Tăriceanu este urmărit penal pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. A minţit pentru Remus Truică şi „prinţ”

Autor

-

24 mai 2016

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat marţi începerea urmăririi penale faţă de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

DNA precizează că, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus ilegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa s-a dispus citarea lui Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a fi audiat ca martor.
„Această citare a fost necesară în condițiile în care existau indicii că el ar avea cunoștință despre activitatea infracțională a grupului sus menționat, prin prisma relațiilor de afaceri sau de prietenie avute cu membrii acestui grup. Fiind audiat în 15 aprilie, în depoziția luată sub jurământ, acesta a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea cercetărilor și a tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată”, susțin procurorii.
Potrivit DNA, Călin Popescu-Tăriceanu a menționat în mod nereal că nu a avut cunoștință de achiziționarea drepturilor succesorale ale prințului Paul de către Tal Silberstein, Remus Truică și alții și că nu a discutat cu cel din urmă despre taxele notariale.
„Acesta a mai declarat că nu are relații apropiate și nu a păstrat legătura cu inculpații Dan Andronic și Tal Silberstein, cu care s-a întâlnit doar sporadic, aflând din presă, ca urmare a comunicatelor DNA despre acest dosar. A precizat, de asemenea, că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România. A mai precizat că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marius Marcovici, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu Silberstein. Aceste declarații sunt aspecte necorespunzătoare adevărului, fiind contrazise de probatoriul administrat în cauză (declarații ale martorilor, suspecților și alte mijloace de probă)”, se mai arată în comunicatul DNA.

Moarte suspectă a patronului de la Hexi Pharma, Dan Condrea

Autor

Adrian Bărbulescu

-

23 mai 2016

În plin scandal al dezinfectanţilor diluaţi din spitale, patronul firmei Hexi Pharma, Dan Condrea, se pare că ar fi murit duminică în condiţii suspecte. Condrea ar fi decedat în urma unui accident rutier, însă nu se poate spune cu exactitate că este vorba despre el, deoarece bărbatul de la volan este desfigurat.
Un procuror de la Parchetul Buftea a făcut duminică seara cercetarea la locul accidentului rutier, iar anchetatorii au ridicat probe. Dosarul va fi preluat de procurorul care investighează și cazul dezinfectanților diluați din spitale, în care Hexi Pharma a fost pusă sub acuzare.
Mașina în care s-ar fi aflat Condrea mergea cu o viteză de aproximativ 150 de kilometri pe oră, potrivit unei declarații făcute de un martor la fața locului. De asemenea, un martor în cazul accidentului a fost audiat duminică de polițiști. Potrivit Claudiei Burada, purtător de cuvânt al IPJ Ilfov., mașina implicată în accident a fost sigilată și urmează să fie supusă unei expertize. Ea a susținut că accidentul s-a produs pe drumul dinspre Corbeanca spre Buftea. Șoferul a pierdut controlul volanului și a ieșit în afara părții carosabile, iar pe șosea oamenii legii nu au găsit urme de frânare.
”Luăm în calcul orice ipoteză. Autoturismul a fost sigilat. Este vorba de un bărbat de 39 de ani, conform documentelor găsite în afara autoturismului. Nu putem confirma identitatea acestuia, urmează proba ADN. Șoferul era decedat când au ajuns polițiștii la fața locului. O femeie a venit pentru a-l identifica. Există doi martori, un biciclist și un șofer care a fost depășit de victimă. A fost audiată o persoană, urmează cealaltă persoană. Evenimentul a fost sesizat la 18,47. S-a efectuat cercetarea la fața locului. Expertiza auto urmează să stabilească viteza cu care rula și alte detalii care ar putea duce la cauza accidentului. Luăm în calcul și varianta sinuciderii”, a adăugat oficialul IPJ Ilfov.
Moartea lui Dan Condrea pare să aducă aminte de „sinuciderea” patronului Regiotrans, Costel Comana, în toaleta unui avion din Costa Rica, la începutul anului trecut. Şi Comana era anchetat de oamenii legii şi ar fi avut tot interesul să dispară. În plus, nimeni nu a putut explica în ce fel se poate sinucide cineva, prin spânzurare, în toaleta unui avion.

