Primăria Sectorului 5 anunță lansarea proiectului online „Poezie și Poveste în Sectorul 5”, dedicat atât Zilei Culturii Naționale, cât și zilei lui Mihai Eminescu, și se va desfășura în colaborare cu Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”.
Proiectul constă în prezentarea unui material video ce îi va avea drept protagoniști pe actorii Mircea Diaconu și Claudiu Bleonț, însă și pe edilul Sectorului 5 Cristian Popescu Piedone, printre alții. Aceștia vor recita, în cadrul proiectului online dedicat Zilei Culturii Naționale, poezii, cu scopul încurajării locuitorilor Sectorului 5 al Capitalei să-și îndrepte atenția către lectură și, îndeosebi, către poezie.
De asemenea, se urmărește evidențierea clădirilor de patrimoniu din Sectorul 5 (muzee, case memoriale, instituții de cultură și de învățământ, parcuri sau așezăminte religioase). „Opera Națională București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, Mănăstirea Antim, Academia Militară, Palatul Bragadiru, Muzeul Memorial Liviu Rebreanu – Fanny Rebreanu, Casa Memorială Ion Minulescu și Claudia Millian) – spații care compun una dintre cele mai vechi și mai valoroase infrastructuri culturale din capitală.”, se menționează în comunicatul trimis de Primăria Sectorului 5.
Materialul video urmează să fie difuzat începând de astăzi, 15 ianuarie, până în data de 25 ianuarie a.c., atât pe canalele media ale Primăriei Sectorului, cât pe cele ale Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache”.
„Poezie și Poveste în Sectorul 5”, un proiect dedicat Zilei Culturii Naționale
Azi se împlinesc 171 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, iar internetul abundă de elogii și citate din poetul nepereche. Se întrec toți să își aducă aminte de viața și opera lui Eminescu, însă unul dintre omagiile la adresa acestuia iese din tipar. Deputatul USR Iulian Bulai, aflat la al doilea mandat, pare că l-ar fi invocat pe Eminescu la o ședință de spiritism, pentru că în cele câteva rânduri dedicate poetului nu scrie nimic despre ce a fost și ce a făcut acesta, ci despre ceea ce ar fi făcut „dacă ar fi trăit”.
Și nu, rândurile lui Bulai nu au nicio legătură cu viața de poet sau de jurnalist, ci cu vederile politice îmbrățișate de Eminescu, adaptate prezentului din anul 2021. Logic, în imaginația lui Bulai, tot ceea ce ar fi făcut Eminescu ține de susținerea propunerilor USR.
„Dacă Eminescu ar fi trăit astăzi:
ar fi semnat pentru “Fără penali în funcții publice”.
ar fi eliminat pensiile speciale.
ar fi desființat inspectoratele școlare, pe care le știa bine.
ar fi vrut să construim mai repede autostrada A8, pentru a ajunge mai repede de la Iași la Viena.
ar fi reformat radical TVR, SRR și CNA. La mulți ani, Mihai! Mulțumim pentru moștenirea primită de la tine!”, scrie Bulai pe Facebook.
Zeci de salariați ai companiei italiene Comdata din Galați au ajuns la concluzia că singura soluție este greva spontană. Protestul a avut loc în fața sediului firmei, salariații fiind nemulțumiți de lipsa măririi salariale promisă de companie în contextul telemuncii din perioada pandemiei.
Dacă până acum spațiul din fața firmei era unicul spațiu de recreere al angajaților, Bulevardul George Coșbuc a devenit locul unde tinerii își strigă nemulțumirile: salarii proaste, contracte aproape legale și șantaj din partea angajatorului.
Spunem că spațiul de recreere este, efectiv, un trotuar, pentru că în interiorul firmei nu există o sală de mese decentă, o cafea gratuită, iar săpunul de la toalete este, de cele mai multe ori, inexistent.
Dependența de un salariu mizer
Spunem tineri, pentru că o corporație care se respectă va apela la eternii termeni: suntem o echipă tânără, dinamică și căutăm viitori colegi cu care să rezonăm.
Și rezonează până când salariatul ajunge ca reversul lui Făt-Frumos: îmbătrânești 5 ani într-o singură lună.
