Victor Ponta se arată îngrijorat de deciziile și comunicarea guvernului vizavi de începerea anului școlar, în condițiile în care nu se știe ceva sigur nici acum, înainte cu o săptămână înainte de data anunțată. Ponta îl critică pe actualul premier Ludovic Orban și îi impită faptul că nu este interesat de soarta elevilor, ci doar de scorul electoral și. Pe departe, Ponta scrie că ar vrea ca Orban să îi urmeze exemplul și să demisioneze din funcția de prim ministru.
„Guvernul Orban se ocupă doar de Alegeri/ de școli și sănătate nu îi interesează – și pasează mereu la alții deciziile! Am fost Prim Ministru 4 ani/ mi-am asumat toate deciziile grele/ mi-am asumat și răspunderea morală pentru un accident tragic (la Clubul “Colectiv” unde Guvernul nu avea nicio atribuție legală).
Sistemul public de educație (ca și Sistemul de Sănătate) – sarcina și responsabilitatea Guvernului!!! Punct!
Din acest motiv pot să afirm cu toată tăria și convingerea că este profund greșit (și imoral) ca Guvernul României să arunce toată responsabilitatea și pregătirile pentru începerea școlilor pe umerii primarilor și ai directorilor de școală!
Avem nevoie de un Guvern care să guverneze/ nu de un Guvern care se preocupă exclusiv de Alegeri și interese de Partid/ și care NU se ocupă de școală și sănătate!”, atrage atenția Ponta.
Aceeași situație o întâlnim și în modul inechitabil, discreționar, în care sunt administrate cele patru sate ale comunei: Brebu Mânăstirii, Brebu Megieșesc, Petriceaua și Podul Cheii. Ungureanu măsoară fidelitatea concetățenilor în funcție de voturile pe care le obține la fiecare secție de votare și locuitorii satelor în care nu este votat la un nivel care să-i satisfacă orgoliile nu beneficiază de investiții în satele lor.
Mentalitate de primar „vechil”: „nu vă fac că nu vă votați!”
Așa arată drumurile din satul Petriceaua. Sursa foto motoroute.ro
Primarul din Brebu este convins că tot ce există în localitate i se datorează. Este convins că are atât de multe realizări încât primăria a devenit „a lui” și că după ce nu va mai fi primar, chiar se va închide primăria:
„Când eu nu mai sunt, Primăria se închide!”.
De la această „autocrație” nu mai e decât un pas până la administrarea discreționară a localității.
Chiar dacă la venirea sa la conducerea Primăriei Brebu marile probleme ale comunei erau rezolvate, erau deja rețele de gaze naturale și de apă și canalizare, Ungureanu consideră că realizările sale, ceva asfaltări, un parc și-un ceas, sunt mult mai importante decât ce au făcut primarii de înaintea lui.
„A făcut un parc și vezi că unii oameni îl laudă pentru ceea ce a făcut. Dar cei care au fost primari înaintea lui au tras gaze în comună, au tras apă, au făcut lucruri mult mai importante, care nu se văd. El a venit și a găsit o comună care era deja cu gaze trase, cu apă și canalizare și acuma face lucrurile de fațadă. Dar asta nu-ți dă dreptul să spui că alți primari nu au făcut nimic și <<uite ce am făcut eu>>. A făcut un parc, a făcut un rondou cu flori, a pus un ceas și a mai asfaltat. Atât!”,
ne-a declarat un localnic sub protecția anonimatului.
Și nu s-ar putea spune că „parcul” și „ceasul” rămăseseră singurele lucrări edilitare de care aveau nevoie locuitorii din Brebu. În două din cele patru sate ale comunei este nevoie de repararea drumurilor, de asfaltări, dar primarul Ungureanu refuză să investească în cele două sate pentru că e convins că acei săteni nu îl vor vota și din această cauză nu merită condiții mai bune.
„În satul Petriceaua e dezastru. Drumurile sunt dezastroase, nu a investit absolut nimic, dar a și spus că nu face nimic acolo, din cauză că petricenii nu-l votează: <<nu vă fac pentru că voi nu mă votați!>>. La Podul Cheii, la fel, nu face nimic pentru că fostul primar este de acolo și e aceeași poveste, <<nu vă fac, că nu mă votați!>>”,
ne-a mai declarat localnicul cu care am discutat.