Kovesi: în corupţia din sistemul de sănătate sunt implicate şi companii străine. Cum se dă şpaga

Autor

Dănilă Chirovici

-

23 mai 2016

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat luni că în corupția din sistemul de sănătate sunt implicate și firme și companii străine. Mita ar fi achitată în conturi special deschise în străinătate.
”Investigațiile actuale ale DNA în dosarele pe care acum le avem în lucru ne arată că faptele de corupție se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției, mai ales când vorbim de domenii care afectează direct viața cetățenilor, așa cum este domeniul sănătății”, a spus Kovesi.
Ea a dat ca exemplu o acțiune a DNA de săptămâna trecută când un manager de spital – Spitalul Judeţean Constanţa – care a pretins și primit mită pentru încheierea unui contract de achiziții publice la un spital județean a fost prins în flagrant. ”În anul 2014, același director a mai fost trimis în judecată pentru același gen de fapte. Acest exemplu ne arată că nu se rezolvă corupția în sănătate doar arestând și investigând persoane. Dacă acest efort investigativ al organelor de aplicare a legii nu este dublat de măsuri preventive de schimbare a unor proceduri, de introducere a unor mecanisme de management și control, atunci cetățenii vor fi în continuare afectați”, a subliniat procurorul șef al DNA.
Laura Codruţa Kovesi a pledat pentru pierderea funcțiilor în cazul celor anchetați și condamnați pentru corupție. ”Dacă cei anchetați și condamnați pentru corupție nu-și pierd funcțiile publice de care s-au folosit pentru a obține foloase ilicite, vom avea în continuare funcționari care vor primi mită pentru a încheia contracte în domeniul achizițiilor publice. Cu siguranță corupția în sănătate este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public. Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În continuare se vor folosi banii publici pentru achiziții de aparatură scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți”, a adăugat Laura Codruța Kovesi.
Potrivit acesteia, investigațiile au dezvăluit că, uneori, sumele primite cu titlu de mită sunt achitate prin conturi deschise la bănci în străinătate, de cele mai multe ori în centre off-shore. ”În corupția din sistemul de sănătate sunt implicate și firme sau companii străine, de aceea pentru DNA constituie o prioritate tragerea la răspundere penală atât a persoanelor juridice române, dar și străine, care se ocupă de comercializarea medicamentelor și echipamentelor medicale. (…) Este important că avem în lucru cauze în care cooperăm cu parteneri instituționali din alte țări, care investighează și ei companiile, (…) iar schimbul de informații este esențial”, a arătat șefa DNA.

Remus Truică, „prinţul” şi Dan Andronic s-au trezit cu sechestru pe conturi, autoturisme, imobile şi terenuri

Autor

Dănilă Chirovici

-

19 mai 2016

Peste 80 de terenuri cu suprafețe cuprinse între câteva sute de metri pătrați și câteva zeci de mii de metri pătrați, dar și imobile, autoturisme, conturi și acțiuni au fost puse sub sechestru de procurorii DNA în dosarul „Ferma Băneasa”.
Este vorba de peste 80 de terenuri intravilane și extravilane încadrate ca suprafețe arabile sau pădure care ajung până la câteva zeci de mii de metri pătrați și depășind, în unul dintre cazuri, chiar 110.000 mp.
Cele mai multe astfel de terenuri se află la Snagov, fiind încadrate ca arabile sau pădure, și la Răcari, în județul Dâmbovița, clasificate ca terenuri arabile. De asemenea, au fost dispuse măsuri asigurătorii și în ce priveşte zece imobile, patru autoturisme, o autoutilitară și o motocicletă.
Procurorii DNA au dispus instituirea măsurii asigurătorii a popririi conturilor inculpaților Remus Truică, „prințul” Paul, Robert Mihăiță Roșu, Dan Andronic, Marius Marcovici, Lucian Mateescu, Nela Păvăloiu, Apostol Mușat (fost primar la Snagov), Niculae Dima, Nicolae Jecu, Theodor Chiriac și SC Reciplia SRL București. Totodată, părți sociale, dar și aproximativ 700 de acțiuni au fost puse sub sechestru în acest dosar.
Omul de afaceri Remus Truică, fost şef al cancelariei lui Adrian Năstase, „prințul” Paul Lambrino și Dan Andronic au fost trimiși în judecată, alături de alte persoane, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul ”Ferma Băneasa”. Procurorii DNA Brașov i-au trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pe Remus Truică, pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, și pe prințul Paul, pentru cumpărare de influență și spălare de bani, ambele în formă continuată, și complicitate la abuz în serviciu.
În dosar au mai fost deferiți justiției, sub control judiciar: Dan Andronic, Marius Andrei Marcovici, Lucian Claudiu Mateescu, Gheorghe Sin, Niculae Dima, Theodor Chiriac, Nicolae Jecu, Nela Păvăloiu și Valentin Delcea. În stare de libertate vor fi judecați, în același dosar, Robert Mihăiță Roșu, Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz, Moshe Agavi, SC Reciplia SRL, Apostol Mușat, Corina Teodora Dicu, Dragomira Gheorghiță, Ion Stoian, Caterina Popa, Gheorghe Olteanu și Marin Gostin.

