Nuri Chespedin, un avocat musulman din Constanța, revoltat pe tradițiile din preajma sărbătorilor de iarnă, a cerut, în instanță, interzicerea colindelor în clădirea baroului.
Acesta consideră că nu poate fi constrâns să asculte muzică religioasă creștină și a decis să-și facă dreptate, deși se află, moral vorbind, în minoritate.
Deși peste unele colinde s-a suprapus, în timp, și elementul creștin, Baroul din Constanța a venit cu justificări, precizând că în clădire au fost difuzate doar colinde în engleză.
De asemenea, Baroul a considerat apelul ca nefondat, Instanța respingând, în cele din urmă, cererea avocatului musulman.
Nuri Chespedin este avocat în Medgidia și a solicitat printr-o ordonanță prezidențială încetarea difuzării muzicii religioase în perioada sărbătorilor creștine în incinta clădirii baroului. Și pentru că un proces nu poate fi dus pe bugetul personal, avocatul a obligat Baroul și la plata cheltuielilor de judecată, scrie Replica de Constanța.
Solicitarea a fost făcută în luna decembrie, judecătorii au respins cererea în primă instanță, dar avocatul musulman a considerat respingerea ca pe un act incorect și a decis să facă recurs. Recursul a avut loc în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie 2020, la Tribunalul Constanța.
Avocatul privește colindele ca pe o încercare de convertire
Deși colindele au, de cele mai multe ori, o funcție ritualică, se axează pe urări și pe atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri și urări, avocatul a invocat tema religioasă și convingerile personale.
”Nimeni nu poate fi constrâns să adopte ori să adere la o credință religioasă, contrar convingerilor sale”, a argumentat avocatul.
Colindele sunt o obișnuință pe perioada sărbătorilor, iar în Baroul Constanța au fost ascultate colinde în limba engleză și nu au avut ca scop încreștinarea sau convertirea. Cu toate acestea, Nuri Chespedin le numește muzică religioasă, declarând că în clădirea baroului vin mai multe persoane care ”ascultând muzica religioasă creștină își închipuie că au intrat în biserică”.
Invocând diferența dintre religii și un iminent pericol al convertirii prin colinde, avocatul a menționat că musulmanii nu au pus pe pereți înscrisuri din Coran și se întreabă de ce creștinii le impun muzica lor bisericească.
În cadrul procesului, bărbatul revoltat a mai insistat și pe intimitatea credinței ca fiind una personală, care ”nu se trâmbițează”, ”nu se face larmă cu toba”.
Decizia Tribunalului Constanța este definitivă
În urmarea recursului, Tribunalul Constanța a respins definitiv solicitarea, invocând excepția lipsei de interes și a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Explicația: în clădire au fost difuzate doar colinde în engleză, așa cum se găsesc în orice centru comercial, specifice Crăciunului, dar fără încărcătură religioasă.
Fostul primar al Municipiului Constanța, Radu Mazăre a fost achitat de judecătorii Curţii de Apel Constanţa, în cursul zilei de astăzi. Sentința este una difinitivă, scriu jurnaliștii de la Replica Online. Într-o primă instanță, Mazăre a fost condamnat la șase ani și șase luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea faptei de abuz în serviciu.
Pe larg, în urma anchetei, procurorii au ajuns la concluzia că Radu Mazăre ar fi operat vânzări o cu valoare mai mică față de valoarea reală, cea comercială, în cazul unei suprafețe de 11.890 mp, aferente unui teren intravilan situat în stațiunea Mamaia. Terenul aparținea domeniului privat al municipiului Constanța.
Terenuri vândute sub prețul pieței, cu binecuvântarea lui Radu Mazăre
În cele din urmă, terenul care a făcut motivul anchetei ar fi fost cumpărat de SC Mehmetoglu SRL, reprezentată legal de inculpata Hortolomei Moscu Sorina Gina, acuzată și achitată, la rândul ei, în cadrul aceluiași dosar, astăzi. Aceasta a fost condamnată inițial la 2 ani şi 11 luni de închisoare cu suspendare, pentru spălare de bani.
Potrivit rechizitoriului, în 2007, Hortolomei Moscu Sorina Gina ar fi cumpărat un teren de 502,81 mp de la RAEDPP Constanța, la un preț cu mult sub cel al pieței fiind, potrivit anchetatorilor, conștientă de acest lucru la data încheierii tranzacției.
Ulterior, terenul era transferat altor societăți comerciale: SC Bulevard SA (câteva luni mai tâziu) și SC Millenium Global Development SA (2010). Ambele aveau ca reprezentant legal același nume: Hortolomei Moscu Sorina Gina. Tranzacțiile au fost operate la valoarea reală a pieței, cu scopul îndepărtării achiziției neloiale din registrul prezentului, de unde a rezultat spălare de bani.
Un ministru preocupat de mediu doar în fața fotografilor și a camerelor de filmat - Foto ordinea.ro
Acuzațiile din comunicatul DNA sunt enunțate evaziv, fără referiri concrete la măsurile pe care fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, le-a întreprins în schimbul mitei primite. Fostul ministru se consideră nevinovat, dar nu este foarte convins de asta pentru că, având probabil unele semnale în legătură cu iminenta chemare la DNA, a divorțat de soția sa cu câteva zile mai înainte, pentru a evita sechestrul asupra bunurilor familiei. Alexe nu a răspuns la solicitarea „Ziarului de Investigații” de a ne oferi un punct de vedere.