Ar fi foarte simplu pentru primarul din Brebu să asfalteze drumuri și la Petriceaua și Podul Cheii, dacă nu pentru atribuțiunile pe care le are în fișa postului, măcar făcându-și un calcul simplu, că ar putea lua și de acolo câteva sute de voturi pentru că a rezolvat problema drumurilor. Dar Ungureanu nu e omul jumătăților de măsură, el chiar îi urăște pe cei care nu îl laudă.
Minunatele aventuri ale primarului din Brebu. Bani tocați pe înfrățirea cu Las Vegas, „capitala jocurilor de noroc”
Multe lucruri au in comun Las Vegas-ul si Brebu
Primăria din Brebu are totuși activitate, cheltuie bani publici și întrebarea este pe ce duc acești bani? E greu să afli astfel de detalii într-o „enclavă” condusă de un astfel de primar, dar avem câteva indicii din două scandaluri iscate de modul în care primarul Adrian Ungureanu toacă banii publici pe lucruri inutile sau ridicole.
Una din inițiativele ridicole este încercarea lui Ungureanu de a înfrăți comuna Brebu cu Las Vegas, „capitala jocurilor de noroc”. Nu mai vorbim de absurdul situației, să vrei să înfrățești o mare metropolă din Statele Unite cu o comună din România, dar între cele două comunități sunt mari neconcordanțe identitare. Brebu e comuna mânăstirii construite de Constantin Brâncoveanu, unul din sfinții României, iar Las Vegas e capitala distracției fără limite. Un psiholog ar putea explica de ce a vrut Ungureanu să înfrățească „sfințenia” cu „desfrâul”.
Pe 8 februarie 2017, la Primăria Brebu a sosit o invitație din partea Asociației Societatea pentru Administrație Publică din Brașov pentru un schimb de experiență în Statele Unite, pe tema „Actul administrativ în Statele Unite ale Americii. Importanța parteneriatului cu actori publici și privați. Parteneriatul cu cetățenii”. În special „Parteneriatul cu cetățenii” era o temă foarte bună pentru instruirea edilului din Brebu . Erau programate vizite în patru metropole americane, Orlando, Miami, Florida și Las Vegas.
A doua zi, primarul Adrian Ungureanu a convocat Consiliul Local și a obținut aprobarea deplasării de 10 zile în Statele Unite a unei delegații formate din primar, un funcționar al primăriei și doi consilieri locali. Opt zile mai târziu primarul Ungureanu a obținut și alocarea a 45.000 de lei din bugetul primăriei.
„Mi-aş dori să-i duc pe tovarăşii mei să vadă şi Las Vegas-ul. Care este problema? Niciodată nu este bine numai să stai, să mănânci, să bei şi să cleveteşti. Este bine totuşi să ai şi această hrană spirituală. Excursia, înseamnă schimbul de experienţă”
, declara primarul din Brebu.
Pentru a atenua vociferările localnicilor față de modul în care sunt cheltuiți banii adunați din impozitele lor, Ungureanu a anunțat că vrea să înfrățească comuna Brebu cu Las Vegas. Deplasarea costa 7.950 de lei de persoană, dar mai fusese prevăzută suma de peste 13.000 de lei pentru cheltuieli de reprezentare în scopul înfrățirii Brebu – Las Vegas. Evident că a izbucnit un scandal de presă.
„Scandalul inițial a ieșit când s-a aflat de plecarea în Statele Unite, pentru că el voia să înfrățească Brebu cu Las Vegasul și cheltuielile erau fantastice. Sub nicio formă nu se justifica așa ceva. Domnul primar a fost întrebat: Ce înfrățești tu, aduci la Brebu păcănele din Las Vegas?”,
ne-a declarat un alt localnic.
Ungureanu a renuțat la călătoria la Miami și Las Vegas din cauza „populației cu gândire comunistă”
Scandalul de presă l-a determinat pe primarul Adrian Ungureanu să renunțe la ideea călătoriei sale la Miami, Florida și Las Vegas, dar a spus că tot el are dreptate, acuzând „populația cu gândire comunistă”.
„Este o vizită importantă, dar dacă sunt atâtea discuţii că mă duc să cheltuiesc bani, că mă duc să fac ba una, ba alta, atunci populaţia nu este de acord în totalitate, populaţia cu gândire comunistă. O parte din oameni nu sunt recunoscători pentru ceea ce ai făcut. Ei gândesc foarte aproape şi de ce să nu le spun, sunt gândiri comuniste, adică de ce să te duci, de ce să cheltuieşti banii poporului când tu poţi să stai aici. Nu mă duc la păcănele, în Las Vegas. Pe mine mă interesa contactul cu administraţia”
, explica primarul în presa locală.
