Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1, vrea ca bucureștenii din zonele pe care le administrează să fie cât mai protejați în fața coronavirusului. Este nevoie de măsuri de prevenire, inclusiv din partea autorităților, crede acesta, astfel încât a luat decizia ca în sectorul său să fie reluată acțiunea de dezinfecție în scările de bloc. Potrivit acestuia, bucureștenii pot suna la Poliția Locală pentru a solicita ca blocurile să fie dezinfectate, cu atât mai mult cu cât evoluția este una îngrijorătoare.
„Evoluția cazurilor de infectare cu covid-19 din ultima perioadă este clară. Al doilea val este acum. Din acest motiv vom relua dezinfecția scărilor de bloc din Sectorul 1. Preferăm să fim precauți.
Ca și în perioada stării de urgență, coordonarea acțiunii revine colegilor de la Poliția Locală. Așadar, dacă doriți să intervenim la blocul dumneavoastră, vă rog să solicitați acest lucru la 021.9540. Din reacțiile de până acum ale autorităților centrale, și în absența unui vaccin, care cel mai probabil va veni anul viitor, am înțeles clar un lucru: suntem pe cont propriu. Dar vă asigur că #ReusimImpreuna”, promite Daniel Tudorache.
E incredibil, dar s-a întâmplat! E scris negru pe alb pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție că în dosarul Afacerii „Aviasan”, în care a fost luat „cu japca”, prin falsuri, un teren de 39,6 ha din zona rezidențială din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro toți „protagoniștii” au primit pedepse de câte 3 ani de închisoare, cu suspendare.
Principalul „artizan” al acestei afaceri a fost Mihail Boldea, fost deputat PD, care în perioada 2007 – 2008 a dat mai multe „tunuri” imobiliare la Galați, toate dezvăluite „live” de „Ziarul de Investigații”.
În acei ani, deputatul Boldea părea bine protejat la dezăluirile din presă de NUP-urile Parchetului General, dar după ce în 2011 a demisionat din PD și plănuia ca împreună cu fostul primar al Galațiului Eugen Durbacă, să se alăture UNPR-ului, a ajuns „persona non grata”. În martie 2012, a fost chemat la audieri la DIICOT Galați. Ca să scape, Boldea a fugit în Africa. A fost găsit de Interpol și pe 26 martie s-a predat la Consulatul din Nairobi, capitala Kenyei.
A urmat un an și 8 luni de arest preventivși o puzderie de procese pe fond și proceduri, unele aflate și acum în apel pe rolul Înaltei Curți. După ce a ieșit din arestul preventiv, Mihail Boldea și-a luat doctoratul în drept, cu teza de doctorat „Amnistia” și de vreo doi ani a revenit în Barou.
Parchetele și-au aruncat dosarul „Aviasan” de la unul la altul, ca un „cartof fierbinte”
Pe scurt, Afacerea „Aviasan” s-a derulat în modul următor: în 2007, Mircea Marosy, Matei Oprea și Valentina Cojocaru, asociați la Fitocom SRL Galați, prin care în 2000 cumpăraseră acareturile fostei aerobaze „Aviasan” Galați, au recurs la serviciile avocatului Boldea pentru obținerea în instanță a celor 39,6 ha ale fostului aerodrom, care erau de fapt un izlaz în proprietatea comunei Vânători, dar în anii 70-80 fusese folosită ca pistă de „Aviasan”.
Cu un „arsenal” de documente falsificate și un pic de „spiritism penal”, adică inventarea unui personaj fantomă, a fost obținută o sentință favorabilă. Consiliul Local al comunei Vânători a reacționat prin plângeri penale și acțiuni în instanță, iar de aici au apărut și acuzațiile de șantaj ale unor membri ai grupării asupra consilierilor locali și primăriței din Vânători, Sicuța Murgu.
În dosar mai erau cercetați fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galați, Costache Roșca – acuzat de șantaj și fostul director al Oficiului de Cadastru, Nicolae Reti. Într-un dosar disjuns în 2013, au fost cercetați și doi parlamentari de la vremea aceea, senatorul PC Eugen Durbacă, socrul lui Mircea Marosy, acuzat de fapte de corupție și deputatul PC Bogdan Ciucă, fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Depulaților, la al cărui notariat fuseseră perfectate tranzacțiile imobiliare și care a cumpărat un lot din terenul obținut. În 2017, DNA i-a scos de sub urmărire penală pe cei doi parlamentari.
