Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care
instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asigurătorii.
Anchetatorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei
Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două
miliarde de euro.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a anunţat miercuri
seara că procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus
măsura controlului judiciar asupra a cinci perasoane, între care doi
cetăţeni ruşi, angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti.
Totodată,
anchetatorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri deţinute
de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind
puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. „În
cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings
Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost
extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor
bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la
concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor
bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale
situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de
1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni,
deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, se
arată în comunicatul PCA Ploieşti.
Procurorii Parchetului Curţii de
Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci
angajaţi ai companiei care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc
noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă
că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea
credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani.
„Urmare
a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil SA s-a
realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele
administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013”,
susţin procurorii. Prejudiciul calculat până la acest moment în acest
dosar este de 1.185.268.188,35 euro şi 1.526.293.530,93 dolari pentru
infracţiunea de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi în
cuantum de 1.526.293.530,93 dolari şi 552.977.284,35 euro pentru
infracţiunea de spălare de bani.
Sechestru pe conturile Lukoil România prejudiciu de 2 mld euro
Elena Udrea suspină după Radu Mazăre
Se simte lipsa primarului Radu Mazăre, pentru că Mamaia arată
mai rău decât anul trecut, a declarat marţi fostul ministru Elena Udrea,
în fața sediului Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ)
Constanța.
“Din păcate, constat că stațiunea Mamaia nu mai arată ca anul
trecut. Și o spun eu, care nu am fost niciodată fan Radu Mazăre, dar se
vede că oraşul Constanța nu mai are primar. Cu toate acestea, sper ca
cei care vin pe litoral să se simtă bine. La fel, constat că lucrările
începute împreună cu Consiliul Județean, în mandatul meu de ministru,
sunt blocate toate, nu se mai lucrează la drumul spre Năvodari, nu se
mai decontează niciun ban de la Ministerul Dezvoltării, totul este
blocat. Din păcate, suferă constănțenii și turiștii care vin pe
litoral”, a spus Elena Udrea.
Ea a continuat, arătând că fostul
primar Radu Mazăre a reușit să atragă tot mai mulți turiști, ceea ce
probabil nu se va întâmpla în anii următori, în condițiile în care
stațiunea este lăsată să se degradeze. „Vă dau un exemplu, până și M-ul
de la Mamaia picase, acolo unde scrie Mamaia la intrarea în stațiune. Și
așa a rămas, asta arată dezinteres pentru ceea ce se întâmplă pe
litoral. Probabil că va arăta din ce în ce mai rău Mamaia, pentru că o
stațiune turistică presupune implicare. Sigur, modul în care domnul
Mazăre nu era neapărat cel pe care l-aș fi folosit eu, însă dânsul a
demonstrat că a reușit să atragă din ce în ce mai mulți turiști pe
litoral. Acum, stațiunea nu arată foarte bine și probabil că lucrurile
se vor degrada pe măsură ce trece timpul. Temerea mea este că, dacă
lucrurile vor continua așa, Mamaia va pierde statutul de primă stațiune,
din punct de vedere al numărului turiștilor”, a declarat Elena Udrea.
Ea
a spus că este important ca în stațiunea Mamaia să fie întreținut ceea
ce există. Elena Udrea a afirmat că s-a întâlnit în timpul vacanței pe
care o petrece într-un complex hotelier de la Năvodari atât cu fostul
primar Radu Mazăre, cât și cu președinte suspendat al Consiliului
Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, discutând împreună, la o
cafea, despre proiectele începute pe litoral și nefinalizate.
„L-am
văzut pe domnul Mazăre într-una din seri, dar despre asta am vorbit,
despre ce se întâmplă în Constanța și în stațiune. M-am văzut și cu
domnul Nicușor Constantinescu, am vorbit despre proiectele începute
împreună cu Consiliul Județean, pe vremea mandatului meu, și care nu se
mai termină. Dincolo de disputele politice, ca oameni de administrație
noi am avut o colaborare, altfel decât ceea ce se întâmplă acum. M-am
bucurat ca am putut discuta cu dânșii la o cafea”, a spus Elena Udrea.