Și acest pasaj pune în evidență mentalitatea despotică a primarului Ungureanu. El este nemulțumit că oamenii din Brebu „nu sunt recunoscători pentru ce a făcut pentru ei”. Adică vrea să spună că ce a făcut „pentru ei”, justifica un concediu extrem de costisitor în Statele Unite, plătit din banii locuitorilor din Brebu. Deci, în opinia sa și recunoștința se calculează în bani publici!
Ungureanu a amenințat că oricum banii care nu vor mai fi cheltuiți pe escapada în Statele Unite vor fi cheltuiți pentru sejururi la Băile Felix: „Dacă nu mai plec în SUA, trimit personalul Primăriei la Băile Felix, la perfecţionare”.
Cristian Tudor Popescu a invitat procurorii DNA să facă o „vizită” la Primăria Brebu
Modul în care primarul din Brebu toacă banii publici pe lucruri inutile a fost remarcat și de jurnalistul Cristian Tudor Popescu. La o lansare de carte care a avut loc la Brașov, primarul Ungureanu s-a dus glonț la jurnalistul care criticase în termeni duri pe „primarul care a vrut să ctitorească un schimb de experiență cu lasvegăsenii” și i-a spus că excursia n-a mai avut loc.
Dar pentru că nu a înțeles că fusese criticat de „CTP” din cauză că toacă banii publici pe lucruri inutile, Ungureanu a comis o gafă și mai mare oferindu-i jurnalistului albumul monografic despre comuna Brebu intitulat „Cine suntem? / Who We Are?”, tipărit din banii Primăriei Brebu în condiții grafice excepționale, pe hârtie de cea mai bună calitate. I-a mai oferit și un DVD cu un film de peste o oră despre realizările primarului din Brebu, la fel de costisitor, pentru că filmările aeriene fuseseră făcute din avion, nu cu drona.
„Bineînțeles că personajul care se degajă, starul acestui film este primarele, domnul Ungureanu Adrian, care apare din când în când și spune: <<Aș punea să vă spun mai mult, dar mă mărginesc la atât. Veți vedea! >>. Și dispare în peisaj”
a relatat la Digi24 Cristian Tudor Popescu.
DNA-ul încă nu a descins la Primăria Brebu. Dar niciodată nu este târziu
Efectul a fost opus celui scontat de Ungureanu, care spera să fie lăudat. Cristian Tudor Popescu le-a sugerat procurorilor DNA să descindă la Primăria Brebu pentru a constata cum e posibilă o astfel de cheltuire a banului public de primăria unei comune: „Eu nu știu dacă am timp să mă duc la Brebu. M-aș duce. E și o mănăstire foarte frumoasă pe acolo. Dar până ajung eu pe acolo, știți ce mă gândesc? Niște procurori de la DNA, de la Parchetul General, poate că sunt interesați de peisajul ăsta, de albumul acesta, care îmi aduce aminte de <<Eterna și fascinanta Românie>>, ăla de cinci milioane de dolari din banii poporului, făcut de Hrebenciuc pe vremea lui Iliescu”, a spus Cristian Tudor Popescu.
Nu au ajuns la Brebu, nici procurorii DNA, nici procurori de la Parchetul General și din moment ce realizarea filmului și tipărirea albumului „Cine suntem? / Who We Are?”, pregătite de Ungureanu pentru o viitoare ocazie de înfrățire cu Las Vegas, fuseseră aprobate de consilierii locali, nici inspectorii de la Curtea de Conturi nu au avut nimic de spus, pentru că nu sancționează lipsa de oportunitate, ci încălcarea legii.
Dar locuitorii din cele două sate eliminate din lista de investiții a primarului, Petriceaua și Podul Cheii, își pot imagina cum ar fi arătat drumurile din localitățile lor dacă nu s-ar fi tipărit albumul „Who We Are?”.