Directorul general al Combinatului, Bogdan Grecu, care a semnat contractul de „sponsorizare” cu cele 22 de tone de tablă și țevi ajunse la firma soției lui Alexe, a demisionat. Este o asumare menită să detașeze imaginea companiei de acest scandal, dar un combinat siderurgic nu e condus ca un SRL și Grecu nu s-ar fi implicat în darea de mită fără să se consulte cu cineva din boardul companiei.
Proprietarul combinatului, miliardarul Sanjeev Gupta, președintele Grupului GFG Alliance, din care face parte și Liberty Steel, a convocat 28 ianuarie Adunarea Generală a Acţionarilor, pe ordinea de zi fiind și desemnarea unui auditor care să verifice situaţia economico-financiară a combinatului.
Acuzațiile DNA: Alexe a cerut mită pentru alocarea gratuită a certificatelor CO2 și monitorizarea Haldei de Zgură
În referatul întocmit de procurorii DNA pe numele fostului ministru al Mediului se spune că acesta ar fi cerut unui director o șpagă constând în 22 de tone de laminate pentru ca la schimb să acorde gratuit certificate de emisii de gaze cu efect de seră, dar și monitorizarea măsurilor luate la Halda de Zgură.
În perioada martie – aprilie 2020, persoana respectivă ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Foloasele respective, în cantitate de 22 de tone (aproximativ 103.000 de lei), ar fi fost primite, în datele de 23 aprilie 2020 şi 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrate de o rudă de-a sa
menţionează DNA
Sistemul european de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
Alocarea certificatelor de emisii CO2 este o măsură adoptată de Uniunea Europeană pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, principala cauză a încălzirii globale. Uniunea Europeană a pus la punct un sistem de reducere a emisiilor prin introducerea „certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, un certificat oferind unui operator economic dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent timp de un an. Principalii poluatori sunt centralele electrice pe cărbune, combinatele siderurgice și companiile aeriene. Numărul certificatelor e redus anual cu 1,74% și astfel e redus și numărul instalațiilor cu emisii de gaze cu efect de seră.
Majoritatea certificatelor se comercializează la prețuri care pot oscila de la 15-20 de euro la 30-40 de euro. Pe 23 martie 2020, pe fondul scăderii activităților economice din cauza crizei Covid-19, la Bursa ICE ECX de la Londra, prețul certificatului pentru emisii CO2 a înregistrat o scădere de 27%, ajungând la 15,54 euro/certificat. Pe 5 ianuarie 2021, prețul unui certificat era de 33,44 euro.
O parte din certificate sunt alocate gratuit statelor UE, care la rândul lor le pot aloca gratuit un companii. Spre exemplu, plafonul aferent anului 2013 pentru emisii de gaze cu efect de seră la nivelul UE a fost stabilit la 2.084.301.856 de certificate, din care au fost distribuite gratuit 903.000 certificate. În 2018, au fost alocate gratuit 771.900 de certificate CO2.
Combinatul Siderurgic de la Galați, al doilea poluator din România, după Complexul Energetic Oltenia
În clasamentul celor mai mari 10 poluatori din România, pe primul loc se află Complexul Energetic Oltenia, prin termocentrala pe lignit Electrocentrale Rovinari, cu 4.629 kt de CO2. În limbajul specialiștilor, „kt” înseamnă tone kilometrice. Pe locul doi se află Combinatul Siderurgic „Liberty” de la Galați, care anul trecut a fost preluat de la Grupul ArcelorMittal, al lui Lakshmi Mittal, de Grupul GFG Alliance, controlat de omul de afaceri Sanjeev Gupta. Combinatul „Liberty” Galați emite în atmosferă 4.193 kt CO2.
Este urmat în clasament de alte termocentrale pe cărbune din Complexul Energetic Oltenia, din Turceni (3.297 kt de CO2), Termocentrala Ișalnița (1.818 kt CO2) Termocentrala Craiova 2 (1.268 ktCO2), Rafinăria Petrobrazi a OMV (1.063 kt CO2), Centrala Electrică de la Brazi (1.256 kt CO2), CET Govora (1.029 kt CO2) și cele două fabrici de ciment ale Holcim, de la Câmpulung și Aleșd, cu emisii de 1.040, respectiv 1.049, de kt CO2.
Combinatul din Galați a primit gratuit câte 5,5 milioane de certificate CO2 în 2020 și în 2019
Fiind al doilea poluator din România, Combinatul Siderurgic Galați se califica pentru alocarea unui număr de certificate CO2. Prin comparație cu Combinatul Energetic Oltenia, combinatul gălățean ar avea nevoie anual de 14-15 milioane de certificate CO2. Cea mai mare parte din aceste de certificate sunt cumpărate, dar 5,5 milioane de certificate sunt alocate gratuit de Ministerul Mediului.
Pe data 13 iulie 2020, după o săptămână de la data la care – potrivit DNA – se finaliza luarea de mită, Ministerul Mediului, condus de Costel Alexe, emitea Ordinul nr 1401/2020 privind „aprobarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate cu titlu gratuit aferente anului 2020”. Pe locul 19, în anexa Ordinului 1401/2020 se afla Combinatul „Liberty” Galați, care primea gratuit un număr de 5.527.525 de certificate CO2. La prețul de 24 euro/certificat din vara anului trecut, aceste certificate valorau 132,6 milioane euro, însă la prețul la Bursa ICE ECX din Londra de pe 5 ianuarie 2021, valoarea pachetului de certificate gratuite este de 182 milioane euro.