Viorel Popescu, condamnat la patru ani şi patru luni
Fostul director al Regiei Autonome de Transport Bucureşti Viorel
Popescu a fost condamnat luni la patru ani şi patru luni de închisoare,
sentinţa nefiind însă definitivă.
Viorel Popescu a fost găsit vinovat pentru abuz în serviciu şi
conflict de interese, după ce procurorii Direcţiei Naţionale
Anticorupţie au strâns probe din care reiese că a atribuit un contract
de consultanţă juridică unei firme alese pe sprânceană.
În 2012,
fostul director al RATB a împuternicit firma respectivă să recupereze
toate datoriile de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului
București, pe baza unor simple solicitări. În felul acesta, spun
procurorii, regia bucureşteană de transport a fost prejudiciată cu trei
milioane de lei, bani pe care acum instanţa îl obligă pe Viorel Popescu
să-i returneze. Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi contestată.
Noi probleme pentru Nicolae Dumitru NIRO.
De-abia a scăpat de arestul preventiv, că omul de afaceri
Nicolae Dumitru „Niro” are noi probleme cu legea. Inspectorii Antifraudă
din cadrul ANAF, însoțiți de procurori ai DIICOT au descins vineri
dimineață la complexul comercial Dragonul Roșu din Capitală.
Potrivit unor surse citate de HotNews, este vizat sectorul
textilelor într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciul estimat la
peste 30 milioane de euro. Compania Dragonul Roșu SA a derulat în 2014
afaceri de 61,7 milioane de lei, obținând un profit net de 23,6 milioane
de lei (32% marjă profitului) cu doar opt angajați. Culmea eficienţei
în afaceri!
Complexul Dragonul Roșu, care găzduiește peste 5.500 de
magazine are un istoric bogat în controale și amenzi, dar evaziunea a
continuat de fiecare dată, indiferent de sancţiunile aplicate de oamenii
legii.
Nu mai devreme de aprilie 2015, inspectorii ANAF au aplicat
amenzi în valoare de 1,287 milioane de lei, în urmă unui control la
Dragonul Roșu 3, confiscând bunuri și bani în valoare totală de 255.447
de lei, dintre care 200.000 de lei în numerar și bunuri în valoare de
55.447 de lei.
Compania Dragonul Roșu SA, membră a Niro Group
(deţinut de Nicolae Dumitru), a fost înființată în anul 2003. Este
format din Dragonul Roșu 1, Dragonul Roșu Megashop (clădirea etalon a
zonei), Dragonul Roşu 3,(specializat pe încălţăminte), Lumea Copiilor
(complex comercial dedicat copiilor), Dragonul Roşu 5 şi Dragonul Roşu 6
(două pavilioane noi, reconstruite în urma incendiului din vara anului
2010), Dragonul Roşu 7, Dragonul Roşu 8 şi Dragonul Roşu 9 – Casa Design
(dedicat articolelor pentru casă).
Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu scapă de puşcărie şi rămân sub control judiciar
Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, va fi cercetat în
continuare în libertate sub control judiciar, a decis definitiv joi
Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceeași decizie a fost
luată și în cazul lui Vlad Moisescu (fost trezorier al PNL), Ioana
Costescu (consilier personal al primarului) și Ion Brad (consilier
local), puși sub acuzare în același dosar.
Curtea Supremă a respins
joi contestația DNA, după ce un alt complet nu a fost de acord pe 20
iunie cu propunerea procurorilor de arestare preventivă a primarului
Andrei Chiliman, acesta fiind pus sub control judiciar pentru 60 de
zile.
Potrivit DNA, începând cu anul 2004, după alegerile locale, la
inițiativa lui Vlad Moisescu, a fost constituit un grup infracțional
organizat, din care mai făceau parte Andrei Chiliman, Ioana Costescu și
Ion Brad, care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupție care
să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din
valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare unor firme.
