3.2 C
București
marți, 27 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 564

Două discursuri, două reacții diferite: Zelensky vs. Lavrov

Sursă foto: www.g4media.ro
Sursă foto: www.g4media.ro

Două discursuri care rezumă situația actuală au fost ținute azi.

Primul, cel al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European pe tema agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Al doilea, cel al ministrului de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, în timpul Conferinței ONU pentru Dezarmare din Elveția.

Reamintim:

– Rusia a atacat, degeaba, Ucraina.

– Rusia susține că își apără granițele.

– Rusia ucide civili și distruge o țară.

În aceste condiții, nu e de mirare că reacțiile la cele două discursuri au fost atât de diferite.

Care au fost cele două discursuri?

Zelensky a vorbit despre tragedia din Ucraina. Despre prețul pe care-l plătesc cetățenii țării sale. Despre supraviețuire, rezistență și unitate.

UE va fi mai puternică cu Ucraina. Ne-am dovedit puterea. Dovediți că nu ne veți lasa baltă. Dovediți ca sunteți într-adevăr europeni și lăsați lumina sa câștige în fața întunericului.”, a spus Zelensky.

Zelensky a fost întâmpinat cu ovații în Parlamentul European. Europarlamentarii l-au aplaudat, în picioare. Pentru că nu poți saluta, altfel, curajul și determinarea.

Lavrov a vorbit despre stabilitate strategică și despre cum nu trebuie să existe instalații militare ale Occidentului, în țările din fosta Uniune Sovietică. În plus, a încercat să justifice invadarea Ucrainei prin faptul că nu voia ca aceasta să facă rost de arme nucleare.

Mai mulți ambasadori, printre care și cei ai Ucrainei, Regatului Unit, Germaniei, Australiei, Canadei, SUA și UE i-au întors spatele și au ieșit din sală. Pentru că nu poți trata, altfel, agresiunea și dezinformarea.

Reacții în întreaga lume

Nu, nu la cele două discursuri, ci în general.

Nu vorbim de reacțiile celor care cred că pământul este plat. Ar fi prea multă băgare în seamă.

Vorbim despre reacțiile celor care-și caută informațiile. Din toate părțile lumii.

Culorile Ucrainei sunt afișate din ce în ce mai mult. Pe clădiri, pe poze, pe tricouri.

Voluntari ajută refugiați.

Unii s-au dus să se înroleze, voluntar, în Ucraina.

O navă din Georgia refuză să alimenteze o navă rusească, rămasă fără combustibil.

În Kupyansk, civili neînarmați încearcă să oprească o mașină rusească.

Din Harkov, dintre clădirile bombardate, un grup de ucraineni le face ”urări de bine” rușilor.

Ce poți spune în fața unor astfel de gesturi? N-a mai rămas decât ”Slava Ukraini!

Zeci de civili au murit la Harkov. Președintele Ucrainei: “Este o crimă de război”

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Președintele Ucrainei a descris bombardamentul de la Harkov, care a ucis zeci de civili, drept o crimă de război.

Nouă persoane, inclusiv trei copii, au fost ucise luni, după ce presupuse bombe cu dispersie rusești au vizat clădiri rezidențiale din cel de-al doilea oraș al Ucrainei, transmite BBC.

Cu scurt timp înainte de bombardamentele din centrul Harkivului, Volodymyr Zelensky a precizat că mai mulţi martori oculari au descris acţiunea ca fiind una deliberată.

Forțele ruse au tras cu brutalitate asupra Harkovului cu artileria cu reacție”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Volodymyr Zelensky spune despre atac că este o crimă de război care distruge, în mod deliberat, oraşul şi vieţile oamenilor

A fost, în mod clar, o crimă de război. Oraș pașnic. Zone rezidențiale pașnice. Fără facilități militare. Zeci de înregistrări ale martorilor oculari demonstrează că nu a fost o singură salvă falsă, ci distrugerea deliberată a oamenilor. Rușii știau unde trag”, a adăugat Volodymyr Zelensky.

Procurorul șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a deschis o anchetă cu privire la invazia Rusiei, după ce a declarat că există „indicii rezonabile” pentru a crede că în Ucraina au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, arată G4 Media.

