Adrian Năstase nu a ratat ocazia de a comenta rezultatele alegerilor parlamentare care s-au desfășurat duminică, în accepțiunea sa principalul vinovat pentru scorul obținut de PNL fiind nimeni altul decât președintele Klaus Iohannis. Năstase face o analiză marcă proprie pe blogul său și pleacă de la un exemplu: ce s-a întâmplat acum peste 20 de ani, în Franța. „In 1997, Presedintele Frantei, Jacque Chirac a dorit să intărească majoritatea de dreapta si a dizolvat parlamentul, organizand alegeri anticipate, cu un an inaintea celor ce trebuiau să se desfăsoare la termen. Rezultatul a fost dezastruos pentru RPR si UDF, care au pierdut jumătate din locurile in Parlament”, face Năstase introducerea de rigoare.
Așa o fi, însă în acea perioadă se întâmplau lucruri notabile și în România. În același an, lua sfârșit mandatul lui Adrian Năstase ca președinte executiv al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR, fostul FDSN), în condițiile în care cu un an înainte, în 1996, PDSR pierdea alegerile, iar Năstase devenea liderul gupului parlamentar de opoziție, vice-președinte al Parlamentului, membru al Biroului Permanent și membru al delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Istoria României nu este cea dată ca exemplu în cazul de față, probabil din lipsă de timp, în condițiile în care Năstase își popusese doar „câteva observații rapide despre alegeri”.
Și, pentru început, Năstase are grijă să sublinieze că „se confirmă ceea ce am spus în mai multe rânduri: aceste alegeri nu trebuiau să se desfășoare acum, ci trebuiau organizate în primăvara viitoare, pentru a permite un nivel ridicat al prezenței si un grad mai ridicat de legitimitate)”. Pas cu pas, fostul premier și candidat la președinția țării ia la puricat ce crede el că a stat la baza absenteismului și a procentajelor obținute de fiecare formațiune politică.
„Primul aspect este cel al prezenței, de fapt al absenteismului. Este cel mai redus nivel al prezenței la un scrutin parlamentar de după 1989. Cea mai facilă explicație este cea a fricii de infectare, însă dacă ne gândim că magazinele sunt pline, atunci cred că nu doar frica de COVID 19 explică absenteismul, ci sunt alte cauze;
A fost o veritabilă moțiune de cenzură populară împotriva lui Klaus Iohannis, care a început să lucreze și sâmbăta doar pentru a avea și parlamentul său! Dacă în urmă cu un an Iohannis obținea 6,5 milioane voturi, acum PNL are in jur de 1,2 milioane de voturi. Practic, 4 din 5 votanți ai lui Iohannis de anul trecut nu-l mai susțin acum;
În diaspora, în urmă cu un an, au fost 944.077 votanți, acum sunt sub 300.000. Ceea cea arată că Iohannis este într-o criză de legitimitate populară;
De ce a pierdut Iohannis alegerile? Populația a observat că Iohannis si PNL doresc organizarea cu orice preț a alegerilor, în pofida creșterii numărului de infectări și a măririi rapide a numărului de morți; prin absenteism alegatorii au dorit să transmită un mesaj că nu sunt de acord cu apariția unui nou Ceaușescu;
PNL a sfidat populația, prin refuzul de a face teste și mai ales, prin speranța că dacă transferă bani către presă vor controla și mințile oamenilor; a fost o avalanșă de evenimente în ultima săptămână de campanie, iar alegătorii au simțit că se încearcă să fie păcăliți, iar absenteismul a fost principala formă de „participare” politică”, explică Adrian Năstase care este opinia sa.
Cât despre procentele obținute de partidele care vor continua drumul succesului în Parlament, Năstase susține că doar social democrații au reușit să își păstreze votanții fideli și că „se reface”:
„PNL – a arătat că nu este o forță a progresului și a dezvoltării, ci a clientelismului obraznic. După un an de guvernare, a devenit evident că nu are resursele politice necesare pentru a trece România prin criză, iar bilanțul macroeconomic este unul cu adevărat dezastruos;
PSD – și-a menținut nucleul electoral, iar rezultatul, fără a fi unul excepțional, arată că partidul se reface treptat după epoca Dragnea. Trebuie remarcat totusi ca numarul celor care au iesit sa voteze PSD – aproximativ 1,5 milioane este cu mult sub numarul celor care, spre exemplu, in 2004, au votat pentru partid – 4,3 milioane! Mai trebuie spus ca partidul, constient de faptul ca nu poate depasi nivelul de 35-40% din voturi, nu a stiut sa-psi construiasca aliati pentru parlament. Sigur, a fost si vina lui Ponta in exacerbarea tensiunilor cu PSD, in ideea de a lua voturi de aici. In final, 4-5 procente s-au pierdut in felul asta prin neintrarea in parlament a Pro-Romania. La fel, o anumita inabilitate a dus la disparitia anterioara a ALDE. Iohannis a reusit insa o performantă extraordinară la aceste alegeri „istorice”- in loc sa scoata PSD din viata politica romaneasca (cum anuntase), a reusit sa-l aduca pe primul loc. Liderii partidului ar trebui sa-i acorde o decoratie!
USR-Plus – scorul obtinut arată că formatiunea a devenit un „partid vechi”. Nu au mai reusit să catalizeze un „val al sperantei”. Au fost „păcăliti” de PNL si si de Iohannis care le-au fluturat pe sub nas intrarea la guvernare inainte de a sti câte mandate vor primi de la votanti. In acest fel au preluat din imaginea negativă a PNL si au incetat sa mai fie „partidul anti-sistem”.
Scorul AUR: există la fiecare scrutin electoral un vot de protest impotriva sistemului politic, votul anti-sistem iar in conditiile in care PSD a abandonat mesajul national foarte direct afirmat, acest lucru a permis aparitia unei noi formatiuni politice, care a speculat situatia. Vom vedea dacă acest partid despre care nu stim mare lucru (membri, organizare, ideologie, finantare) va rezista in parlament (vezi istoria PUNR, PNG, PPDD, etc) sau se va dizolva, bucata cu bucata, in partidele existente”.
