Petrecerea aniversară a lui Răducu Mazăre, fiul fostului primar al Constanței, a fost „spartă” de polițiști, mai mult, aceștia i-au dar și o amendă „modică”, la valoarea pe care o are sărbătoritul, transmite CT News.
Duminică seară, polițiștii din Mamaia s-au sesizat din oficiu cu privire la o petrecere privată, la care nu se respectau măsurile impuse de autorități în contextul pandemiei. Cele două amenzi aplicate au fost pentru administratorul societății unde avea loc petrecerea, respectiv pentru organizatorul evenimentului. Potrivit sursei sus-menționate, cele două amenzi au fost date aceleiași persoane, Răducu Mazăre.
Având în vedere actualul context epidemiologic, precum și reglementările legale în vigoare, prin care se menține interdicția desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise sau deschise, publice sau private, administratorul societății comerciale a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.000 de lei, iar organizatorul evenimentului a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.000 de lei
au precizat reprezentanții IPJ Constanța
Potrivit Legii 55/2020, pe perioada stării de alertă, în România, se interzice desfășurarea de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private
Petrecăreți cu „state” vechi
„Așchia nu sare departe de trunchi” putem spune și în cazul lui Răducu și Radu Mazăre. De altfel, fostul primar al Constanței a fost recunoscut și pe „linie de partid” ca un petrecăreț. Calitatea acestuia fiind observată și recunoscută de fostul președinte al PSD, Victor Ponta, care declarase cu mulți ani în urmă că este liderul incontestabil în materie de chefuri: „Nu mi-am propus niciodată să-l concurez pe Radu Mazăre la petreceri. Nu că nu mi-ar plăcea, dar acolo este de departe numărul 1 in partid și nu am nicio șansă”, scria BZI, în 2012.
În urmă cu o săptămână a apărut discuția referitoare la dozele de vaccin, iar ministrul Sănătăţii declara că vor fi făcute controale la centrele de vaccinare.
Aproximativ 1.300 de persoane care erau incluse în etapa a treia de vaccinare împotriva COVID-19 au apărut în registrul național de vaccinări.
Se făceau cercetări, să căutau vinovații, iar deputatul PNL, Florin Roman, dezbătea pe pagina sa de Facebook situația persoanelor care s-au vaccinat, nefiind înscrise în platformă.
Tot deputatul PNL, aducea în discuție o teorie care a stat la bazele începerii vaccinării, și anume protecția celor vulnerabili, celor aflați în categoriile de risc. Roman insista ca ministrul Sănătăţii să răspundă care sunt persoanele vinovate şi privilegiaţii care ”au sărit peste rând”.
Dozele lui Cîțu vs. dozele lui Voiculescu
În momentul de față, Premierul Florin Cîțu contrazice toate episoadele ”la negru” legate de prioritizarea anumitor persoane, declarând că nimeni nu ar fi ”sărit rândul” la vaccinare și că nu există vreo persoană care să se fi vaccinat în afara strategiei naționale de imunizare.
Argumentul adus de Premier a fost că nu se irosesc doze de vaccin, deși același argument nu a fost valabil săptămâna trecută când cifrele nu au putut fi contestate.
“Deja s-au făcut reprogramările, nu se mai întâmplă nicio reprogramare. Dozele care vin sunt deja programate pentru vaccinuri. Situația prin care trece România cu vaccinurile este pentru toată lumea. În aceste condiții, România reușește să vaccineze mai repede decât multe țări din UE. Vom menține acest ritm. De la AstraZeneca vor veni cred că 800.000 de vaccinuri în februarie”.
Nu există o singură contrazicere. Premierul a mai afirmat și că persoanele sub 65 de ani care au probleme medicale se pot vaccina în această perioadă, contrar afirmațiilor ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu.
În urmă cu o zi, ministrul Sănătății anunța în cadrul unei conferințe de presă, că ”tot ce înseamnă programare nouă în februarie va merge către vârstnici, cei cu boli cronice și cei cu grad de handicap”.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a precizat că unitățile de învățământ din România se află într-o situație delicată, doar 15% dintre clădiri având autorizație de securitate împotriva incendiilor, deși necesită acest document. Totodată, acesta a menționat faptul că numai 15% dintre clădiri au autorizație la indendiu.
Şcolile din România, cele aproape 17.000 de şcoli cu personalitate juridică şi structuri arondate funcţionează în 26.471 de clădiri în total. Dintre acestea 15% au autorizaţie la incendiu, aproape 20% sunt în curs de obţinere a acestei autorizaţii, aproape 50% nu necesită, conform legii autorizaţie. Confrom legii care prevede exigențele pentru obținerea autorizației la incendiu, pentru că sunt clădiri cu o anumită vechime, cu o anumită specificitate. Pentru că sunt în curs de modificări. De exemplu, o clădire care autorizație la securitate la incendiu și care se extinde, cu grup sanitare, ar trebui să obțină în momentul de față o nouă autorizație de securitate la incendiu. Și sunt 15% care conform legii au nevoie de autorizaţii de securitate la incendiu şi nu au această autorizaţie
Sorin Cîmpeanu, la Digi 24
Ministrul a menţionat că acest număr include căminele, cantinele şi sălile de sport, pe lângă, imobilele în care se desfăşoară actul didactic. Sorin Cîmpeanu a precizat că aceste clădiri şcolare sunt în administrarea autorităţilor locale şi acestea sunt responsabile de obţinerea autorizaţiilor de securitate la incendiu.
Totodată, acesta a precizat că în urmă cu 5 ani, când era interimar, numărul clădirilor fără autorizație era și mai mic, de numai 7%. Ministrul a subliniat că de la preluarea portofoliului Educaţiei încearcă să „accelereze” procesul obţinerii autorizaţiilor de către unităţile didactice care nu le deţin.
