Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședintele CNCAV, a anunțat că sistemul informatic de implementare a certificatului verde digital al UE este pregătit și a fost testat cu succes în România. Baciu a precizat că același test, de intreconectare a sistemelor informatice, a fost făcut și de Polonia, Portugalia și Letonia. Mai mult, acesta a menționat că certificatul verde va fi disponibil în UE de la începutul lunii iulie.
România a mai trecut un test! Sistemul informatic pentru implementarea certificatului verde digital al UE este pregătit, iar conectarea la serverul blocului comunitar european s-a realizat cu succes. În plus, colegii de la STS – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au reușit să pună la punct și aplicația de verificare, ceea ce a permis țării noastre să efectueze testul complet, iar rezultatul a fost unul foarte bun”, a scris Baciu pe pagina sa de Facebook.
Certificatele și verificarea datelor
Andrei Baciu a precizat și ce anume cuprinde acest certificat digital, dar și cum se realizează verificarea datelor. „Ca orice document oficial, certificatul digital UE conține datele de identificare ale celui care îl solicită: numele și prenumele, data nașterii, statul membru emitent, date medicale privind categoria pentru care se emite documentul, precum și un identificator unic al certificatului”, a mai spus secretarul de stat.
Verificarea pentru emiterea certificatului se va realiza simplu și rapid: din Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) pentru persoanele vaccinate împotriva Covid 19; respectiv din aplicația Corona-Forms pentru persoanele care au un test negativ în ultimele 72 de ore și persoanele care s-au recuperat după infectarea cu noul coronavirus.
Scanarea codului QR reduce din timpii de așteptare de prin aeroporturi
Aceste certificate verzi digitale vor facilita călătoriile în Uniunea Europeană fără restricții epidemiologice, astfel existând libertatea de circulație. Documentul poate fi tipărit sau accesat direct de pe telefonul mobil, iar în acest fel, timpul de așteptare în aeroporturi va fi extrem de redus, doar cât este scanat codul QR.
Sistemul informatic aflat în dezvoltare la STS facilitează generarea certificatelor digitale UE privind Covid, transmiterea elementelor de siguranță care permit verificarea, centralizarea acestora în gateway-ul european și validarea codurilor QR de către celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Scopul înființării certificatului verde digital este de a pune într-un singur document informațiile cu privire la vaccinare, testul PCR sau imunitatea naturală. Certificatul va fi suspendat, imediat, după ce OMS va declara sfârșitul pandemiei Covid 19.
Laurentiu Nistor - Președintele Consiliului Județean Hunedoara
Aceste eșecuri se datorează în egală măsură și incompetenței sau indiferenței, deseori chiar a complicității, șefilor de consilii județene, care se mulțumesc cu faptul că gunoaiele dispar din spațiul public, fără să le pese că cei care i-au votat plătesc sume imense pentru ascunderea gunoiului sub preș.
Hunedoara este unul dintre județele în care lucrurile merg din rău spre mai rău. Ziarul de Investigații a mai scris despre faptul că România riscă returnarea la Bruxelles a celor 55 de milioane euro primite de Consiliul Județean (CJ) Hunedoara pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), din cauză că operatorul de la Depozitul ecologic de la Bârcea Mare, firma Supercom SA, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea, nu respectă obligațiile din Autorizația Integrată de Mediu.
Mai nou, descoperim că în baza unor raportări fictive Supercom încasează milioane de lei din banii strânși din taxele de salubritate plătite de hunedoreni, pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor, deși stația de tratare funcționează la jumătate din capacitate. Este o nouă încălcare de către Supercom a obligațiilor asumate prin Autorizația de Mediu. Deocamdată, pandemia de Covid-19 a salvat afacerea lui Ciuclea, pentru că Agenția de Mediu Hunedoara așteaptă încetarea „stării de alertă” pentru a suspenda autorizația.
Tratarea mecano-biologică reduce cu 17% cantitatea de deșeuri depozitate
Unul dintre obiectivele sistemului european de gestionare a deșeurilor este reducerea cantităților depozitate pentru prelungirea duratei de funcționare a unui depozit ecologic. Pentru asta, deșeurile menajere sunt sortate și tratate mecano-biologic. Prin sortare, sunt selectate deșeurile reciclabile, din plastic, sticlă, hârtie, etc., cantitatea depozitată fiind redusă cu 30-40 până la 50%.
La tratarea mecano-biologică e procesată fracția umedă din deșeurile municipale, respectiv deșeurile reziduale colectate în amestec cu deșeuri biodegradabile. Se operează astfel încât să se separe mecanic componenta biodegradabilă din deşeurile municipale de materialele care nu pot fi tratate biologic sau care se descompun greu. Prin tratarea mecano-biologică se reduce cu aproximativ 17% cantitatea de deșeuri depozitate.
Raportarea cantităților de deșeuri tratate la depozitul din Bârcea Mare e prevăzută în Regulamentul Consiliului Municipal Deva
Firma Supercom SA București, a fostului senator PSD Ilie Ciuclea, deține contractul 20.110/18.12.2018 pentru administrarea depozitului ecologic Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare, pentru care Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara a eliberat Autorizația Integrată de Mediu nr 2/15.05.2017. În cadrul CMID, Supercom are la dispoziție o stație de sortare, dar și o stație de tratare mecano-biologică a deșeurilor.
În perioada 2018-2020, Supercom a încasat numai pentru tratarea deșeurilor suma de 9,5 milioane de lei, fără TVA, dar sunt mari suspiciuni în privința raportării cifrelor, care stau la baza facturării serviciilor Supercom, pentru că aceste operațiuni sunt realizate de firmă în spatele porților închise.
