0.6 C
București
luni, 5 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 157

Agenți de poliție din cadrul IPJ Vaslui și ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, cercetați pentru fapte de corupție

Sursa: Facebook

Opt agenți de poliție din cadrul IPJ Vaslui – Poliția municipiului Huși, dar și un agent de poliție din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui vor fi aduși la audieri, într-un dosar în care sunt cercetați pentru fapte de corupție.

Faptele penale de care sunt acuzați aceștia de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au fost inițial sesizate printr-un apel efectuat la Call-center anticorupție – 0800.806.806, iar astăzi acțiunea a demarat cu o serie de percheziții pe raza municipiului Huși, județul Vaslui, inclusiv la sediul unei instituții publice.

Astfel, ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – serviciile anticorupție din județele Vaslui, Galați, Brăila, Vrancea, Buzău, Ialomița, Bacău și Neamț au efectuat percheziții domiciliare în nu mai puțin de 16 locații, după care vor fi puse în executare 11 mandate de aducere.

11, pentru că sunt 11 suspecți – pe lângă polițiști, sunt cercetate și două persoane fără calitate specială.

În fapt, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că, începând cu luna iunie 2023 și până în prezent, polițiști din cadrul IPJ Vaslui – Poliția municipiului Huși și din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui ce își desfășoară activitatea pe raza municipiului Huși, având atribuții pe linie rutieră, au pretins și primit de la conducători auto, în mod repetat, sume de bani cuprinse între 100 de lei și 1.500 de lei, pentru a nu-i sancționa contravențional”, se arată într-un comunicat al DGA.

Președintele Iohannis, de acord cu ridicarea imunității foștilor miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă

Sursa: Administrația prezidențială

Ieri, președintele României, Klaus Iohannis, a transmis ministrului justiției cererile de urmărire penală în ceea ce îi privește pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Cei doi, dar și ex-premierul Florin Cîțu, sunt vizați oficial de ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul privind achiziționarea de vaccinuri anti-covid în pandemie.

În aceste condiții, șeful statului a anunțat că a transmis cele două cereri, într-un comunicat al Administrației Prezidențiale arătându-se că și „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri”.

Săptămâna trecută, atât Cîțu cât și Voiculescu au comentat – mai mult sau mai puțin – acuzațiile aduse de procurorii anticorupție. La acel moment, singura care nu avusese o reacție publică fusese Ioana Mihăilă, care a anunțat ieri că renunță la funcția din REPER:

Întotdeauna mi-am desfășurat activitatea cinstit, respectând legea și interesul public. Am încredere că o anchetă corectă și transparentă va demonstra aceste lucruri.

Totodată, am decis să mă autosuspend din funcția de membru al Biroului Național REPER”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, cererile de urmărire penală vizează fapte „ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției”.

Voiculescu, ministru al Sănătății în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, este cercetat pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu, în timp ce Ioana Mihăilă, care a deținut portofoliul între 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, este acuzată de abuz în serviciu.

Administrația Prezidențială transmite că s-a avut în vedere „solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008” și că urmează a se proceda „conform legii”.

400 de lei, mită oferită unui polițist din Prahova

Sursa: captura video

Un șofer în vârstă de 35 de ani din municipiul Buzău este acuzat de procurorii din Prahova de dare de mită, după ce i-a oferit o sumă de bani unui polițist de la Serviciul Rutier.

Bărbatul a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, fapta imputată acestuia având loc chiar ieri.

Potrivit Direcției Generale Anticorupție, ieri, un agent de poliție din cadrul Serviciului Rutier Prahova a apelat sistemul Call-center anticorupție – 0800.806.806, pentru a sesiza că, „fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, un conducător auto i-a oferit o sumă de bani cu titlu de mită pentru a-l determina astfel să nu aplice măsurile legale”.

Imediat după denunț, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – SJA Prahova, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, au demarat cercetările, rezultând că polițistul îl oprise în trafic pe șoferul din Buzău, iar acesta, pentru a scăpa de o eventuală sancțiune, i-a promis 400 de lei.

Agentul de poliție a oprit, pe DN 1B, pe raza localității Bucov, un autoturism al cărui conducător auto depășise cu peste 50 km/h viteza legală aferentă sectorului de drum.

În aceste împrejurări, conducătorul auto a oferit agentului de poliție suma de 400 de lei pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, fiind refuzat de polițist”, detaliază DGA.

Angajații CNSAS fac apel către guvernanți pentru o „justă ierarhizare, dimensionare și finanțare”

Personalul de specialitate al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) protestează la rândul lor de câteva zile, iar astăzi au făcut publică o scrisoare deschisă, în care își explică situația, dar și doleanțele.

