Afacerile cu deșeuri menajere sunt în top și avem deja și o „mafie a gunoaielor” care câștigă sume colosale, de ordinul sutelor de milioane de lei, prin sortarea fictivă a sute de mii de tone de deșeuri care în realitate sunt depozitate în gropi de gunoi ilegale.

Cea mai gravă situație este în jurul Bucureștiului. A devenit o temă de dezbatere și în campania pentru Primăria Generală a Capitalei faptul că „Bucureștiul pute” din cauza mirosurilor aduse de vânt dinspre Chiajna, Vidra sau Iridex. Sub presiunea cantităților tot mai mari de gunoaie menajere colectate din sectoarele Capitalei, au început să apară pe străzile de la perfierie „stații de transfer” clandestine iar în zonele din apropierea Bucureștiului apar gropi de gunoi ilegale, în care sunt depozitate cantități imense de deșeuri.

La Oltenița – Ulmeni, cea mai mare groapă ilegală de gunoi din Europa. „Damful” ajunge și în Bulgaria

„Ziarul de Investigații” a mai scris recent despre „tunurile” pe care le dă Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, în gestionarea sistemului de  colectare a deșeurilor din Hunedoara, dar și despre afacerile ilegale din București. Firma lui Ciuclea este implicată și în cel mai nou „tun” din afacerile cu deșeuri menajere care constă în înființarea unei gropi de gunoi ilegale în zona  comunei Ulmeni, situată în Călărași, la 11 km de Oltenița. Din punct de vedere administrativ, groapa e situată pe teritoriul Olteniței, dar poluarea masivă e la Ulmeni.

Este probabil cea mai mare groapă ilegală de gunoi din Europa, pentru că în mai puțin de un an de zile, din toamna lui 2019 până în prezent, au fost depozitate aici peste 150.000 de tone de deșeuri, de la gunoi menajer sau deșeuri spitalicești la deșeuri care conțin substanțe extrem de periculoase și metale grele.

La groapa de la granița comunei Ulmeni sunt aduse zilnic, cu TIR-urile, 1.500 de tone de deșeuri, de la un depozit din Tunari și din stații de transfer din București, Voluntari, Giurgiu, Călărași, Constanța, etc. Cine plătește este servit. În numai un an, zona a fost poluată prin infestarea pânzei freatice cu metale grele, dar și prin mirosuri greu de suportat. Au fost reclamații și de peste graniță, din Bulgaria, pentru mirosul care traversează Dunărea când vântul bate spre sud.

VIP-ul din spatele afaceri, Nelu Iordache – „Regele asfaltului”

Dezastrul ecologic a fost dezvăluit de Asociația „Cetățeni Ulmeni”, care încearcă să sensibilizeze opinia publică după ce Garda de Mediu s-a limitat la controale soldate cu amenzi simbolice. Explicația este că în spatele acestei afaceri se află Nelu Iordache, un apropiat al premierului Ludovic Orban și probabil că nu-i o simplă coincidență faptul că afacerea a fost demarată în toamna lui 2019, odată cu intrarea lui Orban în Palatul Victoria.

„Sub pretextul sortării deșeurilor lângă Ulmeni a fost amplasată cea mai periculoasă bombă ecologică din Europa cu o suprafață de peste 100 ha și cu o cantitate cumulată de peste 150.000 tone deșeuri menajere provenite din Municipiul București, amestecate cu deșeuri toxice care generează o poluare permanentă și distruge sănătatea locuitorilor care au avut neșansa de a trăi în zona vizată de politicienii foarte cunoscuți din București și Voluntari, asociați în acestă distrugere cu Nelu Iordache, un afacerist cu numeroase condamnări, camuflat în spatele societăților Utiltrailer SA și Cassano Metal SRL”, se spune în apelul Asociației „Cetățeni Ulmeni”.

Așadar, la vedere sunt cele două societăți, Utiltrailer SA, la ampasamentul din Tunari și Cassano Metal SRL, la amplasamentul din Ulmeni, care în toamna lui 2019 s-au lansat în afacerile de reciclare (fictivă) de deșeurilor. Cele două societăți au autorizații de mediu pentru sortarea deșeurilor, eliberate ilegal de Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, prin Gabriela Dorojan, pentru amplasamentul din Tunari și de Agenția pentru Protecția Mediului Călărași, prin Steluța Boitan, pentru amplasamentul din Ulmeni, Călărași.