Aceste raportări sunt prevăzute la art 66 al Regulamentului Serviciului de Salubrizare (proiectul 283/2016 al Consiliului Local Deva), în care, la articolul 66, se spune că „operatorul Stației de Tratare Mecano-Biologică are obligația de a monitoriza următorii parametri:
1. cantitatea şi tipul de deșeuri intrate în stație
2. tipul şi cantitățile de deşeuri reciclabile generate pe amplasament
3. cantitatea şi calitatea deşeurilor stabilizate din punct de vedere biologic
4. cantitatea deşeurilor reziduale, transportate pentru eliminare la depozit.
Prima problemă! Capacitatea Stației de Tratare nu face față nici celor mai optimiste statistici oficiale
Stația de tratare de la CMID Bârcea Mareare capacitatea de 82.379 tone/an, dar, din motive tehnice, de la bun început stația a funcționat la 50% din capacitate. Potrivit datelor furnizate Ziarului de Investigații de către CJ Hunedoara, în 2019 au intrat în Stația de Tratare Mecano-Biologică 97.565 tone de deșeuri biodregradabile și în amestec, iar în 2020 au intrat în stație 95.709 tone de deșeuri. De fapt, acestea sunt cifrele raportate de Supercom SA și pe care conducerea CJ Hunedoara le-a luat de bune.
Dacă luăm în calcul și acest „cel mai optimist scenariu”, că aceste cantități sunt cele reale, iar stația funcționează la capacitatea de 82.000 de tone, evident, se pune întrebarea ce s-a întâmplat în 2019 și 2020 cu cele peste 28.000 de tone de deșeuri care nu au mai putut fi tratate din cauză că a fost depășită capacitatea stației. Evident, au fost depozitate fără tratare, deși dacă operațiunea ar fi fost realizată, cantitatea depozitată ar fi fost redusă cu aproape 5.000 de tone. Cum costul unui astfel de echipament este între o sută și două sute de mii de euro, s-ar fi justificat achiziționarea unei a doua stații de tratare.
Chiar și reprezentanții Supercom au recunoscut că Stația de Tratare lucrează la 50% din capacitate
Ilie Ciuclea Foto gsp.ro
Instituția cea mai interesată ca tratarea mecano-biologică să se desfășoare în cele mai bune condiții este CJ Hunedoara, care e titularul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor. Dar deși știa încă din 2018, chiar de la reprezentanții Supercom SA, că stația nu funcționează nici măcar la capacitatea proiectată, fostul președinte al CJ Hunedoara, Mircea Flavius Bobora (PSD), nu a făcut absolut nimic pentru a remedia situația.
Acum, când lucrurile s-au precipitat și se discută chiar de suspendarea autorizației de mediu a Supercom pentru administrarea CMID, reprezentanții firmei au transmis CJ adresa nr 5.387/30.03.2021, din care rezultă că „este imposibilă atingerea parametrilor proiectați de funcționare, a Stației TMB, respectiv 82.739 tone/an, iar compoziția deșeurilor aduse la TMB permite tratarea doar în procent de 50%”.
În realitate, în stație intră 50.000 de tone, dar pe lângă această cantitate e raportată fictiv „tratarea” a încă 90.000 – 100.000 de tone
Situația de la CMID Bârcea Mare este cu mult mai complicată, pentru că Supercom SA raportează fictiv cantități cu mult mai mari decât cele pe care ar putea să le proceseze la Stația de Tratare Mecano-Biologică. Dintr-o corespondență între Agenția de Protecția Mediului (APM) Hunedoara, CJ Hunedoara și Supercom, rezultă că deși nu tratează anual decât 45.000-50.000 tone, Supercom SA declară fictiv tratarea, peste această cantitate, a încă 90.000-100.000 tone de deșeuri.
„Condițiile în care a fost emisă AIM 2/2017, privind tratarea deșeurilor în stația TMB, sunt substanțial modificate. Astfel, conform declarațiilor administratorului infrastructurii CMID-UAT Județul Hunedoara, capacitatea de tratare înscrisă în autorizație nu a fost atinsă niciodată, iar potrivit declarațiilor operatorului CMID, se tratează maxim 50% din cantitatea de deșeuri intrată. Comparând aceste declarații cu raportările în SIM/ANPM/APM Hunedoara ale operatorului Supercom SA, rezultă că anual s-au tratat circa 45.000-50.000 tone deșeuri și s-a raportat tratarea fictivă pentru încă circa 90.000-100.000 tone deșeuri în anii 2019 și 2020. Tratarea necorespunzătoare a deșeurilor intrate la CMID este confirmată și de cantitatea nesemnificativă de deșeuri recuperate, de gradul de umplere a Celulei 1 a Depozitului și de lipsa compostului, respectiv a materialului valorificabil în agricultură sau lucrări de îmbunătățiri funciare”, se spune în adresa nr 3.992/12.05.2021, semnată de Viorica Georgeta Barabas, director executiv al APM Hunedoara.
Practic, Supercom SA raportează că anual tratează mecano-biologic aproximativ 135.000 – 150.000 de tone de deșeuri, deși stația nu poate trata mai mult de o treime din aceasă cantitate. Iar în condițiile în care raportările false sunt demonstrate prin gradul de umplere a Celulei 1, cu mult mai mare decât în condițiile în care s-ar face tratarea întregii cantități, nu mai e nimic de comentat.