Sectorul 5 al Capitalei este un loc din România, Europa – cel puțin cu numele. Dacă te încumeți să îl vizitezi, vei observa contraste greu de „digerat”. Pe de-o parte vorbim despre sectorul care găzduiește Palatul Cotroceni, reședința prezidențială, pe de altă parte, la câteva zeci de metri mai încolo poți vedea gunoaie, delăsare și un peisaj desprins parcă din imaginile clasice ale Cernobîlului post tragedie. Culmea este că în Sectorul 5 n-a explodat niciun reactor, astfel că aspectul acestuia nu se justifică decât prin nepăsarea unui primar care nu este, câtuși de puțin, interesat de bunăstarea oamenilor care l-au votat. Un loc nesigur atât pentru copii, cât și pentru adulți. Un loc care, cu siguranță, merită mai mult de autorități.
„Sunt Cristian Popescu Piedone. Mă cunoașteți. Voi face curat, vă voi scăpa de mizerie. Gata cu minciuna, că-n realitate, curat-murdar! Asta ați primit de la Primăria Sectorului 5, dispreț și nesiguranță pentru copiii dumneavoastră. Ce ați votat, asta ați primit de la Primăria Sectorului 5. Bătaie de joc! Voi conduce acest sector din stradă. Respect, siguranță, transparență, adevăr. Voi lupta pentru tine cu demnitate, onoare și curaj. Cinci dintr-o lovitură!”, este mesajul lui Cristian Popescu Piedone pentru electoratul Sectorului 5.
Cristian Popescu Piedone candidează la Primăria Sectorului 5, din partea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal). Acesta a mai ocupat funcția de primar în Sectorul 4 al Capitalei, în perioada 2008-2015.
Petre Daea, fost ministru al Agriculturii în vremurile PSD, mereu în mijlocul fermierilor, țăranilor și cine știe pe unde, nu se poate debarasa de vechile obiceiuri. Cum vede un lan cu vreo cultură, Daea nu se poate abține să nu intre plin de entuziasm pentru a fi mângâiat de plante și, poate, printr-un noroc, să dea peste oameni cu care să discute nimicuri și să îi ajute cu nimic, practic. Așa a fost și în weekend, când fostul ministru era în plimbare prin județul Mureș și a zărit un lan de grâu, pe care nu s-a putut abține să nu îl verifice la spic. A coborât, a aflat și apoi a povestit pe Facebook ce se întâmpla.
„Fermier în alertă!
Din totdeauna lucrătorii pământului s-au confruntat cu mari greutăți. Unele văzute și măsurate, altele nu.
Pentru toate au căutat soluții, găsindu-le ori ba, dar nu s-au dat bătuți și au mers înainte lucrând pământurile și asigurând hrana tuturor.
Vremurile grele și capriciile naturii nu i-au oprit, ci dimpotrivă i-au îmbărbătat. Mergând pe ogoarele țării, am oprit în comuna Lunca, județul Mureș. Grâul nerecoltat mi-a atras atenția. Curios, din interes agronomic, am zăbovit pentru a înțelege ce se întâmpla. Trecând canalul de la marginea șoselei, am intrat în lanul de grâu, văzând și căutând răspunsul întrebării de ce nu a fost recoltat, cu toate că ajunsese la maturitate, iar timpul permitea secerișul.
Verificând lanul, am zărit lângă cultura de floarea soarelui, vecină cu lanul de grâu, chipul unui om istovit de muncă, ce arunca în sus petardele disperării.
Am pornit în acea direcție. La scurt timp am fost reperat, întrebându-se cu glas tare dacă vede bine.
Confirmând că imaginea este corectă, am pornit unul spre altul, eu urcând, el coborând panta terenului. Salutându-ne bărbătește, protejându-ne cu grijă, am intrat în dialog rapid cu iscusitul fermier Silviu Coman, care păzea cultura de floarea soarelui de atacul nemilos al porumbeilor sălbatici.
O cultură ca la carte, cu densitate, curată și uniformă, dar care nu a ajuns la maturitate pentru a putea fi recoltată. Roadele muncii iscusitului fermier constituiau atracția pasărilor care, precum avioanele fără pilot, aterizau pe capitolele de floarea soarelui, luându-i din mână o parte din rodul muncii lui.
Disperat, apela prin telefon la ajutorul familiei pentru a ține în aer norul de păsări.
Bucuria întâlnirii a fost reciprocă, iar umbra de regret împărtășită am destăinuit-o preț de câteva minute, aflând în dialogul purtat, că lanul de grâu nerecoltat aparține altui fermier, și este în picioare și acum, așteptând încolțirea în spic pentru a fi valorificat prin distilare.
Iată că disperarea vine din orice și de oriunde.
Natura dă, dar și ia.