De altfel, pe 2 februarie se va decide dacă semestrul al doilea al acestui an, care va începe pe 8 februarie, va fi cu copiii în bănci. Potrivit unei declarații a președintelui Iohannis, în funcție de evoluția epidemiologică din ultimele două săptămâni va fi stabit concret modul în care elevii vor reveni la la școală, după care dintre cele trei scenarii.
Situaţia unităţilor sanitare din punct de vedere al avizării/autorizării privind securitatea la incendiu, în 16 noiembrie 2020
În raportul făcut public de către Minsiterul Sănătății, duminică, din cele 1.392 de clădiri ale unităților sanitare 302 sunt fără autorizare de securitate la incendiu, adică 31,59% din total.
„Număr unităţi sanitare de stat şi private cu paturi (cu personalitate juridică) – 553; Număr clădiri ale unităţilor sanitare cu paturi, dintre care: – 1392; Număr clădiri autorizate privind securitatea la incendiu 310 (autorizaţia a vizat întreaga clădire); Număr clădiri autorizate parţial privind securitatea la incendiu – 52; Număr clădiri care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu – 302; Dintre clădirile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu de la nr. crt. 5, deţin aviz: – 120; Număr clădiri care nu fac obiectul autorizării privind securitatea la incendiu – 728.”, se arată în raportul Ministerului Sănătății.
Agenția Națională de Integritate a finalizat cercetările în cazul mai multor funcționari și aleși, iar șase dintre aceștia nu au trecut testul de integritate. Printre aceștia și un angajat al Autorității Electorale Permanente, care s-a încurcat un pic cu politica. Potrivit ANI, Emanuel Palea, fost director și actual Consilier parlamentar în cadrul Filialei Sud – Muntenia a Autorității Electorale Permanente, a deținut în perioada 01 iulie – 05 noiembrie 2020, simultan, funcția de consilier parlamentar la Filiala Sud – Muntenia a Autorității Electorale Permanente și calitatea de membru al unui partid politic. Palea a candidat în septembrie 2020 pentru funcția de primar la Băleni, județul Dâmbovița, din partea PSD. Cu cele 1.270 voturi obținute, Palea s-a clasat pe al treilea loc, după candidații PNL și Pro România. Chiar și cu acest rezultat, Palea a fost recompensat de social democrați ca președinte interimar al organizației PSD Băleni, unde vechea conducere a fost decapitată după alegeri.
Nu doar acesta a fost găsit incompatibil, ANI comunicând azi că alte 5 persoane au încălcat legea.
„DEUTSCH PETRU-MARTIN, șef secție în cadrul Institutului de Boli cardiovasculare Timișoara, județul Timiș – În perioada 22 noiembrie 2016 – 11 noiembrie 2020, a deținut simultan cu funcția de Șef secție în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara, și calitatea de asociat, respectiv funcția de administrator, în cadrul a două societăți comerciale.
COTEANU LIANA DANIELA, funcționar public în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială – În perioada 01 februarie – 01 mai 2018, a exercitat simultan cu funcția publică de execuție de inspector social în cadrul Compartimentului Control Intern și Managementul Calității și funcția de coordonator activități în echipa de implementare a proiectului „INTESPO – Înregistrarea Tinerilor în Evidențele Serviciului Public de Ocupare”.
CUMPĂNĂȘOIU ION MILORAD, primar și fost consilier local al Orașului Berbești, județul Vâlcea – În perioada 10 iunie 2017 – 10 mai 2018, a exercitat simultan cu funcția de consilier local și funcțiile de Director și Manager în cadrul unei societăți comerciale al cărei acționar unic este Consiliul Județean Vâlcea.
NICULAE NICULAE, consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Dragodana, județul Dâmbovița – În perioada 31 martie 2017 – 03 decembrie 2020, a deținut simultan cu funcția de consilier local și pe cea de consilier superior (funcționar public) în cadrul Primăriei Orașului Găești, județul Dâmbovița.
ORĂȘANU DANIELA RODICA, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Dudești, județul Brăila – În perioada exercitării mandatului de consilier local (2016 – 2020), societatea comercială în cadrul căreia persoana evaluată deține calitatea de titular întreprindere individuală, a prestat servicii pentru primăria Comunei Dudești, județul Brăila, în valoare totală de 26.354,32 lei”, se arată în comunicatul ANI.
„Ziarul de Investigații” a solicitat conducerii Consiliului Județean (CJ) Cluj răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu modul în care funcționează în localitățile clujene sistemul de colectare și depozitare a deșeurilor menajere. Am primit un răspuns amplu, ireproșabil din punct de vedere al descrierii Proiectului SMID, dar în care nu se spune nici un cuvânt despre „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Acest depozit „temporar” era, până în toamna anului trecut, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere, depozitate aici în perioada 2015-2020, în care fusese oprită depozitarea la Groapa Pata Rât pentru lucrări de ecologizare, iar noul depozit ecologic încă nu fusese deschis. Între timp, o parte din cantitatea de deșeuri a fost transferată la CMID, dar au mai rămas acolo 240.000 de tone de deșeuri.
Ianuarie 2020. Comitetul pentru Situații de Urgență avertiza: „Județul Cluj se confruntă cu o criză în gestionarea deșeurilor”
Groapa Pata Rât
Anul 2020 începea pentru administrația din Cluj sub semnul unei crize fără precedent în privința salubrizării. Semnalul de alarmă venea chiar de la membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj, care s-au întrunit pe 29 ianuarie pentru analizarea situației și au emis o hotărâre care sugera dezastrul.