Rusia foloseşte bombe cu vid. Sunt tipuri de arme care dezintegrează corpurile umane

Grupurile pentru drepturile omului și ambasadorul Ucrainei în Statele Unite au acuzat, luni, Rusia că îi atacă pe ucraineni cu bombe cu dispersie și bombe cu vid (termobarice), potrivit Reuters.

Au folosit bomba cu vid astăzi. Distrugerile pe care Rusia încearcă să le facă Ucrainei sunt imense”, a explicat Oksana Markarova, ambasadorul Ucrainei în Statele Unite.

Conform specialiştilor, o bombă cu vid, sau o armă termobarică, aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie la o temperatură ridicată.

Astfel, se produce o undă de explozie de o durată semnificativ mai lungă și mai puternică decât cea a unui exploziv convențional.

În plus, este capabilă să dezintegreze corpurile umane. Aceste tipuri de arme nu folosesc muniție convențională.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina continuă. Când are loc a doua rundă de discuții

Sursa foto: Observator

După ce delegațiile Ucrainei și Rusiei nu au reușit să ajungă la un compromis la discuțiile pe care le-au avut în Belarus în urmă cu o zi, aceștia au stabilit să continue negocierile. Mai exact, potrivit agenției Interfax, a doua rundă de discuții ar putea avea loc miercuri, 2 martie.

Vladimir Medinski, un consilier al președintelui rus, a anunțat că procesul de negocieri va continua după ce conducerile delegațiilor se vor consulta cu președinții țărilor.

De asemenea, și consilierul președintelui ucrainean Zelenski a confirmat că va avea loc o nouă rundă de negocieri.

A șasea zi de război: trupe din Belarus au invadat Ucraina

„Principalul obiectiv a fost discutarea despre un armistiţiu şi încheierea acţiunilor combatante pe teritoriul Ucrainei. Părţile au stabilit temele asupra cărora trebuie luate decizii, dar, pentru ca aceste decizii să fie implementate prin foaia de parcurs, delegaţiile revin pentru consultări în capitale”, a declarat Mihailo Podoliac citat de CNN.

Reamintim că astăzi, 1 martie, trupe militare din Belarus au intrat în Ucraina, chiar dacă președintele Lukașenko anunțase că armata belarusă nu ia parte la acțiunile militare și nu a luat parte niciodată.

În urmă cu o zi, primele discuții dintre Ucraina și Rusia s-au încheiat fără concluzii concrete. Întâlnirea oficialilor a durat mai mult de cinci ore, iar potrivit unui consilier rus, trimișii au reușit să găsească anumite puncte asupra cărora ar putea cădea de acord. Cu toate acestea, imediat după ce discuțiile s-au încheiat, armata rusă a bombardat Kievul.

Mai exact, trupele ruse au atacat pe mai multe fronturi, avansând încet spre capitala cu aproape 3 milioane de locuitori. De asemenea, ieri, Zelenski a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană, diplomații polonezi de la Bruxelles fiind implicați direct în pregătirea cererii Ucrainei.

Astăzi, în discursul său pe care l-a avut în format online în Parlamentul European, președintele Ucrainei a declarat că Uniunea Europeană va fi mai unită cu Ucraina.

„Ne-am dovedit puterea. Dovediți că nu ne veți lasa baltă. Dovediți ca sunteți într-adevăr europeni și lăsați lumina sa câștige în fața întunericului. Ne batem pentru supraviețuire. Aceasta este motivația noastră, dar, de asemenea, ne batem pentru a fi egali în Europa”, a spus Volodimir Zelenski.

Trupele din Belarus au invadat Ucraina

BOR îndeamnă populația să sprijine refugiații din Ucraina

Sursa foto: Mediafax

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a declarat marți, 1 martie, că războiul dintre Ucraina și Rusia a creat o adevărată catastrofă umanitară, în care sute de mii de oameni au fost nevoiți să își abandoneze casa și să se refugieze din cauza conflictului ruso-ucrainean.

În acest context, Biserica Ortodoxă Română a făcut apel la creștinii români să fie solidari cu cei care fug din calea războiului, îndemnând, de asemenea, pe toţi clericii să se mobilizeze în această „perioadă critică şi să se implice în acte caritabile de donaţie, menite să aducă un sprijin real şi o mângâiere celor striviţi acum de teamă, neputinţă şi suferinţă”, a spus Bănescu.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al BOR a declarat că Biserica s-a implicat masiv în ajutorarea victimelor acestui război.