Eu am putut doar să-i dau salutul de respect pentru ceea ce face el și fermierii români.
Disperările sunt multiple, trebuie să le înțelegem și să nu uităm să fim tot timpul alături de acești făuritori de hrană ai țării.
Alerta lor este și a noastră”, atrage atenția Daea, fără soluții sau concluzii concrete.
Accidentul rutier în care a fost implicat ministrul Transporturilor și explicațiile ulterioare ale acestuia au stârnit pe bună dreptate indignarea multor români, însă totodată a dus la crearea unor glume. În weekend, pe pagina de Facebook a Sindicatului Europol a apărut un mesaj de avertizare destinat participanților la trafic, pe modelul RO-ALERT. Pe pagina menționată a fost publicată și o scurtă explicație: „Cică ministrul Bode va ieși din nou pe drumurile publice. Tragem nădejdea că nu va avea din nou parte de un SPP-ist care îl va „abuza” conducând cu viteză, girofar și sirenă”.
În ceea ce-o privește pe Clotilde Armand, candidata USR la Primăria Sectorului 1, situația este destul de tulbure. Cu toate că aceasta a pozat, încă de la început, în „imaculata”, anchetele ulterioare au dovedit că realitatea nu este deloc cea pe care o pretinde aceasta. Astfel, de ce vrea Clotilde Armand să dea un post de europarlamentar, foarte bine plătit, pe un post de primar de sector al cărui salariu nu se ridică la nivelul celui mai devreme menționat? Din dragoste pentru cetățenii Sectorului 1? La o primă vedere, orice om de rând ar putea fi tentat să creadă în intenția dezinteresată a acesteia de a candida la Primăria Sectorului 1. Privind îndeaproape, însă constatăm că există posibilitatea ca omul de rând să nu știe, în realitate, cine este cu adevărat Clotilde Armand.
CV de candidat la Primăria Sectorului 1
Pentru a înțelege mai bine cine este unul dintre cei mai importanți candidați la Primăria Sectorului 1, trebuie mai întâi să înțelegem cine este aceasta, ca om, atât din punct de vedere social, cât și „carieristic”.
Astfel, Clotilde Armand s-a născut în anul 1973, în Pointe a Pitre (Franța), din părinți profesori. După finalizarea studiilor postuniversitare la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Cambridge, Massachusetts (SUA), l-a întâlnit, de altfel, și pe actualul său soț român, Sergiu Moroianu, cercetător la a Institutul de Matematică „Simion Stoilow”. Firește, soțul român este principalul motiv pentru care Clotilde Armand a ajuns, în timp, să-și îndrepte atenția către România.
După o serie de locuri de muncă în străinătate, printre care în Statele Unite ale Americii și Franța, Armand „l-a prins pe Dumnezeul român de picior”, devenind manager a unor reprezentanțe de companii franceze, în România.
1991-2001 – manager al departamentului de consultanță al companiei multinaționale KPMG, în țara noastră.
2002-2004, a manager de proiect la compania franceză Alten (Toulouse, Hamburg).
2010-2013, director de inovație la compania franceză de stat GDF Suez Energie France, care ulterior și-a schimbat numele în Engie.
Începuturile Egis
Din 2013 până în 2017, Clotilde Armand a ocupat fotoliul de director general la Egis Group România și Bulgaria, iar între 2017 și 2019 a fost manager de dezvoltare pe Europa, la Egis Rail și Egis International.
Compania Egis este cunoscută în țara noastră pentru „valorosul” contract cu statul, obținut fără licitație, din care Egis a câștigat bani buni, căpușând Statul Român. Mai pe larg, compania Egis ar fi trebuit să supravegheze evoluția autostrăzii Transilvania, în timp ce Bechtel ar fi trebuit să execute lucrările. Cu toate că Bechtel nu și-a respectat contractul, Egis a continuat să primească bani chiar și în lipsa activității.
De ce vrea să fie Armand primar, totuși?
Revin asupra întrebării de la începutul articolului: de ce vrea Clotilde Armand să dea un post de europarlamentar, cu salariu mare și fără griji prea mari, pe unul mai prost plătit și mult mai solicitant, ca cel de primar al Sectorului 1? Mai ales, luând în calcul că nici prima oară când a candidat, povestea nu s-a sfârșit prea bine pentru aceasta? Foști membri USR, deveniți ulterior incomozi și dați afară „din ordinul” acesteia, povestesc că interesele ar fi legate de susținerea companiilor cu capital francez, din țara noastră.
