CTP atacă BOR, așa cum BOR a atacat toate regulile, comparând pandemia cu revoluția și restricțiile de bun simț cu o asuprire imaginară. ÎPS Teodosie, cunoscut și drept Șpagoveanu prin cercurile mai selecte, a apelat la magistrați și a scris și o scrisoare deschisă în care îl atenționează pe premier că România ar putea repeta evenimentele din Decembrie 1989.
La arme, băieți, că nu ne lasă Orban în peșteră.
Cu o lipsă de logică imbatabilă, Șpagoveanu a declarat următoarele:
A mai fost o pandemie în secolul 19, iar la o săptămână de la Înviere nu a mai fost niciun mort. A încetat ciuma cand s-au scos moaștele Sfântului Dimitrie. Acea afirmație, ‘după sărbători vom avea înmormântări’, e ca un soi de blestem. Să nu se mai facă astfel de afirmații de la vârful țării, creștinii le văd ca pe un atac. Regii României nu au jignit ortodoxia.
Cu alte cuvinte, duelul dintre BOR și regulile de bun simț începe undeva din luna aprilie, când Paștele a fost amânat din cauza restricțiilor. Desigur, Paștele a fost și în reluare, dar nu a adus prea multă satisfacție pentru BOR.
Știe Șpagoveanu medicină bazată pe moaște? Știe. Și nici nu poate fi contrazis ținând cont de câte buzunare goale ale altor șpagoveni se vindecă în momentul în care se dă drumul la moaște.
Nu se potolește nici în noiembrie și continuă să sfideze regulile sanitare cu o nesimțire care bate la fund orice nesimțire anterioară marca BOR. Cel mai probabil, coroana cu prea mult aur care-i presează scoarța cerebrală îl face să-și dea shut down când e vorba de logică.
Fact: Pelerinajul de Sfântul Andrei nu va avea loc, judecătorii respingând cererea lui ÎPS Teodosie.
Dar: a ajuns Șpagoveanu cap de afiș în presă așa cum a ajuns și în aprilie? A ajuns. A existat un protest spontan, în faţa Judecătoriei Constanţa? A existat. S-au smiorcăit BOR și enoriașii ofuscați? Desigur.
CTP a pornit un nou atac împotriva lui Șpagoveanu printr-un editorial în care a abordat mai multe subiecte de actualitate, printre care și cel legat de insistența ÎPS Teodosie Mache de a permite pelerinajul într-un județ lovit puternic de COVID-19.
”Justiția a respins pretențiile ÎPS Mache ca toți tomitanii și chiar toată țara să se adune în pelerinaj la Peștera Sf. Andrei, în vreme ce Constanța e în carantină.
Înalt Preamâniatul Mache i-a scris premierului Orban, amenințându-i pe cei care «nu au frică de Dumnezeu și se închină unei științe absurde, bazată pe necunoscuți specialiști», cu o revoluție ca-n 89. Adică, «Sică, am să-ți torn o revoluție, da, o revoluție, de să mă pomenești».
În 1989, ÎPS Macedon chiar asta făcea, turna, întâmpinându-i pe securiști cu strigătul: «Fraților, nu sunt Porcu, sunt Mache al vostru!». Aidoma boss-ului său, Daniel, Teodosie mârâie în numele Domnului: «Doar o dată Fiul lui Dumnezeu s-a lăsat batjocorit. Lăsați-le oamenilor libertatea de a-L cinsti pe Dumnezeu ca și El să vă mai îngăduie acolo unde credeți că v-ați înveșnicit». Carevasăzică, dacă nu pelerinaj total, atunci ciuciu guvernare, Orbane, că Dumnezeu numără voturile.
În viziunea lui Mache, Iisus e unul dintre caftangiii de prin filme care mai întâi se lasă bătuți, pentru efectul dramatic, ca apoi să îi dea adversarului un cap în gură terminal…”, a scris gazetarul Cristian Tudor Popescu.
Marcel Ciolacu a observat că, de câteva luni, mesajele președintelui țării au alunecat destul de clar în pantă electorală, în favoarea liberalilor, așa că a decis să intervină. Ieri, președintele PSD a anunțat că a făcut sesizare la Consiliul Național al Audiovizualului, astfel încât lui Klaus Iohannis să îi fie alocați timpi electorali, pentru ca totul să fie clar. Deja au existat reacții liberale, una dintre acestea din partea ministrului Florin Cîțu, care a fost clar: PSD nu are voie să se plângă. Nimic care să mire, de altfel.
„Când ești POLITRUC, și nu președinte, trebuie să fii tratat ca atare. Prin urmare, astăzi am depus plângere la CNA prin care am solicitat ca Iohannis să vorbească pe spațiul electoral al PNL.
Mesajele președintelui nu prezintă activități ale instituției prezidențiale, ci propagandă electorală de la cea mai înaltă tribună a statului român în favoarea PNL.
Iohannis a încălcat Constituția! Și legea! Și bunul-simț! E timpul să mai și plătească. Inclusiv pe 6 decembrie, la vot!”, atrage atenția Ciolacu.
Magistrații de la Tribunalul Prahova au dispus ani grei de închisoare în dosarul „Romprest”, în care o grupare infracțională inițiată de omul de afaceri Florian Walter a reușit ca prin evaziune fiscală și spălare de bani să producă bugetului statului un prejudiciu de 17,5 milioane de lei. Adică 4,5 milioane euro.
