5.7 C
București
joi, 12 februarie 2026
Acasă Blog Pagina 637

George Simion amenință cu înființarea „Ligii anti-Fritz”, privind demiterea primarului Timișoarei

George Simion (captură video)

Co-președintele AUR, George Simion, își continuă atacul la adresa edilului Timișoarei, Dominic Fritz și amenință cu înființarea unei „Ligi anti-Fritz” , cu care vrea să îl învingă la următoarele alegeri locale, „care nu vor fi la termen”, potrivit unei declarații făcute în cadrul conferinței de presă de la Timișoara.

De altfel, Simion nu a vrut să facă publice numele celor care ar fi aderat deja la aceastp „ligă”, dar susține că sunt foști primari și consilieri locali. „Sunt reprezentanţi de la mai multe partide politice, reprezentanţi dintre autorităţile locale care au condus Timişoara şi judeţul Timiş şi au anunţat că se alătură Ligii anti-Fritz”, a transmis, sâmbătă, de la Timișora, George Simion.

Mai mult, susține Simion, în perioada următoare va avea o serie de evenimente publice cu timișorenii, printre acestea numărându-se și demararea strângeri de semnături pentru „eliminarea” lui Fritz din fruntea Primăriei Timișoara, pentru că acesta „nu merită funcția pe care o ocupă”.

„O să anunţăm în zilele următoare componenţa AUR pe plan local pentru eliminarea primarului Dominic Fritz din viaţa politică românească prin alegri democratice. Dacă doriţi, o ligă anti-Fritz. Nu anti-Fritz – cetăţeanul german paraşutat aici la Timişoara, ci Dominic Fritz primarul care a promis timişorenilor că o să aibă condiţii normale şi aţi ajuns în situaţia din Bucureşti unde doamna Firea şi domnul Nicuşor Dan au făcut prăpăd şi nu avem căldură în case, situaţie similară şi aicea, în multe blocuri din Timişoara”, a declarat liderul AUR.

Potrivit Codului Admnistrativ, organizarea referendumului pentru încetarea mandatului de primar trebuie să fie solicitată, în scris, „de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială”. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei, orașului sau municipiului.

Reamintim că Dominic Fritz a fost ales în 27 septembrie 2020 cu 53,24% (49.191 de voturi), cu o prezență la urne de numai 34,17% (93.514 din cei 273.596 de alegători înscriși pe liste). Pe locul secund s-a aflat Nicolae Robu (PNL), cu 29,87% (27.596 de voturi).

Simion vrea să pună presiune pe parlamentari pentru demiterea lui Iohannis

Totodată,  Simion, care umblă prin țară pentru strângerea de semnături în vederea demiterii lui Klaus Iohannis, a explicat că această acțiune a sa este una de „a pune presiune pe parlamentari, să le arătăm cât de mulți români doresc demiterea lui Iohannis”, ca apoi aceștia să semneze și să voteze, acesta fiind de altfel demersul legal pentru demiterea președintelui României, indiferent de numele pe care îl poartă, și după votul majorității parlamentare să fie organizat referendumul privind demiterea.

A făcut această precizare, deși din multitudinea de comentarii la postările sale s-a putut observa că cei care îl susțin în acest demers nu cunosc legea, dar își dau cu foarte multă ușurință datele personale.

Alina Gorghiu, atac la Cioloș din cauza huliganismului AUR

Maia Sandu, de ziua Culturii Naționale: “Ţările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici”

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Pentru români, data de 15 ianuarie reprezintă Ziua Culturii Naționale, fiind şi data aleasă pentru celebrarea lui Mihai Eminescu.

Poetul național al românilor s-a născut la 15 ianuarie 1850. Este şi ziua în care se organizează manifestări în toată țara.

În mesajul publicat cu ocazia Zilei Culturii, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a precizat că “Ziua naşterii lui Mihai Eminescu este ziua pe care ar trebui să o sărbătorim, prin muncă, efort, talent, curaj şi dăruire, întregul an”.

Preşedintele Republicii Moldova: “Nu există doar o zi a culturii. Există cultura fiecărei zile, cultura fiecărui gest, a fiecărui gând, a fiecărui act şi a fiecărui moment trăit”

Maia Sandu a descrie termenul de cultură nu doar ca pe un spectacol, balet, ie sau colind, ci ca pe o modalitate de comunicare.

În mesaj, preşedintele Republicii Moldova a declarat despre cultură că aceasta este felul în care ne înţelegem pe noi înşine.