 Mii de refugiați intră zilnic pe teritoriul țării noastre

Totodată, Bănescu a mai declarat că în momentul de față nu „cuvintele”, ci gesturile și faptele „credinței și ale milei” sunt importante deoarece „compun omenia noastră adâncă.”

„Claritatea morală, atenţia binevoitoare orientată concret spre celălalt, adecvarea judecăţii noastre oneste la realitate sunt datorii de natură spirituală. Să încercăm să ni le achităm cât mai onorabil posibil!”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al BOR.

Încă din prima zi a războiului, Biserica Ortodoxă a luat act, exprimându-și speranța că forțele politico-atlantice vor putea găsi o cale de dialog pentru a opri acest conflict ce a izbucnit în urmă cu șase zile. Mai mult, reprezentanții Bisericii au anunțat că vor sprijini cu toate mijloacele posibile pe cei care fug din calea războiului.

„Ne rugăm Milostivului Dumnezeu, Domnul păcii, al dreptății și al iubirii, să dăruiască ocrotire poporului ucrainean și înțelepciune făcătoare de pace tuturor conducătorilor politici responsabili”, se arată într-un comunicat transmis de Patriarhul Daniel în urmă cu câteva zile.

Reamintim că Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a fost prima entitate din România care a sărit în ajutorul refugiaților din Ucraina, înaintea statului sau a ONG-urilor care se ocupă cu astfel de situații. În ultimele 24 de ore, pe teritoriul României au intrat peste 22 de mii de refugiați, iar potrivit ONU, de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, aproape 520.000 de oameni au trecut frontiera spre țări vecine.

Ministrul Alexandru Rafila: Refugiații ucraineni vor beneficia de toate serviciile medicale

Trupele din Belarus au invadat Ucraina

Foto: G4 Media
Foto: G4 Media

Trupe militare din Belarus au intrat pe teritoriul ucrainean, anunță canalul oficial al Parlamentului Ucrainei, citat de publicația Kiev Independent.

Potrivit anunţului oficial, emis de Parlamentul de la Kiev, militarii au intrat în regiunea Chernihiv din nordul Ucrainei.

Cu doar câteva ore înainte, dictatorul Aleksandr Lukașenko susținea că nu va trimite trupe în Ucraina

În declaraţiile oferite presei, Alexander Lukașenko, declara, în urmă cu doar câteva ore, că forțele sale nu se vor alătura trupelor ruse în invazia Ucrainei.

Lukașenko, care este un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a spus că „armata belarusă nu ia parte la acțiunile militare și nu a luat parte niciodată”, precizează G4 Media.

Putem dovedi asta oricui. Mai mult decât atât, conducerea rusă nu a ridicat niciodată această problemă cu noi – implicarea noastră în conflictul armat. Și nu intenționăm să participăm la această operațiune specială în Ucraina în viitor. Există nu e nevoie de asta”, declara liderul din Belarus.

Washington Post a fost prima publicație care a scris că Belarus se pregătea să trimită soldați în Ucraina

În cursul zilei de ieri, serviciile secrete ucrainene sugerau că Belarus este pregătit să se alăture invaziei ruse. Un oficial al guvernului ucrainean a declartat, pentru CNN, că Belarus este „pregătit să participe direct” la invazia Rusiei, „pe lângă faptul că le permite rușilor să-i folosească teritoriul și să treacă granița” în Ucraina.

Ministrul Alexandru Rafila: Refugiații ucraineni vor beneficia de toate serviciile medicale

Alexandru Rafila (captură video )

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dat asigurări că refugiaţii din Ucraina beneficiază de toate serviciile medicale.

„Beneficiază de toate serviciile medicale, ca şi cetăţenii români. Există o anumită diferenţiere. Fiindcă 90 de zile pot să stea pe teritoriul României ca turişti, beneficiază de toată gama de servicii medicale. Dacă între timp sau la sfârşitul acestui interval solicită statutul de refugiat, atunci intră în vigoare prevederile legate de refugiaţi. În principiu, ei beneficiază de toate categoriile de servicii medicale de care au nevoie”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Echipe medicale ale direcţiilor de sănătate publică sunt în judeţele de frontieră, dar şi în zonele unde sunt îndrumaţi refugiaţii, pentru a face evaluarea medicală a refugiaților ucraineni. Potrivit ministrului Rafila, nu se face testarea în frontieră.