Cei 18 membri ai grupării au primit, în total, pedepse de executare a peste 111 ani de închisoare, ei fiind obligați și la plata către ANAF a 17.562.459 lei.
Din sentința Tribunalului Prahova lipsește numele principalului artizan al spălării de bani, Florian Walter, care a fugit în Emiratele Unite, de unde a fost extrădat. A fost plasat în arest preventiv și ulterior sub control judiciar, dar a decedat în mai 2019, cu un an și jumătate înaintea pronunțării sentinței.
Bani negri pentru finanțarea fotbalului. Evaziune fiscală și spălare de bani la Petrolul
Florian Walter – Foto Digi24
În acest caz sunt multe detalii care indică faptul că o parte banii negri rezultați din evaziunea fiscală și spălarea de bani erau destinați finanțării fotbalului. Chiar Florian Walter era mai cunoscut ca finanțator în fotbal decât ca om de afaceri.
Walter devenea acționar la Dinamo la începutul anilor 2000, de unde a plecat în 2009, când s-a dus la U Cluj, unde a rămas până în 2012, când s-a mutat la Petrolul Ploiești. Potrivit procurorilor de la DIICOT Ploiești, primele infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani din Afacerea „Romprest” au fost comise în ianuarie 2013, când Florian Walter conducea Petrolul Ploiești.
Pe 4 octombrie 2013, Walter anunţa că îşi dă demisia din funcţia executivă pe care o ocupa la Petrolul. „Nu vreau să ajung ca George Copos, să îmi aducă fanii colivă”, spunea omul de afaceri. Locul său a fost luat de fraţii Nicolae și Dan Capră, doi apropiaţi ai lui Florian Walter. De altfel, Nicolae Capră este unul dintre cei condamnați în Dosarul „Romprest”, în care a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Așadar Clubul Petrolul rămânea în „famiglie”!
Pe 25 noiembrie 2014, procurorii DIICOT Ploiești rețineau mai multe persoane într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani având în centru activitatea de la Clubul Petrolul. Printre cei cu mandate de arestare se aflau fraţii Nicolae și Dan Capră, cei doi pe care Florian Walter îi plasase la Petrolul, dar și Marius Bucuroiu, acţionar şi director al clubului, Marius Alexandru Gîscă, Petre Gheorghe Daniel, Dragoş Ioan Viorel Constantin şi Daniel Spirea Stoica.
Toţi erau acţionari la diverse societăţi comerciale și erau acuzați de DIICOT Ploiești că au creat un circuit economic fictiv prin care au adus statului un prejudiciu de 15,5 milioane euro prin evaziune fiscală şi spălare de bani.
Ultimul de pe lista arestaților, Daniel Spirea Stoica, era fratele soției lui Florian Walter. Prin 2010, Florian Walter declara într-un interviu pentru ProSport că îi cedează toate acţiunile sale de la Dinamo, adică 17% din acțiunile clubului, lui Spirea Stoica. Rolul lui Stoica era acela de a vinde acţiunile pentru 600.000 euro: „I-am cedat acțiunile cu un singur scop: să le vândă”, declara Florian Walter în 2014.
La „Romprest”, evaziune și spălare de bani de 4,5 milioane euro
După jumătate de an de la perchezițiile în cazul de evaziune și spălare de bani în legătură cu Clubul Petrolul, pe 6 mai 2015, procurorii DIICOT Ploiești demarau o nouă acțiune de amploare, în Dosarul „Romprest”, în care era vorba de aceleași infracțiuni: evaziune fiscală și spălare de bani. Prejudiciul produs bugetului statului este în valoare totală de 4,5 milioane euro, reprezentând valoarea impozitului pe profit şi a TVA-ului, la care se adaugă suma de 60.494.600 lei (echivalentul a 14 milioane euro) supusă procesului de reciclare.
Procurorii DIICOT au efectuat zeci de percheziții cu ajutorul polițiștilor de la „Crimă Organizată” din Ploiești, Cluj-Napoca, Satu Mare și București. La audierile de la sediul DIICOT Ploiești au fost aduse 50 de persoane. În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de 18 milioane de euro reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor.
Cincisprezece dintre membrii grupării infracționale au fost arestați preventiv de pe 7 mai 2015 până pe 12 octombrie 2015, ulterior, până pe 30 decembrie 2015 fiind plasați în arest la domiciliu.
Patronul „Romprest”, Florian Walter a reușit să fugă din țară, dar pe 5 martie 2016, a fost extrădat din Emiratele Arabe Unite. Pe 6 martie a fost arestat în România și eliberat pe 5 august, dată de la care s-a aflat sub control judiciar. Florian Walter a decedat în mai 2019.
„Creierul” spălării de bani, un conferențiar de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj
Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Florian Walter că a încercat să reducă artificial impozitul pe profit şi TVA-ul plătit către de Romprest SA. Pentru asta, el a înregistrat achiziţii fictive de la diverse societăţi comerciale. Practic, Walter îşi convingea complicii să retragă bani în numerar, pentru diminuarea cuantumului contribuţiilor datorate bugetului de stat, în timp ce banii scoşi îi reintroducea în cadrul societăţii prin mărirea aportului de capital sau prin creditarea societăţii.