Mai mult, este felul în care îl înţelegem şi îl acceptăm pe celălalt, felul în care vorbim şi ne comportăm cu cei din jurul nostru, felul în care ne înţelegem potenţialul şi prezentăm această unicitate lumii întregi.

“Fără cultură şi educaţie nu există prosperitate”

În acelaşi context, Maia Sandu a pus un deosebit accent pe importanţa aprecierii moştenirii culturale a unui popor.

Ţările mici nu sunt în mod obligatoriu culturi mici. Important e să apreciem moştenirea culturală pe care ne-au transmis-o părinţii şi bunicii noştri. Important e să ne apreciem talentele şi bogăţia spirituală. Nu doar atunci când acestea se manifestă în alte ţări, ci din momentul în care vedem prima sămânţă de talent în copiii şi tinerii noştri. Fără cultură şi educaţie nu există prosperitate. Nu există toleranţă. Nu există empatie şi coeziune socială”, arată Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a acordat cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii mai multor oameni de cultură din ţară Medalia „Mihai Eminescu” şi diverse titluri onorifice, “în semn de apreciere pentru creatorii care rămân fideli artei în timpurile deloc simple de azi şi pentru devotamentul lor faţă de profesie”, relatează Agerpres, citat de G4 Media.

Ziua de 15 ianuarie a fost definită de Iohannis ca o expresie a cinstirii, peste ani, a poetului național, Mihai Eminescu.

Iohannis își dorește ca 2022 „să ne aducă mai aproape de normalitate”

Klaus Iohannis (captură video)

Klaus Iohannis a transmis, sâmbătă, un mesaj cu ocazia Zilei Culturii Naționale, potrivit Administrației Prezidențiale. De altfel, în acesta este subliniat faptul că pandemia a afectat și domeniul culturii, la fel care toate celelalte domenii socio-economice, dar, că este nevoie o abordare mai complexă a sprijinului statului în acest sens.  

„Celebrarea culturii noastre exprimă în mod simbolic importanța ei în istoria modernă a României, rolul său fundamental în făurirea unității naționale, ca și în edificarea României europene de astăzi. 15 ianuarie este, înainte de toate, expresia cinstirii peste ani a poetului nostru național, Mihai Eminescu, și dovada prețuirii operei sale.

Ziua Culturii ne oferă în același timp prilejul de a ne exprima prețuirea pentru artiști, respectul pentru creatori, aprecierea pentru eforturile sectorului cultural și creativ, a cărui activitate face ca publicul să se poată bucura de bogăția expresiilor diversității noastre culturale.

Performanțele deosebite care au marcat anul trecut muzica, teatrul, patrimoniul, filmul, artele plastice ori literatura nu ne împiedică să vedem urmele adânci și dureroase lăsate în mediul cultural românesc de pandemia de COVID-19. Ne dorim ca acest nou an, 2022, să ne aducă mai aproape de normalitate, inclusiv în domeniul culturii și patrimoniului”, se arată în mesajul președintelui Iohannis.

Cum nici cultura nu a scăpat de efectele pandemiei, fiind puternic afectată relația creatorilor cu publicul, șeful statului consideră necesară „o abordare mai complexă a sprijinului statului în ceea ce privește sectorul cultural, care să pună accentul pe sporirea rezilienței domeniului creativ”, precum și o strategie culturală cuprinzătoare și un cod al patrimoniului, la fel cum este așteptată și o valorificare a activității mediului artistic independent în cadrul general al sistemului cultural.

„Tot în acest an celebrăm și 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Una dintre cele mai trainice legături ale României cu valorile familiei europene de care aparținem este construită de domeniul cultural! Izvor al drepturilor și libertăților de care se bucură cetățenii europeni, cultura contribuie la consolidarea proiectului european, iar acțiunea sa în promovarea coeziunii sociale, a înțelegerii, a respectului reciproc și a toleranței este apreciată și trebuie susținută în continuare. Identitatea și diversitatea culturală, ca și libertatea de conștiință și gândire sunt valorile și resursele cu care ne construim viitorul”, a mai transmis Administrația Prezidențială.

