi)
creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România
regula N+3 aplicată planului de relansare
mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes
să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen
alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană
un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România
un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare
fără resurse proprii care să coste prea mult România
Și lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanții României.
Țara noastră are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru România dar nu au făcut parte din echipa de negociere, ținută la secret. Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați. Sunt trist pentru România și dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort național, pur și simplu, s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite. Credeți-mă că nu am nimic de împărțit cu nimeni, preferam doar ca România să obțină ce trebuie. Știu că puteam mai mult.
Mai exact, așa cum am estimat în articolul postat în urmă cu câteva zile, am plecat cu traista plină de promisiuni și am venit cu ea goală. România nu a existat. Rarele apariții ale reprezentantului României au fost alături de premierul controversat și contestat al Bulgariei, Boiko Borisov. Imaginile spun multe privind influența României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeți pe mine, puteți să citiți postările LIVE de la Consiliul European ale Politico.
Ce au obținut alte state:
Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor
Alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 de milioane pentru Germania, 300M de milioane pentru Slovenia, 200M pentru Belgia, 100M pentru Cipru și 100M pentru Finlanda
5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)
Ungaria a obținut un mecanism greu de implementat pentru statul de drept
Spania și Italia au obținut o punctare mai mare a criteriului medical la alocarea banilor europeni
Germania a obținut consensul la primul Consiliu din președinția sa (asta înseamnă o Președinție la Consiliul UE de succes)
Macron a arătat că este un lider care livrează și negociază dur
Polonia și Cehia au obținut un posibil acces la Fondul de Tranziție Ecologic fără să își asume angajamentul privind zero emisii în 2050
Olanda a obținut creșterea procentajului primit din taxele vamale comunitare la 25%. Putem profita și noi dacă vom învăța să le colectăm.
Și lista celorlalți continuă.
Uniunea Europeană reprezintă cel mai de succes proiect la nivel mondial. Planul de relansare economică este istoric prin faptul că ne împrumutăm împreună, dar este mai puțin ambițios decât forma sa inițială. Parlamentul European a solicitat mai multe fonduri și a explicat de unde pot să vină resursele. Europa putea mai mult. Este nevoie să înceapă rapid dezbaterile privind viitorul Europei și să reformăm acest proiect pentru a-l aduce mai aproape de valorile europene comune, mai exact de cetățeanul european.