Scrisoarea deschisă este adresată atât politicienilor, cât și societăţii civile și altor „actori publici preocupați de cultura și educația democratică”, solicitând salvarea memoriei, a adevărului și viitorului – într-un cuvânt, salvarea CNSAS.

Apelul este transmis partidelor politice cu reprezentare parlamentară, Administrației Prezidențiale, președintelui Klaus Iohannis, Guvernului României, premierului Marcel Ciolacu, Senatului României – președintelui Nicolae Ionel Ciucă, și Camerei Deputatilor – președintelui interimar Alfred Simonis, la „peste treizeci de ani de la căderea regimului comunist din România”.

Iar CNSAS numește cele „trei decenii de eforturi” și „trei decenii de lupte cu urmele trecutului” drept piatra de temelie în „construcția unei democrații solide și reziliente”.

Am fost, cândva, aproape 300 de entuziaști, care am pornit pe un drum necunoscut, spre aducerea la lumină a adevărului”, se arată în scrisoarea deschisă a CNSAS, iar în prezent sunt „mai puțin de 200”, pe fondul plecării specialiștilor la alte locuri de muncă, pentru salarii mai mari, „adesea neverosimil de mari în comparație cu cele interne, în ciuda clamatei salarizări unitare și nediscriminatorii”.

Mai puțin de 200 dintre noi, mai vechi sau mai noi, am rămas, ancorați poate în idealurile cu care am pornit la drum, având de gestionat o instituție incomparabil mai complexă decât cea de la începutul anilor 2000 și cu un patrimoniu arhivistic de peste 28 km liniari.

𝗡𝗼𝘁𝗮 𝗯𝗲𝗻𝗲! 𝗡𝘂𝗺𝗮̆𝗿𝘂𝗹 𝗰𝗲𝗹𝗼𝗿 𝟮𝟬𝟬 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝗱𝗲 𝘀̦𝗶 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝘂𝗹 𝗽𝗲𝗿𝘀𝗼𝗻𝗮𝗹 𝘁𝗲𝗵𝗻𝗶𝗰, 𝗲𝗰𝗼𝗻𝗼𝗺𝗶𝗰 𝘀̦𝗶 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗼-𝗮𝗱𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝘁𝗶𝘃, 𝗱𝗶𝗺𝗲𝗻𝘀𝗶𝗼𝗻𝗮𝘁 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗲𝗶 𝟭𝟭 𝗱𝗲𝗺𝗻𝗶𝘁𝗮𝗿𝗶, 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗣𝗮𝗿𝗹𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁𝘂𝗹 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗶̂𝗻 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗴𝗶𝘂𝗹 𝗖𝗡𝗦𝗔𝗦.

Lipsa unor măsuri urgente de stopare a plecărilor voluntare din direcțiile de specialitate va priva iremediabil interesul public de expertiza unor profesioniști ce nu pot fi înlocuiți cu ușurință. Aceia dintre noi care vor rămâne, vor mai fi, probabil, în scurt timp, 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝘂𝘁̦𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝟭𝟱𝟬. Ceea ce, împreună cu recenta anulare a posturilor vacante și imposibilitatea organizării vreunui concurs de recrutare de personal prefigurează un previzibil blocaj instituțional. (…)

Ca instituție a memoriei democratice, care deține și prelucrează un patrimoniu arhivistic remarcabil, unic în România, alcătuit atât din documente ale Securității comuniste, cât și ale fostelor organe de informații interbelice, CNSAS s-a implicat în promovarea istoriei critice și democratice.

Confruntarea cu trecutul traumatic, în care statul român a fost principalul actor, presupune experiență, discernământ etic și curaj. În actualul context regional, aceste valori și miza în care sunt investite reprezintă componente esențiale ale consolidării rolului României ca actor activ și valoros în cadrul NATO și al UE. Ele reprezintă o dimensiune cu atât mai importantă cu cât războiul de agresiune împotriva Ucrainei ne demonstrează, prin toate fațetele lui, că istoria a devenit o armă în mâinile unei puteri autocratice. Primul instinct în fața agresiunii este protejarea memoriei democratice și cultivarea spiritului critic.

Amintim, tocmai în acest sens, faptul că cea mai mare parte a arhivei Holocaustului din România se găsește la CNSAS. Exercițiul cercetării arhivelor totalitare reprezintă, astfel, cel mai eficient instrument democratic pentru a contrabalansa falsificarea memoriilor, deturnarea istoriei în scopuri genocidare și manipularea trecutului.

Societatea românească a făcut, deja, pași importanți în acest sens, Istoria comunismului a devenit, recent, disciplină obligatorie a învățământului liceal, alături de Istoria Holocaustului. Represiunea comunistă este indisociabilă de activitatea Securității, la fel cum istoria Holocaustului este strâns legată de acțiunile organelor de informații ale României interbelice. CNSAS a început deja, de ani buni, pregătirea programelor de studii pentru aceste noi transformări, derulând cu succes proiecte în licee și universități.