Agenția de Mediu așteaptă încheierea „stării de alertă” pentru a suspenda Autorizația Integrată de Mediu a Supercom
După doi ani în care firma lui Ciuclea nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Autorizația Integrată de Mediu pentru administrarea CMID Bârcea Mare, încercând să se acopere cu raportări false, prin adresa nr 3.992/12.05.2021, APM Hunedoara a notificat Supercom SA și conducerea CJ Hunedoara că firma nu îndeplinește condițiile pentru obținerea vizei anuale și Autorizația Integrată de Mediu va fi suspendată, deocamdată această decizie fiind amânată din cauza Legii 55/2020, care suspendă unele măsuri administrative în perioada „stării de alertă” decretate ca urmare a pandemiei de Covid-19:
„În concluzie, deși s-a confirmat că titularul actual al AIM 2/2017 nu desfășoară activitatea în aceleaşi condiții în care a fost emisă autorizația, dar activitatea la CMID fiind considerată esențială, suspendarea AIM 2/15.05.2017,conform art.17, alin.3 din OUG 195/2005, privind protecția mediului, pentru neîndeplinirea măsurilor de remediere conform art.6, alin.6 din Anexa la Ordinul 1150/2020, privind aprobarea procedurii de aplicare a vizei anuale, se amână cu 90 de zile de la încetarea stării de alertă, conform art 5 alin 5 din Legea nr 55/2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei Covid-19”, se spune în notificarea APM Hunedoara.
Potrivit articolului 3 al Ordonanței 195/2005, „acordul de mediu şi autorizaţia sau autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care a emis actul de reglementare, pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare sau a planurilor de acţiuni, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 30 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni”.
În perioada suspendării autorizației integrate de mediu, este interzisă desfăşurarea activităţii, așa că se poate ajunge în situația ca firmele care colectează deșeurile din localitățile din Hunedoara să fie nevoite să transporte deșeurile la un alt depozit ecologic, din județele învecinate. Cine va suporta costurile transportării a zeci de mii de tone de deșeuri? Evident, tot hunedorenii!
Șefii CJ Hunedoara, „virusați” de elanul raportărilor fictive ale Supercom: Stația de Tratare lucrează peste capacitatea proiectată!
Stația de Tratare Mecano – Biologică de la Bârcea Mare
Se anunță o criză în serviciul de salubritate din județul Hunedoara, dar conducerea CJ nu dă semne de îngrijorare, încercând să demonstreze că lucrurile merg foarte bine. Deși mai multe documente demonstrează că din motive tehnice Stația de Tratare Mecano-Biologică nu poate funcționa decât la 50% din capacitate, conducerea CJ Hunedoara încearcă să ascundă această situație, transmițând presei raportări false, ca-n anii 80. Potrivit adresei nr 18/IP/14.05.2021 a CJ Hunedoara către „Ziarul de Investigații”, Stația de Tratare Mecano-Biologică de la CMID Bârcea Mare funcționează la capacitate maximă, tratând 20 de tone pe oră.
„Capacitatea nominală a Stației de Tratare Mecano-Biologică a fost estimată a fi circa 82.379 t/an, în condiții de funcționare de 7 ore/zi în 2 schimburi. Având în vedere faptul că, cantitatea de deșeuri intrată la TMB este de cca. 97.000 t/an condițiile de functionare ale stației sunt de 8 ore/zi în 2 schimburi, crescând capacitatea de tratare pe oră de la 18,5 t/oră la cca 20 t/oră”
Calculele ies perfect. Fără minivacanțe, într-un an sunt aproximativ 259 de zile lucrătoare și la 20 de tone prelucrate într-o oră, în două schimburi de 8 ore, ar însemna că, anual, Supercom SA tratează la Bârcea Mare 82.880 de tone de deșeuri, adică la nivelul capacității nominale, de 82.379 tone/an.
Deși tratarea se face pe hârtie iar raportările sunt falsificate, CJ Hunedoara a aprobat majorarea de tarif de la 37 la 42 de lei/tonă
În pofida suspiciunilor cu privire la activitatea desfășurată de Supercom SA la CMID Bârcea Mare, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, a obținut aprobarea consiliului pentru Hotărârea nr 238/22.12.2020, de modificare a tarifelor în baza documentelor prin care Supercom și-a argumentat cererea.
Astfel, s-a ajuns la o majorare cu 11 lei față de tariful inițial. Potrivit Raportului procedurii de atribuire a contractului nr 18.701/04.12.2018, Supercom SA a câștigat licitația pentru administrarea CMID Bârcea Mare cu un tarif al tratării mecano-biologice de 31,12 lei/tonă. Apoi, tariful a crescut la 35-37 lei/tonă.
Potrivit structurii de cheltuieli înaintat în 2020 conducerii CJ Hunedoara de către firma lui Ciuclea, în 2019 a fost programată pentru tratarea mecano-biologică o cantitate de 82.379 tone (cât capacitatea stației), facturile fiind întocmite pentru un tarif de 37,03 lei/tonă, cu TVA inclus. Pentru 2020, a fost programată pentru tratare o cantitate ceva mai mare, de 85.476 tone, rezultând un tarif de 35,37 lei fără TVA, pentru care Supercom a și cerut aprobarea consiliului.
Astfel, CJ Hunedoara a aprobat noul tarif, care cu TVA inclus înseamnă 42,09 lei/tonă, valoare care a fost trecută și în actul adițional nr 3 la contractul dintre CJ și Supercom. Numai pentru cele 40.000 de tone care nu pot fi tratate din motive tehnice Supercom câștigă 1,6 milioane de lei.
Mai mulți bani pentru Supercom SA și la „sortare” și „depozitare”
Noile tarife ale Supercom, aprobate în decembrie 2020 de Consiliul Județean Hunedoara
Prin Hotărârea nr 238/22.12.2020 a CJ Hunedoara au fost „optimizate” și tarifele practicate de Supercom și pentru sortarea și depozitarea deșeurilor la CMID Bârcea Mare. Potrivit documentelor înaintate la CJ de Supercom SA, în 2019, a fost programată pentru sortare o cantitate de 33.573 tone, dar s-au realizat doar 10.000 tone, tariful cu TVA fiind de 6,81 lei/tonă. În 2020, a fost programată o cantitate 10.497 tone de deșeuri și această cantitate a fost luată în calcul pentru stabilirea noului tarif, care este de 72,86 lei/tonă, cu TVA inclus. Este o creștere de tarif care se va resimți și în buzunarele hunedorenilor.