Dar nu era o premieră. Pe 26 iulie 2019, pe vremea fostului ministru al Mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, era emis Ordinul nr. 479/2019 prin care combinatul, care pe atunci se numea ArcelorMittal Galați, primea gratuit 5.643.926 certificate, care la prețurile actuale, ar valora 186 milioane de euro.
Este neclar de ce a pretins și a luat mită fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, dar mai ales de ce a fost nevoit să ofere mită directorul general al combinatului, din moment ce acordarea gratuită a 5,5-5,6 milioane certificate CO2 era inclusă într-o schemă de stat. Este vinovată și Grațiela Gavrilescu pentru cetificatele alocate gratuit Combinatului? Ar putea fi invitată la DNA?
Combinatul din Galați, campion la certificate CO2 gratuite
În anexele ordinelor nr 1401/2020 și nr 479/2019 combinatul din Galați conduce detașat la numărul de certificate CO2 alocate gratuit. În timp ce „Liberty” Galați primește gratuit 5,5 milioane certificate, alte companii importante din economia românească nu au beneficiat de aceeași dărnicie a miniștrilor Mediului.
În 2020, au mai primit gratuit pachete semnificative de certificate CO2 Azomureș (1.130.351 certificate), CRH Ciment Romania SA (1.865.946 certificate pentru două fabrici) și Haidelbergcement Romania SA, care a primit 1.896.664 certificate gratuite, pentru trei fabrici. Electrocentrale București a primit gratuit 85.919 certificate pentru CET Progresul, 82.307 certificate pentru CET Vest, 42.506 certificate pentru CET Grozăvești și 195.834 certificate gratuite pentru CET Sud. În 2019, Azomureș a primit numai 159.925 de certificate gratuite. Haidelberg Cement a primit 1.936.000 de certificate gratuite pentru trei fabrici de ciment, Termocentrala Craiova a primit 60.461 certificate, iar rafinăria Petrobrazi a OMV a primit 586.927 certificate gratuite.
Dilemă: o multinațională primește gratuit 5,5 milioane de certificate, iar o companie de stat își cumpără 16 milioane de certificate?
În iunie 2020 premierul Ludovic Orban a vizitat Combinatul Liberty la invitația lui Sanjeev Gupta
În modul în care sunt alocate gratuit certificatele CO2 descoperim măsuri ce par inechitabile, măsuri prin care sunt avantajate multinaționalele în defavoarea companiilor românești.Nu ne propunem un raționament naționalist, dar fiind vorba de o situație economică, ea trebuie evaluată. În timp ce multinaționale precum ArcelorMittal (în 2019) și Liberty Steel (în 2020) au primit gratuit 5,5-5,6 milioane de certificate, o companie națională importantă din Sistemul Energetic Național, Complexul Energetic Oltenia, a împrumutat de la stat 251 milioane euro pentru a-și asigura necesarul de 16 milioane de certificate CO2.
Pe data de 22 aprilie 2020, presa economică anunța că în contul producţiei de energie electrică din 2019 Complexul Energetic Oltenia ar fi trebuit să cumpere 16 milioane de certificate. Din fondurile proprii, cumpărase 4 milioane de certificate. Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia un împrumut de stat în valoare de 251 de milioane de euro, pentru cumpărarea restului de 12 milioane de certificate CO2. Prețul pieței era estimat la 24 euro/certificat, dar în contextul crizei economice provocate de criza Covid-19, Complexul Energetic Oltenia a reușit să cumpere certificatele la prețuri cuprinse între 16,5 euro și 21,5 euro pe certificat și astfel a economisit 60-65 milioane de euro.
Așadar, în timp ce Complexul Energetic Oltenia a trebuit să cumpere toate cele 16 milioane de certificate CO2 și a cheltuit pentru asta 250-300 de milioane de euro, combinatul de la Galați a primit gratuit de la stat 5,5 milioane de certificate, aproximativ 30% din necesar, cu o valoare între 130 și 180 milioane euro. Nu e ilegal, dar e o situație care ar trebui verificată, inclusiv de DNA.
Halda de Zgură, un munte de 54.000.0000 tone de zgură, cu înălțimea de 20 de etaje
Halda de Zgură domină relieful zonei
O altă acuzație din referatul DNA se referă la faptul că în schimbul mitei primite de la directorul Combinatului „Liberty”, fostul ministru Costel Alexe urma să ajute Combinatul din Galați la „monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură)”. Halda de Zgură era în urmă cu câțiva ani un „munte” de 54.000.000 tone de zgură, pe 110 ha, cu înălţimea unui bloc cu 20 de etaje.
Halda a intrat sub incidenţa Directivei Comisiei Europene nr 1999/31/CE, referitoare la depozitele de deşeuri neconforme, care trebuiau închise în 2014. Depozitarea a fost stopată în 2009. Conform măsurilor de conformare incluse în Autorizaţia Integrată de Mediu nr 30/30.10.2007, eliberată de APM Galaţi, Combinatul Siderurgic putea continua exploatarea Haldei până la 01.07.2014, după care trebuia închisă, conform Avizului nr 37/2008, al APM Galați.