Instituția noastră a încetat de mult să mai fie un simplu depozitar de arhivă, alegând să fie 𝘂𝗻 𝗳𝘂𝗿𝗻𝗶𝘇𝗼𝗿 𝗱𝗲 𝗰𝘂𝗻𝗼𝗮𝘀̦𝘁𝗲𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗲𝘅𝗽𝗲𝗿𝘁𝗶𝘇𝗮̆. (…) 𝗖𝗡𝗦𝗔𝗦 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗱𝗼𝗮𝗿 𝗼 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁̦𝗶𝗲. 𝗘𝘀𝘁𝗲 𝘂𝗻 𝗮𝗻𝗴𝗮𝗷𝗮𝗺𝗲𝗻𝘁 𝗮𝗹 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲𝗺𝗼𝗰𝗿𝗮𝘁𝗶𝗰𝗲, 𝘂𝗻 𝗶𝗱𝗲𝗮𝗹. Lumile libere supraviețuiesc prin idealurile lor.

În acest orizont, vrem ca cei 23 de ani de construcție instituțională să nu se piardă. 𝗩𝗿𝗲𝗺 𝘀𝗮̆ 𝗻𝘂 𝗻𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗽𝗹𝗲𝗰𝗲 𝗼𝗮𝗺𝗲𝗻𝗶𝗶. 𝗩𝗿𝗲𝗺 𝗽𝗿𝗲𝗱𝗶𝗰𝘁𝗶𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘀̦𝗶 𝗲𝗰𝗵𝗶𝘁𝗮𝘁𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝗮𝗹𝗮̆. 𝗡𝘂 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗮𝘀𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗽𝗮𝘀𝗶𝘃𝗶 𝗹𝗮 𝗱𝗲𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗶𝗻𝘀𝘁𝗶𝘁𝘂𝘁̦𝗶𝗲𝗶, 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗱𝗲𝗺𝗼𝘁𝗶𝘃𝗮𝗿𝗲, 𝗮𝗯𝘀𝗲𝗻𝘁̦𝗮 𝗱𝗼𝘁𝗮̆𝗿𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝗲𝗰𝗲𝘀𝗮𝗿𝗲 𝗶̂𝗻𝗱𝗲𝗽𝗹𝗶𝗻𝗶𝗿𝗶𝗶 𝗺𝗮𝗻𝗱𝗮𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗶̂𝗻𝗰𝗿𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁̦𝗮𝘁 𝘀̦𝗶 𝗹𝗶𝗽𝘀𝗮 𝗱𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗲𝘀 𝗮 𝗱𝗲𝗰𝗶𝗱𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗹𝗼𝗿. Facem, astfel, un apel public pentru ca Istoria și Cunoașterea să nu fie parcate în irelevanță și uitare.

Rândurile de față sunt scrise de oameni care au făcut eforturi continue pentru recuperarea arhivelor represive, pentru democratizarea accesului și pentru consolidarea relevanței publice a instituției noastre. Nu putem continua toate acestea fără sprijin. Am ajuns în punctul în care idealurile celor care au gândit înființarea CNSAS și ale noastre riscă să moară. Facem, așadar, un apel, societății și decidenților, pentru o justă ierarhizare, dimensionare și finanțare a CNSAS. Este un apel pentru viitorul nostru democratic”, arată personalul de specialitate din CNSAS.

Eugen Teodorovici candidează la prezidențiale, sub „umbrela” unei noi formațiuni politice

Eugen Orlando Teodorovici, fost social democrat, ministru de Finanțe în guvernarea PSD și cândva senator, a fost anunțat ca fiind prezidențiabilul unei noi formațiuni politice.

Blocul Suveranist Român – BSR – este partidul care îl lansează pe Teodorovici drept candidatul la Cotroceni, anunțul fiind făcut ieri, după ce membrii s-au întâlnit într-o conferință.

Teodorovici nu s-a „devoalat” pe pagina sa de Facebook privind speranțele viitorului său politic, însă anunțul privind candidatura sa a fost postat pe pagina BSR: „Blocul Suveranist Român, Eugen Teodorovici și visul prezidențial „A Treia Republică„”:

La conferința „Uniți pentru Națiune”, organizată de Blocul Suveranist Român (BSR), Eugen Teodorovici și-a dezvăluit intenția sinceră de a se înscrie în competiția pentru președinția României în alegerile din 2024.

Această declarație răsună ca un ecou semnificativ în cadrul planului ambițios propus de Blocul Suveranist Român – BSR, cunoscut sub numele de „A Treia Republică„”.