DNA cere redeschiderea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu
Abramburica nu mai scapă de dosare penale. Procurorii DNA le-au
solicitat judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție să
confirme redeschiderea urmăririi penale într-un dosar în care sunt
vizați Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu, pentru abuz în
serviciu și achiziții publice făcute în timpul mandatelor de ministru al
Educației.
Potrivit site-ului ÎCCJ, cererea DNA a fost depusă pe 22 iunie, are
ca obiect „confirmare redeschidere urmărire penală (art.335. alin.4
NCPP)”, iar următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 27
august.
Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că faptele din
acest dosar sunt similiare cu cele reținute în dosarul „Microsoft”, în
care Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu au fost deja puși sub
acuzare. Ancheta în acest dosar a fost închisă în urmă cu câțiva ani,
însă, între timp, au apărut noi date, susţin anchetatorii.
În dosarul
Microsoft, Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educației în perioada
2003-2005, a fost pus sub acuzare în septembrie 2014, pentru abuz în
serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Faptele
sale au avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat ca urmare
a achiziției de servicii și produse la prețuri peste valoarea de piață:
licențe cu circa 30-40% mai scumpe, calculatoare și produse software la
prețuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleași produse sau
produse similare de pe piață.
La rândul ei, Ecaterina Andronescu este
acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și
spălare de bani, după ce, în perioada 2001 — 2009, ar fi pretins și
primit de la firma Siveco și firmele colaboratoare foloase necuvenite
constând în sume de bani sau calculatoare, în scopul de a le asigura
derularea unor proiecte cu Ministerul Educației.
Camelia Voiculescu şi George Copos au fost achitaţi
Sentinţă surprinzătoare a Tribunalului Bucureşti în Dosarul
Loteria II. Magistraţii au decis joi achitarea lui Gheorghe Copos, a
Cameliei Voiculescu şi a celorlalţi 11 inculpaţi din dosarul în care
sunt acuzaţi de manipularea pieţei de capital. Decizia nu este însă
definitivă.
Magistratul Georgiana Iorguţă, care a preluat din ianuarie dosarul
Loteria II, a dat joi sentinţa în cauza judecată încă din 2008.
Ameninţarea puşcăriei rămâne de actualitate. Hotărârea de achitare poate
fi contestată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti,
care va da o decizie definitivă în acest dosar.
În Dosarul Loteria
II, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 29 decembrie
2008, pe Gheorghe Copos, fostul patron al clubului Rapid, Camelia
Voiculescu, fiica mogulului Dan Voiculescu, aflat după gratii, şi Sorin
Pantiş, fot ministru al Comunicaţiilor, alături de alte zece persoane,
pentru manipularea pieţei de capital.
Gheorghe Copos este acuzat de
procurori, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al
SC Ana Electronic SA Bucureşti şi de acţionar majoritar al SC Ana Grup
SA Bucureşti, de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură
privată, instigare la participaţie improprie la fals intelectual, de
folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu
sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente
financiare la care aceste informaţii se referă, de dezvăluirea acestora,
de recomandarea către alte persoane de a dobândi sau înstrăina
instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi,
respectiv, de manipulare a pieţei de capital.
Camelia Voiculescu este
acuzată de folosirea unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe
cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de
instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi,
respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de
operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.
Fostul ministru al
Comunicaţiilor Sorin Pantiş este acuzat, în calitate de reprezentant al
societăţii Grivco SA Bucureşti, deţinută de Dan Voiculescu „Felix
Motanul” de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe
cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de
instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de faptul că
a dezvăluit aceste informaţii şi de recomandarea făcută altor persoane
de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă
acele informaţii şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane,
în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.
Procurorii DNA i-au interzis lui Ghiţă să ia legătura cu Ponta.
Procurorii DNA extind urmărirea penală împotriva mogulului de la România TV Sebastian Ghiţă, pentru noi fapte de corupţie comise de când acesta este parlamentar, dar şi înaintea mandatului. Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, Ghiță este acuzat de noi fapte de corupţie săvărşite înainte de 2012, dată la care a fost ales deputat într-un colegiu din judeţul Prahova, dar şi în perioada mandatului.