Aerobaza Aviasan
Inițial, dosarul Afacerii „Aviasan” a fost aruncat de la un Parchet la altul, ca un „cartof fierbinte”. Dosarul 383/P/2007 a fost plimbat de la Parchetul Judecătoriei Galați la cel al Tribunalului şi la Parchetul Curţii de Apel, apoi a ajuns la DNA Bucureşti şi la Parchetul General, pentru ca în cele din urmă să fie anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, care prin Ordonanţa din 19.12.2007 a dispus NUP-ul în privinţa lui Mihai Boldea şi fostului procuror Costache Roşca, restul lotului fiind pasat procurorilor de la Parchetul Tribunalului Galați.
La Curtea de Apel Brașov, lotul „Aviasan” a primit 181 de ani de închisoare
Dosarul a fost redeschis de procurorul general Laura Codruța Kovesi, în 2012, după aducerea lui Boldea în țară, din Kenya. Procurorii DNA Brașov au anchetat cu celeritate Afacerea „Aviasan” și în 2013 au trimis dosarul în judecată cu două acuzații principale, de spălare de bani și infracțiuni de corupție conform Legii 78/2000, dar acestea erau completate de alte 11 acuzații: şantajul (art194 CP), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art 242 CP), abuz în serviciu contra intereselor publice (art 248 CP), abuz în serviciu în formă calificată (art 248 CP), luare de mită (art 254 CP), dare de mită (art 255 CP), falsul intelectual (art. 289 CP), uzul de fals (art 291 CP), falsul în declaraţii (art 292 CP), asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art 323 CP), infracţiunea de spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23), infractiuni la legea contabilităţii (Legea nr.82/1991).
În dosarul 1.142/44/2013, magistrații de la Curtea de Apel Brașov au pronunțat sentința nr 10/26.02.2016, prin care au dispus ani grei de închisoare. Boldea a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Magistrații au reținut în sarcina lui și comiterea a 14 infracțiuni de șantaj, asupra membrilor Consiliului Local Vânători, pentru fiecare aplicându-i câte o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Boldea a mai fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru spălare de bani și la alți 3 ani de închisoare pentru fals în declarații. În total, însumate, pedepsele lui Boldea erau de 68 de ani de închisoare. Prin contopirea pedepselor, magistrații au dispus ca Boldea să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani de închisoare.
Mircea Marosy a fost achitat pentru asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie și pentru infracţiunea de dare de mită, însă a fost condamnat pentru șantaj, primind 14 pedepse de câte 7 ani de închisoare. A mai fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru spălare de bani. În total, aceste pedepse ar fi însumat 104 ani de închisoare. Curtea de Apel Brașov a dispus ca Marosy să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.
Instanța i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare și pe Valentina Cojocaru și Matei Oprea, însă magistrații au dispus suspendarea executării pedepselor pentru cei doi. Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Costache Roșca, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea a 13 infracţiuni de şantaj, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei.
Potrivit unor surse judiciare, în dosarul de la Brașov a existat o expertiză în care terenul situat în zona de dezvoltare edilitară din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro, era „re-evaluat” la 1,7 milioane euro. La o asemenea „prăbușire a pieței imobiliare”, pentru membrii grupării a fost foarte simplu să rezolve cu plata prejudiciilor.
Prin sentința definitivă a ÎCCJ, Boldea & Comp. au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare
Toate părțile au făcut recurs și cauza a ajuns pe rolul ÎCCJ. În dosarul 2.178/1/2016, instanța s-a pronunțat pe 23 iulie și din cei 181 de ani de închisoare cu care Curtea de Apel Brașov pedepsise tunul imobiliar din Afacerea „Aviasan”, nu a mai rămas nici un an de închisoare cu executare pentru vreunul din membrii grupării.
Mihail Boldea, care primise inițial o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare, a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare, cu suspendare, dar numai pentru infracțiunea de spălare de bani. Instanța a dispus pentru Boldea ca suspendarea executării pedepsei să fie supravegheată de Serviciul de Probaţiune din Bucureşti pe un termen de încercare de 6 ani.
Mircea Marosy, pe care Curtea de Apel București îl condamnase la 7 ani de închisoare, cu executare, a primit, pentru spălare de bani, tot 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Pentru Matei Oprea și,Valentina Cojocaru, instanța ÎCCJ a menținut pedepsele la câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani, iar Costache Roşca, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, a fost achitat pentru şantaj.
Sigur, nu avem motive să criticăm decizia Instanței Supreme, este o hotărâre bazată pe probe, expertize, declarații de martor, dar nu se poate să nu ne întrebăm de ce două instanțe judecătorești din România au evaluări diferite pentru infracțiunile din același dosar și una dispune pedepse de 6-7 ani de închisoare, cu executare, iar alta dă pedepse la 3 ani, cu suspendare.
Cu tunul imobiliar prin zona rezidenţială
Conform rechizitoriului DNA, în perioada mai 2000 – mai 2007, inculpaţii Matei Oprea, de profesie pilot aeronave şi Valentina Cojocaru, în calitate de asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant SRL Galaţi, şi ulterior ai SC Fitocom Serv SRL Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,6 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, judeţul Galaţi. Este un teren situat în centrul zonei rezidențiale care s-a dezvoltat la nord de Galați.