Spunem tineri și pentru că profilul unui angajat din corporație implică vârste între 20 și 45 de ani, adică fix perioada când îți întemeiezi o familie, ai un copil, ai măcar o rată și ești dependent de un salariu mizer pe care compania ți-l promite la angajare, alături de ”posibilitatea de promovare”.
Strategia pumnului în gură
Ce promite Comdata în momentul în care realizezi că în Galați nu există decât farmacii și studiouri de videochat: pregătire, instruire și oportunitați de a crește, recunoscând valoarea fiecărui angajat și încurajând libera exprimare.
Ce se întâmpă când alegi să protestezi din cauza salariilor mizere: conducerea companiei uită de ”libera exprimare” de mai sus și consideră că greva poate duce inclusiv la închiderea punctului de lucru și pierderea celor 500 de locuri de muncă.
Poți avea prea multe studii și experiență zero în vânzarea la telefon și nu, nu va constitui o problemă. Comdata te angajează pe 1.500 de lei, chit că ai 3 facultăți sau abia ai obținut o diplomă de bac cu note de trecere.
După 3-4 ani în firmă, vei merge la bancomat pentru același salariu mizer. În cel mai fericit caz, vei primi un ”spor” sau o promovare sub forma colosalei sume de 100 de lei. Ce variante ai în Galați? Eternele studiouri de videochat, capul plecat și rosul coatelor pe birourile din cadrul Comdata. Sau regretul că nu ai rămas în Italia. Doar că regretele nu țin de foame.
Confuzie: Telemunca nu înseamnă muncă la domiciliu
Oricâte ar susține conducerea Comdata, telemunca nu este sinonimă cu munca la domiciliu.
Prin contractul semnat pe perioada de pandemie, Comdata Galați nu decontează nici măcar un leu din cheltuieli, pentru că în actul adițional pe care l-au semnat nu s-a trecut ”telemuncă”, ci ”muncă de la domiciliu”.
Ce spun angajații:
”Stăm opt ore pe zi cu căștile pe urechi și vorbim numai în italiană cu clienții, timp în care efectuăm plăți, reconectăm clienți etc. Pe fișa noastră scrie ”operator introducere și validare date”, nimic aferent muncii de call-center. După izbucnirea pandemiei, am fost trimiși acasă, să lucrăm de la domiciliu, moment din care toate cheltuielile sunt suportate din buzunarul nostru. Deoarece în actul adițional pe care l-am semnat este scris «muncă de la domiciliu» și nu «telemuncă», ni s-a spus că nu putem beneficia de Legea 296, care prevede că angajatorul poate acoperi, cu o sumă lunară de până la 400 de lei, facturile la utilități ale angajaților care lucrează în regim de telemuncă”.
Ești doar o piesă de schimb într-o corporație. Atât.
Din cauză de pandemie, Comdata te trimite acasă. Vei lucra pentru banii lor, dar vei lucra pe banii tăi. Vei încheia un contract nou, pentru o viteză mai bună la internet. Vei plăti mai mult la electricitate. Vei consuma gaz și răbdare și, când vei ajunge să ridici problema banului personal cheltuit pentru binele corporației, firma te va amenința și îți va aminti că nu ești de neînlocuit. Nu ești indispensabil și se vor găsi alți 500 de noi angajați care să le ia locul, casca și monitorul foștilor 500.
”Noi avem salarii de 1.500-1.600 de lei net, iar unii colegi au fost nevoiți chiar să încheie noi abonamente de internet pentru a putea să continue să muncească de acasă și să nu-și piardă jobul. Din aceste salarii, cam 5 la sută se duc pe utilități. Așa că am cerut o mărire de salariu de 400 de lei net, ca să ne acoperim cheltuielile, iar administrația ne-a comunicat că nu sunt bani”.
Angajatul motivat: primești 100 de lei după 3, 4 sau chiar 5 ani de muncă
Nu te gândi că firma va pune accent pe training-uri specializate, workshop-uri de formare sau prezentări de tot felul. Vei primi o cască mizeră, salariul minim pe economie, vor fi luni în care te vei bucura de câteva bonuri de masă. Nu constant.