Se constată că situația existentă la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Cluj îndeplinește condițiile unei ”stări potențial generatoare de situații de urgență”, așa cum este definită de art. 2 litera (d) din OUG nr 21/2004 privind Sistemul Național pentru Managementul Situațiilor de Urgență,
se spunea în Hotărârea nr. 1/29.01.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj. Hotărârea se baza și pe o adresă a Direcției de Sănătate Publică Cluj prin care se avertiza că populația din vecinătatea depozitelor de deșeuri menajere
este expusă la risc de îmbolnăvire cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, intoxicații cu metan, amoniac, hidrogen sulfurat
Pentru evitarea dezastrului, membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Cluj au cerut conducerii CJ Cluj să adopte „măsurile necesare pentru punerea în funcțiune, în regim de urgență, a întregului Centru Integrat pentru Managementul Deșeurilor (noul depozit ecologic – n red), cu respectarea normelor legale incidente în materie”.
„Situația de Urgență” la care se referea hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, dar și avertizările DSP Cluj cu privire la riscurile îmbolnăvirii populației vizau singurul depozit de deșeuri rămas în funcțiune la Cluj, „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj. Era necesară finalizarea depozitului ecologic CMID pentru relocarea deșeurilor de pe strada Platanilor, care puneau în pericol sănătatea clujenilor.
Cum a apărut Groapa temporară „Pata Rât 2”, un munte de 270.000 de tone de deșeuri menajere
Pentru a putea fi închisă și ecologizată vechea Groapă de gunoi de la Pata Rât, depozitarea a fost oprită din anul 2015. Și, cum deșeurile menajere nu puteau fi duse la alt depozit, administrația locală a luat decizia ca, până la construirea noului depozit ecologic, gunoiul menajer colectat din localitățile clujene să fie depus într-un depozit temporar, la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor din Cluj.
Este o locație în preajma fostei Gropi de gunoi Pata Rât. Până în 2013, „strada Platanilor” se numea „strada Pata Rât”. Așadar, „Platformei de stocare temporară a deșeurilor” putem să-i spunem Groapa temporară de gunoi „Pata Rât 2”. Din 2015 până în 2020, la depozitul temporar „Pata Rât 2” au fost depozitate circa 270.000 de tone de deșeuri.
Potrivit Autorizației Integrate de Mediu nr. 22/12.08.2020, eliberată pentru Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj, care administrează în prezent depozitul ecologic CMID, deșeurile depozitate temporar la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” (Pata Rât 2) vor fi transferate la CMID.
Cartierele Clujului, invadate de mirosurile insuportabile generate de transferul gunoaielor de la „Pata Rât 2” la CMID
În toamna lui 2020, clujenii se plângeau pe rețelele de socializare de mirosurile insuportabile care invadaseră cartierele Mărăști, Mănăștur, Bună Ziua, Zorilor, etc. După câteva zile, Garda de Mediu Cluj a declanșat un control și a identificat sursa mirosului la „Platforma de stocare temporară a deșeurilor” de pe strada Platanilor, de unde RADP Cluj începuse transportarea deșeurilor la depozitul ecologic CMID. Scormonirea muntelui de gunoaie cu excavatoarele, încărcarea deșeurilor în mașini și transportul acestora la noul depozit, au generat duhoarea greu de suportat:
Mirosul vine de la Pata Rât, în momentul în care deșeurile care s-au adunat acolo de 3-4 ani încep să fie mișcate apare acel miros neplăcut, în funcție de curenții de aer, de presiunea atmosferică, de direcția curenților
explica Viorel Pleșa, șeful Gărzii de Mediu Cluj
Din punctul de vedere al primarului Emil Boc, relocarea la CMID a deșeurilor de la „Pata Rât 2” era o operațiune strict necesară:
Noi nu am avut unde duce gunoaiele 5 ani de zile, a trebuit să găsim acele soluții temporare pentru a duce gunoaiele din stradă într-un loc autorizat. Autoritățile fac eforturi să diminueze acest impact negativ. În ultima săptămână a fost relocată o cantitate mare de deșeuri de pe platforma temporară a RADP la Celula 1 din cadrul CMID prin operațiunile specifice acesteia, săpătură, răscolire, încărcare, descărcare. Această acțiune se desfășoară conform măsurilor stabilite în Autorizația de Mediu emisă către RADP pentru Platforma de stocare temporară a deșeurilor situată pe strada Platanilor. Aceste măsuri prevăd obligativitatea ca la finalizarea Celulei 1 din cadrul CMID să fie mutate deșeurile stocate pe platforma temporară în cadrul Celulei 1 de la CMID
declara Emil Boc în octombrie 2020
Relocarea la depozitul ecologic a gunoaielor de la „Pata Rât 2”, amânată până la găsirea unei metode „inodore”
Sub presiunea opiniei publice, la începutul lui noiembrie 2020, primarul Clujului a anunțat suspendarea temporară a transferării deșeurilor de la Platforma temporară („Pata Rât 2”) la depozitul ecologic până la găsirea unei metode care să permită manevrarea deșeurilor fără emanarea mirosurilor irespirabile.
„Colegii mei au început să pună în aplicare transferarea. În secunda în care am văzut că acest lucru presupune un lucru extrem de neplăcut, am dispus personal sistarea oricărui demers. Nu mai miroase în Cluj. Discut cu Agenția de Protecție a Mediului, cu specialiști, cu firme de profil, care este modalitatea de a muta gunoiul fără a produce miros. Suntem în analize și vom anunța rezultatul. Nu se poate să nu se găsească o soluție tehnică”, declara Emil Boc într-o conferință de presă.
Operațiunea de transferare a gunoiului menajer de la „Platforma de stocare temporară” („Pata Rât 2”) la CMID a intrat în impas după transportarea a 25.000 din cele 270.000 de tone de gunoaie. Au mai rămas aproximativ 240.000 de tone. Potrivit estimărilor, operațiunea ar urma să dureze 3 ani, iar dacă nu va fi găsită acea metodă infailibilă care să evite emanarea mirosului levigatului și gunoaielor în descompunere, se anunță zile grele pentru locuitorii Clujului.