De fapt, „creierul” întregii activități infracționale este Pop Iustin Atanasiu, conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care a pus la punct sistemul și care a fost și cel care se ocupa de coordonarea membrilor grupării, preluând de la fiecare banii cash pe care îi transporta la București pentru a-i preda lui Walter.
Pop Iustin Atanasiu a contribuit la realizarea circuitului comercial fictiv şi a dirijat demersurile de înfiinţare a firmelor fantomă interpuse în circuitul comercial fictiv, a condus evidenţa contabilă a acestor firme, a depus electronic declaraţiile în numele lor, a negociat cu reprezentanţii băncilor condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor fantomă, împreună cu numitul Walter Florian
susțin procurorii DIICOT
Într-o încheiere de ședință din cadrul recursului prin care membrii grupării solicitau încetarea arestului preventiv, judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au consemnat cum își exercita rolul conferențiarul de la Cluj.
Inculpatul Pop Iustin Atanasiu preia solicitările transmise de Walter Florian, stabileşte modalităţile concrete de acţiune pentru retragerea fondurilor din circuitul financiar al SC Romprest Service SA şi le transmite lui Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor şi Vizi Carol-Mark, preia de la aceştia fondurile în numerar (scop în care efectuează frecvent deplasări pe raza municipiului Bucureşti) şi le predă coordonatorului grupării. De asemenea, Pop Iustin-Atanasiu îi dirijează pe Molnar Arpad Jozsef, Molnar Botond Tibor şi Vizi Carol-Mark în demersurile de înfiinţare a firmelor <<fantomă>> ce sunt interpuse în circuitul comercial fictiv, stabileşte succesiunea transferurilor financiare şi firmele ce vor fi utilizate, conduce evidenţa contabilă a acestor firme şi depune electronic declaraţii în numele lor, negociază direct cu reprezentanţii societăţilor bancare condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor <<fantomă>>, îi însoţeşte personal pe aceştia la efectuarea primelor retrageri de numerar
consemnau magistrații
O caracatiță organizată pe patru eșaloane de firme
Procurorii DIICOT au stabilit că o mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate Romprest SA lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest SA încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la un eşalon patru.
Eşalonul patru din aceste firme trimitea forţă de muncă către Romprest pe hârtie. Odată ce primea factura de intrare, Romprest urma să plătească. Şi atunci eşalonul unu, adică Romprest, plătea către eşalonul doi, doi către trei şi firmele din eşalonul trei plăteau către eşalonul patru. Firmele din eşalonul patru scoteau banii la sacoşă, invocând achiziţii de fier sau alte tranzacţii comerciale şi banii se întorceau la negru, cu sacoşa, la eşalonul unu, adică la Romprest
au precizat sursele judiciare
O rețea încâlcită, în care administratorii unor firme dețineau împuterniciri pentru conturile altor firme
Potrivit anchetatorilor, erau folosiţi oameni de încredere ai lui Walter, care fie găseau administratori de firme dispuşi să intre în acest lanţ comercial, fie înfiinţau firme „fantomă” pe numele unor persoane dispuse să aibă calitatea de administrator în acte, în realitate aceste firme „fantomă” fiind controlate de apropiaţii lui Walter.
E foarte ciudat faptul că în mai multe cazuri, administratorii unora dintre firmele implicate aveau împuterniciri pentru conturile altor firme din caracatiță.
În fruntea listei protagoniștilor din acest dosar se afla Florian Walter, administrator al SC Romprest Service SA, la care deținea un pachet de 46,2 % din acțiuni prin intermediul a două firme, SC Detaco Limited din Canada și Firstcom, din Statele Unite.
Marian Necula – Foto Bacau.net
Florian Walter a administrat și SC Euro Grup SRL, împreună cu alți doi apropiați, Marin Necula, director general și președintele CA-ului Romprest SA și Adrian Grigore Grigoraș, asociat la două firme din caracatiță, SC Team Line Solutions SRL și SC Romconcord Tehnic Service SRL. Potrivit procurorilor DIICOT, Grigoraș se ocupa de administrarea celor două firme și colecta sumele în numerar de la membrii din Cluj-Napoca ai grupului infracțional, între care Carol Mark Vizi, predând banii cash lui Iustin Pop Atanasiu.
Atanasiu, mima realizarea unor activități de audit și contabilitate la Romprest SA prin intermediul Cabinetului Individual de Contabilitate Pop Iustin Atanasiu, dar în realitate se ocupa de supravegherea operațiunilor financiare ale membrilor grupării. Florian Walter îi dădea ordine lui Atanasiu, iar acesta stabilea modalităţile concrete de acţiune ale membrilor grupării și prelua de la aceștia banii cash pe care îi preda lui Walter.
Potrivit DIICOT, Atanasiu s-a ocupat de realizarea circuitului comercial fictiv şi a dirijat și demersurile de înfiinţare a firmelor fantomă interpuse în circuitul comercial fictiv, a condus evidenţa contabilă a acestor firme, a depus electronic declaraţiile în numele lor, a negociat cu reprezentanţii băncilor condiţiile deschiderii şi utilizării conturilor bancare asociate firmelor „fantomă”.