Tot ce trebuie să faci este să fii suficient de convingător cu clientul de la celălalt capăt al liniei, să minți frumos, iar vorbitul timp de 8 ore la telefon să fie punctul tău forte. Nu vei evolua, nu vei fi promovat și vei fi înlocuit în momentul în care se va găsi un mincinos mai talentat ca tine, în momentul în care ai clacat.
Este posibil să primești o mărire care să-ți închidă gura: 100 de lei. Angajații spun că ultima mărire de salariu pe care au primit-o s-a produs acum trei ani, de atunci cerându-li-se tot timpul să aibă răbdare.
Comdata nu pune accent pe angajați, nu-i fidelizează, nu-i promovează, nu îi motivează
Comdata pune pe prim plan clientul, cel mai probabil un italian isteric care are talentul de a-ți distruge 8 ore de muncă, în doar 5 minute de apel.
Firma vrea servicii complexe pentru clienți, cu angajați plătiți prost, dar pasionați, profesioniști și cu experiență (dacă se poate).
Misiune & Viziune pe salarii mici și angajați șantajați
Misiunea corporației este de a-și ajuta clienții să devină competitivi, făcându-le afacerile mai adaptabile, inovatoare și eficiente la nivel global. Tot misiunea corporației este să angajeze oameni care au ajuns la capătul disperării, pentru a-i aduce și la capătul răbdării.
Misiunea Comdata este clientul, satisfacția clientului și să te facă să minți nonșalant: să minți că ești mulțumit de salariul mizer și să manipulezi clientul pentru o vânzare la telefon.
Curg dosarele pe numele lui Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța. Azi, procurorii anticorupție au comunicat oficial că acesta a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care sunt cercetate fapte din perioada anilor 2009 – 2013, care au legătură cu lucrările de reabilitare la Herghelia Mangalia și malul lacului Corbu, pentru care au fost plătite sume mult mai mari decât era cazul. Nicușor Constantinescu este acuzat de această dată de două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.
Nicuşor Constantinescu a fost condamnat definitiv ultima dată în vara anului trecut, la 4 ani de închisoare cu executare, în dosarul privind achiziţionarea unui elicopter care ulterior a fost preluat de SMURD, iar în decembrie 2014 s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol. În iulie 2019, acesta primise o altă pedeapsă definitivă de 10 ani cu executare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acel dosar, fostul președinte al CJ Constanța fusese acuzat că a plătit 30 de milioane de lei din bugetul instituției pentru proiecte care nu s-au realizat. La acea dată deja Constantinescu executa o pedeapsă de 7 ani şi 4 luni de închisoare după contopirea altor două condamnări definitive primite, de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi de alţi cinci ani, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri. Constantinescu mai este judecat pe fond în alte dosare penale şi are şi alte condamnări, în primă instanţă.
„În perioada 2009 – noiembrie 2013, inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, privind exercitarea funcției de ordonator principal de credite și gestionarea bugetului, în legătură cu realizarea unor lucrări la două obiective care nu aparțineau Consiliului Județean Constanța: Herghelia Mangalia și malul lacului Corbu. Lucrările respective ar fi fost executate de către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța. În cazul complexului Herghelia Mangalia, pentru lucrările de modernizare, R.A.J.D.P. ar fi facturat o cantitate de lucrări de 4 ori mai mare decât cea efectiv prestată și ar fi cesionat o parte din contract către o altă societate comercială, aspect cunoscut de către inculpatul Constantinescu Daniel Nicușor. Societatea respectivă ar fi fost administrată de către fiul unui angajat al Regiei, desemnat să supervizeze întreaga lucrare. În ambele situații, inculpatul ar fi depus toate demersurile (încheiere de protocoale, adoptare de hotărâri, etc.) pentru angajarea unor cheltuieli și efectuarea de plăți pentru „amenajare maluri, execuție drum acces Lac Corbu” respectiv „modernizare și reabilitare complex Herghelia Mangalia”, acestea fiind obiective care nu au făcut niciodată parte din domeniul public al județului Constanța. Prejudiciul total creat în această manieră se ridică la 5.570.821 lei, sumă cu care Consiliul Județean Constanța a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Constanța cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispusă în cauză”, comunică de această dată procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Practic, Nicușor Constantinescu are condamnări care însumează mai mulți ani de închisoare decât cei de mandat. Acesta a intrat în lumea administrației în anul 2000, când a obținut un mandat de consilier local ca independent. Din 2004 a devenit consilier județean PSD, fiind votat apoi președinte de consiliu județean timp de 3 mandate. Cariera politică a lui Nicușor Constantinescu a luat sfârșit în aprilie 2015, când a fost suspendat din funcția de președinte executiv al PSD Constanța, printr-un ordin semnat de liderul partidului de atunci, Victor Ponta.