Printre intermediari, Supercom SA, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea

În această afacere este implicată și Supercom SA București, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea. Supercom SA transportă deşeurile colectate de pe raza Sectorului 2 la o „staţie de transfer” improvizată, din str. Gherghiţei nr. 23C, iar de aici deșeurile intră pe circuitul către Utiltrailer SA și Cassano Metal SRL.

La controalele efectuate de Garda de Mediu la „stația de transfer” de pe strada Gherghiței, comisarii au descoperit că Supercom-ul lui Ciuclea mai deținea o „stație de transfer”, la fel de ilegală , pe strada Pădurii, în apropiere de Otopeni.

Din combinație mai fac parte Salubritate și Deszăpezire S3 SRL, care operează platforma din Drumul Lunca Vișagului nr. 42-60 din Sectorul 3, Salubritate Fapte 5 SA, care operează platforma din strada Doctor Constantin Istrati nr. 52-54, Sector 5 și 3R Green SRL, care deține o platformă de transfer în Chitila, pe strada Fortului nr. 31  și ca și ceilalți „operatori” de afaceri ilegale facilitează transportarea ilegală a deșeurilor către groapa de gunoi de la Ulmeni.

Ținta afacerii: banii cheltuiți de primării pentru sortarea și reciclarea deșeurilor

Rețeta afacerii e simplă. Sunt vizați banii pe care primăriile îi alocă pentru reciclarea deșeurilor, bani care sunt încasați cu toate că sortarea nu are loc, deșeurile colectate, în special din sectoarele Bucureștiului, fiind depozitate pe platforma de la Tunari, de unde sunt transportate cu TIR-urile la Ulmeni.

Cassano Metal și Utiltrailer raportează fictiv către primării selectarea unei cantități de deșeuri pentru atingerea obiectivelor pe care aceste primării le au ca obligații de mediu, iar cu complicitatea funcționarilor primăriilor se fac plățile ilegale de la bugetele locale către Cassano Metal și Utiltrailer.

Și ar mai fi ceva.

„Odată cu încasarea tarifului aferent deșeurilor de la cetățenii din București și Ilfov se încasează și taxa pe economia circulară, impusă la nivelul anului 2020 în cuantum de 80 lei pe tonă, această taxă nu este virată la Fondul de Mediu nici de către Cassano Metal nici de către Utiltrailer, fiind un caz clasic de evaziune fiscală făcut cu sprijinul funcționarilor publici din cadrul unităților administrativ teritoriale din București și Ilfov”

se spune în apelul Asociației „Cetățeni Ulmeni”.

Ce obligații fiscale sunt „evitate” prin afacerile ilegale cu deșeuri

Potrivit „Calendarului fiscal” al Administrației Fondului de Mediu, de la data de 27 ianuarie 2020 au intrat în vigoare modificările aduse Ordonanței de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, prin care au fost au fost majorate unele taxe și introduse noi taxe. Spre exemplu, Unitățile Administrativ-Teritoriale, respectiv primăriile trebuie ca, începând cu data de 27 ianuarie „să plătească 50 lei/tonă, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 din OUG nr. 196/2005 a cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare și alte forme de valorificare”.

De la aceeași dată și tot în baza modificărilor Ordonanței 195, proprietarii sau administratorii de depozite „trebuie să plătească contribuția pentru economia circulară pentru deșeurile municipale, deșeuri din construcții și desființări, destinate a fi eliminate prin depozitare”. De la 1 ianuarie, taxa pentru economia circulară este de 80 de lei pe tona de deșeuri. Clar, concis și la obiect.

„Tunul” dat Fondului de Mediu – 230 milioande de lei. „Țeapa” dată Bugetului de Stat – 37 de milioane de lei

Din toamna anului trecut și până în prezent, au fost depozitate ilegal la groapa de gunoi de la Ulmeni aproximativ 150.000 de tone de deșeuri menajere. La o cantitate de 150.000 de tone de deșeuri care sunt depozitate ilegal, ar trebui plătită o sumă de aproximativ 210.000.000 lei către Fondul de Mediu. Dar această sumă este și purtătoare de TVA, și în acest caz avem și o „țeapă” dată Bugetului de Stat, în valoare de 33.529.000 lei.

Prin raportări fictive, respectiv prin falsele declarații cu privire la reciclarea a 70% din materialele reciclabile, o operațiune care nu se realizează în realitate, se evită și plata către Administrația Fondului de Mediu, de către Primăriile Sector 2, Sector 3 și Sector 5 a contribuției de 50 lei/tonă. Practic, vânzarea reciclabilelor care în mod real nu au fost sortate, scade în mod fals plata contribuției.