Tot potrivit datelor Supercom, în ceea ce privește depozitarea deșeurilor la CMID Bârcea Mare, în 2019 au fost depozitate 111.247 tone, pentru care Supercom a încasat 4,7 milioane de lei. Tariful a fost de 50,92 lei/tonă.
Pentru 2020, cantitatea programată pentru depozitare a fost de 52.530 tone. Noul tarif propus este de 67,93 lei/tonă fără TVA, dar cu TVA și prin includerea taxei pentru economia circulară, de 80 de lei, tariful de depozitare a deșeurilor este de 176,04 lei/tonă. Numai pentru depozitare, veniturile Supercom au crescut de la 4,7 milioane în 2019, la 7.770.771 lei în 2020.
Hunedorenii sunt „țepuiți” de Supercom-ul lui Ciuclea cu complicitatea șefilor CJ Hunedoara
Noul tarif pentru tratarea mecano-biologică a fost aprobat de CJ Hunedoara exact la valoarea solicitată de administratorul Supercom, Ilie Ciuclea
Locuitorii localităților hunedorene plătesc sume mari de bani pentru că este facturată tratarea mecano-biologică pentru peste 95.000 de tone de deșeuri, deși în realitate este tratată mai puțin de jumătate din această cantitate: „Se cunoștea faptul că se pot trata în TMB cca 45.000-50.000 tone de deșeuri, costurile suportate de hunedoreni se raportează la 96.505 tone deșeuri în 2019 și 95.709 tone deșeuri în 2020, conform declarațiilor CMID, Supercom SA, în SIM, ANPM, APM.”, se spune în adresa nr 3005/05.04.2021 a APM Hunedoara, în care se mai spune că Supercom SA beneficiază de complicitatea șefilor CJ Hunedoara, care au aprobat majorarea de tarife în baza unor cifre nereale:
„Această practică are girul titularului SMID (CJ Hunedoara – n red), care în Memoriul de fundamentare a Proiectului de Hotărâre a Consiliului Județean privind aprobarea tarifelor la CMID, postat pe site-ul instituției la data de 20.10.2020 se raportează costurile TMB la cantitatea de 93.000 tone/an”.
E greu de înțeles de ce șefii CJ Hunedoara sunt complici la această degringoladă, acceptând ca cei care i-au votat să plătească sume imense în raport cu serviciile care li se oferă. E nepăsare sau complicitate?
„Economia o fac oamenii”, a afirmat premierul Florin Cîțu. Declarația a fost făcută în cursul acestei seri, în podcastul prezentatorului de radio și televiziune, Mihai Morar. Mai mult, premierul Cîțu a vorbit și despre rolul său și al echipei sale, ca parte din stat, de a asigura pe toată lumea că există un set de reguli care trebuie respectate de toți. „Asta este ceea ce putem noi să facem. Statul nu poate să-ţi dea sfaturi ce să faci. Tu ştii cel mai bine ce vrei să faci, e timpul tău, sunt banii tăi, e experienţa ta. Eu sunt avocatul acestui sistem care le permite oamenilor să încerce, sunt banii lor, e viaţa lor, să încerce, să greşească şi să pornească din nou. Să nu îi penalizăm”.
Florin Cîțu: „A fost o problemă în România în ultimii 30 de ani. Oamenii care au încercat, pe banii lor, au încercat ceva şi au pierdut, au fost stigmatizaţi în societate”
Ăla a dat faliment – este ceva grav. Dar oamenii aşa învaţă, asta e modul de a învăţa, învăţăm, faci o greşeală şi mulţi au curajul să pornească. Dar dacă noi, în societate, îi stigmatizăm, îi marginalizăm pe cei care încearcă, aceia se duc în altă parte şi câştigă.
Florin Cîțu, în podcastul lui Mihai Morar
Potrivit premierului Florin Cîțu, o societate e societate numai atunci când reușește să rămână efervescentă, subliniind că el asta caută. Astfel, dacă ne vrem să avem un viitor, ne trebuie efervescenţă la companii mici şi mijlocii, acolo unde este vorba despre start up, a spus acesta, menționând, de asemenea, că faptul „că ele pornesc, se închid, e un lucru bun. Ar fi ciudat că avem multe şi mici. Noi vrem să avem companii care sparg bariera şi ajung mari. Avem exemple de succes”, a mai declarat premierul.
Tot premierul este cel care a afirmat faptul că și-ar dori ca în perioada următoare să se permită oamenilor să îşi asume riscuri, responsabilităţi şi să fie răsplătiţi de societate.
În plus, întrebat despre situația restaurantelor din țara noastră și cam câte dau faliment imediat după redeschidere, Florin Cîțu a spus: „Ştim pe restaurante, de exemplu, este cam 50 la sută din restaurantele care se deschid, dau faliment. E un procent bun. Trebuie să înţelegem că nu e o tragedie”, a mai spus premierul.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, și-a scris nemulțumirea pe Facebook, vis-a-vis de lipsa de fluidizare în traficul bucureștean, cu emfază pe sectorul pe care îl administează. În postarea sa, edilul dă vina indirect pe Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, cel pe care îl acuză că s-ar mișca un pic cam lent, în contrasens cu necesitățile Capitalei, din acest moment. Iar una din aceste necestități este găsirea de soluții pentru fluidizarea traficului. Potrivit lui Negoiță, soluțiile există, însă avizele întârzie.
Robert Negoiță: „Economie de timp şi de combustibil, mai puţini nervi şi stres în trafic, mult mai puţină poluare. Sună bine, nu?