UPDATE Ghiţă nu mai are voie să vorbească cu Ponta. Mogulul e consemnat la Ploieşti
Sebastian Ghiță are interdicție să-și mai exercite funcția de
parlamentar ţi nici nu are voie să ia legătura cu premierul Victor
Ponta. Totodată, procurorii DNA i-au impus mogulului interdicţia de a
părăsi Ploieştiul. Totodată, în sediul DNA Ploiești se află și soacra
fostului trezorier al PNL Vlad Moisescu, cercetat într-o cauză penală
conexată la dosarul lui Iulian Herțanu.
Sebastian Ghiţă era
aşteptat miercuri dimineaţă la DNA Ploieşti, unde au fost citate, de
asemenea, mai multe persoane apropiate acestuia.
Procurorii DNA
Ploieşti vor extinde sechestrul asigurător asupra averii lui Sebastian
Ghiţă, în condiţiile în care pe o parte din bunurile acestuia a fost
deja pus sechestru în dosarul în care este urmărit penal pentru
sprijinirea unui grup infracţional organizat, alături de Iulian Herţanu,
cumnatul premierului Victor Ponta, de preşedintele Consiliului Judeţean
Prahova, Mircea Cosma, fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosmn, dar şi
de alţi inculpaţi cu putere de decizie în judeţul Prahova.
Pe 16
iunie, Ghiţă a mers la DNA Ploieşti, unde procurorii au prelungit cu 60
de zile măsura controlului judiciar pe numele său, în dosarul lui Iulian
Herţanu. Tot atunci, la DNA Ploieşti au venit şi Mircea Cosma, şi fiul
acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, procurorii prelungind măsura
controlului judiciar şi în cazul lor.
Mircea Cosma, Vlad Cosma şi
Sebastian Ghiţă se află sub control judiciar de peste 120 de zile în
dosarul în care DNA Ploieşti anchetează modul de derulare a contractului
din fonduri europene pentru extinderea lucrărilor de canalizare din
oraşul Comarnic. Pe 18 februarie, Iulian Herţanu, cumnatul premierului
Victor Ponta, a fost arestat preventiv, alături de omul de afaceri
Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru
lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa, Grossman
Engineering Group. Pe 23 aprilie, Iulian Herţanu a fost plasat în arest
la domicliu, în urma unei decizii a instanţei supreme.
Darius Vâlcov al treilea dosar penal, pentru trafic de influenţă.
Procurorii au dispus începerea urmăririi penale față de fostul
ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, la data faptei primar al
municipiului Slatina, pentru trafic de influență, într-un al treilea
dosar, a anunţat marţi Direcția Națională Anticorupție.
Potrivit anchetatorilor, în perioada noiembrie — decembrie 2012,
Vâlcov i-a pretins unui denunțător, administratorul unei firme, suma de
2,5 milioane de lei, reprezentând un procent de aproximativ 10-15% din
sumele încasate de societatea acestuia de la Primăria Slatina, pe baza
unui contract semnat anterior.
Procurorii susțin că, în perioada 21
ianuarie — 13 iunie 2013, el a primit, în mai multe tranșe, de la
respectiva societate, printr-o firmă intermediară, suma de 2.146.270 lei
în schimbul intervenției pe lângă factori de decizie din cadrul
Primăriei Slatina, astfel încât denunțătorul să nu întâmpine probleme în
derularea contractului și să primească banii la timp pentru lucrările
efectuate. „Contractul avea ca obiect elaborarea studiilor de
fezabilitate, proiectelor tehnice și execuția lucrărilor pentru izolarea
termică a fațadelor a 131 de blocuri din municipiul Slatina, fiind în
valoare de 24.833.258 lei fără TVA”, precizează DNA.
Darius Vâlcov a
fost adus marți la DNA pentru a i se aduce la cunoștință calitatea
procesuală și acuzațiile. În dosar se efectuează acte de urmărire penale
și față de alte persoane.