În 2013, exploatarea Haldei a fost prelungită până în 2024
În 2013, patronul de atunci al Combinatului, Lakshmi Mittal s-a întâlnit cu premierul Ponta și președintele Băsescu, cărora le-a prezentat o listă de măsuri prin care Guvernul României ar trebui să susțină activitatea combinatului, una dintre acestea fiind prelungirea exploatării Haldei de Zgură, prin care erau extrase din muntele de zgură cantități importante de fier, un avantaj fiind că erau reduse importurile de fier vechi. Această solicitare a fost acceptată de Guvernul Ponta.
Prin adresa nr 11.820/19.06.2013, administrația Combinatului a cerut prelungirea exploatării până la 16.07.2024. APM Galaţi a aprobat revizuirea, iar pe data de 21 august 2013, pe site-ul APM Galaţi a fost postată „Autorizaţia nr 30/30.10.2007 revizuită în 19.08.2013”. Este un document de 545 de pagini. Prelungirea exploatării nu e menţionată nicăieri expres, ci este dedusă din faptul că halda e trecută la capitolul 12 – „Instalaţii în exploatare”.
Surpriză! În draftul revizuirii Autorizației Integrate apare un indiciu referitor la prelungirea exploatării Haldei
În dratful Autorizației revizuite un indiciu despre prelungirea exploatării Haldei de Zgură
Va urma o nouă revizuire a Autorizației Integrate de Mediu. Am intrat în posesia unui draft elaborat în 2020. Are 445 de pagini, cu 100 mai puține decât textul autorizației revizuite din 2013. Titularul noii Autorizații Integrate este Combinatul „Liberty”. În draft se spune că anual e procesată o cantitate de 4.950.000 tone de material, este dusă într-un depozit conform o cantitate de 900.000 tone de zgură și e extrasă o cantitate de 740.000 tone de fier.
În acest draft găsim un posibil răspuns la întrebarea: ce ar fi vrut să obțină reprezentanții Combinatului „Liberty” de la ministrul Mediului, Costel Alexe, în schimbul mitei de 103.000 lei? În draftul Autorizației Integrate de Mediu pentru Combinatul „Liberty”, la pagina 99, găsim un indiciu interesant, faptul că anul 2023 este marcat cu galben, ca toate celelalte date care ar trebui modificate în raport cu prevederile Autorizației Integrate din 2013. Concluzia este că la momentul elaborării draftului se intenționa prelungirea perioadei de exploatare a Haldei de Zgură.
Avantajele economice ale Combinatului „Liberty” sunt evidente. Extragerea de la Haldă, anual, a 900.000 de tone de fier, ar scuti combinatul de importarea în fiecare an a 900.000 de tone de fier vechi, cu costuri enorme. Dar pentru această prelungire, România riscă nu numai infrigementul, ci și plata unor penalități uriașe. Asta justifică interesul procurorilor DNA.
Relațiile speciale cu investitorul strategic, demolate de șpaga lui Alexe
Dacă fostul proprietar al combinatului, Lakshmi Mittal, nu a obținut nici de la Guverul Ponta, nici de la Guvernele conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, tarife prietenoase la energie și gaze pentru marii consumatori din industrie, actualul proprietar, Sanjeev Gupta a reușit o relație bună cu Guvernul Orban.
Prima vizită a ministrului Costel Alexe la Liberty Galați pe 31 ianuarie 2020
Fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, a vizitat prima oară Combinatul „Liberty” pe 31 ianuarie 2020 (vezi VIDEO). Era însoțit de o delegație a PNL Galați, din care făceau parte deputatul PNL Victor Dobre, senatorul PNL George Stângă dar și Onuț Atanasiu, potanțial candidat al PNL la Primăria Galați, în prezent deputat PNL.
În iunie 2020, premierul Ludovic Orban a sosit la Combinatul din Galați însoțit de mai mulți oficiali guvernamentali, care au semnat cu proprietarul combinatului, Sanjeev Gupta, mai multe protocoale de colaborare. Pe 11 august, Sanjeev Gupta a fost primit de președintele Klaus Iohannis, căruia i-a prezentat planurile de investiții în România, între care și „Green Steel” – producție de oțel fără emisii CO2.
În septembrie, aflat în campanie electorală la Galați, premierul Ludovic Orban anunța că „Liberty” Galați va primi un ajutor de stat prin rambursarea a 15% din valoarea certificatelor cumpărate de pe piață în 2019 și 2020:
„Liberty Galaţi a intrat într-o schemă de ajutor de stat care a fost adoptată de guvernul nostru şi care prevede, pentru a creşte competitivitatea produselor, rambursarea a 15% din costul certificatelor de CO2 pe anul 2019 şi 2020. Este o schemă de ajutor de stat care nu a fost folosită numai în România, este folosită şi în Germania„ declara Orban
O fi măsura corectă, aplicată și în Germania, dar, spre deosebire de Germania, cazul de corupție în care este implicat fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, inclusiv pentru alocarea gratuită a certificatelor CO2, induce suspiciuni asupra acestor bune relații între Guvern și investitorul strategic.
Ministrul de Interne, Lucian Bode a cerut verificări în cursul zilei de astăzi, prin Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne, după ce Sindicatul Europol a lansat acuzații grave la adresa unui ofițer din cadrul Secției 4 de Poliție din Municipiul Timișoara, anunță Mediafax. Ofițerul este acuzat că le-ar vorbi subalternilor săi urât, adresându-le cuvinte ofensatoare și amenințându-i pe aceștia cu bătaia.