În realizarea scopului infracţional, potrivit procurorilor DNA, cei doi inculpaţi i-au cooptat pe Mircea Marosy şi Mihail Boldea, acesta din urmă fiind avocat în Baroul Galaţi.
La această grupare ar fi aderat şi Costache Roşca, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, care în perioada 2007 – 2008, i-a sprijinit pe inculpaţi pentru a dobândi terenul respectiv. În schimb, procurorul a primit suma de 2 milioane de euro, provenită din vânzarea unor suprafeţe de teren, susţineau procurorii DNA.
Din documente rezulta că terenul de 39,6 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători, pe care a funcționat Aerobaza „Aviasan” Galaţi, se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, a fost dat în folosinţă la CAP Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.
Potrivit DNA, la data de 24 august 2000, Aviaţia Utilitară Tuzla SA, societate cumpărată de la FPS de un afacerist din Constanța, societate care cuprindea Aerobaza Tuzla și care deținea și „acareturile” Aerobazei „Aviasan” Galați a vândut către Fitoplant SRL, la care ulterior a devenit asociat și Mircea Marosy, activele de la Galați, respectiv hangar de reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, rezervor motorină, etc. Terenul aferent se transmitea doar în folosinţă. În contractul 3202/24.08.2000 se preciza: „Vânzătorul nu deţine dreptul de proprietate asupra terenului. Menţionăm că terenul aferent activului ce se vinde, în suprafaţă de 396.122,22 mp este proprietate de stat şi se transmite în folosinţă societăţii cumpărătoare”.
Arsenalul de falsuri al lui Boldea
Aerobaza Aviasan
A intrat în scenă avocatul Mihail Boldea și au apărut şi documentele falsificate. Boldea era împuternicit să negocieze cu SC Aviaţia Utilitară SA Tuzla un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului de 39,6 ha.
Unul din documentele falsificate este antecontractul nr 1/01.08.2004, prin care un oarecare Daniel Severin, un fals reprezentant al SC Aviaţia Uitilitară SA Tuzla se angaja să vândă firmei lui Marosy, Oprea şi Cojocaru, cele 39,6 ha de teren de la Vânători, la un preţ „promoţional”, de 300.000 lei. Adică 75 de bani/mp!
Din partea Fitocom Serv SRL, contractul era semnat de Boldea. Faptul că acel „Daniel Severin”, cu care Boldea a semnat antecontractul, era un personaj inexistent a fost constatat de procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi.
A mai fost falsificat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria MO7 nr 0757, care fusese eliberat de Ministerul Transporturilor pentru terenul de 38 ha de la Tuzla, dar a fost falsificat tocmai ca să pară că ar fost eliberat pentru terenul de la Galați.
Spiritism penal: cu fantoma la proces!
Cu acest „arsenal” de falsuri, pe 16.03.2007, avocatul Mihail Boldea a deschis acţiune la Judecătoria Galaţi, cerând, în numele Fitocom Serv SRL Galaţi, emiterea prin ordonanţă președințială a unei hotărâri „care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare”!
Boldea a invocat antecontractul încheiat cu „fantoma”. Scenariul episodului de spiritism penal era următorul: „Daniel Severin” s-ar fi prezentat pe 21.03.2007 la cabinetul avocatului Radu Constantinescu Aluna şi ar fi încheiat împuternicirea avocaţială pentru a-l asista în dosarul 3506/233/2007. Pe împuternicire apare „clientul” Aviaţia Utilitară SA Tuzla, ce fusese desfiinţată de 2 ani.
În proces, avocatul Constantinescu a depus la dosar o „întâmpinare” semnată de inexistentul „Daniel Severin”, în numele desfiinţatei „Aviaţia Utilitară Tuzla”, pe care a fost aplicată ştampila falsificată a societăţii din Tuzla. Practic, se cerea, de către partea adversă, „pârâta SC Aviaţia Utilitară prin avocat Constantinescu Aluna Radu”, admiterea cererii clienţilor lui Boldea, adică să li se dea o sentinţă care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, o sentinţă care să ţină loc de act de proprietate asupra celor 39 ha.
O avere dobândită într-un proces de 12 zile
Prin sentinţa 2887/28.03.2007, judecătoarea Stela Ivan, de la Judecătoria Galaţi a admis cererea comună a reclamanţilor şi „pârâtei”. Prin Fitocom Serv SRL, Mircea Marosy, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru, reprezentaţi de avocatul Mihai Boldea, au devenit proprietarii terenului de 39,6 ha de la Vânători.