ANAF a publicat lista marilor datornici la bugetul statului, pe persoană fizică. Primul pe listă, Robert Negoiţă

Autor

Dănilă Chirovici

-

17 mai 2016

ANAF a publicat luni seara lista cu 187.230 de contribuabili persoane fizice, care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 de lei la 31 martie 2016, primii zece datornici la stat persoane fizice având fiecare obligaţii fiscale restante între 12 milioane de lei şi 232 milioane de lei. Pe primul loc este primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.
Din total, ANAF poate recupera la această dată aproximativ 2,3 miliarde de lei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde de lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite etc) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.
Pe primul loc este Sorin Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 al Capitalei şi candidat pentru un nou mandat, cu obligaţii fiscale necontestate de 232 milioane de lei, urmat de Florin Mateiu din oraşul Victoria cu obligaţii fiscale de 94 milioane de lei, însă contestate. George Becali are datorii la stat de 3,9 milioane de lei pe care le-a contestat, Silviu Prigoană are obligaţii de 3,9 milioane de lei.
Omul de afaceri Daniel Guzu figurează cu datorii de două milioane lei, contestate integral. Cristian Ţânţăreanu are şi el 2,7 milioane de lei obligaţii fiscale necontestate. Sunt publicate restantele din obligaţiile fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată, precum şi diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.

Percheziţii la patronii magazinelor Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin, bănuiţi de fraudă fiscală.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

12 mai 2016

Nu numai în România milionarii sunt călcaţi de mascaţi. Familia franceză Mulliez, care deține lanţurile de magazine Decathlon, Auchan și Leroy Merlin, este bănuită de fraudă fiscală, astfel că mai multe sedii au fost percheziționate de inspectorii fiscali.
Mai multe sedii ale miliardarilor francezi au fost percheziţionate de inspectorii fiscali care cred că patronii ar fi încercat să scape de taxele mari din Hexagon prin înfiinţarea unor firme intermediare în Belgia, Olanda şi Luxemburg.
Presa locală relatează că investigaţia a fost începută după o plângere depusă chiar de un membru al familiei Mulliez, a cărei avere ajunge la 23 miliarde de euro. Creat în 1961, consorţiul cuprinde peste 50 de societăţi, are o jumătate de milion de angajaţi, 80 miliarde de euro cifră de afaceri şi este deţinut de 650 de membri ai familiei Mulliez, toţi milionari în euro.
Auchan România a deschis primul hipermarket în noiembrie 2006, în cartierul Titan din București. În prezent, Auchan România are în portofoliu 33 de hipermarketuri și o cifră de afaceri de un miliard de euro, ocupând locul trei în piață.
Decathlon a intrat în România în 2009, când a deschis magazinul din cartierul Militari din București. În prezent, compania are în România o rețea de 17 magazine, dintre care patru sunt în București. Cifra de afaceri a retailerului de echipamente sportive în România a ajuns anul trecut la circa 500 milioane de lei (112 milioane de euro), în creștere cu 60% față de 2014.
Retailerul de bricolaj Leroy Merlin este prezent pe piața românească din 2011, atunci când a deschis primul magazin în Chitila, judeţul Ilfov. În 2014, Leroy Merlin a preluat 15 magazine din România ale rețelei bauMax. În prezent, retailerul are 11 magazine pe piața locală.