Posibil ca mulți să nu fi auzit de Blocul Suveranist Român, partid care aparent este pe „piața” politică de câteva luni. Pe Facebook, formațiunea afirmă că planul de țară „A Treia Republică” are un țel măreț, anume de a aduna „partidele naţional-suveraniste pentru a-şi uni forţele şi a obţine victoria în alegerile din 2024”:

BSR reuneşte partide complexe, avându-i în conducere pe Silviu Crăiescu de la Partidul Dreapta Republicană, Ninel Peia de la Partidul Neamul Românesc, Generalul Constantin Onişor de la Partidul Neamul Românesc, Dan Chitic de la Coaliţia pentru Naţiune, Florin Eremia de la Blocul Suveranist Român, Secretarul General Cosmin Vătafu de la Blocul Suveranist Român, Negre Tudor de la Partidul Reformator, Stelian Sima de la Partidul Uniunea Populară Social Creştină şi Mihai Cristian de la Partidul Patria.

Cu un număr semnificativ de partide unite sub acelaşi steag, Blocul Suveranist Român – BSR reprezintă un fenomen unic în peisajul politic românesc. Platforma adună lideri cu viziuni diferite, dar unite în efortul de a aduce schimbarea”.

Șef serviciu al Direcţiei de Impozite şi Taxe Locale din Sectorul 6, reţinut de DNA pentru fapte de corupție

Sursa: Facebook

Șeful Serviciului managementul documentelor și comunicare instituțională în cadrul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale (DGITL) Sector 6 Bucureşti a fost reținut pentru 24 de ore, apoi a fost arestat preventiv, în urma unui flagrant.

Acuzațiile împotriva lui George Marius Adam sunt aduse de Direcția Națională Anticorupție, funcționarul public fiind cercetat pentru luare de mită, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în formă continuată, și favorizarea făptuitorului.

Faptele imputate de DNA s-ar fi derulat pe parcursul unei luni, din octombrie și până în noiembrie anul acesta, data organizării flagrantului.

Astfel, arată DNA, în perioada 16.10. – 23.11.2023, inculpatul ar fi pretins și primit de mai multe ori, de la o persoană care ulterior a devenit martor în cauză, nu mai puțin de 2.800 de lei și 4.500 de euro, „pentru a pune la dispoziția acesteia mai multe documente emise de Direcția Națională Anticorupție prin care se solicitau informații de la DGITL Sector 6 în trei dosare de urmărire penală ce aveau ca obiect fraude cu imobile”.

De acești bani, funcționarul public urma să-i furnizeze martorului denunțător și „documente ce vizau 37 de imobile cu situație juridică incertă ori contribuabili care și-au stabilit domiciliul în străinătate, în scopul de a identifica succesiunile vacante și a-i facilita acestuia din urmă obținerea dreptului de proprietate asupra lor”.

În data de 23.11.2023, inculpatul Adam George Marius a primit suma de 4.500 euro menționată mai sus, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Anterior, în perioada septembrie–noiembrie 2022, inculpatul Adam George Marius, în aceeași calitate, după ce a intrat în posesia unor documente emise de Direcția Națională Anticorupție într-un alt dosar penal, ar fi adus la cunoștința martorului despre existența cercetărilor penale în curs, desfășurate cu privire la angajații unui birou notarial și la apropiații acestora și ar fi remis acestuia documentele respective”, detaliază DNA.

Președintele USR, despre dosarul DNA privind vaccinurile din vremea pandemiei: „Este mai rău ca pe vremea lui Năstase”

Cătălin Drulă, liderul USR, a comentat recentele informații din mediul juridic, anume că Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt vizați oficial de ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul privind achiziționarea de vaccinuri anti-covid în pandemie.

Din ce se arată într-un comunicat de presă al USR, discușia a fost făcută în cadrul unui eveniment intitulat „O paradigmă liberală pentru modernizarea României – 10 ani mai târziu. Starea democrației în România: o viitoare problemă pe agenda UE?”, organizat de Renew Europe și USR.

Și, din punctul de vedere al colegilor lui Vlad Voiculescu, sunt probleme grave privind starea democrației, independența justiției și a statului de drept în România.

Ieri, DNA a anunțat că se va solicita ridicarea imunității parlamentarilor Cîțu, Mihăilă și Voiculescu, vizați de acuzații de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea. Însă, în opinia lui Drulă, aceasta e doar o formă de intimidare:

Statul de drept este călcat în picioare. Trăim cel mai periculos moment pentru democrația românească din ultimii 25 de ani. Este mai rău ca pe vremea lui Năstase, pentru că acum, sub acoperirea războiului, se acționează subtil și pervers. Observăm o spirală a tăcerii, un climat al fricii (…).