Sindicatul Europol a semnalat derapajul verbal al polițistului din cadrul Secției 4 de Poliție Timișoara
Prima mențiune a derapajelor șefului Secției 4 de Poliție din Timișoara a fost făcută de reprezentanții Sindicatului Europol, cei care au notat pe Facebook faptul că acesta obișnuia să-și trateze subalternii nedemn, punând, de asemenea, la dispoziție o serie de capturi foto ale conversațiilor de pe rețeaua WhatsApp dintre acuzat și agenții din subordinea acestuia, conversații din care reiese faptul că șeful de poliție avea obiceiul de a-i amenința în mod frecvent pe aceștia, cu expresii ca „te scot la pensie”, „te bat de vorbești singur pe stradă” sau „te încing cu bătaia când ajungi la secție”, notează Express de Banat.
Prin mesajul postat pe pagina oficială de Facebook a sindicatului, Europol și-a dorit semnalarea comportamentului nepotrivit al polițistului, de asemenea cerând verificări din partea Ministerului de Interne.
„Un asemenea limbaj trivial și această atitudine de interlop nu au ce căuta în Poliția Română. Iar superiorii care l-au tolerat pe acest individ ar trebui să plece la pachet cu el. Am sesizat de mai multe ori conducerea IGPR cu privire la abuzurile care se comit în IPJ Timiș, iar lipsa de reacție și implicit lipsa unor sancțiuni au încurajat șefii să-și conducă oamenii prin teroare și dispreț”, au declarat reprezentanții Europol, pe Facebook.
Ulterior acuzațiilor, ofițerul acuzat a demisionat din funcția de șef al secției de poliție, urmând să ocupe o poziție de execuție la IPJ Timiș.
Foto: captură Facebook live Cristian Popescu Piedone
În urmă cu puțin timp, primarul Sectorului 5 Cristian Popescu Piedone a efectuat o vizită la unul dintre centrele de vaccinare din Sectorul 5, în cadrul căreia a participat și la o conferință de presă unde a oferit detalii suplimentare legate de campania de vaccinare desfășurată în Sectorul 5, enumerând, de asemenea, locațiile unde locuitorii sectorului se pot vaccina în perioada următoare, în contextul etapelor doi și trei de vaccinare.
Unde te poți vaccina anti-Covid în Sectorul 5?
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, aflat pe Șoșeaua Viilor, Nr. 90, București (patru puncte de vaccinare);
Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, din Strada Panduri Nr. 22 (trei puncte de vaccinare):
Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, din Splaiul Independenței, Nr. 169 (două centre cu cinci puncte de vaccinare);
Complexul Multifunctional „Sfântul Andrei”, aflat pe Strada Progresului 151-171 (patru puncte de vaccinare).
Cel din urmă prezentat, Complexul Multifunctional „Sfântul Andrei”, de altfel și locul ales pentru desfășurarea coferinței de presă, este deținut de Primăria Sectorului 5, urmând ca ulterior campaniei de vaccinare să opereze ca centru stomatologic dedicat persoanelor defavorizate din punct de vedere financiar. Potrivit declarațiilor edilului Sectorului 5, Complexul Multifunctional „Sfântul Andrei” „a fost făcut să funcționeze conform normelor impuse de cei de la Direcția de Sănătate Publică (…), cele patru puncte pe care le-ați văzut sunt dotate după ultima oră”, a adăugat primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone.
Primăriile se confruntă cu mari greutăți financiare
În condițiile în care Bugetul de Stat nu a fost încă votat, edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone a mai spus că se declară solidar cu toate primăriile din țară care, asemenea celei pe care o conduce, se confruntă cu mari greutăți în ceea ce privește finanțarea campaniilor de vaccinare anti-Covid, în derulare în acest moment în țara noastră. „Primăriile sunt într-un colaps financiar” a mai spus primarul Sectorului 5.
Campania de vaccinare anti-Covid a intrat în a doua etapă, cea destinată persoanelor de peste 65 ani, a personalului esențial, însă și a celor care au boli cronice înregistrate în istoricul medical. Doritorii se pot înscrie accesând platforma ROVACCINARE.
Am ajuns în 2021 și încă n-am uitat de coada la pâine, coada la carne și coada la orice. Statul la coadă rămâne sportul național, indiferent de regulile impuse de pandemie, indiferent de oraș și, cel mai interesant, indiferent de vârstă.
Luna ianuarie a început cu discuții despre achitarea dărilor către stat, dar cu accentul pus pe evitarea aglomerației de la ghișee. Desigur, indicații prețioase și sugestii sunt, contribuabilii fiind sfătuiți să-și achite on-line obligaţiile fiscale, folosind celebra platformă ghişeul.ro.
Spunem celebră pentru că notorietatea constă fix în norocul celui care accesează platforma. Sau în ghinionul celui care vrea să respecte normele sanitare, evitând aglomerația.
Lozul în plic rămâne la latitudinea platformei: când și cât timp funcționeză.
Ghișeul virtual: un subiect de film SF
Revenim la anul 2021 din România și la accesarea mediului virtual, mediu care ar trebui să rezolve de la facturi, la educație, la socializare și la dovada vaccinării.
Sute de oameni s-au înghesuit în Botoșani pentru a bifa plata la Taxe și Impozite. Motivul: virtualul nu este o soluție pentru vârsnici, virtualul nu funcționează întotdeauna, iar idee de calculator rămâne, pentru mulți, un subiect de film SF.