Spre exemplu, de pe raza Primăriei Sectorului 2, firma Supercom a fostului senator PSD Ilie Ciuclea a adus, din toamna lui 2019 până în prezent, aproximativ 70.000 tone de deșeuri. Luând în considerare procentul fals de reciclare de 70% rezultă o cantitate de 49.000 tone de tone de deșeuri „reciclate” doar pe hârtie, pentru care Primăria Sectorului 2 ar fi trebuit să plătească la Administrația Fondului pentru Mediu taxa de 50 lei, ceea ce înseamnă o fraudă de 2.450.000 lei. TVA-ul aferent, în valoare de 391.000 lei, este „țeapa” dată Bugetului de Stat. La fel stau lucrurile și în cazul Primăriei Sectorului 3 și Primăriei Sectorului 5.

La aceste prejudicii, se adaugă obligațiile către Administrația Fondului de Mediu a societății care administrează groapa de la Ulmeni și care ar fi trebuit să pătească o contribuție pentru economia circulară de 80 lei/tona depozitată, plus TVA. La o cantitate de peste 150.000 tone depozitate, ar fi trebuit plătită la Fondul de Mediu suma de 12.000.000 lei, iar la Bugetul de Stat un TVA în valoare totală de 1.915.000 lei.

Administrația Fondului de Mediu se alege cu un prejudiciu de aproape 230.000.000 lei. Iar prejudiciul adus Bugetului de Stat prin neplata TVA este de aproape 37 de milioane de lei.

Studiu de impact: la mercur, concentrație de 5 mg/kg, de 5 ori mai mare decât limita de alertă, de 1 mg/kg

În zonă au fost realizate, cu ajutorul asociațiilor de protecția mediului, mai multe măsurători, studii de impact și analize, și acestea au confirmat nivelul crescut al poluării din zona comunei Ulmeni. Conform acestor măsurători, solul prezintă depășiri ale valorilor pragurilor de intervenție pentru majoritatea metalelor investigate, respectiv stibiu, argint, cadmiu, cobalt, mercur, molibden, zinc și staniu.

Situația cea mai periculoasă este la mercur, ai cărui vapori au o toxicitate extrem de mare iar intoxicația cu mercur produce leziuni cerebrale și ale căilor respiratorii. Conform Ordinului 756/1997 pentru soluri sensibile, valoarea de alertă este de 1 mg/kg, iar valoarea de intervenție este de 2 mg/kg.La groapa de la Ulmeni s-au înregistrat depășiri ale pragului de intervenție, cea mai mare valoare înregistrată fiind de 5 mg/kg.

De asemenea, măsurătorile au evidențiat valori depășite pentru pulberi totale în suspensie, amoniac și hidrogen sulfurat.

Primăria Ulmeni cere stoparea depozitării deșeurilor, comisarii Gărzii de Mediu se fac că nu observă poluarea

Primarul interimar din comuna Ulmeni, Ion Cătană, care este de fapt viceprimar cu atribuțiuni delegate, a sesizat Garda de Mediu prin adresa nr 855/17.02.2020 cu privire la existența acestui focar de infecție, în care sunt depozitate deșeuri periculoase.

„Am sesizat că pe teritoriul administrativ al localității Oltenița își desfășoară activitatea de tratare și eliminare a deșeurilor nepericuloase două societăți. Tot în această sesizare am semnalat că această zonă de depozitare a devenit o adevărată groapă de gunoi, un focar de infecție pentru locuitorii comunei Ulmeni. În urma sesizării mele am primit un răspuns de la Garda de Mediu, prin adresa 363/15.04.2020, prin care ne înștiința că în urma controlului efectuat la aceste societăți au fost identificate o serie de neconformități și ca urmare ambele societăți au fost sancționate cu amenzi de câte 100.000 de lei fiecare”

spune primarul din Ulmeni.

Așadar, după ce au văzut cu ochii lor groapa de gunoi de la Ulmeni și cu siguranță au constatat la fața locului poluarea care este reclamată și din Bulgaria, comisarii de la Garda de Mediu nu au suspendat activitatea, rezumându-se la aplicarea unor amenzi de câte o sută de mii de lei celor două firme.

Ce reprezintă 200.000 de lei pe lângă cele 267.000.000 de lei, valoarea „tunurilor” date statului de „mafia gunoaielor”? Dar, evident, pierderea cea mai mare, care nu poate fi calculată în bani, este punerea în pericol a sănătății locuitorilor din Ulmeni!

Ziarul de Investigații