Întrebare retorică la care edilul își răspunde singur, spunând că ar fi aproape imposibil într-un oraş atât de aglomerat Bucureștiul să se facă economie de timp, combustibil, nervi și stres în trafic. „Şi totuşi, dacă se vrea… se poate, deoarece, din fericire, avem şi soluţii de fluidizare: poduri şi pasaje în zonele cheie, atât de necesare pentru noi cei din S3, dar şi pentru cei care tranzitează sectorul nostru”, a mai spus Robert Negoiță, adăugând că soluţii asemenea celor propuse de el sunt folosite cu succes în alte oraşe civilizate ale lumii la care România se uită acum cu admiraţie.
Problema este că, deşi soluţiile există, proiectele la fel… avizele întârzie. Şi vă amintiţi că fix zilele trecute vorbeam de faptul că stăm cu aceste proiecte blocate, aşteptând unul – două avize de la Primăria Generală. De mai bine de un an
Robert Negoiță, pe Facebook.
Mai mult decât atât, primarul Sectoului 3, Robert Negoiță, a amintit că ar avea deja restul avizelor, câteva zeci de la diferite alte instituţii, mai exact.
„Municipalitatea pare însă că are un alt ritm de lucru. Sau poate nu este pur şi simplu interesată de implementarea unor măsuri vitale pentru fluidizarea traficului şi reducerea poluării, pentru a trăi normal şi decent în acest oraş”, a adăugat Robert Negoiță, pe Facebook.
După declarațiile de zilele trecute în care toată lumea asigura că nici nu se pune problema ca vârsta de pensionare să fie modificată și acuze între partenerii coaliției de guvernare, azi parcă lucrurile s-au mai relaxat un pic.
Inclusiv vicepremierul USR PLUS a arătat că a Ministerul Muncii se lucrează în prezent la o nouă lege a pensiilor.
E adevărat, Dan Barna nu a spus cu subiect și predicat că ar fi vorba despre creșterea vârstei de pensionare, însă aproape că a oftat atunci când a făcut referire la sistemul actual care poate să rămână „sustenabil”, co-președintele USR PLUS fiind mai ales îngrijorat pentru că generaţiile numite „decreţei” mai au un pic până la pensie, ceea ce cumva va destabiliza lucrurile. Și, din câte a explicat Barna, nu e niciun motiv de panică, în condițiile în care „speranţa de viaţă a crescut peste tot”.
„Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară.
De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor.
În România, este nevoie de o nouă lege a pensiilor tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. În momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi, suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (…) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem.
Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite ‘decreţei’, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a spus Barna, citat de Agerpres.
DNA (Direcția Națională Anticorupție) are în plan achiziționarea unei tehnici pentru ca, pe viitor, să poată intercepta atât apelurile efectuate pe WhatsApp, cât și mesajele private. Însă cum socoteala de acasă nu se prea potrivește cu cea din târg, achizițiile vor trebui să mai aștepte, întrucât banii de la Buget se primesc cu țârâita, iar cei care ajung în visteria DNA sunt folosiți, în general, pentru personal.
Crin Bologa, șeful DNA: „Nu avem aşa ceva în prezent”
„Există societăţi private în Israel sau în Italia care scot pe piaţă şi vând, la preţuri destul de importante, tehnologii care permit o interceptare a convorbirilor pe WhatsApp. Nu avem aşa ceva în prezent. Ăsta ar fi un exemplu, dar trebuie sume serioase de bani pentru acest lucru”, a mai spus Crin Bologa, întrebat despre posibilitatea achiziționării unor astfel de dispozitive care, ulterior, să ajute instituția în filaje.
Mai mult, potrivit interviului publicat de G4Media.ro, eventualele noi achiziții, a căror funcționalitate exactă rămâne încă un secret, de vreme ce Crin Bologa nu a dorit să răspundă în amănunt, ar putea duce DNA la nivelul următor, din punct de vedere al profesionalismului. Cu toate astea, Bologa a spus că „de-asta nici nu vreau să intru în detalii ca să vă spun ce dorim. Vreau sume de bani care să ne permită să cumpărăm”, adăugând că eventuala tehnologie ar intra la categoria „nişte jucării foarte bune, pe care ştim că alţii le au, ştiu că alţii le folosesc şi am vrea şi noi ca să ne putem face treaba şi dacă aş intra în detalii”.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a avut o primă reacție după ce social democrații au anunțat că, în data de 14 iunie, intenționează să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu.
Ludovic Orban crede că moțiunea de cenzură anunțată de PSD este „O bulă de săpun”
„Trebuiau și ei să depună o moțiune de cenzură”, le-a spus Ludovic Orban astăzi, jurnaliștilor, fiind de părere că PSD ar fi depus moțiune de cenzură cu sau fără PNRR. „Dar noi ne bucurăm că depun moțiune de cenzură pe tema PNRR pentru că avem din nou ocazia să prezentăm românilor ce vom face cu aceste resurse importante”, a continuat Ludovic Orban.
Social democrații au anunțat că vor depune moțiune de cenzură în data de 14 iunie
PSD a anunțat astăzi, după ședința în care premierul a prezentat PNRR, că are de gând să depună o moțiune de cenzură împotriva Executivului, acuzând PNRR că nu s-ar ridica la nivelul așteptărilor. „În pofida repetatelor apeluri ale PSD pentru organizarea unei ample dezbateri între partidele parlamentare, astăzi s-a făcut dovada că Guvernul Cîțu nu dorește o astfel de colaborare și ascunde cu premeditare ceea ce ar trebui să fie Planul Național de Redresare și Reziliență”, a scris PSD imediat după terminarea ședinței, adăugând că partidul nu poate fi de acord sub nicio formă cu un astfel de plan. Așadar, aceștia au promis că nu vor vota sub nicio formă astfel de măsuri.
„PSD va depune o moțiune de cenzură pentru a împiedica Guvernul să pună în aplicare strategia ascunsă de distrugere a bunăstării poporului român”
Pentru simplul motiv că e vorba de niște bani cu care, teoretic, ar trebui să modernizăm, pe cât posibil, România. Și să și ieșim din criza indusă de pandemie. Să construim un plan fiabil, riguros, pe cât posibil departe de nepotisme și contracte aranjate, pentru ”mai bine”.