Finanțări de 84 milioane euro pentru SMID-ul județului Cluj
Exceptând situația extrem de complicată de la „Platforma temporară de depozitare” de pe strada Platanilor, în județul Cluj există un sistem de colectare și depozitare a deșeurilor funcțional. Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Cluj a avut un buget total de 412.089.000 lei, adică peste 84 milioane de euro. Este realizat în două etape, în prima fază finanțarea europeană nerambursabilă, de 59.005.000 lei, fiind obținută prin Fondul European de Dezvoltare Regională. În faza a-II-a, finanțarea UE nerambursabilă, de 100.984.000 lei, a fost asigurată prin Fondul de Coeziune. La finanțările europene s-au mai adăugat două finanțări de la bugetul de stat, în valoare totală de 28.721.000 lei. Finalizarea proiectului e prevăzută pentru data de 31 decembrie 2022.
Cinci stații de sortare și 7.800 de containere pentru colectarea selectivă
Pentru colectarea și transportul deșeurilor, județul a fost împărțit în patru zone: Zona 1 – „Feleacu”, care include Clujul și zonele Huedin, Mihai Viteazu și Gherla, în ultimele trei fiind construite stații de transfer.
În SMID Cluj funcționează deja 4 staţii de sortare pentru deșeuri municipale, la Câmpia Turzii, în comuna Mihai Viteazu, la RADP Cluj, dar și la „Platforma de stocare temporară”, aceasta din urmă având o capacitate de 120.000 tone/an. Până în 2022, va fi construită și o a-V-a stație de sortare a deșeurilor reciclabile, cu capacitatea de 92.000 tone/an. La aceasta, deșeurile vor fi sortate pe 12 fracţii, dintre care 3 fracții pentru hârtie (carton, hârtie tipărită, hârtie amestecată), 5 fracții pentru deșeuri de plastic (folie, PEID, PET, PVC, alte materiale plastice) și 2 fracții pentru sticlă, sticlă brună și sticlă albă. În cadrul SMID au fost puse la dispoziția primăriilor din județ 7.820 de containere de 1,1 mc, pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie, plastic, metal şi sticlă.
La „Tufele Roșii”, cel mai mare depozit ecologic din țară
Principalul obiectiv al SMID a fost construirea unui depozit de deșeuri cu două celule de depozitare, situat pe varianta ocolitoare Vâlcele-Apahida, în zona „Tufele Roșii” (Colonia Budunuș). Este o investiție de 70 milioane euro. Motivul de mândrie al autorităților locale este că CMID Cluj este cel mai mare depozit ecologic din România, cu o primă capacitate de depozitare de peste 1,5 milioane mc de deșeuri.
Prima celulă, cu suprafața de 7,7 ha, are o capacitate de depozitare de 219.000 tone/an și un volum total de deșeuri admis de 1.350.000 mc și durata de exploatare de 5 ani. A doua celulă, cu suprafața de 17,9 ha, va permite depozitarea a 6.900.000 mc și va avea o durată de exploatare de 19 ani.
Pentru realizarea depozitului ecologic au fost realizate lucrări de excavare sau de umplutură cu pământ cu un volum de 750.000 mc de pământ. Consolidarea versantului pe care a fost construită prima celulă a fost realizată printr-un sistem de peste 700 de piloți, dintre care 300 sunt piloți din beton armat cu diametrul de 90 cm și lungimi de până la 27 de metri.
În prezent, tariful final negociat prin Contractul delegare a gestiunii activității de operare și administrare a depozitului de deșeuri este de 168,91 lei/tonă fără TVA. În tariful negociat sunt cuprinse și costurile transportului deșeurilor de la punctul de lucru al RADP Cluj-Napoca de pe str. Platanilor, adică de la Platforma de stocare temporară („Pata Rât 2”) la CMID Cluj-Napoca.
Au fost închise 6 depozite urbane. În locul celebrei Gropi Pata Rât, un deal acoperit de pământ vegetal
În cadrul Proiectului SMID a fost prevăzută închiderea a 5 depozite urbane, de la Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin, dar și închiderea celebrei Gropi de la Pata Rât, care avea un volum de 1,9 milioane mc de deșeuri menajere. În decursul a 70 de ani, acolo fuseseră depozitate 2,5 milioane de tone de deșeuri, iar depozitul ajunsese să măsoare 40 de metri, adică înălțimea unui bloc cu 10 etaje
Închiderea și ecologizarea Gropii de la Pata Rât a costat 53 de milioane de lei și a presupus acoperirea a muntelui de gunoaie cu 62 de straturi de sigilare. Aceste lucrări s-au efectuat pe o suprafață de 22 ha, echivalentul a 27 de terenuri de fotbal. Sistemul de degazare al depozitului cuprinde 77 de puțuri și 13 kilometri de conducte de colectare și transport al biogazului. Pentru prevenirea alunecărilor de teren, care începuseră chiar în perioada acoperirii cu pământ, a fost construit un zid de sprijin cu lungimea de 700 de metri. Acum, pe locul fostei gropi de gunoi este un deal pe care crește vegetație.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe are propria realitate: „Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit”!?
La inaugurarea primei celule a depozitului ecologic CMID, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, anunța sfârșitul poluării produse de deșeurile menajere în județul Cluj: „Astăzi a intrat în acest centru prima mașină cu deșeuri selectate. Epoca poluării în județul Cluj a luat sfârșit. Astăzi am închis rampa poluantă și deschidem Centrul pentru Management Integrat al Deșeurilor, acest depozit ecologic”, declara Tișe pe 17 august 2020, la inaugurarea CMID Cluj.