„Direcţiile de sănătate publică acţionează în toate judeţele de frontieră prin echipe medicale care se găsesc atât în frontieră, cât şi la nivelul locaţiilor în care sunt îndrumaţi refugiaţii, dacă sunt locaţii unde există un număr semnificativ de persoane. Cei care doresc pot beneficia şi de serviciile de sănătate publică, de testare şi de vaccinare. Nu se face testarea în frontieră”, a explicat Alexandru Rafila.

El a adăugat că refugiaţii din Ucraina care au diferite boli, cum ar fi afecțiuni oncologice, vor beneficia de tratament.

„Un lucru foarte important care ne preocupă şi se operaţionalizează chiar în cursul zilei de astăzi este îndrumarea către anumite servicii medicale de specialitate pentru pacienţii care vin din Ucraina care ar putea să aibă patologii oarecum speciale. Mă refer aici la servicii de oncologie, servicii de dializă sau tratament pentru persoanele infectate HIV-SIDA. (…) Pentru cei care vin fără să solicite statutul de refugiat, ei beneficiază de asistenţă medicală pe baza unui acord reciproc care este în vigoare de foarte mult timp, din 1961, şi Ucraina, ca stat care urmează fostei Uniuni Sovietice, cetăţenii ei beneficiază de aceste servicii pe bază de reciprocitate. Şi cetăţenii români, în condiţii normale, beneficiază de aceleaşi lucru în Ucraina. (…) CNAS constituie, în acest moment, un registru special în care să fie înscrişi aceşti pacienţi care vin din Ucraina. Trebuie să existe o evidenţă, încât să se poată face fără probleme decontarea serviciilor medicale de care ei trebuie să beneficieze”, a susţinut ministrul.

România are peste 3.100 de paturi de spital pregătite pentru răniții din Ucraina

Ministerul Sănătăţii a identificat 3.152 de paturi de spital, unde cetăţenii ucraineni care ar putea fi răniţi în conflictul din ţara vecină, indiferent dacă sunt civili sau militari, vor putea primi îngrijiri medicale.

Cele mai multe paturi au fost alocate în judeţele de graniţă cu Ucraina, respectiv Satu Mare, Maramureş, Suceava, Iaşi, Vaslui, dar şi în marile centre universitare. În Capitală, pot fi puse la dispoziţie 570 de paturi.

“Am identificat un total de 3.152 de paturi, defalcate pe tipuri de specialităţi: neurochirurgie – 224, ORL – 254, chirurgie oromaxilofacială – 80 şi aşa mai departe pentru fiecare specialitate, care ar putea să constituie o mână de ajutor pentru persoanele care pot să fie rănite în Ucraina, indiferent de statutul lor, fie că sunt persoane civile, fie militare. Sigur, spitalele militare sunt pregătite, au altă organizare, dar sistemul public de sănătate din România este la dispoziţia răniţilor din Ucraina”, a declarat Rafila.

Ministrul Rafila anunță ridicarea unor restricții

900 de militari americani și români, în drum spre Galați

Foto: Mapn / Facebook
Foto: Mapn / Facebook

În cursul zilei de marţi, Ministerul Apărării Naționale a anunţat că aproape 900 de militari americani și români vor pleca la Galați.

Conform comunicatului emis astăzi, 1 martie, aceştia vor sosi cu peste 70 de mijloace tehnice.

Cei 900 de militari se vor instrui în comun, în perioada 2-10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române (CSIL), din Smârdan, judeţul Galaţi

Exerciţiul «Justice Eagle 22.1», organizat de Brigada 9 Mecanizată «Mărăşeşti», se desfăşoară pe baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat ameninţărilor operaţionale posibile, în scopul dezvoltării relaţiilor funcţionale între structurile participante şi armonizării procedurilor operaţionale specifice operaţiilor ofensive. Tragerile de luptă în cadrul exercițiului se execută cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă «Bradley» și transportoare blindate Stryker”, transmite MApN.

Potrivit sursei citate, convoaiele de personal și tehnică se vor deplasa, în zilele de 1 și 2 martie, pe căile de comunicații rutiere spre CSIL Smârdan.

Acţiunea are ca scop descurajarea acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre

Exerciţiul multinaţional ,«Justice Eagle» se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent și dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale”, transmite MApN.