Imperiul hotelier al fraţilor Micula, faliment de două stele
Fraţii „Frutti Fresh” Ioan şi Viorel Micula nici bani nu au
investit în unităţile de cazare de pe litoral, dar nici profit nu au
scos. Aflate la limita de jos a clasificărilor turistice, cele nouă
unitaţi de cazare controlate de Ioan şi Viorel Micula au început în
genunchi sezonul estival 2015: confort de două stele şi pierderi de
milioane de lei.
Printre cele mai slabe hoteluri depe litoral la capitolul dotări,
fără investiţii şi lucrări de modernizare, holdingul hotelier al
miliardarilor Ioan şi Viorel Micula se află pe marginea prăpastiei.
Din
cele trei hoteluri din staţiuna Mamaia şi alte şase deţinute la
Neptun-Olimp, niciunul nu a început noul sezon estival pe profit. Din
contră, dacă e să ne luăm după raportările contabile pe anul trecut,
fraţii Micula au fost nevoiţi să vină de acasă cu peste 2,7 milioane de
lei. Cele mai „găunoase” hoteluri sunt „Unirea” (SC Unirea 2001 SA),
„Patria” (Patria 2001 SA) şi „Naţional” (SC Egis SRL), care au încheiat
anul trecut cu pierderi pe peste un milion de lei.
Hotelul Naţional,
al cărui restaurant este frecvent călcat de inspectorii de sănătate
publică, a avut anul trecut, potrivit firme.info, o cifră de afaceri de
peste 1,15 milioane de lei şi pierderi de peste 640.000 de lei. În 2013
unitatea a înregistrat afaceri de 1,086 milioane de lei şi pierderi de
617.736 de lei.
Hotelurile „siameze” Patria şi Unirea nu şi-au făcut
încă publice bilanţurile contabile pe anul trecut, însă dacă ne
raportăm la faptul că „Naţional” a avut o evoluţie financiară aproape la
fel în 2014 şi 2013 sunt toate posibilităţile ca cele două unităţi de
cazare să raporteze pe anul trecut cifre similare ca în urmă cu doi ani.
„Patria” a avut în 2013 o cifră de afaceri de peste 2,1 milioane de
lei, cheltuieli de aproape 2,7 milioane de lei şi o pierdere 478.087 de
lei. „Unirea” a înregistrat în 2013 afaceri de peste un milion de lei,
cheltuieli de peste 1,3 milioane de lei şi respectiv, o pierdere de
349.775 de lei. Per total, cu previziunea de pierdere menţionată mai
sus, în staţiunea Mamaia Fraţii „Frutti Fresh” au pierdut peste 1,4
milioane de lei
Şapte „găuri negre” la Neptun Olimp
Miliardarii bihoreni nu au făcut mare brânză nici în sudul
litoralului. Hotelul Caraiman, administrat pde SC Terra Estival 2002 SA,
a avut anul trecut afaceri de aproape 1,3 milioane de lei, cheltuieli
totale de peste 1,8 milioane de lei şi o pierdere de peste jumătate de
milion de lei.
„Romanţa”,
administrat de societatea Romanţa Estival 2002 SA, a terminat anul
trecut cu afaceri de 1,2 milioane de lei, cheltuieli de aproape 1,4
milioane de lei şi pierderi de peste 120.000 de lei. „Prahova”, prin
Prahova Estival 2002 SA, a avut anul trecut afaceri de numai 113.000 de
lei, cheltuieli de 142.000 de lei şi pierdere de peste 6.000 de lei.
Hotelul
Slatina, administrat de societatea Hotel Club Estival 2002 SA, s-a
pricopsit cu o cifră de afaceri de peste 1,25 milioane de lei,
cheltuieli de 1,52 milioane de lei şi pierderi de de peste 245.000 de
lei. „Clăbucet”, administrat de Clăbucet Estival 2002 SA, a înregistrat
afaceri de peste 460.000 de lei, cheltuieli de 661.000 de lei şi
pierderi de peste 193.000 de lei.
Hotelul Bâlea, controlat de
societatea Bâlea Estival 2002 SA, s-a menţinut în trend, cu cifra de
afaceri de peste 340.000 de lei, cheltuieli de aproape 540.000 de lei şi
un minus de 190.000 de lei. Ultimul de pe listă, „Banat”, administrat
prin Banat Estival 2002 SA, a avut anul trecut afaceri de 447.000 de
lei, cheltuieli de peste 572.000 de lei şi o pierdere de peste 123.000
de lei.