De ce DNA, cu un procuror care i-a îngropat plagiatul lui Ciucă, face un dosar la comandă, care atacă opoziția? Vlad Voiculescu este pe lista USR pentru europarlamentare, i se deschide un dosar. De ce? Pentru un mecanism european comun de achiziții care a fost aplicat în toate țările din Europa? Vedem un sistem militarizat, care nu crede în guvernarea civilă. (…)

Sunt hărțuiți colegii mei, primarii USR sunt amenințați și șantajați. Ce caută Marcel Ciolacu prin birourile primarilor USR să-i amenințe? (…)

2024 este șansa pe care, dacă o ratăm, o pierde o generație. Este șansa să îi oprim. România își va pierde calea democratică și europeană dacă lor le iese planul pentru anul viitor. Și atacul pe care l-au declanșat împotriva opoziției democratice din România nu este întâmplător. Avem sondaje de opinie recente care arată că ne luptăm pentru câștigarea alegerilor europarlamentare și este panică.

Nu renunțăm, nu cedăm. Sistemul vostru va cădea”.

De altfel, Drulă și-a făcut ieri timp să scrie pe Facebook câteva rânduri vizavi de situația făcută publică de DNA – mai mult despre Voiculescu, dat fiind că Ioana Mihăilă l-a urmat pe Dacian Cioloș în REPER, iar relația cu Florin Cîțu probabil nu este atât de bună încât să aducă vorba nominal despre acesta.

Promisiunea lui Drulă, aceeași: „Nu ne vor intimida. Ne-au trimis semnale să ne potolim. Să nu construim Polul de Dreapta”, menționând totodată că „Vlad Voiculescu este un om cinstit, care în cele 3 luni ca ministru, a acționat responsabil și cu patriotism”.

Totodată, Drulă a atras atenția și asupra altor aspecte, anume că deciziile privind vaccinarea nu erau la Voiculescu:

PNL și-a asumat vaccinarea anti-COVID. Premierul Cîțu și ministrul Apărării Ciucă, șeful dlui. Gheorghiță de la Comitetul de vaccinare au coordonat acest proces. N-am fost de acord cu ei la multe decizii, iar Vlad Voiculescu a și fost dat afară din guvern pentru că i-a deranjat pe speciali care voiau centre de vaccinare doar pentru ei.

Totuși, deciziile de oportunitate, mai ales în condiții de criză, sunt exact asta. Au decis Iohannis și Cîțu comandarea a prea multe vaccinuri bazat pe informațiile de atunci? Posibil, cu mintea de acum, dar nu așa se judecă într-o criză și nu e nimic “penal” în asta.
Uniunea Europeană a comandat 4,6 miliarde de doze la o populație de 450 de milioane. Nu se știa la acel moment ce se va întâmpla cu producția, ce tulpini vor apărea, de câte rapeluri va fi nevoie. Vrea DNA să-i investigheze și pe ei?

PSD s-a aruncat asupra acestei teme false pentru a acoperi portbagajele cu bani, azilele groazei și toate actele de corupție oribilă care au mutilat România.
PNL se teme de crearea Polului de Dreapta care îi va trimite la lada de gunoi a Istoriei pentru ce fac țării.
Împreună vor să guverneze întru hoție încă 4 ani cu un măscărici convenabil ca singură Opoziție.
Ne hărțuiesc zilnic, ei și trompetele media, ne amenință primarii, ne spun că dacă nu ne potolim nu va fi bine. În timp ce distrug economia României și prăduiesc bugetul țării.

Nu vom ceda și doar ne îndârjesc și ne crește determinarea. Veniți alături de noi. 2024 poate fi ultima șansă pentru o generație ca peste țara noastră să nu lase vălul negru al hoției și corupției statale. Împreună putem să-i oprim!”.

Ciolacu, despre statutul juridic al cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex: „Consider că societatea românească încă nu este pregătită”

Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu
Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu, șeful Executivului, a discutat zilele acestea despre modul în care România ar trebui să stabilească statutul juridic al cuplurilor formate din persoane de același sex.

Există o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care s-a stabilit că țara noastră a încălcat articolul 8 din Convenţie – dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie” – în cazul cuplurilor de acelaşi sex, într-un proces intentat de mai multe familii.

Și, în acest context, Marcel Ciolacu a răspuns pe subiect… și nu prea. Din declarațiile acestuia, preluate de Agerpres, premierul nu a detaliat ce va face țara noastră pentru a respecta decizia CEDO, subliniind însă că România – „societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.

Însă în martie 2021, Ciolacu a dat detalii, într-un interviu, despre poziția sa referitoare la subiect, lăsând să se înțeleagă că nu ar încuraja căsătoriile gay. Opinia acestuia era însă că „este o rezoluție care privește întreaga Europă. Nu este o lege care se impune în interiorul României. Vă repet, eu respect tradițiile și specificul României. România este o țară creștină și, mai explicit, eu nu sunt de acord cu căsătoriile între persoane de același sex”, a declarat Marcel Ciolacu.