A fost probabil cea mai rapidă dobândire a unei averi de milioane de euro. Acţiunea în instanţă fusese deschisă pe 16.03.2007, iar după 12 zile, pe 28.03, averea de milioane de euro era deja în ograda clienţilor lui Boldea.
Prima vânzare – la 29 bani/mp, de 900 ori sub preţul pieţei!
Deputatul Mihail Boldea
Instanţa de la Judecătoria Galaţi dăduse terenul în proprietatea Fitocom Serv SRL, dar terenul trebuia introdus pe piaţa afacerilor imobiliare. Marosy, Oprea şi Cojocaru, au împărţit terenul în 8 loturi şi l-au vândut. Prin contractul autentificat sub nr 3659/11.05.2007, Fitocom Serv SRL a vândut cele 39 ha lui Mircea Marosy, Dănuţ Oancă, Ştefan Filip şi Carmen Partenie. Mircea Marosy a cumpărat 163.807 mp cu 49.051 lei, deși cele 16 ha valorau cel puţin 9.600.000 euro. Dănuţ Oancă a cumpărat 18.918 mp cu 6.069 lei, Stefan Filip – 26.415 cu 8.016 lei, iar Carmen Partenie a cumpărat 176.697 mp cu 53.290 lei.
Preţul total a fost de 116.427 lei. Adică 29 de bani metrul pătrat! De 900 de ori mai ieftin decât minima valoare a terenului pe piaţa imobiliară. Apoi au fost zeci de vânzări „în cascadă”, pentru se pierde urmele acestui tun imobiliar.
Mihail Boldea a devenit doctor în Drept, cu lucrarea „Amnistia”
La doi ani de la reţinerea sa de către procurorii DIICOT, perioadă în care a executat şi un an şi opt luni de arest preventiv, Boldea a obţinut titlul de doctor în Drept.
Potrivit „luju.ro”, el se înscrisese la doctorat în 2009. La 5 luni de la eliberarea din penitenciar, în aprilie 2014, Boldea şi-a susţinut doctoratul cu lucrarea „Amnistia”, pe care a prezentat-o în faţa unei comisii doctorale compuse din conf. univ. Constantin Sima (de la Parchetul General), prof. Alexandru Boroi, prof. Tudor Amza şi conf. univ.dr. Gabriel Liviu Ispas, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Eugen Teodorovici face ce știe să facă mai bine: pune bețe în „roate”. Nu, nu vă gândiți la bețe propriu-zise în roate, ci mai mai de grabă atacă în cuvinte ca un adevărat om al opoziției, ce este. Într-un ultim mesaj postat pe pagina sa de Facebook, oponentul lui Marcel Ciolacu la șefia partidului declară ironic faptul că premierul Ludovic Orban „s-a ținut de cuvânt” atunci când a declarat că se va deplasa pe litoral, împreună cu o serie de ministere pentru a găsi cea mai bună soluția, sugerând că vizita premierului la inaugurarea hotelului lui Mohammad Murad este una menită să sublinieze caracterul electoral.
Eugen Teodorovici: „Fericită coincidență: un mega-business lansat, un întreg sector salvat!”
„În luna mai, Mohammad Murad, om de afaceri și preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, care reuneşte hotelierii de pe litoralul românesc, se manifesta public, pe bună dreptate, în favoarea susținerii sectorului #economic cel mai afectat de pandemie – #HORECA. Tot el îl acuza atunci foarte vehement pe premierul #Orban că nu a luat nicio măsură pentru protejarea industriei, a celor 400.000 de oameni angajați și atât de afectați, precum și a celor 6 milioane de turiști care vin în vacanţă pe litoral
Chiar dădea un fel de ultimatum Guvernului: „să se deplaseze imediat pe #litoral, până sâmbătă, 16 mai, o comisie formată din toate ministerele tangenţiale cu turismul, respectiv Muncii, Turismului, Economiei, Sănătate”, ca să găsească împreună cea mai bună soluţie!
Și premierul chiar s-a conformat și iute pe litoral s-a deplasat, în urmă cu câteva zile, la inaugurarea Hotelului Amfiteatru, din Olimp, al cărui patron este același pătimaș om de afaceri Muhammad Murad.
Întreb și eu, retoric, în continuarea multelor întrebări pe care le-am adresat acestui #guvern vândut:
Domnilor Orban și Murad, sunteți amândoi mulțumiți?
Considerați că ați rezolvat toate problemele industriei HORECA?”, a precizat Eugen Teodorovici pe pagina sa de Facebook. P.S. Felicitari Muhammad Murad pentru ambitia de a investi in turismul din Romania”, a precizat Eugen Teodorovici pe pagina sa de Facebook.