Sechestru de trei miliarde de lei pe Rafinăria Petromidia. DIICOT urmăreşte penal 14 persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul Rompetrol II

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 mai 2016

Procurorii DIICOT vor pune sechestru pe rafinăria Petromidia în cadrul unui dosar penal care vizează modul în care a fost privatizată compania Rompetrol. Suma totală pe care se va pune sechestru este de aproximativ trei miliarde de lei, această sumă reprezentând valoarea estimată a prejudiciului în dosar.
Sechestrul va fi instituit pe mijloacele fixe de la Petromidia, acțiuni, dar și pe conturi bancare ale unor persoane fizice. Acest dosar este disjuns din dosarul Rompetrol, în care a fost judecat și defunctul om de afaceri Dinu Patriciu.
Procurorii DIICOT au dispus schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 14 persoane care au calitatea de suspecți în dosarul Rompetrol II. Potrivit unui comunicat al DIICOT, printr-o ordonanță din data de 22 aprilie 2016, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un număr de 14 suspecți pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat; abuz în serviciu; complicitate la abuz în serviciu; înșelăciune; complicitate la înșelăciune; delapidare; complicitate la delapidare; evaziune fiscală; complicitate la evaziune fiscală; spălare de bani; manipularea pieței de capital prin tranzacții sau ordine de tranzacționare: a) care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau prețul instrumentelor financiare, b) care mențin prin acțiunea uneia sau a mai multor persoane acționând împreună, prețul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, utilizare a informației privilegiate.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus introducerea în cauză ca părți responsabile civilmente a KazMunayGas International NV (fostă The Rompetrol Group NV), SC Oilfield Exploration Business Solutions SA (fostă SC Rompetrol SA) și SC Rompetrol Rafinare SA.
Ulterior, printr-o ordonanță din 6 mai 2016, procurorii DIICOT au dispus instituirea sechestrului asigurător în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracțiuni și a confiscării speciale, până la concurența sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 USD și 34.941.924 de euro asupra bunurilor mobile și imobile aparținând unui număr de 4 suspecți, cât și asupra bunurilor mobile și imobile aparținând KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în calitate de părți responsabile civilmente. De asemenea, a fost pus sechestru asigurător asupra acțiunilor pe care cele trei companii le dețin la societăți comerciale de pe teritoriul României.
În plus, procurorii DIICOT au dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracțiuni și a confiscării speciale, în ceea ce privește sumele provenite din salarii, până la concurența sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 USD și 34.941.924 euro, asupra sumelor de bani aflate în și cu care vor fi alimentate conturile bancare deschise de către un număr de 4 persoane fizice.
Procurorii susțin că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități infracționale în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare, folosirea și/ sau însușirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidențierea în actele contabile ale societăților pe care le controlau a operațiunilor comerciale efectuate și a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultați din activitățile infracționale și externalizarea fondurilor astfel obținute din activitățile infracționale.
La grupul infracțional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit și alte persoane care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost inițiat și constituit grupul infracțional, respectiv dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea-credință a obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însușirea, traficarea și/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracțional sau al entităților juridice ce au făcut/ fac parte din grupul Rompetrol a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea Ordonanței de Urgență 118/2003 prin care obligațiunile bugetare restante pe care SC Rompetrol Rafinare SA le înregistra la data de 30 septembrie 2003, în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice.

Traian Băsescu a fost acuzat oficial de spălare de bani în dosarul lui Costel Căşuneanu

Autor

Dănilă Chirovici

-

6 mai 2016

Parchetul General a anunţat vineri că Traian Băsescu este cercetat pentru spălare de bani, faptă care ar fi fost comisă în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile.„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Băsescu Traian, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. În ordonanţa întocmită, procurorii au reţinut că fapta a fost săvârşită în perioada octombrie 2000 – mai 2005, prin încheierea succesivă a mai multor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile”, se arată într-un comunicat de presă dat publicităţii de Parchetul General.
Fostul preşedinte al României a mers vineri dimineaţa la Parchet, unde a fost chemat pentru a da declaraţii în legătură cu acuzaţiile care i se aduc. Dosarul a fost deschis în urma a două sesizări, una a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării şi o alta a Grupului de Investigaţii Politice. Cauza a fost închisă în anul 2012, procurorii dispunând neînceperea urmăririi penale. În mai 2015, soluţia a fost infirmată de Tribunalul Bucureşti iar dosarul a fost redeschis. In iulie 2015 s-a început urmărirea penală in rem.
Potrivit ordonanţei procurorilor, în luna august a anului 2000, Traian Băsescu a cumpărat un imobil din Aleea Privighetorilor pentru care a dat „suma de 1.483.244.000 lei, plătită numerar şi a cărei provenienţă nu a fost justificată” iar „la aceeaşi dată, la acelaşi birou notarial, Căşuneanu Costel a cumpărat o suprafaţă egală de teren situată la aceeaşi adresă, pentru care a plătit un preţ de trei ori mai mare, respectiv preţul pieţei”.
Ulterior, în luna octombrie 2002, Traian Băsescu a înstrăinat suprafaţa către Gabriela Blaj, cumnata lui Costel Căşuneanu, cu suma de 12.004.212.620 lei. O parte din suma obţinută din această vânzare ar fi fost transferată în iunie 2003 în contul fiicei sale, Ioana Băsescu, care ar fi folosit-o, în parte, pentru achiziţionarea unui imobil în valoare de aproximativ 90.000 dolari, susţin procurorii.
În octombrie 2002, Traian Băsescu împreună cu soţia sa au cumpărat un imobil situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti cu preţul de 280.000 dolari, „achitat numerar şi a căror provenienţă nu este justificată, avându-se în vedere faptul că în această perioadă din conturile familiei Băsescu nu au fost retrase sume de bani. Acest imobil a fost donat câteva zile mai târziu fiicei sale, Băsescu Ioana”, se mai arată în ordonanţă.
Procurorii de la Parchetul General susţin că „preţul terenului din Aleea Privighetorilor, achiziţionat de către Traian Băsescu la data de 09.08.2000, în sumă de 4.921.480.080 ROL (echivalent a 222.480 USD) şi nu 1.483.244.000 ROL (aşa cum se consemnează în contract) a fost achitat numerar de Căşuneanu Costel”.