Ziua Culturii Invizibile

În timp ce șeful statului și cel al Senatului au adus omagii Zilei Culturii, cei din Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolelor din România (ALIS) au organizat un protest al „culturii invizibile”, în Piața Victoriei. „Pentru că 2020 şi 2021 au însemnat pentru noi pierderi de milioane de euro, nu am primit nicio compensare pentru aceste pierderi, doar promisiuni, după doi ani de pandemie avem zero predictibilitate pentru reluarea activităţilor, minimul sprijin lunar oferit ca indemnizaţie nu mai există, iar o ţară normală nu le interzice cetăţenilor să muncească fără să le ofere nimic în schimb şi suntem o industrie ajunsă în pragul colapsului, dar invizibilă pentru autorităţi”, au precizat reprezentanții ALIS, potrivit Wall-Steet.

Klaus Iohannis: „Apartenența României la Uniunea Europeană nu este «un dat», ci se construiește”

Marian Vanghelie, sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile

Foto Gândul

Fostul primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost pus sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile, după ce Tribunalul București a respins cererea procurorilor DNA de arest preventiv de 30 de zile. Vanghelie este acuzat de trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu. O măsură similară îl vizează și pe fratele lui Vanghelie. Decizia Tribunalului București nu este definitivă, iar DNA poate face contestație.

„Eu cred că dacă eram un hoț, cineva mă prindea”, a declarat Marian Vanghelie, vineri seară. „Decât un om în pușcărie pe gratis, mai bine 50 de hoți pe stradă. Dacă mi se demonstrează vreodată o faptă concretă, nu povești, că am făcut ceva, toți denunțătorii ăștia de ce nu vin cu un flagrant”, se întreabă, retoric, Vanghelie.

De altfel, acesta a transmis și o atenționare cu privire la dosarele care au fost intrumentate de DNA. „Același procuror îmi redeschide a treia oară un dosar. Voi scăpa și din aceste 30 de zile, 40 de zile, 60 de zile (n.r. ale controlului judiciar), dar îi atenționez frumos pe toți cei care se ocupă și s-au ocupat de aceste lucruri, că voi pregăti pentru fiecare televiziune o emisiune și vom începem să vorbim până la capăt”, a declarat Marian Vanghelie după decizia dată azi-noapte de Tribunalul București.

DNA a solicitat Tribunalului arestarea a 13 inculpaţi din acest dosar: fostul primar Marian Vanghelie; Paul, fratele lui Vanghelie; Marian Leonard Petre, fost director general al SC Economat Sector 5 SRL; Floricica Carmen Rămulescu, fost director achiziţii în cadrul Economat; Marian Lupaşcu, fost director general la SC Amenajare Edilitară şi Salubrizare SA; Loredana Ionela Zidărescu, fostă şefă a Direcţiei Investiţii şi Achiziţii Publice la societatea anterior menţionată, dar şi şapte administratori de societăţi comerciale. Prejudiciul estimat este în valoare totală de peste 256 milioane lei.

Conform rechizitoriului DNA, la finele anului 2018, Marian Vanghelie, Marian Leonard Petre şi un om de afaceri ar fi constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi alte persoane, administratori ai unor societăţi comerciale, şi care ar fi avut ca scop obţinerea de foloase de către firmele controlate de fostul primar şi implicit de persoanele care au sprijinit grupul prin prejudicierea bugetului SC Economat Sector 5 SRL, unde acţionar majoritar este Consiliul Local Sector 5.

„Obţinerea acestor foloase s-ar fi realizat prin efectuarea de către SC Economat Sector 5 SRL a unor achiziţii de bunuri nelegale şi la preţuri supraevaluate (produse alimentare şi nealimentare între care patinoare artificiale, tarabe, nebulizatoare, agende, bomboane şi dulciuri, cântare comerciale, măşti FFP2 şi geluri dezinfectante etc.) de la societăţile controlate de aceştia. Grupul a acţionat în perioada 2018 – 2020 şi ar fi avut o structură bine determinată, ierarhia în cadrul acestuia fiind dată de rolul pe care fiecare membru îl avea în desfăşurarea activităţii infracţionale”, precizează DNA.

Marian Vanghelie, urmărit penal de DNA

Rafila nu mai vede certificatul verde ca o urgență după intrarea în noul val al pandemiei

Alexandru Rafila - captură Digi.24

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, consideră că certificatul verde nu mai este o urgență în acest moment, subliniind faptul că până la implementarea acestuia numărul de cazuri de infectare cu Covid va scădea din nou. Totodată, ministrul a precizat că „green-pass”-ul la locul de muncă nu a fost asumat politic, mai mult, că acesta s-a aflat într-o continuă pasare a responsabilității.