Printre membrii importanți ai grupării se afla și Carol Mark Vizi, administrator al Grupului de firme Naptrif din Cluj, care era și administratorul de facto al SC Trifsan Group SRL și era împuternicit pe conturile bancare ale SC Laminat AEK SRL. Carol Mark Vizi avea rolul de a retrage din conturile firmelor din Grupul Naptrif, sumele provenite de la Romprest Service. Acești bani erau predați cash lui Atanasiu sau lui Grigoraș.
Două personaje importante erau și frații Molnar. Arpad Jozsef Molnar, împuternicit al Grupului de firme Naptrif, coordona operațiunile de retragere în numerar a sumelor aflate în conturile societăţilor implicate în activitatea infracţională. Concret, el efectua încasările de bani cash din conturile SC Trifsan Group SRL și SC Alcatraz Impex SRL Ilfov, această firmă fiind deținută de fratele său, Tibor Botond Molnar. Acesta controla SC Alcaz Time Impex SRL și era administrator al SC AHR Consulting SRL și mai era și împuternicit al Grupului Naptrif și SC Trifsan Group SRL. Tibor Botond Molnar avea ca atribuțiuni înfiinţarea sau cesionarea firmelor utilizate de membrii grupării, colaborând cu Carol Mark Vizi la întocmirea și depunerea documentelor necesare înfiinţării sau cesionării firmelor.
Din grupare mai făceau parte Viorel Paul, administratorul SC LA Team Line Solutions SRL, firmă la care de fapt director general era Nicolae Gheorghe Paul, care mai era și administrator al Romconcord Tehnic Service SRL. În conexiune cu Nicolae Gheorghe Paul lucra și Lucia Maria Hotca, asociat și contabil la SC Team Solutions SRL și contabil la SC Romconcord Tehnic Service SRL. Viorel Paul era și împuternicit pe conturile SC Alcaz Time Impex SRL.
Un protagonist cu care am făcut deja cunoștință în dosarul de evaziune de la „Petrolul”, este Nicolae Capră, fost finanțator al clubului din Ploiești, care era împuternicit pe conturile bancare ale SC Coresio Euroinvest SRL și mai controla alte două firme, SC JIF SRL și SC Tănăsescu Farm SRL.
Alți membri, cam aceleași atribuții: Cristian Dumitru Corlan, era reprezentant al SC Parteneriat Intermed SRL, firmă administrată de Mihai Constantin Melniciuc. Corlan avea misiunea de a colecta sumele retrase în numerar de Florin Marius Avram, administrator al SC Iris Top Recycling SRL. Victoraș Ionuț Mărcuș era administrator la SC Romconcord Tehnic Service SRL, dar și delegat pentru facturile emise către Romconcord Tehnic Service SRL de SC Parteneriat Intermed SRL, firmă al cărui administrator era alt membru al grupării, Mihai Constantin Melniciuc. Alt membru al grupării, Constantin Soare, era administratorul SC Remacost Inteprev SRL și SC Costmary CMM Construct SRL. Cele două firme erau controlate de Marian Cătălin Carabaneanu, care colecta sumele retrase în numerar de Constantin Soare, administratorul celor două societăţi.
Alți membri ai grupării infracționale sunt: Florin Marius Avram, administrator şi împuternicit bancar al SC Iris Top Recycling SRL; Gigi Lincan, administrator al SC Element Construct Design SRL; Emil Dumitru, administrator al SC Times Building Design SRL; Mihai Constantin Melniciuc, administratorul SC Parteneriat Intermed SRL; David Tunde, administrator SC Trifsan Group SRL; Costel Matei, administrator şi împuternicit pe conturile bancare la SC Starpro Colect Conf SRL; Aurelian Oprea administrator al SC Kasandra 1900 Vulcan SRL.
Peste 111 ani de închisoare pentru evazioniștii din Dosarul „Romprest”
În dosarul 3509/105/2015, magistrații de la Secția Penală a Tribunalului Prahova au pronunțat sentința nr 303/23.11.2020, prin care a dispus pentru cei 18 membri ai grupării infracționale ani grei de închisoare, aceste pedepse însumate însemnând aproape 140 de ani de închisoare. Dar în urma contopirii pedepselor, cei 18 vor executa 111 ani și 4 luni de închisoare.
Magistrații au stabilit pedepsele în funcție de cât a „muncit” fiecare inculpat, pentru că unii au activat începând de pe data de 3 ianuarie 2013, iar alții au intrat mai târziu în gruparea infracțională. Alte criterii de „personalizare” a pedepselor au fost prejudiciile aduse bugetului statului de fiecare inculpat precum și rolul deținut în activitatea grupării infracționale.
Principalii membri ai grupării, care au primit pedepse la 7 ani și 4 luni de închisoare sunt: Iustin Pop Atanasiu, Marin Necula, Adrian Grigore Grigoraș, Viorel Paul, Paul Gheorghe Nicolae, Carol Mark Vizi, Arpad Jozsef Molnar, Lucia Maria Hotca, Cristian Dumitru Corlan, Marius Florin Avram și Costel Matei. Emil Dumitru și Aurelian Oprea vor executa câte 6 ani și 4 luni de închisoare, Tibor Botond Molnar, Nicolae Capră, Gigi Ionel Lincan vor sta după gratii 4 ani, iar Marian Cătălin Carabeanu și Constantin Soare au scăpat cu numai 3 ani de închisoare.