Am citit fiecare știre, am luat fiecare link la puricat, dacă mă trezești în mijlocul nopții cred că pot schița, în linii mari, toate reformele cuprinse de plan. Plus alocarea de fonduri. Plus unde găsești fiecare informație, în parte.
Nu spun că am ajuns la concluzia că e un plan perfect. Dar e un plan. Sunt bani care vor veni și care vor fi investiți în digitalizare, sănătate, educație, drumuri, mă rog, cam toate lucrurile pe care le-am fi vrut reformate, dar nu le-am făcut, din cauză de lipsă de bani.
PNRR sau cum românul îl ascultă pe ăla care țipă mai tare
De ceva timp, atât PSD, cât și AUR s-au inflamat, că PNRR e un plan diabolic. Știu ei! Vor să ne vândă, să devenim sclavii Europei, să ajungem la sapă de lemn, să sărăcim, să nu mai ieșim NICIODATĂ la pensie. Vor să ne golească de sânge, să ne înrobească, să ne taie pensii, salarii, alocații, să crească impozite, să ne verifice peste tot. Vai și-amar de capul nostru, va fi!
Am mai vorbit despre felul în care se propagă fake news. E de ajuns ca cineva să spună ceva destul de tare, în timp ce e înconjurat de cât mai multă lume. Nu contează că e adevărat sau nu, nu contează că are sau nu argumente, important e să ”le spună, dom`ne!” Și informația cu pricina va fi preluată și transmisă mai departe, și mai departe, până când unii vor crede că e chiar adevărată.
”De ce trebuie să luăm nişte bani condiţionat şi să fim verificaţi la vârsta de pensionare, la nivelul de impozitare, la nivelul de deficit, la nişele economice pe care impozităm sau nu?” se întreabă George Simion.
”PSD a scăpat România de împrumuturile de la FMI, iar actualul Guvern PNL – USR PLUS le va readuce în ţară. Vă folosiţi de PNRR pentru a vă justifica austeritatea şi viitorul acord cu FMI. Aici veţi ajunge”, afirmă, atotștiutor, Marcel Ciolacu.
”Ce fel de surprize mai ascund liberalii? Îngheţarea pensiilor şi a salariilor? Creşterea vârstei de pensionare?”, plusează Paul Stănescu.
Panica semănată la timp îți poate aduce voturi în plus
Nu e nici prima, nici ultima dată când această strategie dă roade.
Pentru că oamenii nu s-au învățat să caute și să verifice sursele. Iau drept bune afirmațiile anumitor persoane publice, mai ales dacă au un minimum de afinitate pentru ele.
Afirmațiile de mai sus, oricât de panicabile pot părea, nu sunt susținute de nicio dovadă.
N-am văzut niciun semănător din ăsta de panică să vină să spună: ”Uite, conform paragrafului cutare, din documentul cutare (pe care l-am verificat, să fie real, nu fabricat în sufrageria personală) se dovedește că am dreptate să vă acuz”.
Nu. Toate acuzele astea, lansate cu voce tare, nu se bazează pe nimic. Și nea` Gicu o să creadă și o să spună mai departe. Pentru că nici nea` Gicu nu va căuta să găsească sursa reală a panicii. O să ia și panica, și informația gata mestecate și le va transmite și altora.
Și de asta merge țara asta așa cum merge. Pentru că oamenii nu mai au răbdare și preferă să creadă pe ăla care țipă mai mult. Și care-l căinează mai tare.
PNRR-ul cu surse de informare
Pentru cei care vor să afle mai multe, sursele de informare sunt la un click distanță. Trebuie doar să vrei să cauți și să fii dispus să gândești cu mintea ta, nu cu creierul altuia.
Asta, pentru cei care vor să citească. Pentru restul, se va găsi mereu măcar un politician care să-i spună că portocala e portocalie pentru că a fost injectată cu cine știe ce virus mortal. Să nu mai mănânce portocale, că va muri, să mănânce mere. Fără să vină și cu argumente, și cu probe valabile. Doar pentru că el, politicianul, nu are plantație de portocale, ci de meri. Și vrea să-și vândă merele.
Unul dintre cele mai recente exemple ale modului în care edilul din Banu Manta folosește proiecte pe care le-a găsit servite de către fosta administrație, pe care doar la nivel declarativ o înfierează cu mânie corporatistă de câte ori poate, dar ale cărei proiecte le folosește pentru a-și hrăni propriul ego și propria imagine, este acela al asfaltării străzilor de pământ care încă mai există în Sectorul 1.
Ce spune pagina de socializare a Primăriei Sectorului 1
„Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a dat luni ordinul de începere a lucrărilor de modernizare a opt străzi din zona Chitila Triaj. Este vorba de străzi subdimensionate din punctul de vedere al cerințelor actuale de trafic: Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești și Drumul Gării, Eugen Brote și Drumul Lăpuș.”
„Astăzi, după 30 de ani de neputință și nepăsare din partea fostelor administrații locale, asfaltăm și modernizăm zonele defavorizate din Sectorul 1. Modernizarea acestor străzi era absolut necesară, erau simple drumuri de pâmânt, situații incompatibile cu statutul de capitală a unui stat european. Voi verifica periodic dacă aceste lucrări respectă standardele de calitate și prevederile din caietul de sarcini. Ne dorim ca la finalizarea lucrărilor locuitorii Sectorului 1 să beneficieze de toate avantajele asfaltării acestor drumuri: condiții civilizate de locuit, siguranță rutieră și un transport civilizat. Acesta este doar începutul,” a declarat Clotilde Armand.