Cristian Burci, reţinut de DIICOT pentru 24 de ore. Mogulul este acuzat de evaziune fiscală de opt milioane de euro la Romvag Caracal

Autor

Adrian Bărbulescu

-

27 aprilie 2016

Omul de afaceri Cristian Burci, patronul Adevărul Holding, a fost ridicat de procurorii DIICOT în dimineaţa zilei de miercuri, fiind cercetat pentru evaziune fiscală în valoare de opt milioane de euro.
UPDATE Cristian Burci a fost reţinut pentru 24 de ore

După aproape nouă ore de audieri, Cristian Burci a fost reținut joi dimineaţă, în jurul orei 0,20, de procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Olt și a fost dus în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Olt. În timp ce era condus de polițiști spre arestul IPJ Olt, Cristian Burci le-a spus jurnaliștilor că este nevinovat. Miercuri seara, în același dosar au mai fost reținute trei persoane, printre care și fostul director al SC Romvag SA Caracal Ion Dinoiu.

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Olt l-au ridicat miercuri pe omul de afaceri Cristian Burci, într-un dosar în care se efectuează patru percheziţii, dintre care una la o redacţie de ziar (evident, Adevărul).

Procurorii anchetează devalizarea producătorului de vagoane de marfă Romvag Caracal, care este deţinut în proporție de 70% de Cristian Burci. Procurorii îl acuză pe mogul că de evaziune fiscală de opt milioane de euro și de delapidare pentru că s-a folosit de mai multe firme pentru a ascunde proveniența unor sume de bani.
Cristian Burci a fost ridicat de procurori de acasă și l-au condus pentru a asista la percheziții la sediul redacției Adevărul, apoi urmează perchezițiile la două firme. Toți suspecții vor fi duși pentru audieri sediul DIICOT din Slatina.

În acest dosar sunt cercetaţi nouă suspecți, printre care se află patronul cotidianului Adevărul, Cristian Burci, și Denisa Turcu — fost administrator special la Adevărul Holding, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu, delapidare, evaziune fiscală, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată și instigare la evaziune fiscală.
Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat faptul că membrii acestui grup de criminalitate organizată, prin activitatea desfășurată din anul 2006 până în prezent, au creat un prejudiciu SC Romvag SA Caracal prin abuz în serviciu și delapidare în valoare de 7.099.000 euro și 3.811.756 lei.
În aceeași perioadă, prin introducerea în circuitele comerciale de persoane și firme la care dețineau acțiuni sau erau deținute în totalitate de persoane apropiate, membrii grupului au reușit să recicleze diferite sume de bani, care proveneau din infracțiuni, în cuantum de 18.099.000 euro și 3.811.756 lei.
În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală, grupul condus de Cristian Burci, prin ascunderea sursei impozabile sau taxabile și evidențierea în actele contabile sau în alte documente contabile a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, a creat un prejudiciu statului român de 25.646.825 lei.