Dar la exact un an de la hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Cluj, în care se spunea că gestionarea deșeurilor în județul Cluj este în criză, situația nu s-a schimbat prea mult. La „Platforma de stocare temporară” de pe strada Platanilor, la „Pata Rât 2”, nu mai sunt 270.000 de tone, ci 240.000 de tone de deșeuri menajere aflate în decompunere. Pericolul pentru sănătatea clujenilor este la fel de mare ca pe 29 ianuarie 2020. Avertizarea DSP Cluj este în continuare valabilă. Între timp, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a inaugurat depozitul ecologic CMID, la care ar fi trebuit duse deșeurile e la „Pata Rât 2”, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza mirosurilor care au invadat cartierele Clujului și ca „președinte de județ” ar trebui să fie preocupat de eliminarea acestui pericol.
Însă președintele CJ Cluj pare să trăiască în propria realitate, ignorând faptul că la Cluj-Napoca, capitala județului Cluj, pe strada Platanilor, există acel munte de gunoaie, de la „Pata Rât 2”, care amenință sănătatea și comfortul clujenilor.
Răspunsul Biroului de Presă
Această atitudine a „șefului” ne-a fost confirmată și de răspunsul primit de „Ziarul de Investigații” de la Biroul de Presă al CJ Cluj, instituția condusă de Alin Tișe, în care sunt mai multe precizări prin care se încearcă ascunderea dezastrului ecologic de pe strada Platanilor, care nu poate fi anihilat de faptul că la Cluj a fost construit „cel mai mare depozit ecologic din țară”. Iată la ce afirmații ne referim:
1. „La această dată în județul Cluj funcționează doar Depozitul ecologic din cadrul CMID Cluj-Napoca”.
2. „Nu deținem informații cu privire la existența unor depozite de deșeuri care să acționeze în afara legii”.
3. „Nu deținem date cu privire la gradul de satisfacție al cetățenilor referitor la colectarea deșeurilor menajere”.
Este o situație absurdă, ca în povestea lui Marin Preda, din „Imposibila Întoarcere”, despre un țăran care a văzut o girafă la Zoo, s-a uitat la ea timp îndelungat, a studiat-o de la copite până-n creștet și clătinând din cap, a tras concluzia: „Aşa ceva nu există!”.
Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC) a inclus în Strategia de Dezvoltare Instituțională trei noi obiective de investiții, respectiv înființarea unui spital universitar, Centrul de Inovare și Transfer de Tehnologie şi CiTyInnoHub, transmite CT News.
Potrivit reprezentanților universității, unul dintre proiectele prioritare pentru UOC este reprezentat de înființarea unui spital universitar, care va constitui o bază medicală modernă de instruire a studenților, masteranzilor, doctoranzilor și a rezidenților, urmărindu-se, totodată, realizarea unor servicii medicale performante, destinate zonei Dobrogei.
Existența unui spital universitar în campusul UOC va contribui la creșterea eficienței sistemului de învățământ superior medical constănțean, prin dezvoltarea pregătirii practice a viitorilor medici, și va avea, totodată, un aport decisiv pentru sporirea competitivității în cadrul activităților de învățământ și de cercetare științifică, pentru promovarea calității și creșterea vizibilității internaționale a instituției
CT News
Centru de Inovare și Hub inovativ
Celelalte două obiective sunt interconectabile. Astfel, Centrul de Inovare vor permite studenților aflați în programele de studii ale UOC să desfășoare activități practice și să învețe prin realizarea de proiecte, răspunzând nevoilor comunității. Centrul va atrage și firme dornice să preia soluții creative, să valorifice prin transfer de tehnologie rezultatele activității studenților și universitarilor ovidieni, iar costurile de întreținere vor fi acoperite prin serviciile aduse mediului de afaceri.
În vreme ce CiTyInnoHub – centru de inovare digitală format dintr-un grup de organizații partenere cu domenii de specializare complementare – ce are ca misiune să furnizeze expertiză tehnologică și facilități de experimentare la standarde europene.
Scopul acestui demers este transformarea digitală a agenților economici și a entităților publice din regiunea de Sud-Est a Românei, mai ales că în contextul pandemiei, multe firme, într-o măsură destul de mare, au făcut pasul spre digitalizare în diferite domenii de activitate.
Alături de aceste obiective, în Strategia de Dezvoltare Instituțională este inclusă și sala polivalentă de sport, cu terenuri de handbal, volei, baschet, tenis, sală de forță și tribună pentru peste 300 de spectatori.
Pentru ca cele trei obiective să fie realizabile, au fost inițiate demersurile necesare îndeplinirii condițiilor de urbanism pentru edificarea acestor proiecte pe terenul instituției situat pe Aleea Universității, nr.1, Constanța.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a făcut o vizită de lucru la cea mai amplă investiție realizată de Compania Națională de Investiții (CNI) – Cazinoul din Constanța, o clădire construită în stilul Art Nouveau, o „perlă” a litoralului românesc, care după repunerea în circuitul turistic poate deveni un punct de atracție nu doar turistic și și pentru evenimente diverse. Chiar și aflat în paragină, de ani de zile, Cazinoul a atras obiectivele camerelor foto ale turiștilor.
Cazinoul constănțean este una dintre cele mai importante investiții realizate prin Compania Națională de Investiții, nu doar prin valoarea financiară a investiției, care se ridică la 56,6 milioane lei, dar mai ales prin valoarea patrimonială, arhitecturală și istorică a Cazinoului. Mobilizarea constructorului este bună, lucrările avansează frumos, chiar dacă mai descoperim probleme noi, care pe documentația tehnică nu au fost relevate, nefiind cunoscute, dar avem speranța că în a doua parte a anului viitor Cazinoul va fi predat în toată splendoarea lui, nu numai constănțenilor, dar și tuturor celor din țară și străinătate care vizitează litoralul românesc.