Astfel, cu toate că îi prezintă omului de afaceri, Mohammad Murad felicitările pentru lansarea hotelului Amfiteatru, Eugen Teodorovici îl întreabă atât pe acesta, cât și pe Ludovic Orban, dacă sunt mulțumiți.
Știrea potrivit căreia Alexandru Rafila ar fi fost invitat să candideze la Primăria Generală a Capitalei din partea PRO România a creat deja vâlvă între reprezentanții opiniei publice. Astfel, dorind să lămurească situația, acesta a afirmat că, într-adevăr, Victor Ponta i-ar fi făcut această invitație, numai că ulterior invitația i-a fost declinată.
„Este adevărat că înainte de a pleca în vacanţă am primit o ofertă din partea domnului Victor Ponta, preşedintele partidului Pro România ca să reprezint, să mă sprijine pentru fotoliul de primar al Capitalei. Vă daţi seama că asta e o propunere pe care trebuie să o diger, de aceea nu poţi să răspunzi pe moment nici da, nici nu. Eu m-am întors în urmă cu două zile în ţară şi i-am comunicat că declin această propunere, deci nu candidez la Primăria Capitalei.
Cu toate că îl refuză pe Victor Ponta de a candida la Primăria Capitalei din partea PRO România (ori a altui partid), Alexandru Rafila afirmă că motivul refuzului nu este unul legat de persoana lui Ponta, ci de faptul că, cel puțin în acest moment, este mai mare nevoie de el în sănătate și nu în politica de administrație.
„Unul dintre motivele foarte serioase este că ne aflăm într-o perioadă dificilă şi cred că expertiza mea este mai degrabă utilă în zona aceasta a sănătăţii publice, decât în administraţia locală şi cred că este decizia corectă pe care am luat-o în acest moment”, a spus Rafila la Digi24.
Cui nu-și mai amintește, o să le spunem că Darius Vâlcov este, printre altele, fostul consilier al Vioricăi Dăncilă, de pe vremea când aceasta era prim-ministru. De-atunci, însă și un pic înainte, Vâlcov a reușit performanța de a-și lega numele de diferite controverse care în unele cazuri s-au soldat chiar și dosare penale.
Astăzi aflăm că judecătorii Tribunalului Gorj i-au achitat pe toți cei patru inculpați din dosarul care îl vizează și pe Darius Vâlcov, cel din urmă beneficiind, la rându-i de achitare.
„Achită pe inculpatul C.E. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Achită pe inculpatul D. M. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată. Achită pe inculpata C.-S. E.-M. pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată. Achită pe inculpatul V. D.-B. pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită şi instigarea la luarea de mită. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei sentinţei penale”, se arată în decizia instanței Tribunalului Gorj, în cazul procesului ce îl implică și pe Darius Vâlcov.
Motivul inițial al acuzațiilor îl constituie faptul că Darius Vâlcov ar fi inițiat constituirea unui număr de trei societăți care ar fi conlucrat ca un tot unitar. După ce Darius Vâlcov ar fi devenit ministru de Finanțe, l-ar fi adus în aceeași barcă și pe Eduard Cincu, la vremea respectivă funcționar al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, care ulterior ar fi verificat documentația întocmită de angajații uneia dintre cele trei firme. Scopul final ar fi fost neînregistrarea unor respingeri la OCPI.
Presedintele USR, Dan Barna, sustine o conferinta de presa, in Bucuresti, duminica, 21 iulie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO
Președintele Uniunii Salvați România asigură că dialogul cu Partidul Național Liberal – prin vocea premierului Ludovic Orban, este pe cale de a fi restabilit. Dan Barna și Ludovic Orban ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei săptămâni, detaliile fiind puse la punct telefonic, după ce premierul a răspuns la apelul liderului USR. Potrivit Știri pe Surse, cei doi ar urma să discute despre candidații unici la alegerile locale, Dan Barna declarând că „suntem relativ aproape de a găsi o soluție”.
„Ar fi un lucru, credem noi, valoros și necesar pentru București și, din această perspectivă, zilele următoare sunt critice, aș spune, pentru găsirea acestei soluții. Așteptăm ca PNL să se decidă dacă își doresc să meargă pe această cale a unor candidaturi comune sau o altă posibilitate care poate să existe: fiecare dintre Alianța USR PLUS și PNL să își prezinte propriii candidați. Toate scenariile sunt pe masă în momentul acesta. A început strângerea de semnături, e foarte clar că nu mai putem stă într-o incertitudine care e păguboasă și, din punctul nostru de vedere, descurajantă pentru electoratul din București. Asta este și poziția pe care o vom avea în discuțiile de la finalul săptămânii. Evident, săptămâna viitoare vor fi luate niște decizii.