Magistrații au dispus și obligarea lui Marin Necula, Adrian Grigore Grigoraș, Iustin Pop Atanasiu, Viorel Paul, Paul Gheoghe Nicolae, Carol Mark Vizi, Jozsef Arpad Molnar, Tibor Botond Molnar, Lucia Maria Hotca, Cristian Dumitru Corlan, Cătălin Marian Carabaneanu, Marius Florin Avram, Emil Dumitru, Aurelian Oprea, Costel Matei, Gigi Ionel Lincan și Constantin Soare, la plata către ANAF, în solidar cu Romprest SA, a sumei de 17.562.459 lei, din care 10.537.476 lei echivalentă neplătirii TVA și 7.024.983 lei impozit pe profit pe care Romprest a încercat să nu-l plătească prin evaziune și spălare de bani. Inculpații pot face recurs.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare parţială a Hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa nr. 72 din 10.11.2020 în ceea ce priveşte Anexa 1 punctele 2 teza I, 6 – 6.1, 6.2 raportat la punctul 5, punctul 13, formulată de reclamanţii… Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal
Potrivit IPJ Constanța, poliția a fost sesicată în cursul acestei dimineți în legătură cu organizarea unei slujbe bisericești în interior. Legea interzice, în perioada pandemiei, astfel de adunări în interior, biserica nefiind scutită de la respectarea acestor reguli.
Politiștii și jandarmii s-au deplasat la fața locului, unde erau prezente 39 de persoane ce nu purtau nici mască și nici nu respectau normele de distanțare fizică, aplicând amenzi cu valoare cumulată de 4.500 lei. Nu se menționează, însă dacă Arhiepiscopia Tomisului a fost sancționată în vreun fel.
Cu toate că un vaccin anti-Covid nu este lansat, încă, în mod oficial pe piață, OMS, guvernele țărilor europene, cât și restul cetățenilor, încep deja să-și facă griji în ceea ce privește eficiența acestuia, cât și a eventualelor efecte secundare. Desigur, îngrijorarea, oricât de prematură ar fi ea, este una legitimă, de vreme ce unele dintre medicamentele și vaccinurile trecutului s-au dovedit a prezenta efecte adverse. În mod cert, asta nu certifică faptul că eventualul vaccin anti-Covid va avea, în mod automat, efecte adverse.
Însă ce ne facem dacă va avea?
În lipsa vaccinului și a cunoașterii, ne întrebăm ce este de făcut, caz în care acesta va sosi pe piața din România și se va dovedi dăunător, prin dezvoltarea unor efecte adverse, fie că vorbim despre patologii singulare ori de masă.
Astfel, Statele UE vor suporta o parte din despăgubirile ce ar putea fi obținute în justiție de cei ce vor acuza efecte adverse ale vaccinului Covid-19. Vorbim, în acest caz, de vaccinul dezvoltat de grupul britanic AstraZeneca, cel cu care UE ar fi stabilit o serie de termeni ai acordului. Dacă lozul câștigător va fi tras de compania franceză Sanofi, cea care oferă un vaccin mult mai scump, acordul dintre UE și companie se schimbă, Sanofi acoperind cheltuielile aferente despăgubirilor.
Ce se va întâmplat la noi în țară, însă?
Cum nu știm, în acest moment, nici ce se va întâmplat în Europa, este greu de pus punctul pe i, atunci când vine vorba despre viitoarea situație din România.
Cu toate astea, câțiva avocați din România, printre care și Gheorghe Piperea, au furat startul și cer Guvernului să-și asume integral răspunderea despăgubirilor. Informația vine după zvonul potrivit căreia, Pfizer ar fi încheiat un acord de imunitate cu Uniunea Europeană, pasând toată responsabilitatea pe guverne.
„Dacă producătorii se tem de răspundere, înseamnă că noi cu atât mai mult trebuie să ne temem de efectele adverse, asta este foarte, foarte clar. Și nu știm dacă Guvernul României va plăti ceva, pentru că, pentru a primi bani de la stat trebuie să dai în judecată statul, iar procesele durează ani de zile. Ar trebui dat în judecată producătorul vaccinului și apoi pe cel care a administrat acest vaccin, spitalul, armata, nu știu, asta nu este foarte clar acum. Ceea ce este însă foarte clar e faptul că eu, dacă voi accepta vaccinul, primul lucru pe care îl voi face va fi să le cer celor care administrează vaccinul să-și asume în scris că nu există efecte secundare majore și că este eficient, altfel nu voi face niciun vaccin. După aceea o să le cer să-și asume răspunderea că vor plăti toate daunele în urma unor eventuale efecte adverse. Dacă producătorul nu-și asumă răspunderea și nici Guvernul nu-și asumă răspunderea și ne cer doar nouă să ne asumăm răspunderea atunci este ceva în neregulă cu chestia asta. În orice caz, voi face vaccinul după ce o să mă informez 14-15 zile în legătură cu prospectul, cu ce conține vaccinul, efecte adverse, lucruri pe care ar trebui să le facă toată lumea. Dacă ne-am transforma din pacienți în consumatori înseamnă că avem drepturile pe care le au consumatorii de a se informa asupra a ceea ce ingerează, a ceea ce li se injectează, asta ar trebui să facă toți cetățenii”, a declarat pentru Național, Gheorghe Piperea.