Dacă ne mutăm mai la sud, ajungem în Galați, unde gălăţenii ar putea plăti on-line taxele şi impozitele, cu ajutorul unui ID-ul şi a unei parolei alocate, prin intermediul poştei electronice, trimiţând la adresa de e-mail fiscalitate@primariagalati.ro o cerere şi copia actului de identitate al titularului de rol fiscal, scanate şi ataşate.
Ce este simplu pentru unii poate fi extrem de complicat pentru vârstnici, pentru persoanele care nu înțeleg internetul sau pentru cei fără posibilități de a înțelege internetul.
Caligrafia vaccinului: bilețele scrise de mână
Și dacă tot vorbim de vârstnici, cei vaccinaţi în Galați au primit bilețele scrise de mână, ca dovadă a vaccinării. Motivul: virtualul nu funcționează mereu, indiferent de instituție, studii sau vârstă.
Dr. Iuliana Grigoraș, medic centru de vaccinare: “Deocamdată nu suntem conectați la platformă, să le putem elibera acea dovadă electronică. Sperăm să se rezolve, să le dăm acea dovadă electronică la fiecare. Până atunci, le dăm o dovadă de mână, scrisă de noi”.
Birocrație în pandemie și în Bistrița Năsăud: platforma de programare a funcționat atât de bine, încât a clacat fix în ziua în care s-a dat startul înscrierilor.
Statul român vrea distanțare, vaccinare și eradicarea cozilor rușinoase cu care românul nostalgic era obișnuit din Epoca de Aur. Se insistă pe digitalizare, pe accesul la tehnologie, pe educație și pe progres. Se insistă, dar se insistă pe cuvinte, nu pe acțiune.
Rezultatul? Eterna birocrație, eternele cozi roșii și bilețele scrise de mână, ca pe o scutire de la boală.
Costel Alexe, președinte de Consiliu Județean Iași, pare că a dat de gustul vizitelor în fața procurorilor. Anchetat în acest moment pentru luare de mită și instigare la delapidare, Alexe e destul de liniștit și nu suflă un cuvânt despre tabla pe care a primit-o în calitate de ministru al Mediului. În schimb, amenință că la rândul său va face o plângere penală împotriva celui căruia i-a luat locul la CJ Iași, considerând că Maricel Popa a furat pur și simplu pagina de Facebook a instituției. Alexe este ferm convins că, de când Popa a transformat pagina CJ Vrancea în pagina sa de senator, imaginea instituției se duce de râpă.
„Nu este posibil ca o pagină oficială, a unei instituţii publice să fie administrată pe “persoană fizică” de un angajat cu contract pe perioadă determinată, despre care PNL Iaşi a atras atenţia în mai multe rânduri că lucra la promovarea PSD Iaşi, utilizând resursele şi timpul CJ Iaşi. Furtul a fost desăvârşit prin modificarea numelui paginii din “Consiliul Judeţean Iaşi” în “Senator Maricel Popa”. Adresa de web, adresa fizică, numărul de telefon, precum şi alte informaţii cu scop de identificare au rămas cele ale Consiliului Judeţean. Astfel, pe lângă furtul evident de imagine se încearcă şi inducerea în eroare a ieşenilor cu privire la datele de contact ale vremelnicului senator sau chiar cele ale CJ Iaşi. Somez pe această cale predarea paginii către titularul de drept – Instituţia Consiliul Judeţean Iaşi – şi încetarea acestor acţiuni premeditate de încercare a blocării activităţii CJ. În acelaşi timp, în cazul în care pagina nu va fi predată titularului de drept vom depune o plângere pentru furt şi vom deschide şi o acţiune în instanţă, inedită ce-i drept, dar totuşi de o gravitate reală”, amenința liberalul Costel Alexe.
Nu e liniște în țară, parlament, dar nici în partidul care teoretic a învins la toate alegerile organizate din 2019 încoace. Frământările din PNL au ajuns până într-acolo încât ieri, europarlamentarul Rareș Bogdan a spus că este momentul ca Ludovic Orban să facă un pas și mai mare în spate, până la a demisiona din funcția de președinte al formațiunii. Europarlamentarul crede că, după alegerile parlamentare, Orban putea să își păstreze funcția de premier, însă nu mai era cazul să își mențină funcția din fruntea PNL.
„Regret că a doua zi dimineața, după alegerile parlamentare, nu am ieșit cu Robert Sighiartău, cu Florin și ceilalți să cerem demisia președintelui PNL pentru că a dus partidul la pierderea alegerilor. El nu avea de ce să demisioneze din poziția de prim-ministru, trebuia să-și dea demisia din poziția de președinte de partid. E primul președinte de partid din ultimii 30 de ani, care a pierdut alegerile și care a rămas în funcție, ceea ce este anormal.
Și puteam să ne dăm noi ca exemplu demisia ca să-l obligăm și pe el. Nu am făcut asta, tot așa, ca să nu destabilizăm partidul înaintea negocierilor de formare a coaliției. Dar în momentul în care un premier și un președinte de partid îți obține în locul în care candidează 21%, atât a luat PNL la București, e o problemă și ea trebuie rezolvată. Partidul ăsta trebuie să aibă viitor, nu numai trecut și prezent. Partidul nu a făcut nicio analiză. Președintele partidului trebuia să-și dea demisia, să-și depună mandatul”, a spus Rareș Bogdan la Aleph News, citat de Știri pe Surse.