Locuitorii localității Cumpăna din județul Constanța au fost sfătuiți să-și țină păsările în incinta propriei locuințe în perioada următoare, două lebede infectate cu gripă aviară fiind descoperite în dana 30 a Portului Constanța.
Recomandările autorităților
În urma descoperirii celor două lebede infectate cu gripă aviară în Portul Constanța, autoritățile au emis un set de recomandări destinat locuitorilor din localitatea constănțeană Cumpăna. Astfel, toate păsările domestice trebuie ținute izolate, pentru a nu intra în contact direct cu cele sălbatice. Proprietarii au, de asemenea, obligația de a raporta orice caz de infectare al păsărilor domestice. În cazul în care se va descoperi o pasăre decedată, se recomandă contactarea de urgență DSVSA Constanţa sau a unui medic veterinar. În plus, toți comercianții de păsări vii vor fi obligați să aibă aviz sanitar de la DSVSA Constanţa ori de la medicul veterinar de care aparțin.
„Având în vedere existenţa unui nou focar de influenţă aviară, prin confirmarea a două cazuri de gripă aviară la cadavrele de lebăda de iarnă, prelevate din Șantierul Naval Constanţa, Dana 30, Port Constanţa, factorul principal de transmitere a virusului rămânând migrarea păsărilor sălbatice, se menține starea alertă şi obligativitatea menţinerii păsărilor din cadrul gospodăriilor populaţiei în interiorul curţilor, fără a avea acces în afara acestora, drept pentru care se impune luarea de urgenţă a următoarelor măsuri”, a anunțat, într-un comunicat, Primăria localității Cumpăna.
Încă un corupt nevinovat a zburat în alte țări pentru a scăpa hotărârea definitivă de condamnare la închisoare cu executare și, după cum a remarcat și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, aceasta este o modă în România. Este vorba despre Marian Zlotea, judecat pentru fapte din vremea în care era președinte al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care în teorie ar trebui să execute 8 ani și 6 luni de închisoare. Instanța care a pronunțat hotărârea, Curtea de Apel București a decis și confiscarea a 263.000 de lei de la Zlotea, care fusese judecat pe motiv că, în perioada octombrie 2009 – mai 2010, în calitate de șef suprem al ANSVSA, împreună cu alte persoane, ar fi constituit un grup infracțional organizat, care ar fi acționat în scopul de a obține foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcțiilor deținute, de la agenții economici pe care îi supravegheau și-i controlau pe linie sanitar – veterinară și siguranța alimentelor.