„Nu este o victimă (n.r. a politicului). Este o chestiune care nu a fost asumată politic. Pentru mine, lucrul cel mai neplăcut care mi s-a întâmplat a fost această pasare permanentă a responsabilității: cine e de vină pentru această situație legată de neadoptarea unei forme a certificatului verde – sau certificatului COVID”, a spus Alexandru Rafila, la Digi 24.

De asemenea, Rafila a precizat că unul dintre scopurile certificatului verde/Covid a fost cel pentru stimularea vaccinării. „În momentul în care pentru a călători sau pentru a merge la serviciu ai nevoie de un astfel de certificat care include vaccinarea, oamenii se vaccinează astfel încât să dobândească un astfel de certificat și să nu fie nevoiți să se testeze periodic”, a spus el.

Cel de-al doilea scop, legat de sănătatea publică, așa cum a fost propus de Rafila în proiectul făcut împreună cu cei de la INSP, prevedea introducerea acestui certificat pe o perioadă limitată, cât să frâneze transmiterea. „Adică persoanele care circulă în mijloacele de transport în comun, merg la lucru să fie ori vaccinate, ori trecute prin boală, ori testate și automat transmisibilitatea, mai ales în mijloacele de transport în comun, unde e principala sursă de transmitere, scade”, a mai adăugat Rafila.

Între timp, datele problemei s-au schimbat, dat fiind faptul că protecția împotriva bolii oferită de vaccinare este mult mai mică față de tulpina Omicron, care este una mult contagioasă decât tulpinile precedente. De asemenea, Rafila recomandă în continuare vaccinarea, exemplificând că proporția cazurilor grave și al deceselor în rândul nevaccinaților și vaccinaților „este net în favoarea persoanelor vaccinate care se îmbolnăvesc grav mai puțin, care mor mai puțin”.

De altfel, Rafila a afirmat că nu mai vede urgența certificatului verde, în actualul context, deoarece orice procedură legislativă poate însemna câteva săptămâni, mai mult, că acesta trebuia trebuia implementat încă din vara trecută, înainte de valul 4, și poate că lucrurile ar fi arătat cu totul altfel. „Eu sper ca acest val 5 în România să se încheie peste câteva săptămâni. Deja avem două săptămâni din valul 5 și sper că până la sfârșitul lunii februarie să ajungem într-o situație…”, a mai spus Rafila.

Potrivit raportărilor CNSU, în primele două săptămâni ale anului au fost confirmate aproape 77.000 de noi cazuri, „vârful” fiind de 9.884 de cazuri, în 14 ianuarie, care a fost a doua zi consecutivă cu peste 9.500 de cazuri.

Marcel Ciolacu a intrat în carantină

Dragoș Tudorache l-ar chema la apel pe ministrul Bode în Parlament

Foto: Universul.net

Ministrul de Interne, Lucian Bode, trebuie chemat de urgența în Parlament să explice problemele din cadrul MAI, susține europarlamentarul Dragoș Tudorache. Acesta își motivează afirmația pentru că „s-au adunat foarte multe întrebări la care ministrul de Interne datorează societății un răspuns imediat”.

Primul incident la care se referă europarlamentarul, într-o postare făcute pe Facebook, este cel de joi, în care un polițist a accidentat mortal un copil și a rănit un altul, lăsând în urmă „două familiii distruse și o comunitate revoltată, pe bună dreptate, de comportamentul oamenilor legii”, de altfel, mai spune Tudorache, „atitudinea și reacțiile polițistului vinovat și cele ale colegilor săi” denotă o „lacună serioasă de educație și pregătire profesională”, dar mai ales „o lipsă totală de empatie” .

De asemenea, susține europarlamentarul, „reacția inadecvată a autorităților din cadrul Ministerului de Interne față de accidentul rutier din Sectorul 1 din București nu este prima de acest gen și vă reamintesc incidente deosebit de grave care au avut loc în ultimii ani în Caracal, Galați, Argeș sau Botoșani, unde polițiștii și personalul calificat al Ministerului de Interne au dovedit că nu fac față situațiilor pe care le au de gestionat, au demonstrat o evidentă inadecvare cu fișa postului și au pus în pericol prin comportamentul lor viața cetățenilor care ar fi avut nevoie de ajutorul lor”, dar a făcut referire este și activitatea Jandarmeriei,  punctând momentul „asaltului” pe care l-au dat membrii și susținătorii AUR asupra Palatului Parlamentului, la protestul organizat de AUR în 21 decembrie 2021.