S-a strigat că nu există coronavirus, că realitatea este cu totul alta, că numerele sunt false, că restricțiile sunt absurde și că maștile nu protejează. S-a insistat în derapaje, în teorii conspiraționiste, s-au făcut marșuri și proteste, s-au ținut slujbe religioase și paranghelii prin Centrul Vechi. S-a răcnit că nu se poate trăi fără concedii, că elevii au nevoie de școală reală, așa cum politicienii au nevoie de voturi reale sau nu foarte.
Rezultatele nu au întârziat să apară: sistemul sanitar cedează din cauza numărului prea mare de pacienți. Una dintre soluții: corturile. Cu toate acestea, pacienții de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din București dorm pe tărgi și se încălzesc cu „un tun de motorină”. Și, aparent, cu pătura din dotare.
Am ajuns în situația asta pentru că numărul pacienților este tot mai mare, sunt tot mai mulți pacienți care se adresează camerelor de gardă, UPU are posibilitatea de 27 până în 30 de paturi, iar noi avem zilnic peste 30-40 de pacienți care ajung în UPU cu nevoie de oxigen. Acest punct medical avansat, acest cort, este o soluție salvatoare pentru că este un loc unde noi putem să le acordăm niște îngrijiri pacienților.
În tot acest interval când dânsul a stat în cort i s-a oferit de trei ori posibilitatea să plece în spitale suport Covid sau spitale Covid, însă dânsul a refuzat la Pucioasa, Oltenița și Agigea. Spitalele nu se pot ridica peste noapte.
Este declarația medicilor care spun că sunt nevoiți să apeleze la astfel de corturi din cauza numărului mare de pacienți care se prezintă zilnic la unitatea medicală.
Un bărbat din București își scrie povestea pe Facebook: infectat cu noul coronavirus, a fost internat într-un cort amplasat lângă Spitalul Pantelimon din Capitală și, timp de câteva zile, a dormit pe targă. Încăperea era încălzită de un „tun de căldură pe motorină”. Prea puțin mai contează dacă respectivul tun este nociv pentru pacienții cu probleme respiratorii și prea puțin contează dacă medicii sunt suprasolicitați. Imaginea descrisă de pacient este aceea a neputinței, neputință pe care mulți o vor pune în cârca medicilor, în cârca politicienilor, sau în cârca lui Arafat.
Am avut un șoc masiv: nu existau paturi, ci tărgi, da, tărgi din alea cu care 2 persoane sănătoase transportă un rănit. Am îndurat chinuri groaznice timp de 2 zile cât am stat pe targă (am avut noroc cu fratele meu care mi-a adus o saltea). Să mă ridic era un chin pentru că, surpriză, targa nu avea stabilitate și se prăvălea peste tine dacă încercai să te dai jos. Pentru a putea să mă ridic și să plec la toaletă, care era situată în spital, la 15 metri distanță de cort.
Nu s-ar fi ajuns la șocul masiv dacă ar fi existat un minim de decență. Nu s-ar fi murit dacă exista un minim de protecție, de igienă. Și de respect. Rămânem arhitecții a ceea ce construim: haos, prostie, indiferență, revolte de o ambiție prostească și multă, poate prea multă nepăsare.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, împreună cu ofițeri de poliție ai Direcției Generale Anticorupție l-au prins cu mită pe un angajat al Oficiului pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din Caraș-Severin, în urma unui flagrant. Martin Ianăș Niagu este consilier în cadrul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Caraș – Severin (instituție care gestionează finanțările europene din agricultură în plan județean), iar din această poziție a solicitat mită pentru a urgenta plata unei tranșe de bani în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene prin măsura „Tânărul Fermier”. Niagu a fost reținut astăzi pentru luare de mită și, potrivit anchetatorilor, va fi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.
„În perioada septembrie – 24 noiembrie 2020, în contextul unui control pe teren, inculpatul Niagu Martin Ianăș i-ar fi cerut unui agricultor (martor în cauză) 5.000 de euro, reprezentând jumătate din banii pe care agricultorul trebuia să îi primească drept ultimă tranșă de plată în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene prin măsura „Tânărul Fermier”. În schimbul banilor, funcționarul din instituția care gestionează fonduri europene s-ar fi angajat să deconteze ultima tranșă de 10.000 de euro, iar în plus, a lăsat să se înțeleagă că, în caz de refuz, va face demersuri ca instituția să considere că proiectul nu a fost implementat, ceea ce ar fi obligat agricultorul să restituie toți banii pe care îi primise anterior în cadrul proiectului. Ulterior, inculpatul Niagu Martin Ianăș și-ar fi diminuat pretențiile la o treime din ultima tranșă, respectiv 3.350 euro. La data de 24 noiembrie 2020, inculpatul Niagu Martin Ianăș a primit suma de 15.000 lei de la agricultor pentru a-i deconta ultima tranșă aferentă proiectului finanțat din fonduri europene, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante. Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”, au comunicat procurorii anticorupție.
Vrei bolid? Ai bolid. Actuala Primărie a Sectorului 1 are puteri neștiute, miraculoase și e fix ca peștișorul de aur: îți îndeplinește dorințele, oricare ar fi acelea. Nu doar trei dorințe. Poți să ai pretenții ca în manele: fără număr, fără număr.
Primăria Sectorului 1 te poate transforma peste noapte din sărac – în bogat. Dintr-un nimeni – într-o persoană influentă. Din om basic – în manechin. Îți umple buzunarul și-ți adaugă funcții importante în palmares, dacă rămâi fidel șefului. A plecat șeful preferat? Treci la șeful următor. Banul să iasă, caravana să treacă.