Zlotea însă, ca orice nevinovat, își caută altă dreptate, în altă țară. Iar despre ce ar trebui făcut scrie Ana Birchall, care are și o solicitare către conducerea Ministerului Justiției. „Condamnatul pentru acte de corupție Marian Zlotea devine „fugarul” și „refugiatul politic” Marian Zlotea! Da, ați citit bine… acest domn scrie pe FB că este victimă politică și a solicitat în altă țară statutul de refugiat politic, deși la ora aceasta ar fi trebuit legal să fie în custodia autorităților române! Este un déjà vu că toți condamnații pentru corupție (când ar trebui să execute pedeapsa și să returneze statului român banii furați) să invoce că sunt victime politice, sunt persecutați politic și își iau tălpășița în alte țări de unde râd în nas autorităților statului român! Solicit de urgență Ministerului Justiției ca, în principal, împreună cu Parchetul General și CSM să vină urgent cu măsuri care să împiedice fuga din țară a acestor persoane certate cu legea (de exemplu de ce și în ce condiții sunt ridicate, cu destul de multă ușurinţă, măsurile precum controlul judiciar, interdicţia de a părăsi ţara, consemn la frontieră etc?!).Până la urmă politica penală a unui stat este făcută ținând cont în primul rând de realitățile din țară, or, în ultima vreme, deja devine o modă ca toți condamnații să își ia tălpășița și să nu execute pedeapsa prevăzută de hotărârea judecătorească, să nu returneze statului român banii furați. În schimb, cu tupeu, fie se dau cu zmeul, fie sunt prin țări exotice, fie își afișează opulența prin vile luxoase în Italia sau invocă, cu maximă obrăznicie, că sunt „victime politice”… Când furau banii românilor cinstiți nu mai erau „victime politice”???”, se întreabă retoric Ana Birchall.
Atunci când Zlotea a scris pe Facebook că este nevinovat, a caracterizat sentința ca fiind „nedreaptă, dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați. …În 4 decembrie 2020 am fost amenințat că dacă nu voi renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie voi primi o condamnare cu executare în acest dosar. Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țara și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram în calitate de președinte al ATRNU! În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO”.
Galațiul e acel oraș din estul României, de la margine de Moldovă, care ar fi putut să fie unul dintre cele mai frumoase, bogate și populate orașe din România, însă nu a fost să fie. Ceva, pe drum, s-a pierdut. Același lucru se poate spune și despre județul cu același nume, unde sărăcia și bogăția sunt vecine de gard. Iar atunci când traiul decent al plătitorilor de taxe este pus sub semnul întrebării, ne uităm, din instinct, către primari, către consilieri și către președinții de consilii județene. Așadar, ne vom îndrepta toată atenția către Costel Fotea, social democratul președinte al Consiliului Județean Galați, aflat la al doilea mandat.
Ce a făcut Costel Fotea în primul său de mandat de președinte al Consiliului Județean Galați?
„A făcut dar… mai vedem”
1. Centura ocolitoare a Galațiului
Pe la începutul anului 2019, Consiliul Județean Galați promitea un proiect așa cum nu a mai văzut Galațiul. De menționat că drumul de centură n-a arătat niciodată ca o centură, semănând, mai de grabă, cu o șosea intermunicipală mai de Doamne-Ajută. Pe acolo trec tiruri, pe acolo trec și căruțe trase de cai. Tot pe acolo trec și gălățenii în drumul lor spre partea cealaltă a orașului – fie cu mașina, fie pe jos, pe marginea drumului fără trotuar.
Proiect în derulare, cu valoare estimată de 30 milioane de euro, finanțat parțial din fonduri europene
Costel Fotea se angaja, la momentul respectiv (2019), să rezolve această problemă spinoasă: centura, girând, laolată cu Primăria Municipiului Galați, pentru moderizarea infrastructurii rutiere. Miza? Una colosală: dezvoltarea economiei gălățene, se declara.
Prevederile proiectului:
Reabilitarea trotuarelor, realizarea rampelor de acces a persoanelor cu dizabilități;
Realizarea unei piste pentru bicicliști pe tot tronsonul I și tronsonul II;
Amenajarea accesului la proprietăți în limita de proprietate a drumului;
Ridicarea la cota drumurilor a gurilor căminelor de canalizare, apă, gaze etc.;
Lucrări de siguranța circulației.
„Galațiul suferă, într-adevăr, la partea de infrastructură, iar legat de această variantă ocolitoare am avut un număr foarte mare de solicitări de modernizare. O soluție am reușit să găsim în urma consultărilor pe care le-am avut cu primarul Ionuț Pucheanu, cu city-managerul Marius Humelniucu, cu specialiștii din Direcțiile de Dezvoltare. Inițial, a încercat municipalitatea să găsească o sursă de finanțare pentru acest proiect, pentru că era drum municipal. Dar până la urmă am găsit această axă de finanțare, pe Apelul SUERD din POR, unde doar CJ-urile erau eligibile, pe drumuri județene. Și atunci ne-am gândit să transformăm drumul municipal în drum județean și să se implice și CJ Galați în modernizarea acestei artere importante, până la urmă, pentru întreg județul.”, spunea, în 2019, președintele Consiliului Județean Galați, pentru PressHub.