DNA, în forţă în judeţul Mureş. Primarul Dorin Florea şi şeful Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, s-au ales cu dosare penale

Autor

Adrian Bărbulescu

-

20 aprilie 2016

Chiar în ziua în care şi-a anunţat candidatura pentru al cincilea mandat, primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, a aflat că este urmărit penal pentru luare de mită de procurorii DNA într-un nou dosar de corupție. Şi președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre, este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani și alte infracţiuni săvârșite pe vremea când era prefect al județului.
Procurorii DNA au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de Dorin Florea pentru luare de mită, Dan Aurel Florea, fiul primarului, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani, precum și față de Mircea-Nicolae Musgociu, om de afaceri, pentru dare de mită și spălare de bani.
DNA susține că, la 30 iunie 2011, în baza expunerilor de motive ale primarului Dorin Florea, au fost emise nouă hotărâri ale Consiliului Local, având ca element comun realizarea proiectului „Prelungirea Căii Sighișoarei în două direcții”, proiect în care era direct interesat omul de afaceri Mircea Musgociu, în contextul efectuării unor schimburi de terenuri cu municipiul Târgu Mureș.
„Acest lucru a fost urmat, la 9 decembrie 2011, de încheierea între o firmă reprezentată de suspectul Musgociu și fiul primarului municipiului Târgu-Mureș a unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un apartament (suprafață utilă de 159,99 mp) situat în același oraș în schimbul sumei de 74.000 euro plus TVA. La 30 martie 2015, Dan Florea a vândut locuința respectivă, achiziționată la un preț subevaluat, contra sumei de 130.000 euro”, precizează procurorii.
Anchetatorii au constatat că, în cursul anului 2013, acționând în aceeași manieră, Dorin Florea a continuat să sprijine afacerile și interesele financiare ale lui Mircea Musgociu, referitoare la necesitatea achiziționării din proprietatea omului de afaceri a suprafeței de teren de 1.415,36 mp, situat în Târgu Mureș, zona Căii Sighișoarei (fosta Livadă Pomicolă Târgu Mureș).

După primar, urmează şeful Consiliului Judeţean

Tot miercuri s-a aflat că şi președintele Consiliului Județean Mureș, Ciprian Dobre, este urmărit penal de procurorii DNA pentru luare de mită, spălare de bani și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fapte săvârșite în calitate de prefect al județului.
Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 30 noiembrie 2006 — 27 septembrie 2007, Consiliului Local Târgu Mureș a emis cinci hotărâri care vizau, în esență, concesiuni de terenuri, aprobarea prețului de achiziție a unui teren situat în municipiu, aprobarea unui studiu de fezabilitate, toate fiind aprobate pentru a sprijini interesele unui om de afaceri.
DNA susține că, în același context, la 23 aprilie 2008, Ciprian Dobre, în calitate de prefect al județului, care avea obligația de a verifica și, după caz, de a ataca hotărârile Consiliului Local neconforme prevederilor legale, a primit de la omul de afaceri suma de 120.000 de lei, într-un cont personal deschis în mod expres pentru astfel de „încasări”.
„Din suma astfel încasată, suspectul a retras în numerar 23.389 lei, iar o tranșă de 40.000 lei a fost direcționată către o asociație care avea sediul la aceeași adresă unde funcționau firmele controlate de omul de afaceri. La 16 iunie 2009, suspectul Dobre a înserat în declarația de avere faptul că a primit suma de 120.000 lei cu titlu de ‘donație’, în condițiile în care acest aspect trebuia menționat într-un document similar întocmit anterior”, precizează procurorii.

Plajele europene de 170 milioane de euro la Constanța. Nisipul e sublim, dar n-ai cale de acces