Curtea de Apel București a dispus definitiv demolarea unui bloc de locuințe construit în Sectorul 5 al Capitalei, la adresa Intrarea Giurgiului nr. 8A, Sector 4, București (fosta Șoseaua Giurgiului nr. 164, Sector 5). Cum, inițial, blocul a fost construit pe spațiul verde, instanța a decis ca societatea comercială Codrea Company Imob SRL, cea responsabilă pentru construcție, să demoleze blocul, iar terenul să fie readus la starea inițială de spațiu verde.
Decizia dispusă de Curtea de Apel București
„Obligă pârâtul SC Codrea Company Imob SRL să aducă terenul situat în Șos. Giurgiului nr. 164, sector 4, București, pentru care a fost emisă autorizația de construire nr. 20-G/11.02.2016, la starea anterioară demarării lucrărilor de construcție. (…) Obligă pe fiecare dintre pârâții Codrea Company Imob SRL, Primăria Sectorului 5 București și Primarul Sectorului 5 București la plata către reclamanta Asociația de Proprietari a Blocului 5 a sumei de câte 999 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din suma totală de 2.997 lei reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat aferente primului ciclu procesual. Lămurește dispozitivul sentinței civile nr. 2.984/19.04.2019 în sensul că adresa imobilului-teren cu privire la care s-a dispus aducerea la starea anterioară demarării lucrărilor de construcție este Intrarea Giurgiului nr. 8A, sector 4, București (fosta Șos. Giurgiului nr. 164, Sector 5), teren care, în cuprinsul Autorizației de construire nr. 20-G din 11.02.2016, figurează cu adresa str. Intrarea Giurgiului nr. 8A, sector 5, București”, se arăta în decizia tribunalului.
Retrocedare cu schepsis
În 2001, aproximativ un hectar de spațiu verde aflat pe Șoseaua Giurgiului nr. 164 a fost retrocedat, proprietarul luând decizia de a vinde pe loturi această suprafață unor investitori care, ulterior, au început construcția unor imobile pe respectivul spațiu verde. Supărați, locuitorii blocurilor mai vechi din zonă au acționat în instanță, reclamând ca inadmisibil faptul că au fost privați de spațiul verde și, mai mult decât atât, noile construcții răsăriseră mult prea aproape de blocurile acestora.
Cetățenii au reclamat în repetate rânduri faptul că Primăria Sectorului 5 ar fi dat în mod ilegal autorizație de construcție pentru o serie de imobile, cu toate că repectivul teren ar fi, în realitate, parte din Sectorul 4 al Capitalei, judecând după ultimele intabulări.
În prag de alegeri locale, partidele își fac socotelile. Se numără primarii, se numără consilierii locali și acolo unde situația iese pe minus, se peticește cu chit roșu, social democrat. O situație din ce în ce mai des întâlnită în politica românească. În lipsa unei legi clare care să interzică traseismul politic, mii de pesediști sar în barca liberală. Unii din interes, alții aduși de nas cu zăhărelul. Toate ca toate, dar la sfârșitul zilei este nevoie ca partidului să-i iasă scorurile, dincolo de nevoile populației, dincolo de zecile de luni petrecute în stradă, în care s-a scandat anti-PSD. Proteste care, la momentul respectiv, erau revendicate politic ba de unii, ba de alții. Să ne amintim de scena geaca roșie din Piața Victoriei, geacă pe roșu-neon pe care Iohannis o purta, la vremea respectivă, cu mândrie și empatie față de poporul „său”. De ne-am fi dat atunci seama ce avea să însemne, de fapt, geaca roșie…
Dacă primul „aproape” traiseist al țării, susținut cu surle și trâmbițe de PNL a fost Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, fost PSD, cu o pauză scurtă de independență, iată că de-atunci situația s-a mai înroșit, și nu un pic. 6260 de politicieni aparținând inițial altor formațiuni politice, cu emfază pe PSD (aproximativ 2.200), s-au mutat de curând la PNL.
Pentru lista completă a politicienilor trecuți în barca galbenă a liberalilor, vă invit să dați click aici.
Ce spunea Iohannis, cel cu ochii închiși și mâinile legate, despre traseism
“Sunt împotriva acestui traseism politic, ba mai mult am avut diferite întâlniri și cu foști colegi/ colege din PNL și le-am spus și lor acest lucru. Cazuri punctuale au apărut și trebuie să spun încă o dată: eu sunt împotriva traseismului politic și sper să prind vremea în politica românească când acest traseism nu se mai practică”, spunea acum câteva zile președintele Klaus Iohannis.