Ministrul Cseke Attila
„Cred că foarte mulți cetățeni din România cunosc acest Cazino, au văzut această clădire, iar prin această investiție urmărim să repunem în funcțiune, nu numai în circuitul turistic, pentru că în mod cert va fi un punct de atracție al litoralului românesc, dar și funcționalitatea acestui Cazino, care prevede în proiect amenajarea unei săli de evenimente, un muzeu al Cazinoului, o sală multifuncțională, de cinema și spectacole”, a mai spus ministrul.
Bricul Mircea și Cazinoul, primele simboluri ale Constanței
Primarul Constanței, Vergil Chițac consideră că Guvernul României a reușit să transforme un proiect local într-unul național. Totodată, acesta este de părere că Bricul Mircea și Cazinoul sunt primele două simboluri ale Constanței, simboluri ce pot aduce bani spre bugetul local, dar pentru ca acest lucru să fie unul realizabil este nevoie de o gândire pragmatică.
„După atâta amar de vreme, cât Cazinoul a fost lăsat în paragină, este bine că Guvernul României a transformat proiectul acesta, care este unul local, în unul naţional, reușind să finalizeze procedurile de atribuire a lucrărilor și să și finanțeze. Această clădire este un Cazinou nou, continuatorul celui de la 1910, la fel cum și actualul bric Mircea este continuatorul celui de la 1882. Eu cred că Bricul Mircea și Cazinoul sunt primele două simboluri ale Constanței”, a precizat edilul Constanța.
„La un moment dat, clădirea va deveni funcțională, vor fi necesari bani ca să fie în exploatare, și atunci trebuie să vedem de unde vom scoate banii aceștia. Trebuie să facem de așa manieră să producă și ea bani, pentru că dacă nu produce atunci va trebui să scoatem bani din bugetul local și nu este bine. Și dacă vom avea și un stadion nou, și vom avea, dacă vom avea și o sală nouă polivalentă, dacă nu vom gândi astfel încât aceste active să facă bani, atunci sigur va trebui să luăm bani de la bugetul local și atunci nu vom mai avea pentru investiții. Va trebui să fim pragmatici, să gândim în termeni comerciali tot ceea ce facem în Constanța”, a subliniat primarul constănțean.
În urma întâlnirii dintre Ministrul Mediului, Barna Tanczos, și primarii din București, pe tema reducerii poluării aerului, a rezultat un comunicat de presă, în care se preciza că ”În paralel cu aceste acțiuni, PMB împreună cu primăriile de sector vor trebui să se decidă în privința strategiei de dezvoltare de noi platforme de depozitare a deșeurilor în Capitală.”
Această exprimare a ridicat semne de întrebare, pentru că, momentan, singura groapă de gunoi din București, cea a depozitului IRIDEX, e considerată principala sursă de poluare din Capitală.
Astfel, deputatul PSD Daniel Tudorache a trimis, atât către Ministrul Mediului, cât și către Primarul sectorului 1, Clotilde Armand, câteva nelămuriri, menite să elucideze, pe cât posibil, misterul ”noilor platforme de depozitare a deșeurilor din Capitală.”
Întrebările vin prin prisma faptului că Tribunalul București a decis anularea Autorizației Integrate de Mediu pentru ultimele celule funcționale ale gropii de gunoi, prin sentința nr.3670/14.08.20, sentință atacată prin recurs de IRIDEX. Până în prezent, nicio dată pentru judecarea recursului nu a fost hotărâtă.
Întrebările fără răspuns nu înseamnă soluții
”Care sunt, concret, măsurile întreprinse de dumneavoastră, în calitate de primar al Sectorului1, ca factor decident al atitudinii Primăriei față de problema poluarii?
Cum și prin cine considerați că veți putea apăra, responsabil și cu profesionalism, interesele legitime și firești ale cetățenilor care își cer dreptul la aer curat?
Cine va reprezenta în recurs în procesul nr.15248/3/2018 atât sectorul 1 al Municipiului București prin Primar, cât și Poliția locală, ambele părți, alături de avocatul ONG-urilor, având un volum de muncă anterior reprezentat prin cele 60-80 de volume de documente, probe și acțiuni întreprinse în cei 2 ani jumătate de proces?
Care va fi poziția Primarului Sectorului 1 și a Primăriei față de variantele continuării și extinderii depozitării gunoaielor în Sectorul 1 sau a amplasării unui Incinerator de deșeuri? Intenționați să cunoașteți și opinia cetățenilor pe care îi reprezentați prin realizarea unui referendum local în acest sens sau, în cazul în care veți alege altă soluție, care va fi aceasta?
Precizați dacă informațiile apărute în spațiul public sunt reale sau nu, conform cărora ați dori să faceți o modificare de graniță teritorială între Sectorul 1 și Sectorul 6, prin care zona defavorizată și cetățenii din Giulești-Sârbi și proximitatea gropii de gunoi IRIDEX cât și întregul teren ocupat de groapa de gunoi să treacă teritorial în Sectorul 6, astfel încât să nu mai răspundeți de ceea ce se întâmplă cu poluarea din nordul Capitalei?
Au existat discuții în acest sens, atât între Primăriile de Sectoare și Primarul General, cât și cu Ministrul Mediului?
După 20 de ani de poluare intensivă a Nordului Capitalei, ajunși în situația confirmării poluării prin toate platformele de măsurare oficiale și private și a infrigementului pe caliatatea aerului, intenționați să afișați o atitudine non-combat în judecarea recursului IRIDEX față de APMB și Sectorul 1 al Municipiului București?
Aveți posibilitatea reluării solicitării către Primăria Municipiului București a terenului de 11ha dobândit prin schimb de PMB de la SRI și care ar fi trebuit să ajungă la Sectorul 1, în vederea realizării unei perdele forestiere care să protejeze zona de Nord de poluarea generată de groapa de gunoi.”
Acestea au fost întrebările adresate, așteptăm cu interes răspunsul Primarului Sectorului 1 și al Ministrului Mediului.