Să nu discutăm despre primari, să discutăm doar despre angajați. Unul dintre ei este Olivia Ana Ciobanu Oprescu, care are atâtea nume câte cercuri încap pe sigla Audi, cu amendamentul că Audi nu e o mașină atât de satisfăcătoare pentru Olivia. Un bolid, în schimb…
Olivia Ana Ciobanu Oprescu a ales un BMW X3 care face cam cât un apartament micuț. Și are și de ce, vă explicăm imediat motivele.
Dacă întrebi pe oricine ”care sunt cei mai necivilizați șoferi”, răspunsul va fi simplu: cei care posedă un BMW.
Dacă întrebi pe oricine ”care șoferi nu știu sau nu respectă regulile de circulație”, răspunsul va fi (stupoare!) același: cei care posedă un BMW.
Ca să ajungi să-ți cumperi un BMW X3 în România, trebuie să posezi următoarele caracteristici: să fii un individ egoist, arogant, orgolios și să știi de unde să mulgi banul rapid și fără prea multă muncă. Nu o spunem noi, o spun studiile.
Unde-și parchează Olivia Ana Ciobanu Oprescu bolidul de lux? Cum unde? Firește, pe locul rezervat persoanelor cu handicap.
Olivia este arhitectul șef al primăriei Sectorului 1 și acest minunat Sector 1 a știut să-i îndeplinească mai multe dorințe, cu amendamentul să domnească peste această parte din București. Deci: din nimeni, în domniță.
Și pentru că domnițele trebuie să arate ca la carte, Olivia a apelat la bisturiu și a tăiat pe ici, pe colo, așa cum se taie, de obicei, din buget. Cu nesimțire și cu rezultate negate. Și pentru că Sectorul 1 a fost mereu unul dintre cele mai bogate sectoare, domnița arhitect Olivia a avut cu ce să achite prețul unui BMW și să uite de bunul și bătrânul Ford cu care și-a început cariera acum 4 ani.
Și dacă a bifat și bisturiul și bolidul, Olivia Ana Ciobanu Oprescu bifează și niște vacanțe luxoase, niște croaziere de vis și un contract prelungit cu primărița franțuzoaică. Că, de ce nu? Faptul că Tudorache a adus-o la butoane, faptul că Clotilde obișnuia să critice politica de urbanizare și faptul că se bagă adânc mâna în vistierie sunt doar amănunte.
Clotilde persistă în amnezie, așa cum Olivia persistă în ipocrizie. Una uită ce a făcut cu banul și pentru ce milita, alta neagă banul furat.
Un mic zvon spune că mașina de zeci de mii de euro nu ar fi singura achiziție răsărită peste noapte. Ar mai fi și o anumită cârciumă dichisită, scumpă și cam nefrecventată de multă lume, situată în Piața Mureș. Nebănuite sunt căile Oliviei și nebănuită este declarația de averecare, da, există: de un alb nesimțit de imaculat.
Dorind să rămână cu orice preț lângă Clotilde, Olivia a participat la alegerile de săptămâna trecută, alegeri în urma cărora se alegeau cei 3 reprezentanți ai salariaților Primăriei Sectorului 1. Adică încă un post călduț, care i-ar fi adus, poate, viitorul model de BMW. N-a fost să fie, a pierdut cu brio competiția, a uitat regulile de circulație și are nevoie de un nou plan pentru viitorul bolid. Care nu va întârzia să apară.
Europarlamentarul Rareș Bogdan are informații direct de la sursă privind evoluția pandemiei din România și asigură că cetățenii nu vor fi închiși în case după sărbători. Așa cum îi șade bine unui liberal, Rareș Bogdan a stat de vorbă pe acest subiect chiar cu președintele – nu se știe dacă cel al PNL sau cel al țării. Cert e că de sărbători nu va exista un nou lockdown, ci doar restricții, ca și până acum. Sau, cel mult, câteva în plus.
„Nu va exista niciun lockdown, l-am întrebat și astăzi (ieri – n.r.) pe domnul președinte, este o prostie pe care o tot agită cei din PSD. Nu ne bagă nimeni în case. Sigur că vor fi restricții, nu mai multe decât sunt acum, sigur că ne dorim să vină vaccinul, să fie distribuit și să ne reluăm viața, pentru că viața trebuie să meargă înainte.
Trebuie să reînvățăm să trăim. Măsurile luate de colegii mei nu sunt împotriva oamenilor, sunt pentru protejarea lor. Chiar dacă au deranjat uneori, tot ce au făcut a fost pentru a-i proteja pe români”, a declarat aseară Rareș Bogdan la Realitatea Plus, citat de dcnews.ro.
Agenția Națională de Integritate a găsit din nou probleme în rândul funcționarilor publici și aleșilor din consiliile locale. Nu mai puțin de trei persoane au fost găsite în stare de incompatibilitate dintr-un foc, ANI dezvăluind că acestea, în loc să își aducă aportul pentru cetățenii pe care îi reprezentau, au lucrat pentru interesul propriu. Potrivit ANI, problemele pleacă de la cumulul de funcții și până la încredințarea unor contracte propriilor firme.