Condițiile pe care USR PLUS le-a pus pentru perspectiva de a putea pune în spatele lui Nicușor Dan șase oameni este că acești oameni să fie integri și competenți. Sunt cele două criterii fundamental obligatorii. Atât timp cât vom avea pe masă candidați cu probleme de integritate cunoscute, evident că nu vom putea susține astfel de candidați. Aici nu e niciun fel de discuție. În rest, orice se poate discuta, toate scenariile sunt pe masă, dar principiul integrității candidaților, principiul ca acești candidați să nu fie recuperați de la PSD, cum sunt din păcate mai multe situații din țară, este un principiu pe care nu îl putem negocia și care nu este pe masă ca alternativă”, a afirmat Dan Barna.
În România lui 2020, când lucrurile ar fi trebuit să se depărteze ușor de metehnele anilor ’90, USR Sector 1 pare să stea, în continuare, ancorat într-un trecut în care „datul la gioale” era literă de lege. Astfel, într-o postare pe pagina oficială a acestora,USR Sector 1, cei ce o promovează pentru primărie pe vestita Clotilde Armand, găsesc de cuviință să-i îndemne pe oameni să-și facă buletin sau viză de flotant pentru a putea vota în Sectorul 1. Miza? Detronarea actualului primar și principalul oponent al lui Armand, Dan Tudorache.
Cu mesaje ca „Vreți să ne ajutați să scăpăm de Tudorache?”, USR Sector 1 sare pârleazul și frizează bunul simț
“Vrei să ne ajuți să scăpăm de Administrația Tudorache și PSD la alegerile locale din septembrie? Fă-ți viză de flotant sau buletin de București, și votează unde contează. Aici în Sectorul 1, unde locuiești și îți pasă de școli și de străzi, de spațiul verde, de cum se cheltuie banul public. Procesul pentru obținerea vizei de flotant este destul de ușor! În plus, după modificările legislative recente, ai posibilitatea să îți faci viză chiar și în ziua votului.Da, este deschis la evidența populației în ziua votului! Pași de urmat pentru a-ți face viză de flotant in Sectorul 1”, scriu cei de la USR Sector 1, pe pagina lor de Facebook care poate fi accesată dând click aici.
Partea amuzantă este că, ulterior capturii de ecran din antetul articolului de față, cei de la USR Sector 1 și-au modificat postarea, însă cea veche încă poate fi vizionată dacă cititorul folosește de opțiunea „edit history”. Mesajul noii postări nu diferă cu mult față de primul, însă al doilea se prezintă un pic (foarte „pic) mai puțin… incisiv.
Nu știu alții cum sunt, însă oamenii de bun simț ai țării încă speră ca într-o bună zi politicienii României să înțeleagă că astfel de metode nu mai sunt „înghițite”. Acum un an-doi, USR se băteau cu pumnul în piept cum că or să schimbe viziuni, metode și metehne. Din păcate pentru noi, cei de rând, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie!
Domnule Barna, dumneavoastră știți ce face filiala dumneavoastră de la 1?
UPDATE!
Domnule Barna, nu trebuie să ne mai răspundeți la întrebare pentru că ne-am răspuns la ea singuri. Se pare că nu numai filiala USR S1 are astfel de obiceiuri, ci și cea din S6:
Podul Grant din Capitală a fost redat circulației, după un întreg periplu. Unul dintre simbolurile Bucureștiului are peste 100 de ani, iar totul a început cu o expertiză, apoi a fost consolidat, reparat, modernizat și amenajat, astfel că acum, podul poate fi folosit.
„Before and after. Ce am găsit, ce am făcut. Azi, Podul Grant. Inaugurat în 1910. Găsit într-o stare deplorabilă, deteriorat, măcinat de vreme, un pericol public. La sfârșitul anilor ’70, în paralel cu acest prim pod, a fost construit un nou pod, care trece peste un grup de căi ferate de 136 metri lățime. Construcția a fost făcută conform standardelor antiseismice stabilite după cutremurul din 1977. De atunci, de peste 40 de ani, nu s-a mai realizat nicio consolidare sau reparație, fiind în pericol de prăbușire. Până acum. Lucrările au fost executate de Companiile Municipale Străzi Poduri Pasaje și Dezvoltare Durabilă.
Podul Grant este un pod pentru șosea și tramvai, care traversează liniile de cale ferată ce pătrund spre Gara Basarab și Gara București Nord. Numele podului vine de la Effingham Grant (1820–1892), secretar al consulatului Regatului Unit la București în prima jumătate a secolului al XIX-lea. După falimentul fabricii sale „Fonderia de la Belvedere”, Grant este nevoit să vândă statului o parte din terenurile moștenite de la boierii Golești (Grant fiind căsătorit cu nepoata marelui logofăt Dinicu Golescu). Restul proprietății a fost parcelat de Grant, terenurile fiind vândute lucrătorilor de la CFR.