Eroarea materială, absența răspunsurilor și fofilarea politică dăunează Bucureștiului
În luna ianuarie a anului trecut, Dan Tudorache declara:
”Rezultatele expertizei depășesc cele mai negre scenarii: pe lângă suprafețele deja cunoscute (16,5 ha domeniu public și 10 ha teren privat), firma IRIDEX depozitează ilegal deșeuri pe alte 5 ha de teren care aparțin statului. Calitatea aerului din București nu se îmbunătățește numai prin publicarea unor simple rapoarte sau prin declarații de presă pompoase, ci prin măsuri concrete de stopare a acțiunilor ilegale ale celor care ne otrăvesc de ani buni aerul pe care-l respirăm. Sper ca actuala conducere a Ministerului Mediului să reacționeze la acest atentat la sănătatea bucureștenilor și să ia urgent măsurile care se impun”.
A trecut un an în care schimbarea a însemnat doar liniște, poluare și o manie a persecuției în momentul în care au fost puse întrebări simple.
Întrebări de bun simț, întrebări despre aspectele legate de poluarea aerului, deșeuri și ilegalitate, aspecte care s-au agravat. Și care se agravează zilnic, în ciuda declarațiilor, vorbelor și promisiunilor Primăriei Sectorului 1.
Bucureștiul trebuie să fie, înainte de toate, un oraș sănătos, nu doar un oraș smart.
Așteptăm răspunsuri, soluții și transparența promisă.
Pacientul cu arsuri grave din Constanța a ajuns în Belgia, iar medicii au descoperit, după o primă evaluare, că este infectat cu trei bacterii, anunță Digi24. Deocamdată nu se știe de unde ar fi luat aceste bacterii, având în vedere că în ultimele zile pacientul în vârstă de 52 de ani a fost plimbat prin trei spitale din România – la Spitalul Județean din Constanța, apoi la Iași și la Spitalul Floreasca din Capitală.
Bărbatul urma să fie transportat joi, în Belgia, dar au apărut probleme cu instalația de presurizare din cabina avuonului, astfel că a fost nevoit să facă „cale-ntoarsă” de la Timișoara. „Pe 28.01.2021, începând cu ora 08.00, avionul Piper PA-42 Cheyenne III aflat în dotarea IGAv, echipat pentru misiuni SMURD, a decolat de la București pentru transferul unui pacient cu arsuri prin electrocuție, de la Iași la Bruxelles, Belgia. Odată preluat pacientul de la unitatea spitalicească din Iași, în planul derulării misiunii de transfer era prevăzută o aterizare la Timișoara, în vederea alimentării aeronavei. După decolarea de la Timișoara, piloții IGAv au constat functionarea necorespunzătoare a instalației de presurizare a cabinei avionului și astfel misiunea de zbor a fost anulată”, se arată în comunicatul DSU.
Astfel a fost luată decizia ca pacientul să fie internat la Spitalul Floreasca, pentru continuarea îngrijirilor medicale, în cadrul secției de chirurgie plastică și reparatorie.
Din fericire pentru acesta, vineri dimineață a putut decola, în siguranță, de pe Otopeni, cu o aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, potrivit MApN.
Potrivit Ghidului pentru transferul imediat al pacienților arși, elaborat de Ministerul Sănătății, este recomandat „transferul imediat în centre de specialitate a pacienților electrocutați, inclusiv în cazul leziunilor prin fulgere”, dar și cei cu „arsuri de e profunzime intermediara (Gr. 2A – 2B) cu suprafata arsurii mai mare de 20% din suprafata corporala la pacientii cu varsta peste 50 de ani”.
Pacientul de la Constanța avea arsuri pe mai mult de 50% din suprafața corpului, prin electrocutare. Rudele pacientului au acuzat medicii de la Iași că nu au considerat că transferul bărbatului la o clinică din străinătate reprezintă o prioritate.
În urmă cu o oră, prim-vicepreședintele PSD Gabriela Firea a declarat că tragedia de la Institutul ”Matei Balș” este expresia unui eșec generalizat al guvernării liberale.
În opinia Gabrielei Firea, guvernarea PNL este incapabilă și dezinteresată și nu poate preveni incendiile din spitale în contextul tratării COVID, care implică utilizarea oxigenului.
De asemenea, Firea a mai adăugat, în cadrul unei postări pe contul de Facebook, că tot ceea ce se întâmplă este revoltător, inadmisibil, făcând referire la Partidul Național Liberal.
Firea acuză ”Guvernarea care a avut toată puterea, toate resursele”
”Este rezultatul incompetenței, al nepăsării, al superficialității, care ne umple de revoltă. E mult prea mult! Nu se mai poate! Cine răspunde pentru victime? Câte spitale mai trebuie să ardă pentru ca acest Guvern să facă ceva, ca astfel de tragedii să nu se mai repete!”, a scris Gabriela Firea pe pagina ei de Facebook.
Prim-vicepreședintele PSD a explicat că guvernele de dreapta au experiență în guvernare, dar doar o experiență ca timp, nu și ca mijloace. Acest fapt le face direct responsabile pentru tragediile repetate din domeniul Sănătății, tragedii care ar fi putut fi evitate, dacă se luau măsurile necesare.
Voiculescu nu se mai poate disculpa
”Niciunul dintre marii șefi responsabili din sistemul de sănătate, în frunte cu ministrul Vlad Voiculescu, nu se mai poate disculpa. Demisia sau demiterea se impun, nu doar ca măsură morală, ci și ca imperativ social”, mai susține Firea.
Ca notă de subsol, Gabriela Firea critică reacția președintelui Klaus Iohannis, despre care spune că doar a bifat o procedură, venind, plecând și felicitând salvatorii.