Totodată, Tudorache a subliniat și cazul de la Arad, de la finalul lunii mai 2021, când mașina unui om de afaceri din oraș a explodat în momentul în care acesta a încercat să pornească motorul, și care nici acum nu are vreo „explicație oficială, măcar întrun raport public de progres”, pe care poliția sau ministerul să îl prezinte public cetățenilor.
De criticile europarlamentarului nu au scăpat nici traficanții de țigări, din nordul țării, unde contrabanda se face pe cale aeriană, situație pe care Tudorache o asociază cu cea a traficului de cocaină din Delta Dunării, în care tone de cocaină „au trecut nevăzute de unul dintre cele mai complexe siste de supraveghere a frontierei maritime de care beneficiază poliția de frontieră” și pentru care România și UE au cheltuit sute de milioane de euro.  

Acestea sunt numai câteva motive pentru care, susține Tudorache, „ministrul Bode trebuie chemat de urgență în Parlament să explice această listă crescândă de probleme la nivelul MAI”, mai mult, ce va face acesta pentru recredibilizarea structurilor Ministerului de Afaceri Interne.

Polițistul care a accidentat mortal o minoră, pus sub control judiciar

Alina Gorghiu, atac la Cioloș din cauza huliganismului AUR

„Buluceală” pe scările Primăriei Timișoara (captură video)

Senatoarea PNL Alina Gorghiu susține că Dacian Cioloș, liderul USR, este cel care a legitimat AUR, motiv pentru care consideră că atitudinea pe care acesta o are față de asaltul făcut de „banda de membri și simpatizanți AUR”, în frunte cu George Simion, nu este decât o formă de ipocrizie.  

„Ce tristă e imaginea ipocriziei în politica mare! Păi dvs, domnule Cioloș, ați legitimat AUR, semnând împreună cu ei moțiunea de cenzură împotriva propriului guvern. Și tot dvs aplaudați în plenul reunit atunci când huliganii de la AUR au înjurat un coleg de la PNL și l-au forțat fizic să coboare de la tribună.

Da, AUR este un partid extremist, cu lideri huligani, lipsiți de decență și de respect față de instituțiile statului, oameni care nu cunosc standardele impuse de un stat democratic”, a scris Alina Gorghiu pe contul de socializare.

De altfel, senatoarea a ținut să îi transmită lui Cioloș să nu mai accepte să semneze împreună cu AUR o următoare moțiune de cenzură sau să mai colaboreze cu aceștia în alte demersuri.

Reamintim că în septembrie, USR a semnat alături de AUR o moțiune de cenzură, care însă nu s-a concretizat, fiind amânată în urma unor sesizari făcute la CCR de către liderul liberal, Florin Cîțu.

Într-o postare făcută pe Facebook, Dacian Cioloș a afirmat că „huliganismul celor de la AUR nu ar exista dacă autoritățile statului nu le-ar permite să încalce legea și să se manifeste contrar oricăror reguli. De la Diana Șoșoacă, pe care nimeni nu avea curaj să o întrebe de ce nu purta mască, în timp ce o țară întreagă trebuia să o facă, și până la asaltul asupra Parlamentului acum câteva săptămâni sau intrarea de astăzi prin forță și agresiune în clădirea primăriei din Timișoara, toate sunt permise și susținute de către autoritățile statului”.

Totodată, Cioloș susține că „de câteva luni, conducerea AUR, împreună cu câteva găști de indivizi violenți printre care se regăsesc și elemente neolegionare, ia cu asalt instituții publice, iar cei abilitați să le păzească dispar, în mod ciudat, imediat ce aceștia încep să acționeze”, referirea fiind făcută în primul rând cu privire la protestul de la Palatul Parlamentului, din 21 decembrie, când Parlamentul a fost luat cu asalt de susținătorii AUR. De asemenea, acesta a afirmat că AUR, cu „excese ale unui partid extremist”, este „girat de două partide iresponsabile ca PSD și PNL”, subliniind că „ceea ce fac acești oameni nu este patriotic, ci violență gratuită și extremism periculos pentru cetățenii obișnuiți”.

Puterea pumnului – modelul pe care George Simion începe să-l propage în România

Grindeanu și-a adus doi consilieri de stat, printre care și o fostă elevă a tatălui său

Sursa: Facebook

La o săptămână după ce a primit greaua sarcină de a coordona opt ministere – din calitatea de vicepremier, Sorin Grindeanu și-a adus doi consilieri de stat care să îl ajute.