Potrivit comunicatului MapN, militarii americani participanţi la exerciţiul „Justice Eagle 22.1” fac parte din detașamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securității aliaților și de descurajare a acțiunilor agresive în regiunea Mării Negre.

Ministrul rus Serghei Lavrov, mesaj virulent la adresa Uniunii Europene

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a criticat dur luni planurile UE de a furniza arme Ucrainei. El a mai declarat că Rusia va continua să își urmărească interesele sale naționale.

„Cetățenii UE și structurile implicate în furnizarea de arme letale și combustibil forțelor armate ale Ucrainei vor fi responsabili pentru orice consecințe ale unor astfel de acțiuni în contextul operațiunii militare speciale în curs. Ei n-ar trebui să greșească în a înțelege gradul de pericol al consecințelor”, a declarat ministrul rus.

Serghei Lavrov a ținut să mai adauge că acțiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns.

„Vrem să vă asigurăm că nu va fi așa. Acțiunile Uniunii Europene nu vor rămâne fără răspuns. Rusia va continua să se asigure de îndeplinirea intereselor sale naționale vitale, fără a ține cont de sancțiuni și amenințările acestora. Este timpul ca țările occidentale să înțeleagă că dominația lor în economia globală este de mult un lucru al trecutului”, se mai arată în declarație.

Ministrul de Externe a minimalizat rolul și anvergură sancțiunilor occidentale. El a adăugat că Occidentul vrea să distrugă serios economia Rusiei și să-i suprime creșterea economică.

„Un alt mit care a fost propagat de UE în trecut – că restricțiile lor unilaterale, care sunt ilegitime conform dreptului internațional, nu sunt îndreptate împotriva poporului rus – a fost în cele din urmă risipit. Funcționarii de la Bruxelles, care până de curând s-au prezentat drept „partenerul strategic” al țării noastre, nu se mai ascund: intenționează să provoace daune maxime Rusiei, să îi lovească punctele slabe, să-i distrugă serios economia și să-i suprime creșterea economică”, mai afirmă șeful diplomației de la Moscova.

Serghei Lavrov şi-a anulat deplasarea la sediul ONU

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a anulat luni deplasarea la sediul ONU din Geneva deoarece avionul său nu are autorizaţie să survoleze spaţiul aerian pe care Uniunea Europeană l-a închis aviaţiei ruse.

La Geneva, Lavrov urma să participe la a 49-a sesiune a Consiliului Drepturilor Omului (CDO), ce are loc între 28 februarie – 1 aprilie. El urma să se adreseze Conferinţei pentru Dezarmare şi să susţină o conferinţă de presă marţi.

Uniunea Europeană și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești, drept sancțiune la invazia decisă de Kremlin asupra Ucrainei.

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Ministrul Rafila anunță ridicarea unor restricții

Alexandru Rafila (captură video)

Ministerul Sănătății a propus Guvernului și Comitetului Național pentru Situații de Urgență ridicarea unor restricții. Anunțul a fost făcut marți de către ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a mai declarat că jumătate dintre paturile de Terapie Intensivă alocate COVID-19 sunt libere.

Gradul de ocupare al paturilor de terapie intensivă este de 47,5%, la ora actuală, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. În acest context, este foarte probabil ca propunerile de relaxare a restricțiilor să fie acceptate, a mai declarat ministrul Alexandru Rafila.

Măsuri de relaxare propuse de Ministerul Sănătății sunt renunțarea la obligativitatea purtării măștii în spații închise, intrarea în centre comerciale, evenimente fără certificat verde, creșterea limitei de la 30 la 50% din capacitatea spațiului, permiterea organizării evenimentelor private cu maximum 200 de persoane. Unele restricții vor fi menținute, și anume obligativitatea purtării măștii în spații închise, a mai explicat ministrul Rafila. Ministrul Sănătății a mai precizat că va fi menținută recomandarea pentru telemuncă, acolo unde este posibil.

Varianta Omicron rămâne dominantă în România în prezent.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, România ar putea ajunge la mai puțin de 1.000 de cazuri de infectare pe zi, în următoarele două săptămâni.

Rafila vrea Paşte fără restricţii în România

Alexandru Rafila a declarat recent că scăderea numărului de cazuri de infectare cu Covid nu s-a corelat cu scăderea numărului de internări din spital. Ministrul a mai precizat că se așteaptă o scădere constantă a cazurilor deoarece nimeni nu dorește restricţii, toată lumea vrea relaxări.