La acel moment, Marcel Ciolacu arăta că, indiferent de deciziile de la Bruxelles, România are propriul parcurs, „fiind o țară creștină”. Acum timp nu prea mai este, dat fiind că în martie anul acesta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România trebuie să asigure o formă de recunoaștere, care să le ofere acestor cuplurilor gay drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor familii.

Acum, Ciolacu nu s-a mai declarat împotrivă, cu această rezervă: „Nu e pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment”.

Nu este nici prima (decizie CEDO – n.r.), nici ultima care condamnă. România a fost condamnată şi pentru tratamentul din închisori. Nu este una dintre priorităţile mele şi, repet, nu cred că România este pregătită în acest moment.

Nu sunt un om obtuz, face parte din lume, nu am nicio reţinere, am prieteni care au relaţii cu un alt bărbat, nu am nicio problemă, eu vorbesc acum din punctul de vedere de prim-ministru. (…)

Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”, a arătat Ciolacu, potrivit sursei citate.

Ex-premierul Cîțu și foștii miniștrii ai Sănătății Voiculescu și Mihăilă, sub lupa DNA pentru achizițiile de vaccinuri în pandemie

Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt vizați oficial de ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul privind achiziționarea de vaccinuri anti-covid în pandemie.

Ieri, DNA a anunțat că ar fi nevoie ca, pentru continuarea cercetărilor, celor trei să le fie ridicată imunitatea, dat fiind că sunt parlamentari.

În acest sens, se intenționează sesizareaPreședintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”.

Procurorii anticorupție spun că există probe din care rezultă o eventuală vinovăție a celor trei, însă pentru a lămuri toate aspectele, ar trebuie să aibă „mână liberă” în anchetă.

În prezenta cauză (…) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/ analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.

Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, a detaliat DNA.

Ieri seară, au existat reacții din partea a doi dintre cei vizați. Atât Cîțu cât și Voiculescu și-a exprimat succint punctul de vedere în mediul virtual, singură Ioana Mihăilă fiind cea care nu a postat vreun rând. De altfel, aceasta nici nu este foarte prezentă pe Facebook, ultima postare publică datând din martie anul acesta.

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, precizez că întreaga mea activitate, indiferent de funcțiile și demnitățile publice îndeplinite, a stat sub semnul bunei credințe și a respectării legii, în slujba românilor.

Am deplină încredere în actul de justiție și sunt convins că procedurile aflate în desfășurare vor conduce la aflarea adevarului!”, a transmis Cîțu.

Vlad Voiculescu a elaborat mai mult, însă în final, cu aceeași concluzie. În schimb, acesta subliniază că alte persoane au fost implicate în achiziția de vaccinuri, printre care și Florin Cîțu:

Pe 21 septembrie 2021 spuneam că o anchetă privind achiziția de vaccinuri în România este binevenită.
În primul rând pentru că un moment critic pentru România și sănătatea publică a fost transformat într-un spectacol de atacuri politice în ultimii doi de ani de PSD.

Reamintesc că vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu.

Alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației.
Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii.

Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării.

Sunt desigur semne de întrebare, cum o decizie executivă unde nu cunosc să existe vreo urmă sau vreun element de corupție și care nici măcar nu îmi aparține, face înainte de o campanie electorală subiectul unei acțiuni penale.
Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor
”.

Guvernul promite peste 13 miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru educaţie, sănătate și asistenţă socială

Bani alocați astăzi, în ședința de Guvern, pentru mai multe domenii.

Potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, este vorba despre o sumă totală de 13,6 miliarde lei, bani din Fondul de rezervă bugetară, pentru educaţie, sănătate și asistenţă socială, calificate de acesta drept „importante”, la care se adaugă „inclusiv fondurile necesare plăţii pensiilor”.

Clarificările au venit cu prilejul briefing-ului de după ședința de Guvern, când ministrul Boloș a precizat și că „mecanismul Fondului de rezervă bugetară este unul pe care îl vom utiliza până la sfârşitul anului şi vom încerca să asigurăm finanţarea în totalitate pentru aceste proiecte de investiţii prioritare pentru România”.

Mecanismul Fondului de rezervă bugetară a fost adoptat în contextul în care ţinta noastră de dificit bugetar până la sfârşitul anului de 4,4% din PIB este prevăzută în Programul de convergenţă şi este un angajament extrem de serios asumat faţă de Comisia Europeană, iar în acest context controlul asupra a ceea ce înseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, în care prioritate să aibă cheltuielile de funcţionare ale statului, dar şi finalizarea proiectelor de investiţii cu finanţare din fonduri europene”, a transmis ministrul, cu precizarea că prin Politica de coeziune în perioada de programare 2014 – 2020 sunt alocate cele 24 de miliarde de euro pe care România trebuie să le absoarbă până pe data de 31 decembrie 2023.