Podul Grant este unul din simbolurile clubului de fotbal Rapid București, al cărui stadion este plasat lângă una din bretelele de acces”, explică primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.
Doi angajați ai Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) – din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, au primit mandate de arestare pentru 30 de zile după un flagrant organizat miercuri. Cei doi au fost reținuți la scurt timp după flagrant, iar ieri instanța a admis cererea procurorilor, dispunând „arestarea preventivă a inculpaţilor IURAȘCU IOAN, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, şi NEDELCU ROBERT – IONUȚ, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 23.07.2020 şi până la data de 21.08.2020, inclusiv”. Potrivit Direcției Generale Anticorupție, cei doi au fost prinși imediat după ce au primit suma de 2.400 lei de la administratorul unei societăți comerciale. Respectivului administrator i se ceruse această sumă de bani pentru a rezolva situația unui șofer angajat la firma sa, ca urmare a constatării săvârșirii unor abateri la legea transporturilor rutiere. Numai că administratorul a pus mâna pe telefon și a anunțat polițiștii.
„Situația a fost sesizată în aceeași zi (22 iulie – n.r.) de către administratorul societății comerciale, printr-un apel telefonic la linia Call Center anticorupție a DGA – 0800.806.806, acesta semnalând faptul că angajații ISCTR au pretins o sumă de bani în procent de 10 % din cuantumul contravalorii amenzii de 24.000 de lei, care trebuia aplicată conducătorului auto, după ce au constatat că autoutilitara pe care acesta o conducea avea anvelope uzate și îi lipsea o lampă de semnalizare.
Denunțul a fost înregistrat la Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, iar sesizarea a fost înaintată, de îndată, Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, fiind înregistrat un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Totodată, a fost constituită echipa operativă care a organizat prinderea în flagrant a făptuitorilor”, se arată într-un comunicat al DGA.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu afirmă că războiul său contra clanurilor interlope nu se oprește aici. Ba chiar mai mult decât atât, munca sa, însă și a subalternilor săi pare să dea roade, după cum chiar acesta declară. Potrivit lui Cătălin Predoiu, țara noastră se află pe drumul cel bun, dermersuri în acest sens fiind deja făcute.
Cătălin Predoiu, la „Aplicaţii pe surse deschise: convergenţa investigării infracţiunilor cu privire la proprietatea intelectuală, crima organizată, trafic de persoane şi sisteme informatice”
Aflat la webirarul „Aplicaţii pe surse deschise: convergenţa investigării infracţiunilor cu privire la proprietatea intelectuală, crima organizată, trafic de persoane şi sisteme informatice”, organizat de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalităţii Informatice şi Proprietăţii Intelectuale din cadrul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite, Departamentul de Stat al SUA, Interpol şi IP Crime Investigators College, ministrul Justiției a declarat la începutul evenimentului: „Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituţional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate. Încep să cadă clanuri de interlopi. Se va continua până la capăt. În materie de justiţie, trebuie să ai răbdare, până când proceduri şi operaţiuni sunt duse până la capăt. E valabil în orice materie, în orice dosar, răbdare, până când procedurile ajung la final”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
În cadrul evenimentului, Cătălin Predoiu a declarat că se mizează pe buna relație dintre angajații ministerului, astfel că o colaborare între instituții se poate realiza astfel încât, în timp, să se ajungă la diminuarea infracționalității și a crimei organizate specifice clanurilor interlope.
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pare să fi decis clasare în cazul controversatului dosar „Sparanghelul”. În caz că nu vă mai amintiți, în plină stare de urgență, aproximativ 2000 de oameni s-au înghesuit pe aeroportul din Cluj pentru a pleca în străinătate pentru a practica munci agricole, mai exact cules de sparanghel, de unde și numele dosarului. La momentul respectiv aceștia au primit binecuvântarea autorităților, cu toate că ulterior s-a dovedit că regulile de distanțare socială nu au fost respectate.
Parchetul dispuse clarea
„La data de 09.04.2020 Biroul de Poliție Transporturi Aeriene Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 Cod penal, reținând în esență că, în cursul aceleiași zile, începând cu ora 07.00, în parcarea Aeroportului Internațional Avram iancu Cluj s-a creat o aglomerare de persoane provenind din toate zonele țării, inclusiv din cele cu focare de infecție COVID-19, persoane care doreau să plece la muncă în Germania cu mai multe curse charter.
Prin ordonanța din data de 13 iulie 2020, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a dispus clasarea cauzei referitoare la aglomerarea de persoane creată în incinta aeroportului la data de 09.04.2020, cu motivarea că faptele nu există – sau nu sunt prevăzute de legea penală.
