Vorbim fie despre cazul real, șocant, care a ținut prima pagină zile întregi sau despre cealaltă categorie de ”cazuri”, care au susținut știrile.
Nici nu trebuia să cauți prea mult, în fiecare zi veneau cu ceva nou. Ceva care să te amuze, să te enerveze sau să te facă să te-ntrebi dacă oamenii ăia sunt serioși în afirmații sau doar trolează, extrem de fin.
Cumpănașu
Omniprezent mai ales on-line, revoltat și pus pe harță, Cumpănașu pare să se fi cam dat la fund de când a fost luat în vizor pentru discuții deplasate cu elevii, pe Tiktok. De când Ministerul Educației a și încetat proiectele pe care le avea cu asociația lui, Cumpănașu s-a supărat de tot și tace mâlc.
Unde sunt îndemnurile la luptă? Unde e verva celui care voia să-și adune ”cumpănașii” și să dea jos totul: de la Guvern, până la ordinea mondială? Unde a dispărut scânteia din ochișorii lui?
Parcă mi-e și puțin dor să văd cum, în timp ce boscorodește pe toată lumea, sărind fără legătură de la un subiect la altul, i se micșorează gurița, pe măsură ce-i crește furia.
Tăriceanu
Când te plictiseai de știrile zilei și voiai să-ți descrețești fruntea, intrai pe pagina lui Călin Popescu-Tăriceanu. Găseai de toate: de la comentarii la adresa ”puterii”, la scenarii cu ”ce ar face el”, de la opinii ”avizate” în legătură cu actualitatea politică, la lacrimi amare pentru soarta bietei noastre țărișoare.
De când a fost trimis în judecată pentru luare de mită, Tăriceanu tace. Ne arată el nouă, poporul român nerecunoscător pentru toate judecățile de valoare pe care le emitea pe bandă rulantă! Ne tratează cu tăcere, care (după cum se știe) doare cel mai tare.
Nu avem de unde ști dacă trimiterea în judecată l-a afectat atât de mult încât i-a luat piuitul sau e doar necăjit pentru că DNA-ul s-a sesizat pentru un mizilic de 800.000 de euro.
Ponta
Aspirant la funcția de Președinte al României (2014), ferm convins că partidul lui va reuși să câștige câteva locuri călduțe în Parlament (2020), dar și unul dintre cei mai cunoscuți ”doctori în drept” cu doctoratul retras, Ponta nu a dispărut din media.
Mai apare, fugitiv, pe ici, pe colo. Își mai dă cu părerea, încearcă să resusciteze vechea faimă dar, spre deosebire de înainte de alegerile parlamentare, când nu trecea nimic neobservat/necomentat/netaxat de Ponta și vocea lui încă avea rezonanță, acum parcă ar vorbi doar în șoaptă.
Dacă o ține tot așa, până în 2024 vom uita că a fost, vreodată, Ponta.
Cazul bisericii vandalizate, din parcul IOR
Cazul ăsta a ținut prima pagină vreo două zile: cât s-a dat știrea inițială, cât au făcut scandal Simeon și Bănescu și cât a venit contra-replica, din partea comunității LGBT.
S-a întâmplat pe 19 martie. Aproape două luni mai târziu, nu prea își mai aduce nimeni aminte nici de vandalizare, nici de reacții/contra-reacții. Nici măcar nu se știe, exact, dacă a fost curățată sau nu.
Cine a mâzgâlit-o? De ce? Are Poliția vreo pistă sau e un dosar pe care s-a așezat, deja, praful? Astea deja sunt întrebări care s-ar putea să rămână, pe veci, o taină.
Cazul Caracal
În câteva luni se fac doi ani de la vâlva creată în jurul acestui caz. Se știe că Dincă e încă în arest, că se întâmplă procesul, că s-ar putea să fie vinovat. Răspunsuri clare însă, cu subiect, predicat și siguranță de necontestat, nu există.
Se emitea, la acea vreme, ipoteza că nu ar fi fost decât o verigă, dintr-un lanț mult prea lung, mult prea întortocheat și format din persoane mult prea importante. Se vehicula că ar fi fost și autoritățile, cumva, implicate. Rețea de traficanți de carne vie. Dincă – țapul ispășitor.
Rând pe rând, au dispărut din atenția presei. S-a așternut liniștea. Până se va termina procesul, urmele vor fi dispărute, cu totul. Cel mai probabil, Dincă va fi găsit vinovat, dar adevărul nu se știe cât de total va fi aflat.
Că vorbim de persoane sau de ”cazuri de sine stătătoare”, un lucru e cert: în momentul în care nu mai apari în presă, începi, încet-încet, să fii uitat. Ești băgat în seamă atât timp cât ții prima pagină a ziarelor. Dar și ele se plictisesc, la un moment dat, să-ți acorde atenție. Și-atunci ești acoperit de uitare. Oricât de important, groaznic, flamboaiant sau șocant ai fi fost, pentru o perioadă de timp.