Lucrările de modernizare a drumurilor constau în asfaltarea sistemului rutier, construirea de trotuare și realizarea canalizărilor pluviale. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 3,8 milioane de lei cu TVA. Anterior demarării acestor lucrări, au fost elaborate documentații de avizare a lucrărilor de intervenție și documentații tehnice conexe (studiu topografic, studiu geotehnic, expertiza tehnică)”.
Numai că atât comunicatorii Primăriei Sectorului 1, cât și al primăriței uită să spună că proiectul fusese deja licitat de pe vremea fostei administrații. Sabotajul intern constant l-a împiedicat pe fostul primar Tudorache să semneze el ordinul de începere a lucrărilor.
Ce a uitat să ne spună doamna Armand
Povestea începe pe 9 iulie 2019, când consilierii locali din Banu Manta adoptau, și cu voturile USR, HCL 215/09.07. 2019 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivelor de investiții pentru modernizarea sistemului rutier pe străzile Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești, Drumul Gării, Eugen Brot, Drumul Lăpuș Sectorul 1 Bucureşti.
Desigur, doamna Armand este totuși posibil să nu cunoască acest amănunt, pentru că domnia sa tocmai părăsise neînsemnata și prost plătita funcție de consilier local, pentru cea mult mai importantă și mai bănoasă de europarlamentar.
Pentru reîmprospătarea memoriei domniei sale, dar și pentru a repune adevărul în drepturile sale istorice, iată cum a decurs ședința Consiliului Local al Sectorului 1 din 9 iulie 2019:
„Domnul Cristian Marian Neagu – Președinte de ședință: Punctul nr. 38 „ Proiect de hotărâre privind aprobarea principalilor indicatori tehnico- economici aferenți obiectivelor de investiții pentru modernizarea sistemului rutier pe străzile Poiana Ursului, Buclei, Fiordului, Mamaia, Medrești, Drumul Gării, Eugen Brote și Drumul Lăpuș, Sectorul 1 București”. Votați, vă rog! Haideți domnul Goncea, ați votat? Mai avem un vot, vă rog frumos!
Doamna Daniela Nicoleta Cefalan – Secretarul Sectorului 1: Proiectul nr. 38 va fi adoptat în conformitate cu prevederile art.5 lit. cc), art.139 alin.(3) lit.a), art.166 alin. (2) lit. k) și art. 196 alin. (1) lit.a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.57/2019
Domnul Cristian Marian Neagu – Președinte de ședință: Unanimitate. Proiectul a trecut”
HOTĂRÂREA A FOST ADOPTATĂ CU UNANIMITATE – 23 consilieri locali prezenți!
Însă, dacă Clotilde Armand ar fi fost de bună credință, nu ar fi putut să-i scape, atunci când a semnat ordinul de începere a lucrărilor, faptul că anunțul de participare pentru procedura de achiziție publică simplificată fusese publicat pe SEAP pe 6 februarie 2020, având ca termen de deschidere a ofertelor data de 2 martie 2020.
Așadar, domnia sa a găsit proiectul gata „servit” și se grăbește să strige că-i aparține in integralitate. Din păcate pentru domnia sa, trebuie să-i aducem aminte că adevărul este puțin diferit și de această dată, plus că, din informațiile noastre se vor asfalta doar șase străzi, pentru că celelalte nu pot fi făcute din cauza blocării PUZ-ului de către… USR SECTOR 1.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, a ținut, la rândul lui, să cuvânteze în Parlament, imediat după ce premierul Florin Cîțu a prezentat PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență). „Domnule Cîțu de data asta nu ați mai avut pe unde să fugiți. Afară vă asteaptă fermierii să vă întrebe de ce agricultura primeste zero euro prin PNRR”, i-a spus Ciolacu, premierului.
Marcel Ciolacu, imediat după prezentarea PNRR: „Domnule Cîțu, haideți cu curaj să nu mai fugiți azi”
Printre altele, șeful PSD a mai spus că, în opinia sa, este o mare rușine că premierul să fie forțat să vină în Parlament și să prezinte un plan care va influența România „în ultimii 5 ani”, reproșându-i premierului că ar fi vrut să ascundă adevărul din spatele PNRR.
„Dacă știu parlamentarii PNL, UDMR, USR ce conține acest plan îi invit aici”, a continuat Marcel Ciolacu, subliniind presupusa bătaie de joc cu care guvernanți ar fi pus la punctul planul, astfel că, în concluzie, PNRR ar fi fost refuzat de Consiliul European de două ori.
Nu știu dacă ați aflat, dar unii ministri au ajuns să fie subiect de banc în cancelariile europene.
Marcel Ciolacu
În toate planurile de redresare depuse la Comisie, fiecare țară a venit cu o strategie clară, a mai spus Ciolacu, amintind de Planul Germaniei, cel care are 1.241 de pagini, dar și de cel al Franței, care are 815 pagini. „În România nimeni n-a văzut nicio pagină. Guvernul a ținut planul la secret”.
Adresându-se premierului Cîțu și vicepremierului Barna, Marcel Ciolacu le-a transmis acestora că observă faptul că le place să creadă că sunt apostolii transparenței, dar în realitate ar fi „trompetele austerității și niște mincinoși”. „Cine v-a cerut să înghețati pensiile si salariile 5 ani de acum încolo, cine v-a cerut să lichidați CFR Marfă și Tarom? Nimeni nu v-a cerut să aduceți austeritatea în România”, a adăugat Marcel Ciolacu, în Parlament.
„PSD a scăpat România de împrumuturile de la FMI, dar actualul guvern le va aduce în țară”
În încheiere, liderul PSD a ținut să amintească faptul că social democrații vor continua să se poziționeze împotriva PNRR, fiind de părere că împrumuturile nu sunt oportune în acest moment și nici „vânzarea de țară”.
Mai mult, PSD a anunțat că va depune, în data de 14 iunie, moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.