Fostul secretar general al PSD nu contenește să arate cu degetul înspre votanții altor partide pentru situația în care se află acum țara, măcinată de criză economică, sanitară și cu tot mai multe proteste care se prefigurează la orizont. În opinia lui Codrin Ștefănescu, declinul țării nu a început o dată cu pandemia de coronavirus, ci mult mai devreme, la alegerile europarlamentare. Atunci, scrie Codrin Ștefănescu un soi de analiză, în loc să fie votat de toți cei pentru care luptau, PSD a primit încrederea unui mic procent. Iar de aici, totul a fost ca un bulgăre de zăpadă: omul pe care acesta îl admiră și îl susține până în pânzele albe, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv și băgat la închisoare, PSD a ieșit de la guvernare și planurile social democraților s-au năruit.
Ca o concluzie a unei postări pe Facebook, Codrin Ștefănescu atrage atenția că liberalii nu sunt interesați de soarta românilor și, practic, cetățenii au fix ce au votat și ce merită.
„La europarlamentare ne-au votat doar unul din zece pensionari, profesori, medici! Unul din zece! Dacă ne votau toți cei pentru care ne-am luptat, alta era situația azi! Liviu Dragnea era liber, PSD guverna, majorarea pensiilor și salariilor continua conform programului, Horeca funcționa, treceam prin pandemie oferind sprijin tuturor celor care aveau nevoie de el! Dar cei de mai sus au vrut abuzuri, bătaie de joc și umilințe! Și i-au votat cu două mâini pe reziști și peneliști! Iar astăzi ies în stradă în speranța că indivizii ăștia îi vor asculta. Se înșeală! Nici măcar nu le pasă de ei!”, scrie Codrin Ștefănescu.
Autoritățile sunt obligate prin lege să acorde burse școlare elevilor, iar elevii sunt obligați (nu prin lege) să aștepte. Să aștepte sau să asiste la o ”creștere” reprezentată de zecimalele de după zero.
Răsplata oferită de statul român pentru merit, studiu sau performanță: s-a ajuns de la fabulosul procent de 5,66%, la 6%. Adică, doar 6% dintre primării acordă toate tipurile de burse, iar o matematică de clasa a doua arată că, din septembrie până în ianuarie, câțiva elevi au primit, poate pentru prima dată, un imbold legal.
Cu pauză de la capitolul excelență, note mari și premiul întâi cu coroniță, primarului nu-i pasă nici de elevii proveniți din mediile defavorizate.
Ajutorul social sub formă de bursă este, de asemenea, tot o obligație prevăzută de Legea Educației, obligație care nu este respectată.
Harta burselor din România: câțiva lei sau nimic
Septembrie 2020: potrivit unui document realizat de Avocatul Poporului și Societatea Academică din România, doar 5,66% dintre autoritățile publice locale din România respectau dreptul elevilor la burse școlare.
Ianuarie 2021: am ajuns de la nota 5, la nota 6. Doar 6% dintre primării respectă Legea Educației.
Dacă elevii își cunosc drepturile? Probabil. Dacă faptul că îți cunoști drepturile înseamnă o schimbare sau un ban în plus? Nu neapărat.
În 3.000 de localități din România, autoritățile au decis că meritul, excelența sau ajutorul social nu constituie un motiv de răsplată legală. Mai mult decât atât, răsplata legală ține de norocul geografic. Dacă te-ai născut în București, poți obline până la 1.000 de euro pe semestru. Dacă ești din provincie, suma se inversează și poți primi doar zerourile.
Cu excepția Capitalei și a județelor Constanța și Ilfov, niciun alt județ nu depășește 20% din unitățile administrative care să ofere integral burse școlare, arată Știrile TVR.
Contrazicere: Sectorul 1 din București a afirmat că bursele rămân burse. Tot Sectorul 1 din același București a declarat, în spațiul public, că bursele vor fi tăiate. Bipolaritate?
Sarcasmul de pe suta de lei
Fără legătură cu geografia, râul sau ramul, valoarea minimă a unei burse școlare este de 100 de lei pe lună.
Fostul milion și actuala sută de lei ar trebui să-l ajute, să-l motiveze și să-l încurajeze pe elev să obțină performanța cu care statul român se va mândri după. Suta de lei ar trebui să fie investiția majoră în olimpici, viitorii studenți sau viitorul educației din țară. În realitate, suta de lei rămâne doar un pamflet.
Interesant e zâmbetul lui Caragiale de pe respectiva bancotă: comedie, teatru, dar și destulă dramă.
Magistrații Curții de Apel Constanța au decis că Primăria Municipiului Constanța este obligată să plătească un milion de euro unui dezvoltator imobiliar, transmite Ziua de Constanța. Decizia nu este definitivă, aceasta putând fi contestată de fiecare dintre părți, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Potrivit motivării apărute pe portalul instanței, suma pe care municipalitatea o are de achitat firmei House 3000 Real Investment SRL, în valoare de 4.839.481,13 lei, reprezintă doar dobânzile penalizatoare și cheltuielile de judecată cu acest proces.