„Lucrul ăsta trebuie să fie făcut echilibrat. (…) Dacă scoţi toate măsurile odată, există un risc de rebound (de reîntoarcere). Nimeni nu îşi doreşte lucrul ăsta.

Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”, a adăugat recent Alexandru Rafila.

Ministrul Rafila a mai declarat că tulpini noi de coronavirus vor apărea, dar nu crede că s-ar pune problema apariției unui nou val pandemic. El a mai precizat însă că trebuie întotdeauna luată în calcul apariția unui nou val pandemic. Ministrul Alexandru Rafila a mai explicat că este „posibil” ca vaccinarea anti-COVID să fie făcută anual. Vaccinarea ar urma să fie realizată în cabinetele medicilor de familie, dacă acest lucru va continua, a mai explicat Alexandru Rafila.

Alexandru Rafila a anunțat primele măsuri de relaxare

Parlamentul European va dezbate azi cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană

rezultate alegeri parlamentare 2019

Parlamentul European se reunește într-o ședință de urgență pentru a dezbate subiectul privind agresiunea Rusiei în Ucraina. Consiliul UE și Comisia Europeană își vor prezenta poziția în plenul Parlamentului European.

Parlamentul European va cere sprijinirea acordării statutului de candidat la aderarea la UE și susține că o decizie similară e necesară și pentru Republica Moldova, a anunțat Corina Crețu.

Potrivit normelor actuale, atunci când o țară solicită oficial aderarea, Consiliul UE este cel care mandatează Comisia Europeană să înceapă negocierile de aderare.  Negocierile vor fi demarate în baza unui vot unanim din partea Statelor Membre ale Uniunii Europene, deschizând capitole prin care Comisia Europeană ajută țarăa respectivă să își consolideze capacitatea administrativă pentru a pune în aplicare legislația europeană. Odată încheiate negocierile, va fi semnat un Tratat de Aderare. Acesta trebuie apoi ratificat de toate statele membre ale Uniunii, precum și de instituțiile Uniunii, ca și de țara candidată. După finalizarea procedurii, țara respectivă va adera la Uniunea Europeană la data specificată în tratat, arată Corina Crețu.

Ucraina vrea să adere rapid la UE

”Personal, consider că apelul care va fi lansat azi de către Parlamentul European pentru sprijinirea obținerii statutului de stat candidat pentru Ucraina ar trebui însoțit de un apel privind susținerea și sprijinul similar pentru Republica Moldova și aspirațiile sale de a deveni membră a Uniunii Europene. Salut faptul că întreaga delegație a europarlamentarilor români sprijină acest punct de vedere”, a spus Corina Crețu într-un comunicat.

Șefii de stat din opt țări din Europa Centrală și de Est au cerut luni tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Ucrainei rapid imediat statutul candidată la UE. Țările semnatare sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.

Scrisoarea vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, a semnat luni o scrisoare prin care cere deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a declarat luni că România susţine aderarea Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei la Uniunea Europeană, dar crede că o aderare rapidă este foarte greu de realizat.

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Iohannis promite că va sprijini Ucraina să intre în UE. Pe Twitter

Klaus Iohannis dovedește că noaptea este un sfetnic bun, astăzi asigurând că va face tot posibilul ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană, după ore de la momentul în care președintele Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare.

Zelenski a semnat documentul aseară, chiar în timpul negocierilor din Belarus, solicitând ca Ucrainei să i se permită aderarea imediată printr-o procedură specială. Însă lucurile nu sunt tocmai simple, dat fiind că o procedură de urgență nu există ca atare, iar integrarea în UE este un proces de durată pentru ca legislaţia ţării candidate să fie armonizată cu cea europeană.

Chiar și așa, aseară, mai multe state au semnat o scrisoare prin care au arătat că sprijină necondiționat Ucraina: „Noi, preşedinţii statelor membre UE: Republica Bulgaria, Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Polonia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia credem cu tărie că Ucraina merită să primească imediat o perspectivă de aderare la UE”.

În această dimineață a sosit și mesajul lui Iohannis pentru susținerea Ucrainei – pe Twitter, postarea acestuia încorporând însă mai multe țări: „România sprijină pe deplin integrarea Ucrainei, precum și a Republicii Moldova și Georgiei, în Uniunea Europeană. Locul acestor parteneri ai UE este în familia europeană, iar România va face tot posibilul pentru ca acest lucru să devină realitate”.