Cu toate că a primit sancțiune cu nu mult timp în urmă, Diana Șoșoacă continuă să fie prezentă la absolut orice acțiune, mai mică sau mai mare. Iar cum astăzi vorbim despre o acțiune importantă, cea de prezentare a PNRR, senatoarea independentă nu s-a putut abține nici de data aceasta și a comentat așa cum știe ea mai bine. Ba chiar, la un moment dat, l-ar fi lăsat pe Mihai Eminescu să vorbească pentru ea, recitându-i versurile, probabil pentru a sublinia patriotismul care le lipsește, în opinia acesteia, guvernanților.
Diana Șoșoacă: „Distrugeți CFR Marfă unde aveți interes privat”
„În sfârșit domnul Cîțu nu fuge, dar o să fugă curând. Suntem împrumutați pe 500 de generații. Vreți bani? Impozitați cifrele de afaceri ale multinaționalelor”, a comentat Diana Șoșoacă, în de la pupitru, adăugând întrebător: „Vreți bani? Impozitați cu 66% tot profitul către offshore-uri! Aveți firme cu offshore”.
Asistăm la cel mai mare circ, vorbim de ce nu am văzut. Vreți bani la buget, impozitați cifra de afaceri a multinaționalelor. Faceți-mi dosar ca lui Liviu Dragnea.
Diana Șoșoacă, astăzi
Imediat după ploaia de comentarii, întrebări și acuze, Diana Șoșoacă a trecut la nivelul următor, preferând să se exprime cu ajutorul lui Mihai Eminescu și recitând versuri din poeziile patriotice ale marelui poet național.
Vizibil deranjat de discursul Dianei Șoșoacă, Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților și, totodată, cel care a prezidat ședința, i-a atras atenția acesteia în legătură cu timpul scurs, astfel că i-a închis acesteia microfonul de urgență.
„Lăsați domnule Orban, că dumneavoastră nici măcar un minut nu rezistați”, i-a replicat Șoșoacă lui Orban.
Diana Șoșoacă a fost sancționată de colegii senatori, astfel că aceasta nu mai are voie să reprezinte Senatul de-acum încolo, în calitate oficială. „Cu majoritatea voturilor membrilor comisiei au fost constatate un număr de 5 abateri de la prevederile regulamentului, care se subscriu aplicării unei sancțiuni: nerespectarea legilor în vigoare și a prevederilor regulamentului Parlamentului, exercitarea în mod abuziv a mandatului, comportament injurios și calomniator la adresa altor membri ai parlamentului în cadrul ședințelor de plen și încălcarea solemnității ședințelor de plen prin nerespectarea regulilor privind luarea de cuvânt”, declara Iulia Scântei, la acea vreme.
Hunedoara poate fi considerată tărâmul tuturor posibilităților. Cu peisaje de basm, județul care ar fi putut fi unul dintre polurile turistice ale țării noastre zace în nepăsare și uitare, degradându-se văzând cu ochii. Astfel, potrivit zhd.ro, multe dintre drumurile turistice ale județului se află ori în paragină, ori în starea lor incipientă, așa cum le-a lăsat natura.
Infrastructura rutieră din Hunedoară, un vis frumos
Conform sursei citate anterior, Consiliul Județean Hunedoara ar fi anunțat, în urmă cu aproximativ cinci ani, că va moderniza un număr de zece șosele turistice importante din județ. Promisiunea a rămas la stadiul de promisiune, întrucât de cinci ani încoace nu s-a rezolvat nimic. Studii de fezabilitate și ridicat din umeri. „Nu sunt bani” au replicat, în repetate rânduri, autoritățile județene. Asta în condițiile în care, aceleași autorități, care ar fi putut anticipa lipsa banilor sau imposibilitatea obținerii lor, au cheltuit bani cu nemiluita pe studii de fezabilitate, cele cărora avea să le lipsească finalizarea. Mai exact, studiile de fezabilitate, însă și documentațiile tehnice, au costat aproape trei milioane lei. Totul fără finanțări externe.
Există 1.300 kilometri de drum județean în Hunedoara, dintre care 140 km sunt de pământ, iar 230 km sunt de pietriș
Lotul I cuprinde DJ 687 D Teliuc – Topliţa (15,1 kilometri) şi DJ 687 E Hunedoara -Teliucu Inferior – Ghelari – Poeniţa Voinii – Vadu Dobrii (30 de kilometri), din Ţinutul Pădurenilor. Costurile estimate pentru reabilitarea celor două drumuri se ridica la 51,6 milioane de lei.
Lotul II cuprinde DJ 687 A Hăşdat – Haţeg (16 kilometri), DJ 687 C Haţeg – Răchitova (17 kilometri) şi DJ 687 L – DJ 687 C – DJ 687 G (doi kilometri), din Ţara Haţegului. Costurile modernizării şoselelor au fost estimate la 38,5 milioane de lei.
Lotul III cuprinde DJ 686D Brazi (DJ 685) – Râu de Mori (2,3 kilometri), DJ 668 – Subcetate – Cabana Râuşor (27,6 kilometri) şi DJ 668 Sântamaria Orlea (DN66) – Bucium – Orlea – Bercu – Covragiu – Gânţaga – Bretea Română – Băţălar –Streisângeorgiu – Valea Sângiorgiului – Dâncu Mare – Turmaş – DN 7 (9 kilometri) de pe Valea Streiului. Investiţia în modernizarea şoselelor era estimată la 44,3 milioane de lei.
Lotul IV cuprinde DJ 687G Toteşti – Densuş –Ştei (15 kilometri) şi DJ 685 Cârneşti (DN68) – Ostrov – Clopotiva – Gura Zlata – Baraj Retezat – Cabana Rotunda (32,8 kilometri), din Retezat. Investiţia în reabilitarea celor două tronsoane era estimată la 60.9 milioane de lei, notează ZHD.ro.
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