„FOTEA CONSTANTIN, fost Consilier Local în cadrul Consiliului Local al Orașului Hârlău, județul Iași – INCOMPATIBILITATE. În perioada exercitării mandatului de consilier local, societatea comercială la care persoana evaluată deține calitatea de asociat iar soția sa deține funcția de administrator și calitatea de asociat, a efectuat achiziții directe cu o societate comercială înființată de Consiliul Local, precum și cu Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Hârlău, și a emis 8 facturi în valoare totală de 15.935,72 lei. Astfel, persoana evaluată a încălcat dispozițiile art. 90, alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, coroborat cu art. 25 din Legea nr. 215/2001, dispoziții legale în vigoare pentru perioada supusă evaluării. RĂDUCAN ANEL, fost Consilier Local în cadrul Consiliului Local al Comunei Pătulele, județul Mehedinți – INCOMPATIBILITATE. În perioada 09 ianuarie 2018 – 12 aprilie 2019, a deținut simultan cu calitatea de consilier local și pe cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul de specialitate al Primarului Comunei Pătulele, încălcând astfel dispozițiile art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003. MARINESCU CRISTIAN-ȘTEFAN, fost funcționar public în cadrul Primăriei Comunei Bujoreni, județul Vâlcea – INCOMPATIBILITATE. În perioada 20 ianuarie 2015 – 31 mai 2018, a deținut simultan cu funcția publică de execuție de inspector și funcția contractuală de execuție de inspector de specialitate în cadrul Primăriei Comunei Bujoreni, încălcând astfel dispozițiile art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003”, se detaliază în comunicatul ANI.
RAJA S.A. aduce la cunoştinţa tuturor abonaţilor că, în perioada sărbătorilor de Sfântul Andrei și Ziua Națională a României, activitatea structurilor care asigură continuitatea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare se desfășoară în regim de „foc continuu”.
În continuare, ca urmare a creșterii alarmante a indicelui de răspândire a virusului SARS-CoV-2, sute de angajați ai societății, care au ca misiune principală producția, distribuția, calitatea apei, colectarea și epurarea acesteia, își îndeplinesc sarcinile specifice în condiții de izolare la locul de muncă, pentru a preveni disfuncționalitățile majore ce ar putea perturba asigurarea serviciilor esențiale.
De asemenea, apelurile către numărul de telefon al Dispeceratului – 0241/924 vor fi preluate fără întrerupere. Echipele de intervenție RAJA sunt pregătite să acţioneze cu promptitudine pentru remedierea în timp util a tuturor avariilor sau a problemelor apărute în sistemul de alimentare cu apă și de canalizare, astfel încât utilizatorii să poată beneficia de serviciile noastre la parametrii optimi.
Abonaţilor interesaţi să îşi achite facturile, le aducem la cunoștință că luni, 30 noiembrie 2020, și marți, 1 decembrie 2020, toate casieriile RAJA vor fi închise. Începând de miercuri, 2 decembrie 2020 acestea își vor relua programul normal de lucru.
În perioada în care casieriile RAJA sunt închise, facturile pot fi achitate online, prin intermediul contului de client RAJA – https://contulmeu.rajac.ro/, prin transfer bancar sau direct debit. Abonații care nu au acces la soluțiile de plată la distanță pot achita facturile la punctele de plată Pay Point/Payzone, Westaco și în incinta magazinelor „La doi Pași”.
Călin Popescu Tăriceanu analizează intențiile „din umbră” și jocurile liberalilor, odată cu implementarea programului prin care Guvernul acordă tichete sociale pentru masă caldă oamenilor aflați în categorii vulnerabile. Este o idee bună, nimic de spus, însă Tăriceanu atrage atenția că programul este plin de scăpări – mai mult sau mai puțin intenționate – și că de fapt este doar praf în ochi și bătaie de joc.
„După ce le-au refuzat mărirea pensiilor cu 40%, așa cum prevedea legea, propagandiștii lui Orban au venit cu un praf în ochii pensionarilor, sperând să mai păcălească niște votanți.
Au distribuit peste 300.000 de carduri pentru persoanele peste 75 de ani și care au venituri sub 800 lei/lună. Frumos, am zice în mod normal! Până la urmă orice ajutor contează și dacă e dat cu scopul de a lua un vot. Aceste carduri pe care fiecare din persoanele de mai sus va primi 180 de lei (adică 6 lei/zi) sunt pentru masă caldă! Ele sunt netransmisibile și fiecare localitate este arondată unui restaurant. Și asta sună bine, pentru că mai dăm de lucru la HORECA închisă tot de Orban!
Dar drumul spre iad este pavat cu intenții bune!
Cum cele mai multe persoane care se califică pentru acest ajutor sunt în mediul rural, asta înseamnă că sunt șanse foarte mari ca restaurantul la care sunt arondați să se afle la 10 sau 20 km! Deci, ce șanse sunt ca aceste persoane în vârstă, probabil și suferinde, să facă zilnic această distanță pentru a-și lua masa caldă?
Să zicem că ar face acest efort, dar cât ar costa transportul unei persoane care vrea să folosească aceste carduri? Mult mai mult decât aceea masă caldă!
De ce atâta bătaie de joc? De ce atâta dispreț? Pentru că sunt siguri că acești oameni, terorizați de măsurile guvernului Orban, nu vor ieși la vot să-i penalizeze! Sper să o vor face copiii și nepoții lor!”, opinează Tăriceanu.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