Toate şapte însumează pierderi de peste 1,7 milioane de lei.
Dacă socotim la aceste pierderi şi cele acumulate de unităţile hoteliere
din Mamaia, rezultă un minus de peste 3,1 milioane de lei în afacerea
turistică a familiei Micula. Asta în condiţiile în care activele pe care
le deţin cei doi pe litoral sunt evaluate în actele financiar-contabile
la peste 110 milioane de lei, respectiv 24,4 milioane de euro.
Ce spun turiştii: mobilierul este de pe vremea lui Ceauşescu, dar atunci nu mirosea a mucegai
Fiind
clasificate la două stele, hotelurile fraţilor Micula sunt printre cele
mai ieftine de pe litoral. Chiar şi aşa, mulţi turişti acuză condiţiile
de cazare improprii.
„Condiţiile sunt mai rele ca pe vremea lui
Ceaușescu, perioadă din care este și mobilierul din camere. Cu siguranță
mirosul de mucegai nu-l întâlneai și în acea perioadă. În consecință
bani mulți (dacă îi câștigi cinstit) pe condiții mizere. La unicul
restaurant la care îți puteai folosi bonurile valorice erai nevoit să
stai la o coadă imensă nu datorită mâncării foarte bune ci proastei
organizări. Bineînțeles că erai nevoit să debarasezi o masă pentru a o
putea servi pe a ta” (impresii încărcate de georgepopoiu in 12.08.2013
18:34:42 cazat la Hotelul Unirea).
„Nici nu știu de unde să încep,
cazare jalnică la suprapreț. Cât scriu aceste rânduri în cameră plouă,
da, plouă după ce cobor la ora 2 AM la recepție să spun problema aceea
că în cameră s-a scurs apa datorită vremii, răspunsul frumos primit a
fost acela <dacă nu folosiți păturile le puteți pune la geam, chiar
și șefa m-a sunat și m-a informat că puteți folosi păturile> …
Restaurantul de toată jena, solnița murdară de mi-a fost frică să o
folosesc să nu fac cine știe ce boală, în cameră mizerie de poți face
astm de la cât praf este, te poți împrieteni cu păienjenii la câți
„colcăie”. Îmi pare rău că nu există calificativ mai mic decât 1 că aș
fi acordat cu minus” (Mihai A, Pitesti 17.08.2014 cazat la Naţional)
„Am
fost săptămâna trecută și pot spune că nu își merită banii. Mobilă
veche, saltelele inconfortabile, preșul din baie puţea de nu te puteai
apropia, covoarele din cameră murdare. Ce să spun… nu m-aș mai duce
altădată. (Ioana, Pantelimon 21.07.2014, hotel Naţional)
„Vă rog, dar
vă rog nu vă duceți la acest hotel, am rezervat undeva prin mai o
cameră la hotel Național, când am ajuns acolo cei de la recepție ne-au
spus că nu mai au camere și conform contractului ne transferă la Patria.
Bun și așa, ne ducem la recepție și ni se dă o cameră infectă, ușile de
la balcon se închideau cu un cui îndoit, perdele infecte, lenjeria de
pe pat s-a schimbat în schimbul a 20 lei pt. cameristă, televizorul
color de altfel – nu vedea decât verde… și alte nuanțe de verde. Baia
era pregătită să îți pui toți dușmanii în ea să te răzbuni pentru tot ce
te-au deranjat, după 10 min ar fi avut toate bolile din lume. După
seara aia am plecat și ne-am cazat la un particular. (impresii încărcate
de mireladel în 10.11.2014 14:00:51, hotel Patria)
DNA a pus sechestru de 670 milioane de euro pe averea lui Vlad Moisescu!
Fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu a declarat luni, la
ieșirea din sediul DNA Ploiești, că procurorii anticorupție au instituit
în cazul său sechestru pe conturi, bunuri și acțiuni până la suma de
trei miliarde de lei, echivalentul a 670 de milioane de euro.