Suntem în 2021, Fotea este la al doilea mandat, iar lucrările la centura Galațiului sunt și ele încă în lucru.
„La început am fost puțin sceptic cu privire la șansele noastre de reușită, dar din fericire parteneriatul dintre CJ Galați și CL Galați a mers foarte bine.”, spunea Fotea, în același set de declarații.
Potrivit Mediafax, lucrările începute în aprilie 2020 ar urma să fie finalizate în 24 de luni, astfel că am putea să ne așteptăm ca în aprilie 2022 să fim martorii aducerii Galațiului din trecut, în prezent. Am putea.
2. Muzeul de Arte Vizuale din Galați
Randare Muzeu
Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați a format, de la înființare, un număr impresionant de artiști plastici care, din păcate, nu au avut niciodată parte de un loc demn unde să poată să-și expună lucrările, Muzeul de Arte Vizuale gălățean avându-și sediul la parterul unui bloc, după ce fostul sediu a fost retrocedat către Arhiepiscopia Dunării de Jos, cea care l-a transformat, ulterior, în muzeu destinat artefactelor religioase.
În consecință, Consiliul Județean Galați a dispus, prin bani proprii, construirea de la zero unui nou muzeu care să găzduiască operele de artă ale pictorilor, graficienilor, fotografilor, ori sculptorilor gălățeni, și nu numai.
Noua construcție se va afla în Parcul Rizer din Galați și, potrivit declarațiilor, a costat „aproximativ” cinci milioane de euro. Cu un aspect futurist, dar ancorat în trecut, unul care amintește de stilul arhitectural „Space Age”, la mare modă în anii ’60, noul muzeul de artă ar trebui hrănească măcar „foamea” de cultură a gălățenilor, privați de mult prea multe, în ultimii 30 ani.
„Se lucrează intens la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală, astfel încât la începutul acestei veri clădirea să fie gata la roşu. Se montează ultimii stâlpi circulari la structura metalică a amfiteatrului, se toarnă beton şi se lucrează la partea de fier beton pentru ultimul etaj al corpului de clădire dinspre strada Traian (de la intrarea în noul muzeu). Sunt aproximativ 30 de muncitori pe şantier, iar de săptamâna viitoare numărul lor va creşte. În perioada următoare va fi finalizată partea de structură metalică, astfel încât să înceapă lucrările şi la pereţii amfiteatrului. Este o lucrare de aproximativ cinci milioane de euro, bani din bugetul propriu al Consiliului Judeţean Galaţi. La finalul lucrărilor, Galaţiul va avea cel mai modern sediu al unui muzeu de artă din România”, declara pentru pentru Viața Liberă, Fotea.
Să sperăm doar că atunci când se va organiza recepția noului muzeu de artă gălățean, vor mai exista locuitori în oraș, întrucât Galațiul suferă, de ani buni, de depopulare.
3. Reabilitări de DN-uri și DJ-uri
„Am depăşit judeţe mari la capitolul proiecte deja semnate”
În 2018, Costel Fotea declara într-un interviu că proiectele în vederea obținerii fondurilor europene, depuse pentru infrastructură de către Consiliul Județean Galați, s-ar fi învârtit în jurul sumei de 140-150 de milioane de euro, investițiile totale în mandatul său având o valoare de 550 de milioane de euro, conform estimărilor inițiale. „Fără falsă modestie”, Fotea adăuga faptul că județul Galați ar fi depăşit judeţe mari la capitolul proiecte deja semnate.