De unde tragem concluzia firească: la teorie e bun tot românul. Mai greu cu practica. În mod cert, școala e de vină.
Imediat după învestirea guvernului PSD-ALDE, în România a fost marcat începutul protestelor din Piața Victoriei, cele care, încet-încet s-au întins în toată țara. Mai exact, ceea ce i-a motivat pe protestatari să se răscoale a fost publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu, cele susținute și parafate de ministrul Justiției din acea perioadă, Florin Iordache. În data de 5 februarie, protestele atingeau apogeul absolut, peste 600.000 de protestatari scandând lozinci anti PSD în toată țara.
Clotilde Armand, filată de Poliția Locală S1?
Acapararea protestelor
Cu siguranță, în acele momente, protestele anti PSD au fost preluate de lideri ai opoziției care, profitând de nemulțumirile oamenilor, au ales să se autoportretizeze ca eroi ai națiunii, salvatori ai poporului. Unul dintre aceștia este chiar liderul USR Sector 1, Clotilde Armand care s-a aflat printre protestatarii acelei perioade, bifând o campanie electorală înainte de vreme. Ba mai mult decât atât, Armand a acuzat filaje, urmăriri și fotografii, în data de 22 februarie 2017, într-una dintre escapadele sale, cea soldată cu o baie de mulțime.
Fostul consilier la Sectorul 1 în primăria condusă de Dan Tudorache a ținut să sublinieze faptul că, în realitate, toate abuzurile contra acesteia ar fi fost un rezultat al luptei politice de sector, cu toate că aceasta pierdea alegerile locale în anul precedent, astfel că motivația lui Dan Tudorache de a o fila ar fi fost una nejustificată.
Potrivit reprezentanților Poliției Locale a Sectorului 1 al Capitalei, organele de poliție au în indatorirea lor păstrarea ordinii publice atunci când discutăm despre un eveniment de anvergură, asemenea unui protest. Tot potrivit Poliției de sector, în acea perioadă nu s-au cules date și nici nu s-au întocmit note informative, aceste activități nefăcând parte din îndatoririle localei.
Președintele PSD Marcel Ciolacu este de părere că liberalii merg în derivă, atunci când vine vorba despre guvernare. În mod deosebit, criticile lui Ciolacu se îndreaptă înspre ministrul de Finanțe Florin Cîțu care, în opinia liderului social democraților „îngroapă sistematic România prin împrumuturi aberante ne spune că în 2021 urmează consolidarea fiscală”.
Ciolacu: „Înteleg că e mare fericire la Guvern fiindcă o mare bancă străină ar fi recomandat „Buy Romania”
„E clar, avem revenire economică: numai că e în dublu V, de la Werner Iohannis! Euro a doborât azi un nou record istoric, un gest simbolic pentru guvernarea liberală în care se întâmplă numai lucruri fantastice. Sunt convins că românii care plătesc facturi sau rate lunare la credite apreciază acest nou succes al filozofiei fiscale promovată doar prin istericale.
Dar asta nu este, din păcate, singura veste proastă pentru români. Ministrul care îngroapă sistematic România prin împrumuturi aberante ne spune că în 2021 urmează consolidarea fiscală. Ca să traducem pe șleau, asta inseamnă că, de la anul, liberalii încep majorările de taxe si impozite!
Deci, Guvernul Orban ne anunță ca austeritatea începută în acest an prin sutele de mii de locuri de muncă pierdute pentru economie se va accentua la anul prin creșterea taxelor, care va lovi în toți românii.
Ps: Înteleg că e mare fericire la Guvern fiindcă o mare bancă străină ar fi recomandat „Buy Romania”: sper că asta nu înseamnă un ok de la Guvernul PNL că pot cumpăra pe nimic companiile din energie si sectorul bancar, adica Hidroelecrica, Romgaz, CEC sau Tarom…”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Lucian Bode vine cu o scurtă explicație în cazul accidentului rutier în care a fost implicat la începutul acestei săptămâni. Ministrul Transportului mai mult se spală pe mâini și subliniază că el dormea, iar deciziile în trafic au fost luate de ofițerul Serviciului de Pază și Protecție care conducea.