Mai ales că Grindeanu este ubicuu, fiind atât ministrul Transporturilor și Infrastructurii, cât și vicepremier.

Aceasta înseamnă că grijile sale sunt nu doar la Transporturi, ci și la Ministerul Finanţelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse și Ministerul Culturii.

Până azi, vicepremierul Grindeanu nu avea decât doi secretari de stat fără măcar un CV – Sorinel-Marian Vrăjitoru și Petre-Florin Manole, însă de acum rubricile se vor completa cu cei doi consilieri, pe numele lor Stana Simona Țeighiu-Jurj și Florin Alexandru Gavril.

Aceștia vin pe lângă Grindeanu ca urmare a publicării a două decizii de numire în funcție în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului, semnate de premierul Nicolae Ciucă. Ambele decizii au în vedere „propunerea domnului Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii” din 12 ianuarie și au aplicabilitate imediată.

De menționat că noul consilier de stat Stana Simona Țeighiu-Jurj a mai fost prin diverse ministere, ba chiar a fost șef Secție Coordonare Activități NATO și UE, pe aceasta legând-o un trecut oarecum apropiat de cel al vicepremierului Grindeanu.

În vârstă de 40 de ani, Țeighiu-Jurj este născută tot în Caransebeș și a fost eleva tatălui lui Sorin Grindeanu la Colegiul Național „CD Loga” din Caransebeș, care pe vremuri avea titulatura de Liceu Pedagogic. După liceu, a urmat studiile la Facultatea de Științe Economice a Universității de Vest – Timișoara, stabilindu-se aici. Aceasta în condițiile în care Grindeanu a fost pe rând președinte al PSD Timișoara și PSD Timiș, deținând în decursul anilor diverse funcții – alese sau nu – în administrația locală și județeană.

Ludovic Orban, deși infectat cu Covid, cere renunțarea la certificatul verde

Ludovic Orban și Florin Cîțu

Vaccinat cu trei doze, Ludovic Orban s-a aflat și el pe statisticile CNSU în raportarea cazurilor de Covid de săptămâna trecută. Acesta susține că timp de doi ani de zile, de la începutul pandemiei, a reuțit să se ferească de Covid, însă pe 5 ianuarie testul PCR a fost pozitiv, motiv pentru care în această perioadă a fost absent din spațiul public.

„M-am îmbolnavit deşi sunt vaccinat şi cu doza a treia, administrată în octombrie 2021 şi respect regulile de protecţie sanitară. Cel mai probabil, am fost infectat cu omicron. Nu am avut o formă gravă. Simptomele (febră, tuse uscată, dureri de cap, dureri musculare, iritaţia căilor respiratorii ) s-au manifestat timp de 2, 3 zile”, a scris Orban pe contul său de Facebook.

De asemenea, acesta a ținut să sublinieze că a văzut direct „acțiunea instituțiilor implicate”, atât cele din Capitală, cât și cele din teritoriu, fiind sunat chiar de DSP Prahova, ca urmare a anchetei epidemiologice, în care a indicat „ca loc posibil de infectare” o localitate din Preahova unde și-a petrecut Revelionul. Ba chiar a fost vizitat și de poliție, de două ori, fiind verificat dacă respectă izolarea. „De astăzi, mi-am reluat activitatea obişnuită şi sunt la fel de dedicat ca şi până acum reprezentării în Parlament a cetăţenilor români”, a mai scris Ludovic Orban.

În același timp, fostul lider al PNL a transmis și câteva recomandări și solicitări, atât cetățenilor de rând, cu privire la vaccinare și respectarea măsurilor de protecție, cât și la adresa coaliției de guvernare, căreia i-a solicitat „să renunțe complet la ideea Certificatului Verde”. De altfel, și cu alte ocazii, Orban a afirmat că nu susține certificatul verde, în forma în care se află proiectul de lege în Parlament, ba mai mult, că nici nu va vota așa ceva.

„Asta cu certificatul verde, nici nu ştiu, a apărut de la nivel european în primă fază, deşi nu este adevărat, aşa cum susţin mulţi, că ne impune Comisia Europeană. Ăla este un certificat de circulaţie internaţională, dar nu este un certificat prin care să restrângi dreptul la muncă, dreptul la cultură, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială. După aia, n-ai o justificare”, a explicat el, la Realitatea Plus, în luna decembrie. Potrivit lui Orban, ar fi vorba despre o „discriminare” între vaccinaţi anti-Covid şi nevaccinaţi.