Mai rapid a fost ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care a declarat aseară la B1 TV că „perspectiva europeană a Ucrainei este o realitate” și că România susţine aderarea Ucrainei – alături de cea a Republicii Moldova şi Georgiei.

Într-adevăr, o aderare foarte rapidă este de greu de realizat, inclusiv din punct de vedere procedural. Aderarea la UE presupune un proces foarte serios de reformă profundă, care ia timp, care necesită foarte multe eforturi, atât din partea statului candidat, cât şi din partea Uniunii Europene”, a punctat Bogdan Aurescu.

Prețul litrului de benzină a sărit de 7 lei, după ce Rusia a invadat Ucraina

Foto: Promotor
Foto: Promotor

Preţul carburanţilor este puternic afectat de războiul din Ucraina. Acest lucru are loc în condițiile în care România trecea printr-o criză în domeniul energiei. Litrul de benzină a depăşit cu mult pragul de 7 lei în multe benzinării din București dar și din țară. Astfel, un şofer care va alimenta de la o benzinărie din Capitală va plăti 400 de lei pentru a face un plin de 50 de litri de benzină sau motorină superioară.

Același plin costa 206 lei în luna mai 2020, atunci când carburanţii erau cotaţi la un minim istoric, iar litrul de benzină era puţin peste 4 lei.

Preţul barilului de petrol a crescut peste 100 de dolari şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Coaliţia de guvernare convenise reducerea accizelor la carburanţi cu 50%, măsură care ar putut fi aplicată timp de 3 luni. Deoarece accizele reprezintă cam aproximativ 40% din costul carburanţilor, scăderea accizei ar fi condus la scăderea prețului benzinei şi motorinei. Dacă acum un litru de carburant depăşeşte 7 lei, în urma scăderii accizei prețul va ajunge la 6 lei. Reducerea accizei nu se poate face însă făra aprobarea Uniunii Europene.

Prețul petrolului, cotație istorică

Petrolul a depășit joi pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 încoace, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei. Acest lucru a provocat îngrijorări că un război în Europa ar putea perturba aprovizionarea cu energie la nivel mondial.

Țițeiul Brent a atins un maxim de 101,34 dolari pe baril la începutul tranzacțiilor din Asia. Acesta era cel mai înalt nivel din septembrie 2014.

Cotația futures a țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 4,22 dolari, sau 4,6%, la 96,32 dolari pe baril, de asemenea cel mai ridicat nivel din august 2014.

Rusia este al doilea mare producător de petrol din lume, care vinde în principal țiței către rafinăriile europene. Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru Europa, asigurând aproximativ 35% din aprovizionarea acesteia.

„Anunțul Rusiei privind o operațiune militară specială în Ucraina a împins Brent-ul spre pragul de 100 de dolari/baril”, a declarat Warren Patterson, șeful departamentului de cercetare pe mărfuri al ING. El a mai declarat că piața petrolului va aștepta cu nervozitate ce alte măsuri vor lua națiunile occidentale împotriva Rusiei.

„Această incertitudine crescândă într-o perioadă în care piața petrolului este deja tensionată o face vulnerabilă, astfel că este probabil ca prețurile să rămână volatile și ridicate”, a adăugat el.

Prețul aurului a atins o valoare istorică, din cauza războiului din Ucraina

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
burniță de intensitate joasă
3.2 ° C
3.3 °
2.8 °
95 %
1.5kmh
100 %
mar
4 °
mie
8 °
J
6 °
vin
7 °
S
2 °

Ultimul articol

Parcare parcul Carol

Reforma parcărilor, pe genunchi: jurnaliștii și persoanele cu dizabilități sunt problema, mașinile PMB –...

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat recent că sistemul de parcări al Bucureștiului este un „non-sens”. Că pierde bani. Că e plin...

Contre între un fost și un actual ministru, pe tema fondurilor europene: „S-a făcut...

Contre între fostul ministrul PSD al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și actualul deținător al protofoliului, după ce acesta din urmă a declarat...

Bolojan, despre suspiciunile de plagiat la adresa ministrului Justiției: „Aștept ca o comisie calificată...

Suspiciunile de plagiat care planează asupra ministrului Justiției vor fi analizate de o Comisie de Etică a Universității unde Radu Marinescu și-a obținut doctoratul,...