În cadrul aceleeași postări, Firea publică lista spitalelor care au luat foc în ultimele 3 luni :
– 22 noiembrie – Spitalul CFR Cluj
– 4 decembrie -Spitalul Judetean Tg Mures
– 25 decembrie – Spitalul de Psihiatrie Socola
– 2 ianuarie – Spitalul Municipal Roman
– 5 ianuarie – Spitalul Gătaia, Timis, secția suport Covid
Pregătiri, speranțe și optimism: ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a făcut anunțul momentului: ”școlile sunt pregătite”.
În urmă cu doar două zile, Sorin Cîmpeanu, a dat asigurări că redeschiderea școlilor în data de 8 februarie nu este condiționată de vaccinarea cadrelor didactice.
Cu alte cuvinte, momentul în care va începe semestrul al doilea nu mai depinde de coronavirus, infectări sau fenomenul de vaccinare.
Tot în urmă cu două zile, ministrul Educației afirma că decizia nu este definitivă și că redeschiderea școlilor este strâns legată de evoluția epidemiologică.
Cum arată cifrele celor vaccinați din sistemul de învățământ
Aproximativ de 8.000 de profesori s-au vaccinat deja, iar alți 80.000 le vor urma exemplul, de îndată ce dozele necesare vor fi suficiente. Desigur, vaccinarea cadrelor didactice a fost un proces pur facultativ.
”Vaccinarea fiecărui cadru didactic înseamnă o diminuare a ratei de răspândire a virusului şi o creştere a ratei de siguranţă a elevilor”, a declarat oficialul la Antena 3.
Astăzi, 29 ianuarie, ministrul Educației afirmă cu optimism că ”școlile sunt pregătite” pentru deschidere și că există un stoc de peste 37 milioane măști pentru învățământul preuniversitar.
În cadrul unui webinar despre vaccinare și posibila revenire fizică în școli, Cîmpeanu a declarat că există un număr însemnat de măști, că va exista o evidență a substanțelor dezinfectante și că nu exită motive de îngrijorare.
”Ultimele date arată un stoc de pese 37 milioane măști numai în învățământul preuniversitar. Am cerut o evidență și a substanțelor dezinfectante, nu este de natură să ne îngrijoreze. Școlile sunt pregătite, dacă asta va fi decizia (începerea în format fizic – n.r.)”.
În ciuda declarațiilor, ministrul Educației nu vine cu noutăți. Există posibilitatea ca școlile să se redeschidă în data de 8 februarie, odată cu semestrul al doilea, în funcție de rata de infectare.
Cu toate acestea, data de 2 februarie rămâne definitorie.
Femeia în vârstă de 46 de ani cercetată și arestată la domiciliu luna aceasta sub acuzația că a profesat într-un spital din Târgoviște ca psiholog, folosindu-se de acte false, a fost trimisă în judecată. Ancheta a demarat luna aceasta cu percheziții domiciliare, existând suspiciuni de exercitare fără drept a unei profesii sau activități. Se pare că totul ar fi plecat după ce aceasta ar fi avut disensiuni cu câțiva colegi, iar aceștia au cerut conducerii să facă verificări cu privire la studiile sale. Se întâmpla în 2019, moment în care falsul psiholog a preferat să își dea demisia.
Azi, procurorii au comunicat oficial că suspiciunile se confirmă, iar falsul medic psiholog a fost trimis în judecată, prejudiciul reținut fiind de peste 360.000 de lei respectiv salariile încasate nejustificat în 20 ani. Femeia este în continuare în arest la domiciliu.
„În fapt, inculpata ar fi indus și menținut în eroare Spitalul de Specialitate „Mănăstirea Dealu”, reorganizat începând cu data de 01.02.2011 în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, cu ocazia încheierii unui contract individual de muncă în funcția de psiholog cu normă întreagă, dar și pe parcursul derulării lui cu ocazia încheierii unui număr de 18 acte adiționale (din 2008 până în 2018). Din cercetările efectuate rezultă că inculpata ar fi depus la dosarul de angajare documente de studii falsificate, respectiv: adeverința eliberată de Universitatea „Hyperion” – Facultatea de Psihologie și Sociologie București, potrivit căreia este absolventă și licențiată a acestei facultăți, atestat de liberă practică având antetul Colegiului Psihologilor din România, dar și atestat de liberă practică eliberat de D.S.P. Dâmbovița în baza diplomei de licență falsificată, aparent eliberată de Universitatea „Hyperion”. Actele adiționale la contractul de muncă au produs efecte prin avansarea în cariera profesională și prin creșterea remunerațiilor salariale, fapt ce a condus la prejudicierea instituției angajatoare cu suma de 367.990 lei, reprezentând contravaloarea veniturilor salariale încasate doar pentru perioada 2011-2019 lei (de la Secția de psihiatrie și de la comisia de expertiză medico-legală). În perioada 1999-2019, a exercitat fără drept profesia de psiholog în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște – Secția Psihiatrie ca urmare a încheierii contractului individual de muncă cu Spitalul de Specialitate „Mănăstirea Dealu”, reorganizat începând cu data de 01.02.2011, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, în funcția de psiholog cu normă întreagă, în cadrul comisiei de expertiză medico-legală psihiatrică, dar și în cadrul unei societăți comerciale, fără a fi licențiată în specializarea de psiholog/sociolog. Prin rechizitoriul întocmit s-a solicitat instanței de judecată menținerea măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpată și a tuturor măsurilor asiguratorii dispuse în cauză, respectiv menținerea sechestrului asigurator asupra a două bunuri imobile aparținând inculpatei, precum și a măsurii asiguratorii a popririi asupra sumelor de bani aflate în conturile bancare ale acesteia. Totodată, instanța de judecată se va pronunța cu privire la desființarea actelor de studii și atestare folosite de inculpată la comiterea faptelor”, au comunicat procurorii.
Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur.
Aceasta a fost...
Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică
Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