În forma inițială, certificatul verde a fost conceput pentru facilitarea circulației transfrontaliere, apoi s-a dezvoltat în toate țările ca un certificat care înlesnește circulația și în interiorul țărilor.

Marcel Ciolacu a intrat în carantină

Polițistul care a accidentat mortal o minoră, pus sub control judiciar

Captură video Digi 24

Polițistul care a lovit mortal cu mașina de serviciu o fată pe o trecere de pietoni din Capitală este cercetat pentru ucidere din culpă, fiind plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Ancheta ar putea fi extinsă și cu alte acuzații, după ce procurorii au stabilit că agentul nu avea nicio misiune, deși circula prin oraș cu peste 80 de kilometri pe oră și cu semnalele luminoase pornite, relatează Digi 24.

„Ca urmare a nerespectării limitei maxime de viteză admise în localitate, nu a acordat prioritate de trecere victimei şi a accidentat-o, provocându-i leziuni traumatice ce au cauzat decesul imediat. Facem precizarea că victima minoră în vârstă de 13 ani era angajată în traversarea carosabilului pe trecerea de pietoni”, a declarat, vineri, procurorul Călin Radu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1.

De asemenea, acesta a precizat că autospeciala avea mijloacele luminoase în funcţiune, dar nu şi pe cele acustice, mai mult, că poliţistul nu se afla în misiune, iar procurorii nu au reţinut incidenţa niciunei cauze justificative sau de neimputabilitate. Călin Radu a explicat şi că se va dispune o expertiză pentru a se afla viteza cu care circula poliţistul la momentul producerii accidentului. 

Reamintim că joi, o autospecială de Poliție a accidentat mortal o minoră (13 ani) și rănit o alta (11 ani). Cele două fete traversau o stradă din Sectorul 1. „Astăzi, în jurul orei 13,30, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a fost sesizată cu privire la un accident rutier în care a fost implicată o autospecială de Poliţie, pe raza Sectorului 1. Agentul de poliţie aflat la volan, poliţist încadrat în anul 2017, a surprins şi accidentat două minore ce erau angajate în traversarea străzii”, informează Biroul de presă al DGPMB, citat de Agerpres.

Accident cumplit pe E85, în Bacău, cu șapte morți

Ministrul Familiei, îngrijorat de scăderea natalității în România

Gabriela Firea (facebook)

Gabriela Firea, ministrul Familiei, afirmă că „stimularea natalității prin susținerea familiilor este un obiectiv național și o prioritate a Guvernului”, arătându-se îngrijorată în privința crizei demografice prin care trece România. De altfel, aceasta subliniază necesitatea găsirii unei politici de creștere a natalității, un motiv în plus pentru a pune „la aceeași masă” toate forțele.

„Trecem printr-o criză demografică accentuată și este nevoie cât mai urgent de o politică de creștere a natalității concepută împreună cu cele mai importante instituții ale statului. Sunt date sociologice pe care nu trebuie să le ignorăm”, a scris Gabriela Firea pe Facebook, acolo unde a anunțat faptul că a avut loc o întâlnire importantă cu directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, academicianul Cătălin Zamfir, la care au fost puse bazele colaborării dintre Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) și Academia Română pentru realizarea de proiecte și strategii care să ajute România să depășească această criză demografică. La această întâlnire au participat și secretarul de stat în MFTES, Doina Pârcălabu.

De asemenea, a precizat Gabriela Firea, academicianul a fost invitat să facă parte din Colegiul Ministerului, „organism consultativ care va furniza elemente solide pentru fundamentarea politicilor pe care le gândim pentru familie și tineret”. De altfel, susține Gabriela Firea, scopul înființării MFTES a fost „tocmai pentru a realiza programe și proiecte care să ajute România să treacă de criza demografică”, subliniind că până acum, problema scăderii natalității „a fost doar frumos reprezentată în declarații și poze”, dar niciodată nu au fost puse la aceeași masă toate forțele.

Mai mult, „stimularea natalității prin susținerea familiilor este un obiectiv național și o prioritate a Guvernului”, afirmă ministrul Gabriela Firea. Iar pentru atingerea acestui deziderat, au fost deja propuse o serie de măsuri, prin programul de guvernare. Concret, este vorba de programele de construire de creșe, măsurile fiscale pentru familiile cu mulți copii, programele de tip after-school, programele de credit pentru familiști sau stimulentele pentru achiziția de locuințe sau mașini de familie.