Întrebat
despre contractul de împrumut găsit de procurori la domiciliul său,
prin care soacra sa își împrumuta fiica (soția lui Moisescu) cu suma de
670 milioane de euro, Vlad Moisescu a spus că ” nu există acești bani”,
fiind vorba despre „o eroare materială de nominare”.
„Est un act sub
semnătură privată care nu a avut niciun fel de consecință. Nu au existat
acești bani, este o eroare materială de nominare a celui care a
întocmit actul. Nu știu care este suma reală, nu am fost parte a
contractului”, a declarat Vlad Moisescu.
El a arătat că procurorii au
instituit sechestru în cazul său pe case, acțiuni și conturi până la
suma de trei miliarde de lei. Totodată, Vlad Moisescu a precizat că
respectivul document nu are nicio legătură cu Primăria Sectorului 1 și
nici cu PNL, dar și că nu există prejudiciu, iar dacă acesta ar exista,
trebuie dovedit în instanță.
Întrebat dacă va contesta sechestrul, el a răspuns că probabil o va face.
Un membru al trupei DJ Project şi fostul soţ al Brigittei Năstase, implicaţi într-un dosar de trafic de persoane
Procurorii DIICOT însoţiţi de „mascaţi” au descins joi dimineaţa, pentru percheziţii, la 11 adrese din judeţele Timiş şi Arad, într-un dosar de trafic de persoane. Printre cei vizaţi de oamenii legii se află un component al trupei DJ Project, fostul soţ al Brigittei Năstase, un poliţist, dar şi mai mulţi şefi ai lumii interlope din Timişoara.
Peste 25 de victime minore, care erau racolate pe Facebook şi determinate să se prostitueze, multe dintre ele prin metoda „loverboy”, au fost identificate în dosarul de5trafic de persoane de la Timişoara, potrivit unor surse din DIICOT, citate de Mediafax.
Unii dintre membrii reţelei activau în cadrul grupului infracţional, racolând tinere cu vârste cuprinse între 15 şi 17 ani, prin intermediul Facebook, pe care le ademeneau prin diverse metode, ca de exemplu promisiunea obţinerii unor sume de bani, afişarea sentimentelor de iubire pe care le nutresc faţă de persoana pe care încearcă s-o atragă, crearea unui sentiment de importanţă în raport cu persoanele din jur. Ei exploatau la maximum naivitatea şi vulnerabilitatea tinerelor care nu au împlinit vârsta majoratului şi care erau uşor de amăgit cu privire la avantajele iluzorii pe care le-ar putea obţine din practicarea prostituţiei.
Din informaţiile deţinute s-a mai stabilit faptul că membrii grupării infracţionale fac parte din lumea interlopă a Timişoarei, cu vaste legături în celelalte judeţe şi cu precădere în judeţul Arad , unde de regulă căutau clienţi cu potenţial financiar ridicat care să-şi permită să achite sume cuprinse între 200 şi 600 de lei pentru o prestaţie sexuală.
Reţeaua era condusă de Paul Vasile Mânzu, un cunoscut membru al lumii interlope din Timişoara, la vila căruia aveau loc întâlnirile între fete şi clienţi. Fetele erau filmate în timp ce întreţineau relaţii sexuale cu clienţii, iar dacă acestea refuzau ulterior să se supună, erau ameninţate că imaginile vor fi trimise părinţilor lor.
Sursele citate spun că vizat de percheziţii este şi Ovidiu Torj, fostul soţ al Brigittei Năstase, acum soţia lui Ilie Năstase. Torj ar fi făcut parte din aceeaşi reţea. Locuinţa lui DJ Gino Manzotti, component al trupei DJ Project, a fost şi ea percheziţionată joi dimineaţa. În total peste 25 de persoane suspectate urmează să fie duse la audieri în acest caz.
Ultimul articol
Sorin Grindeanu: „Nu avem nimic împotriva persoanei Adrian Veștea”
Acord de încetare a ostilităților semnat de președinții american și iranian