În fapt, în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nici una din cele 1962 de persoane care la data de 09.04.2020 s-au aflat în incinta aeroportului și s-au îmbarcat în curse charter spre Germania, nu a fost spitalizată sau plasată în carantină definită de art. 352 alin. 9. Cod penal. În consecință nu se poate reține că aceste persoane ar fi încălcat măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor ifectocontagioase, astfel că este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 alin. 1 Cod Penal, deoarece fapta sesizată nu există, fiind aplicabile prev. art. 16 alin. 1 lit. a C. pr. Pen..
De asemenea, în urma materialului probabtor administrat s-a constatat că nerespectarea, la data de 09.04.2020 în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj, a măsurilor de distanțare fizică prevăzute de art. 3 alin 1 din Ordonanța Militară nr. 1/2020 și de art. 7 alin. 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, nu a avut ca urmare răspândirea infecției cu noul coronavirus și ca urmare este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilr, prev. de art. 352 alin. 2 Cod penal, respectiv prev. de art. 352 alin. 2, 4 Cod penal, faptele sesizate nefiind astfel prevăzute de legea penală.
Încălcarea măsurilor de distanțare fizică prevăzute de ordonanțele militare, puteau constitui contravenția prevăzută de art. 28 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, a cărui neconstituționalitate a fost însă constatată de Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 152/2020”, se arată în textul trimis celor de la știripesurse.ro.
Nici bine nu s-a auzit că ministrul Sănătății ar vrea să o schimbe din funcție pe șefa Direcției de Sănătate Publică București, că Marcel Ciolacu s-a simțit dator să încurajeze un eventual demers în acest sens. Liderul interimar al social democraților cere imperativ lui Nelu Tătaru să o dea afară pe directoarea interimară, în mare argumentele fiind aceleași care stau și la baza nemulțumirilor pe care le au colegii de partid ai Oanei Nicolescu la adresa acesteia. Pe surse, Nelu Tătaru decide astăzi dacă o menține în funcție pe șefa DSP, după ce aceasta a tărăgănat testarea imediată a persoanelor dintr-un cămin din Sectorul 1 și a angajaților DSP. De altfel, conducerea DSP București este una dintre cele mai problematice din țară și așa a fost de la începutul pandemiei. În martie, din această funcție a demisionat Cristina Pelin, iar în locul său a fost numită Laura Acatrinei. La rândul său, Acatrinei a fost schimbată din funcție, pentru ca în loc să fie numită Oana Nicolescu, șefă a Organizației Femeilor Liberale Sector 2 și fina de cununie a ministrului Educației, Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Probabil la toate aceste aspecte se referă și Marcel Ciolacu când vorbește despre „aberațiile” guvernării PNL.
„Toate aberațiile pe care le-au făcut în ultimele 9 luni, de când au venit la guvernare, se întorc acum împotriva lor! Când în locul unui specialist, numești o rubedenie, când în loc de echipamente pentru personalul medical, ești preocupat doar de șpaga care îți revine din ultima achiziție, când comunicările oficiale despre pandemie au la bază doar interesul electoral, acestea sunt rezultatele! Au scăpat total de sub control situația! De aceea și doboară în fiecare zi record după record la capitolul persoane infectate!
Ministrul Tătaru încearcă din răsputeri să bage sub preș prostia și inconștiența conducerii DSP București care au dus la dezastrul de la căminul de bătrâni din sectorul 1 și la infectarea angajaților DSP.
De ce? Pentru că PNL a plantat la șefia DSP București o rudă a unui ministru liberal în locul unui medic #epidemiolog.
Rezultatul? O persoană a murit. Alți 30 de bătrâni sunt în spital acum, după ce DSP a refuzat să testeze. Alți angajați DSP sunt suspecți că ar fi luat și ei virusul. Au făcut harcea-parcea toate procedurile, au refuzat să facă ancheta epidemiologică, iar urmările sunt deosebit de grave și pot avea impact asupra sănătății întregii Capitale!
Tătaru trebuie să o demită ACUM pe șefa DSP București și să ia măsuri URGENT la căminul de bătrâni pentru a nu avea și mai mulți morți! Trebuie să testeze toți bătrânii, dar și personalul ! Are toate pârghiile legale la dispoziție! Să tacă și să nu facă nimic ESTE O CRIMĂ!
Prostia ucide! Incompetența ucide! Și toți cei vinovați trebuie să plătească!”, avertizează Ciolacu.
Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Sălaj, a fost plasat sub control judiciar de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul...
Când este vorba de promisiuni, social democrații se țin de cuvânt.
Cel puțin în această perioadă, odată cu declanșarea crizei politice, miniștrii PSD nu au...
Diana Șoșoacă, lidera SOS România ajunsă eurodeputat, a fost sancționată pentru ieșirile sale necontrolate.
Astăzi, europarlamentarii au stabilit, la voturile pe comisii, care au avut...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