Autor

Darius Martinescu

-

19 aprilie 2016

Doi ani de implementare, bani grei cheltuiți pentru scoaterea pamântului de sub mare. Noile plaje din Constanța, reabilitate cu bani comunitari, au însă o mare problemă: nu există acces pentru turiști.
Nici dacă ar fi existat un Dorel universal sau mai degrabă comunitar, lucrurile nu ar fi ieșit mai prost pe litoral. Și aici nu vorbim despre calitatea execuției lucrărilor de reabilitare a plajelor de pe litoralul românesc, garanția și timpul le va judeca, ci despre lucruri simple și mai degrabă elementare.
Noile plaje ale municipiului Constanța sunt sublime, dar locuitorii litoralului, dar și turiștii nu pot ajunge la ele. Cartierul Faleză Nord, cunoscut pentru caracterul exclusivist, ar fi trebuit să fie primul care beneficiază de noile amenajări hidrotehnice, dar locuitorii va trebui să mai aștepte.
Cu plajele modernizate la timp din fonduri europene, constănțenii se uită lung în zare, admiră digurile noi și miile de tone de nisip de pe mal și cam atât. Căile de acces spre noile plaje sunt sublime, cum spunea Caragiale, dar lispesc cu desăvârșire. În zona respectivă există o diferență de nivel de 10 metri între porţiunea cu nisip și zonele locuite și circulate din cartier, însă nimeni nu a prevăzut acest aspect.
“Falezele nu sunt în administrarea Administrației Bazinale Dobrogea Litoral”, a precizat Marieta Iorga, purtătorul de cuvânt al ABADL. Prin urmare, administrația bazinală nu are răspunderi în ceea ce privește faleza și, pe cale de consecinţă, nu investește un leu mai departe de limita de demarcație.

Țrei țăruși și trei scânduri, mai tari ca Șoseaua de Coastă

Unul dintre proiectele fostului primar penal Radu Mazăre prevedea construcția unei șosele de coastă care să unească municipiul de stațiunea Mamaia. Numai că proiectul a murit odată cu debarcarea și problemele în justiție ale lui Radu Mazăre.
În prezent, situația este următoarea: bani nu sunt, dar pe unicul drum șerpuit care leagă orașul de noile plaje se încearcă amenajarea unei căi de acces rudimentare. Din lemn și cu totul impropriu dacă ne gândim la persoanele cu handicap (există în zonă un centru pentru persoanele cu dezabilități, pacineții mai coborau din când în când pe plajă, dar ce mai contează).
Să vedem ce iese, mai ales că, la ultima inspecție a plajelor modernizare, ministrul Mediului, Cristina Paşca Palmer, s- a declarat fermecată de ce a văzut. O fi observat și falezele?

Veni ,vidi…

„Am venit la Constanța înaintea începerii sezonului estival să văd care este stadiul plajelor în urma încheierii proiectelor de refacere a eroziunii costiere. În această locaţie plaja s-a extins cu peste 100 de metri. Per total, în cele cinci locaţii, teritoriul României a crescut cu 42 de hectare, ceea ce înseamnă foarte mult. Este un proiect foarte complex, a costat aproape 170 de milioane de euro și a fost finanţat din fonduri europene. Acest proiect a început în 2013 şi s-a finalizat în 2015 și cred că este unul dintre puţinele proiecte de infrastructură mare care s-a finalizat în România în doar doi ani”, a declarat ministrul Cristiana Paşca Palmer, la jumătarea lunii trecure, după ce a inspectat plajele.

Ce caracteristici are primul remorcher multifuncţional care a intrat în dotarea Forţelor Navale

Autor

Darius Martinescu

-

13 aprilie 2016

Şefii Marinei nu au nimerit-o deloc cu numele dat primului remorcher mulţifuncţional care a intrat în dotarea Forţelor Navale. “Vârtosul”, demumire populară pentru un malac puternic, dar şi viril, nu bate deloc cu remorcherul mic care a primit marţi drapelul de luptă şi tradiţionala sticlă de şampanie spartă de bord.
Dar dacă mă gândesc că este prima navă militară nouă recepţionată la mare distanţă de la ultimul astfel de moment festiv în marina militară, respectiv, întrarea în dotarea RoNavy a ultimului NPR, în 1991, este un pas mic, dar înainte.
După 25 de ani, Marina Militară şi-a permis să cumpere o navă nouă. Şi nu vreo corvetă sau altă clasă de nave de război, ci un mini-remorcher, un titrez care face multe chestii. Dă cu capul, remorchează, ridică greutăţi şi la nevoie face pe pompierul. Construit după o reţetă olandeză, micul remorcher are vreo 1.200 de cai putere “made by Volvo Penta”, două elice intubate care îi permit să facă manevre de-a dreptul incredibile.
“Este o navă nouă, care face foarte multe misiuni, pe care navele vechi nu puteau să le îndeplinească, este ca o trecere de la locomotive cu aburi la TGV”, a precizat maistrul militar Daniel Chivu, comandantul remorcherului. Acum omul a definit simplu, dar foarte eficient diferenţa dintre ce avem şi ce ar trebui să avem în Marina Militară. Comparaţia dintre trenul de mare viteză care traversează cu 300 de kilometri la oră Canalul Mânecii şi CFR-ul autohton este cât se poate de actuală. La fel şi dotarea Marinei Militare, care este cu mult prea departe de cerinţele războiului naval modern.
Dar să nu stricăm petrecerea “Vârtosului”. Doar facem un arc peste timp, de la momentul ultimei achiziţii a unei nave de râzboi nouă în RoNavy, la intrarea în serviciu a “Vârtosului”, după cum este menţionat pe site-ul forţelor navale.
NAVA PURTĂTOARE DE RACHETĂ 190 LĂSTUNUL
Nr. bordaj 190
Data intrării în serviciu 27.12.1991
Principalele misiuni sunt:
– Nimicirea (neutralizarea) navelor de suprafaţă de luptă, de desant şi de transport ale inamicului;