De altfel, înaintea ședinței de Guvern, și premierul Marcel Ciolacu subliniase că „în ciuda tuturor greutăților și apocalipsei, domnul ministru Boloș a asigurat resurse financiare de 13,7 miliarde de lei cu care să acoperim cheltuielile sociale esențiale ale statului până la sfârșitul acestui an”.

Mai concret, a arătat Ciolacu, este vorba despre bani din Fondul de rezervă care ar trebui să acopere necesarul cu pensiile, alocațiile, şomajul, educația, sănătatea, dar și ajutoarele de încălzire. Î

În același timp, toate proiectele importante de investiții publice vor continua până la sfârșitul anului, fără riscul apariției unor blocaje. Ministerul Dezvoltării vine cu o ordonanță de urgență care susține derularea în bune condiții a Programului Național de Dezvoltare Locală și a Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, iar Ministerul Finanțelor propune un mecanism mai flexibil, prin care autoritățile locale să poată angaja cheltuieli noi de investiții altele decât cele cu fonduri europene.

Așa cum am mai spus, vom ține sub control cheltuielile publice, dar în egală măsură dăm șansa tuturor primăriilor, consiliilor județene și altor instituții publice să-și finalizeze investițiile începute”, a asigurat premierul Marcel Ciolacu.

Confirmarea vine de la Ciucă: „Există disensiuni; apreciez că practic conduc spre o decizie care să asigure rostul acestei coaliţii, stabilitatea şi echilibrul”

Nicolae Ciucă/Captură video: Youtube
Nicolae Ciucă/Captură video: Youtube

Nu totul este lapte și miere în Guvern, dat fiind că PSD și PNL pot fi văzute ca uleiul și apa, dincolo de asigurările că actuala coaliție merge bine.

Iar confirmarea a venit de la Nicolae Ciucă, președintele Senatului, care, în cadrul Foreign Investors Summit 2023, a admis că sunt disensiuni. Ciucă a „îndulcit” totuși situația, precizând că disensiunile duc în final spre un rezultat pozitiv.

Potrivit declarațiilor președintelui PNL, citat de Agepres, „există disensiuni, dar eu apreciez că aceste disensiuni practic conduc spre ceea ce înseamnă în final o decizie care să asigure rostul acestei coaliţii stabilitatea şi echilibrul”.

Mai mult decât atât, în viziunea liderului PNL, în afara țării coaliția este privită aproape cu invidie, pentru că „toți partenerii apreciază foarte mult această maturitate şi responsabilitate politică a liderilor partidelor din România”. Iar acest lucru face ca actualul Guvern (probabil și anteriorul, cu Ciucă șef al Executivului), să fie „un partener cât se poate de credibil”.

România şi-a demonstrat rolul de pivot în regiunea Mării Negre, un pivot al democraţiei al stabilităţii, al echilibrului economic, dar cred că este foarte important, pentru perioada care urmează, atât în regiune cât şi în Uniune, şi sperăm (…) nu peste mult timp, în cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, România să devină un pivot de dezvoltare economică.

România este una dintre puţinele ţări din Europa care are tot ce-i trebuie. Ne-a dăruit Dumnezeu tot ce avem nevoie, avem resurse de toate felurile. Ceea ce ne mai trebuie este înţelepciunea şi curajul să le folosim, astfel încât să putem să ne înscriem pe această linie de dezvoltare economică.

Toate acestea sunt sunt posibile, dacă (…) decidenţii politici şi investitorii asigură încrederea unora în ceilalţi, stabilitate fiscal-bugetară şi predictibilitate. (…)

Orice intervenţie în momentul de faţă pe fiscalitate bulversează absolut orice. (…) Nu se va întâmpla ca fiscalitatea să fie modificată în 2024.

Aşa cum am discutat în întâlnirile anterioare şi cu reprezentanţi investitorilor străini şi cu reprezentanţii sectorului de business, patronatului din România, pentru îndeplinirea jalonului din PNRR care urmează să facă obiectul unei decizii pentru anul 2025 va fi nevoie de dialog, (…) care să analizeze toate detaliile legate de ceea ce va însemna un nou Cod fiscal, care (…) trebuie aşezat pentru a putea să producă efecte pe termen mediu şi lung”, a declarat Ciucă, conform sursei citate.