„Dispune obligarea pârâtului Mun. Constanţa la plata către reclamantul SC House 3000 Real Investment SRL a sumei de 4.186.457,48 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare calculată asupra debitului supus executării silite conform somaţiei din data de 26 01 2011 emisă de BEJ Stoica Adrian în dosarul de executare silită nr.241/2008 – stadiul nr. 1 de execuţie lucrări. Dispune obligarea pârâtului Mun. Constanţa la plata către reclamantul SC House 3000 Real Investment SRL a sumei de 632.711,65 lei cu titlu de dobândă legală penalizatoare calculată asupra debitului supus executării silite conform somaţiei din data de 25 04 2017 emisă de BEJ Stoica Adrian în dosarul de executare silită nr. 241/2008 – stadiul nr. 5 de execuţie lucrări. Menţine dispoziţiile sentinţei apelate cu privire acordarea cheltuielilor de judecată reclamantului şi cu privire la respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de pârât. Respinge apelul declarat de Mun. Constanţa. Dispune obligarea Mun. Constanţa la plata către SC House 3000 Real Investment SRL a sumei de 20.312 lei cu titlu de cheltuieli de judecată-taxă judiciară de timbru recurs”, se arată în motivarea publicată pe portalul instanței.
Părțile din dosar pot ataca hotărârea în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. De altfel, în dosarul 2278/118/2018, dezvoltatorul a făcut apel în 6 martie 2020, ca apoi municipalitatea să facă la rândul său contestație, pe 19 martie.
Reprezentanții House 3000 au arătat că firma este „titulara tuturor creanțelor izvorâte din stadiile nr. 1-5 de execuție a lucrărilor de urbanizare publică din zona Faleză Nord”, potrivit rolii.ro, citat de presa locală.
De altfel, pe portalul instanțelor, numele dezvoltatorului apare în mai multe dosare cu Primăria Municipilui Constanța.
House 3000 Real Investment este firma care a absorbit, în 2014, Fin.Co.Ge.Ro Spa Catania, conform replicaonline.ro. În februarie 2019, a cerut la Tribunalul Constanța instituirea popririi pe conturile municipalității, suma vizată fiind în valoare de 5.162.750,97 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de utilități edilitare executate de S.C. FIN.CO.GE.RO. SPA în perioada 01.11.2013-30.11.2015 la obiectivul din Faleză Nord.
Stâlpi de înaltă tensiune (sursă foto Observatorul prahovean)
O cădere de tensiune a pus probleme unei mari părți din Europa, printre care și zona Transilvaniei, în urma unui incident la nivelul rețelei electrice de transport europene interconectate, care a condus la declanșarea mai multor echipamente din rețelele electrice de transport. În România, AzoMureș Tg. Mureș a fost nevoită să oprească o serie de instalații de pe platformă, în urma cărora a fost observat un nor de culoare brun-roșcat, cauzat de oprirea instalației de producere a acidului azotic. Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş, norul nu a afectat calitatea aerului din Tg. Mureș și din împrejurimi, a transmis Digi24.
Rețelele de transmisie ale țărilor din Europa continentală sunt legate electric pentru a funcționa sincron la o frecvență de aproximativ 50 Hz. Evenimentul din 8 ianuarie 2021 a făcut ca zona sincronă a Europei Continentale să se separe în două zone, o zonă din sud-estul Europei funcționând temporar în separare de restul Europei continentale. Din cauza supra-frecvenței mari din zona de sud-est, s-au activat contramăsurile automate și manuale (adică reducerea alimentării unităților de generare) pentru a stabiliza frecvența. Astfel, la ora 15.05 (n.r. 16.05, ora României) abaterea de frecvență în zona de sud-est a fost limitată la +0.1 Hz față de frecvența nominală de 50 Hz.
Comunicatul Asociației Operatorilor de Transport și Sistem din Europa (ENTSO-E)
Astfel de situații se pot întâmpla oricând în sistemele energetice. Pe 4 noiembrie 2006, o astfel de „separare” a zonei sincrone a dus la perturbare mult mai mare, cu un impact uriaș asupra clienților. La acel moment, evenimentul a fost analizat pe larg și a condus la o serie de noi programe, cum ar fi „Sistemul European de Conștientizare”, care este o platformă ce permite Operatorilor de Sisteme de Transport să reacționeze în timp real, să transmită informațiile în timp real, ceea ce reducere considerabil timpii reacție și de remediere a problemelor apărute, resincronizarea celor două zone făcându-se într-o perioadă scurtă de timp.
Totodată, ENTSO-E a transmis că, în conformitate cu prevederile Ghidului de funcținoare a sistemului, se va desfășura o investigație detaliată asupra acestui eveniment, urmând ca rezultatele investigației să se facă de îndată ce analiza este finalizată.
Cei afectați vor fi despăgubiți
Totodată, ministrul Energiei, Virgil Popescu a precizat, la Digi 24, că Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) se află în legătură cu instituțiile europene, astfel că cei afectați de pana de curent vor fi despăgubiți. „Dacă nu se va găsi vinovatul pentru avarie, va exista la nivel european un fond de rezervă pentru despăgubirea celor care vor solicita acest lucru”, a spus Virgil Popescu.
Val de frig peste Europa, rețele „încinse”
Valul de frig care s-a abătut asupra Europei a făcut ca sistemele energetice să fie suprasolicitate. De altfel, la începutul acestei săptămâni, operatorul rețelei energetice din Franța a emis un avertisment cu privire la nivelul ridicat al cererii și a făcut un apel către „consumatori să se îmbrace mai gros în loc să pornească instalaţia de încălzire. La rândul său, compania de utilităţi Electricite de France SA i-a sfătuit pe consumatorii să amâne spălatul hainelor în contextul în care cererea de electricitate este la un nivel ridicat”, scrie Digi 24.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au finalizat, luna trecută, un dosar în care sunt implicați un notar, un executor...
Gata cu mandatele la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție şi ai Direcției de Investigare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