„Niciodată nu am fost preocupat cum conduce angajatul SPP în zecile mii de km parcurși dintr-un moment foarte simplu – până duminică au condus impecabil. În momentele premergătoare regretabilului incident de duminică mă odihneam. Călătoream deja de 4-4,5 ore. Regret nespus acest incident”, a fost reacția ministrului Bode.
Dosarul accidentului a fost preluat deja de procurorii militari, bănuindu-se că șoferul ministrului Lucian Bode a încălcat mai multe reguli de circulație. De altfel, a și apărut o filmare cu mașina în care se afla Bode, din care se poate observa că șoferul goneşte cu viteză în localitate pe contrasens și face depăşiri. Inevitabilul s-a și produs, iar mașina demnitarului a intrat într-un alt autovehicul. În urma accidentului, atât șoferul ministrului cât şi un pasager din maşina de care s-a izbit au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Costel Alexe, ministrul Mediului le dă ieșenilor o lovitură „eco” pe ultima sută de metri. Cel ce ar trebui să protejeze mediul și, mai mult decât atât, cel care își dorește un mandat la șefia Consiliului Județean Iași, a aprobat tăierea a peste 750.000 metri cubi de lemn în Pădurea Bârnova, de lângă Iași.
Pădure masacrată cu acordul lui Alexe
Pădurea Bârnova de lângă municipiul Iași este un important habitat pentru buhă, cea mai mare bufniță din Europa. De altfel, nu numai buha ar avea de suferit în urma deciziei ministrului Alexe, o serie de alte 115 speciii de păsări sunt amenințate, toate acestea putând fi, de asemenea, găsite în pădurea ce urmează a fi tăiată și încărcată în mii de camioane. Printre speciile rare (încă) găsim: uliul porumbar, acvila de munte, acvila țipătoare mică, pescărușul albastru, bufnița, șorecarul mare, șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, șerparul, eretele de stuf, eretele vânăt, eretele cenușiu, eretele alb, cristeiul de câmp, caprimulgul, dumbrăveanca, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, ciocănitoarea verzuie, ciocănitoarea de grădină, presura de grădină, șoimul de iarnă, șoimul călător, șoimul rândunelelor, vânturelul de seară, vânturelul roșu, muscarul-mic, muscarul-gulerat, acvila pitică, sfrânciocul roșiatic, ciocârlia de pădure, sfrânciocul cu frunte neagră, gaia neagră, gaia roșie și, de asemenea, prigoare.
Întrebat despre motivul pentru care alege să măcelărească o pădure mai mare ca suprafața Iașiului, Alexe dă un răspuns halucinant, declarând că în felul acesta se va asigura reîntinerirea pădurii, aceasta fiind, în acest moment, populată de stejari seculari. De altfel, stejarul, odată prelucrat, își dublează valoarea, miza fiind, așa cum vă puteți închipui, una imensă.
„Am analizat în mod special zona nord-centrală, care cuprinde aproximativ 688 ha de păduri seculare. Vârsta medie dată de planul de management este între 105 și 160 de ani. Am constatat că 431 ha au fost deja exploatate și aproape toți arborii seculari au fost îndepărtați. Arborii seculari care încă mai sunt pe picior, vor fi și ei recoltați, în tăieri progresive de racordare. Alte 257 ha sunt planificate să fie exploatate, din nou, prin exploatări progresive în următorii ani. Conform amenajamentului, niciun hectar nu va rămâne intact în zona analizată (688 ha). Acesta este un exemplu șocant de distrugere sistematică a pădurilor seculare și, din păcate, este un exemplu care se repetă peste tot în aceste arii protejate, cu excepția celor aproximativ 100 ha incluse în rezervații naturale.” se arată în raportul dat publicității de asociația Agent Green, cea care a semnalat într-o primă instanță intenția de masacrare a Pădurii Bârnova.
Pădurea Bârnovaeste o zonă protejată – arie de protecție specială avifaunistică.
Sindicatul Mureșul din Apele Române (SMAR) a făcut astăzi o solicitare referitoare la procedura de selecție a directorului general din Administrația Națională „Apele Române”.
După...
Se închid porțile Catedralei Naționale.
Astăzi este ultima zi în care credincioșii mai pot vizita edificiul, începând de vineri Catedrala urmând să fie închisă, din...
După o tentativă abandonată de a strânge oamenii la proteste în acest început de an, George Simion a revenit și a decis.
Liderul AUR a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