– Executarea cercetării navale pentru asigurarea acţiunilor de luptă proprii sau ale altor forţe ale Comandamentului Operaţional Naval;
– Acoperirea unor forţe şi acţiuni ale unităţilor de marină (convoaie, detaşamente de nave, acţiuni de minare);
– Sprijinul supravegherii.
Caracteristicile tehnico-tactice ale navei:
1. Deplasament (tone): 417
2. Lungimea (m): 56,4
3. Lăţimea (m): 9,4
4. Pescaj (m): 3,58
5. Viteza maximă (Nd): 45
6. Puterea maximă (CP): 32 000
7. Distanţa maximă de navigaţie (Mm) la viteza economică: 1500
8. Gradul mării pentru întrebuinţarea armamentului: 5
9. Rachetele lansate tip P 21 /P22 (4 SS-N-2C/D Styx) număr: 4
10. Echipajul navei este format din 60 oameni.
Armamentul de la bordul navei
• Complexul reactiv P-20 M pentru lansarea rachetelor navă-navă;
• Instalaţie artileristică AK- 176M 1×76,2 mm;
• Instalaţie artileristică AK- 630M 2x6x30 mm
• Instalaţia de lansare a rachetelor antiaeriene (Strella-3M)
„Vârtosul” este primul dintre cele trei remorchere contractate de Ministerul Apărării Naţionale de la Şantierele Navale Damen, care a intrat în serviciul Forţelor Navale marţi, 12 aprilie. Remorcherul maritim „Vârtosul”, cu numărul de bordaj 103, este proiectat pentru a fi folosit în port şi în rada acestuia.
Cele trei remorchere multifuncţionale care vor intra în serviciul Forţelor Navale Române vor înlocui actualele şalupe de remorcare-salvare, îmbătrânite, şi vor fi folosite pentru asigurarea manevrelor navelor militare în porturi şi pentru servicii de intervenţie, fiind eliminate costurile plătite operatorilor civili.

Ziarul de Investigații

Tăriceanu este urmărit penal pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. A minţit pentru Remus Truică şi „prinţ”

Moarte suspectă a patronului de la Hexi Pharma, Dan Condrea

Kovesi: în corupţia din sistemul de sănătate sunt implicate şi companii străine. Cum se dă şpaga

Remus Truică, „prinţul” şi Dan Andronic s-au trezit cu sechestru pe conturi, autoturisme, imobile şi terenuri

ANAF a publicat lista marilor datornici la bugetul statului, pe persoană fizică. Primul pe listă, Robert Negoiţă

Percheziţii la patronii magazinelor Auchan, Decathlon şi Leroy Merlin, bănuiţi de fraudă fiscală.

Sechestru de trei miliarde de lei pe Rafinăria Petromidia. DIICOT urmăreşte penal 14 persoane care au calitatea de suspecţi în dosarul Rompetrol II

Traian Băsescu a fost acuzat oficial de spălare de bani în dosarul lui Costel Căşuneanu

Cristian Burci, reţinut de DIICOT pentru 24 de ore. Mogulul este acuzat de evaziune fiscală de opt milioane de euro la Romvag Caracal

DNA, în forţă în judeţul Mureş. Primarul Dorin Florea şi şeful Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, s-au ales cu dosare penale

Plajele europene de 170 milioane de euro la Constanța. Nisipul e sublim, dar n-ai cale de acces

Ce caracteristici are primul remorcher multifuncţional care a intrat în dotarea Forţelor Navale

Rămâi conectat

Ultimul articol

Pleacă Bolojan din Guvern? „Voi media”, spune șeful statului, în fața certurilor din coaliție

CNA a retras licența Postului Realitatea PLUS

Primar din Mureș, acuzat că a furat curent electric timp de 5 ani