Însă până la realizarea acestor programe de creștere a natalității, aceasta vine dinspre mamele minore, unde într-un clasament la nivelul Uniunii Europene, România se află printre primele țări, dar și din rândul femeilor din mediile defavorizate, un motiv în privința importanței educației sexuale/sanitare, atât la acasă, cât și la școală.

România, spor natural negativ în luna noiembrie 2021

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, în luna noiembrie 2021 s-a înregistrat naşterea a 14.819 copii, cu 794 mai puţini copii decât în luna octombrie 2021, în timp ce numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna noiembrie 2021, a fost de 78 copii, în scădere cu 19 faţă de luna octombrie 2021. Numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2021 a fost de 38.653, cu 5.942 decese mai puţine decât în luna octombrie 2021, lună în care s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie.

Sporul natural s-a menţinut negativ (-23.834) în luna noiembrie 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 2,6 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

PSD și PPU-SL, pact politic privind strategia națională pentru demografie

Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus vor fi lansate la începutul lunii februarie

Foto: Economica.net
Foto: Economica.net

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunţat, ieri, 13 ianuarie, că luna viitoare vor fi lansate programele Rabla Clasic şi Rabla Plus.
Conform anunţului, bugetul pentru anul 2022 va fi cel mai mare din istoria acestui program.

Bugetul pentru Rabla Clasic şi Rabla Plus depăşeşte 1.2 miliarde de lei

Ministrul a precizat că, până la finalul lunii ianuarie, va fi terminată analiza pe dosarele depuse anul trecut în vederea accesării de vouchere prin cele două programe.

Per total, au fost aprobate la finanţare în jur de 80.000 de autoturisme care au fost cumpărate deja sau vor fi cumpărate prin Rabla Clasic şi Rabla Plus. Este o creştere semnificativă faţă de anii anteriori, pentru că am suplimentat de două ori bugetul celor două programe, am ajuns la un buget de peste un miliard de lei pe anul 2021 şi contribuţia programului pentru întinerirea parcului auto a devenit şi mai importantă şi mai mare prin acest buget”, a anunţat ministrul Mediului, într-o conferinţă de presă.

În 2024, programul Rabla Plus va beneficia de un buget de peste un miliard de lei

Ministrul a menţionat că este asigurată implementarea unor politici publice, astfel încât rezultatul scontat al Programului Rabla 2022 – cel al scoaterii din circulaţie a cel puţin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani, până în 2026 – să fie atins.
Tánczos Barna anunţă că anul acesta a fost crescut bonusul de casare.

Astfel, se poate ajunge la 16.500 de lei dacă beneficiarul predă la casare două autoturisme, ambele mai vechi de 15 ani. Beneficiarul va a primi 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi 3.000 de lei pentru achiziţionarea unei maşini hibrid.
Pentru anul următor, bugetul va fi majorat cu 10% faţă de anul în curs. Mai mult, în 2024 bugetul va cunoaşte o nouă majorare de zece procente.

Anul 2024 va fi primul în care programul Rabla Plus va beneficia de un buget de peste un miliard de lei.
În cei 18 ani de existenţă a programului, peste 700.000 de autoturisme au fost cumpărate cu finanţare prin diversele forme ale acestui program.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie ușoară
5.7 ° C
7.2 °
4.9 °
77 %
2.1kmh
0 %
J
8 °
vin
10 °
S
13 °
D
15 °
lun
3 °

Ultimul articol

Primar PNL, către premierul PNL: „Ilie Bolojan, fă ceva dacă ești bărbat!”

Un primar PNL din județul Maramureș pare că pune la îndoială capacitățile șefului cel mare al formațiunii, Ilie Bolojan, care conduce și guvernul, în...

Peste 12.000 kg de portocale, pline de pesticide, importate din Egipt în România

Percheziții în această dimineață în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar în care sunt cercetate inclusiv infracțiuni care pun în...

Ministrul Proiectelor Europene nu știe dacă România a pierdut sau nu 231 de milioane...

Cel care conduce Ministerul Investițiilor și Proiectelor, pe numele său Dragos Pîslaru, a făcut ieri o dovadă clară a priceperii sale în domeniu. După încă...