Percheziții în continuarea „Zilei Z” din 2018: 46 de acțiuni operative, 199 de percheziții și 210 mandate de aducere

Aproape 200 de percheziții, dar și alte operațiuni specifice sunt derulate astăzi la nivelul întregii țări, coordonate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Poliția Română, cu sprijinul Poliției de Frontieră și Jandarmeriei Române.

În total, sunt efectuate 46 de acțiuni operative, pentru destructurarea unor grupări infracționale organizate, specializate în trafic de persoane și de minori, pornografie infantilă, criminalitate informatică și trafic de droguri, activitățile fiind derulate în continuarea „Zilei Z”, demarate în 2018.

Din ce precizează DIICOT, punctual, vor fi puse în executare 199 mandate de percheziție domiciliară și 210 mandate de aducere, fiind vizate persoane implicate în grupări care operează atât pe teritoriu național, cât și în context transfrontalier, în al căror scop intră exploatarea persoanelor vulnerabile, traficul de migranți dar și traficul de droguri.

Este esențială conștientizarea faptului că Internetul nu este doar o sursă de informații și oportunități, ci și un teren periculos, mai ales pentru cei mici.

Semnalăm, sub acest aspect, creșterea alarmantă a numărului de minori, care la solicitarea unor persoane cunoscute în mediul virtual (care le-au câștigat încrederea inducându-i în eroare că sunt de vârsta lor) s-au fotografiat și filmat în ipostaze indecente și au trimis astfel de materiale unor prădători sexuali expunându-se unor acțiuni ulterioare de șantaj.

Această practică nu reprezintă numai o încălcare gravă a intimității, dar lasă și cicatrici emoționale adânci asupra celor afectați.
Este imperativ ca părinții și persoanele care îi au în îngrijire să fie mai vigilenți ca niciodată în supravegherea copiilor și a activităților online ale acestora.
Nu recomandăm recurgerea la măsuri extreme, de interzicere a accesului la mijloacele de comunicare electronică, dialogul constant cu copiii și educarea lor cu privire la pericolele care există în mediul online, fiind căile firești de conștientizare a riscurilor majore la care se expun
”, transmite DIICOT.

Anchetatorii au și o promisiune, până la finalizarea invetigațiilor, anume că vor „intensifica lupta împotriva acestor forme de criminalitate cibernetică ce afectează grav drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dar este esențial ca și comunitatea să fie activ implicată în protejarea copiilor”.

În continuare, DIICOT derulează activități intense de investigare și punere sub acuzare a unor rețele de crimă organizată transfrontalieră, compuse din cetățeni români și străini, specializate în traficarea de migranți, care obțin profituri uriașe din recrutarea, adăpostirea și transportul unor grupuri de migranți de pe teritoriul României către țări din Vestul Europei.

Indiferent de infracțiunile grave la care ne referim (trafic de migranți, trafic de persoane sau de droguri, constituirea de grupuri infracționale organizate) activitățile de combatere de natura celor desfășurate astăzi de DIICOT și poliția judiciară se înscriu în efortul comun al organelor statului de creare a unui climat optim de siguranță a cetățenilor și de protecție a victimelor infracțiunilor.

Perchezițiile care vor fi efectuate în cursul zilei de astăzi au scopul obținerii de probe despre activitatea ilegală a grupurilor de criminalitate organizată și a altor persoane implicate în activități infracționale asociate criminalității organizate, pentru tragerea lor la răspundere penală, precum și identificarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate sau destinate recuperării prejudiciilor.

În acest sens, menționăm și faptul că în primele 10 luni ale acestui an, au fost întocmite 1.463 de rechizitorii și au fost încheiate 355 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind trimiși în fața instanței 3423 inculpați, dintre care 1385 în stare de arest preventiv.

În cursul acestei zile, în funcție de evoluția anchetelor, în fiecare caz în parte, DIICOT și Poliția Română vor oferi informațiile ce pot fi făcute publice”, mai arată DIICOT.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie ușoară
0.6 ° C
1.2 °
0 °
93 %
8.2kmh
100 %
lun
2 °
mar
6 °
mie
7 °
J
6 °
vin
3 °

Ultimul articol

Concurs pentru postul de director general la Administrația Națională „Apele Române”

Începe un proces de selecție pentru ocuparea celei mai înalte funcții la Administrația Națională „Apele Române”. Mai precis, cea de director general, a anunțat ministra...

Nicușor Dan merge mâine la Paris, la reuniunea Coaliției de Voință pentru Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, va avea mâine o întâlnire cu mai mulți șefi de stat, în cadrul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina. Întâlnirea a...

Președintele Venezuelei, arestat după o operațiune militară a SUA, prezentat azi în fața unui...

Arestarea președintelui Nicolas Maduro, după atacul SUA din weekend în Venezuela, continuă cu inculparea oficială a liderului. Astăzi, Maduro ar urma să fie prezentat...