„Modernizarea DJ 242 (care face legătura între Folteşti, Măstăcani, Fârţăneşti-Târgu Bujor, Vârlezi, Litera M, DN 24), DJ 251 – Smârdan – Schela – Slobozia Conachi şi apoi de la Cudalbi – Valea Mărului – Matca – Tecuci, DJ 252 – Movileni – Cosmeşti – Nicoreşti. Pentru aceste drumuri avem deja contractele semnate. Mai avem proiecte depuse şi declarate eligibile pentru DJ 255 – Pechea – Rediu – Suhurlui – Cuca – Fârţăneşti – Măstăcani – Vlădeşti, pentru DJ 251A – DN 24 – Drăguşeni – Blânzi spre Corod, DJ 254 Iveşti – Călmăţui – intersecţia de la Costache Negri, DJ 242A – Rădeşti – Cruceanu – Bereşti – Bereşti Meria – Cavadineşti – Găneşti, centura Galaţiului – cu o valoare eligibilă de 30 de milioane de euro (restul, până la 40 de milioane de euro, reprezintă contribuţia Consiliului Judeţean şi a Consiliului Local) şi DJ 242D – Rogojeni – Suceveni – Băneasa, pe care îl vom depune pe 26 ianuarie. Acestea sunt proiectele cu finanţare europeană. Mai sunt şi proiecte cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vizează DJ 242B – Târgu Bujor – Moscu – Balinteşti – Bereşti şi intrarea în Tecuci. Bineînţeles, în afară de acestea, au fost executate lucrări, în 2017, din bugetul propriu, pe 22 de km de drum, iar în 2018 vom mai moderniza şi reabilita 10 km de drum.”, declara Costel Fotea într-un interviu de la începutul anului 2018, acordat redactorilor Viața Liberă.
Într-o proporție destul de mare, social democratul s-a ținut de cuvânt, proiectele de reabilitate rutieră fiind ori în derulare, ori chiar finalizate.
4. Spitalul Județean „Sfântul Apostol Andrei”, din Galați
Randare heliport – Spitalul Județean Galați
Printre modificările ce urmează să fie operate la Spitalul Județean din Galați, potrivit informațiilor, vorbim despre: înlocuirea lifturilor vechi (12 bucăți), modernizarea sistemului de conducte de apă caldă și căldură și schimbarea ferestrelor.
Sălile de operație ar beneficia, la rândul lor, de echipamente de ultimă generație pentru tratarea aerului viciat. Și poate cel mai important aspect, se mizează pe producerea de energie din surse regenerabile, pentru a veni în sprijinul mediului înconjurător.
„Pe lângă faptul că oferă o imagine nouă clădirilor spitalului, noua fațadă are rolul de a eficientiza consumul de energie. Se folosesc materiale izolatoare şi sisteme care să permită circulaţia aerului doar din interior în exterior. Apoi, se utilizează plăci compozit, care permit un transfer eficient de energie și sunt foarte rezistente. Aproximativ 40% din faţada spitalului a fost deja schimbată, inclusiv la o parte din Ambulatoriul de Specialitate. În plus, am finalizat şi izolaţia acoperişului, acolo unde s-au folosit trei tipuri de materiale izolatoare şi două tipuri de membrane. Ambele lucrări sunt realizate cu bani europeni”, anunța, în decembrie pe Facebook, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Cu una dintre fațadele principale deja reabilitată, în cadrul Spitalului Județean „Sfântul Apostol Andrei”, din Galați, consiliul are în vedere, de asemenea, construirea unui heliport care să deservească SMURD, cât și alte 150 de locuri de parcare, destinate atât cadrelor medicale, cât și vizitatorilor.
Concluzia celor mai importante proiecte ale lui Fotea? De idei nu duce lipsă, sacul de bani l-a descoperit, rămâne de văzut dacă a descoperit și elixirul antidegradare al proiectelor sale trecute de recepție.
Declarație de avere controversată – 90.000 de euro fără explicații
Atunci când nu se află pe teren, Costel Fotea pare să ducă o viață financiară dublă, în declarația de avere nefiind în stare să explice suma de 90.000 de euro, folosită la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Mai exact, Fotea ar fi adus de acasă acești bani pentru a fi folosiți în scopul propriei promovări electorale, suplimentar sumei alocate de PSD.
În urma unui calcul matematic, salariul său (aproximativ 2000 euro, în urma ultimei majorări), adunat cu cel al soției (bugetar, de asemenea) n-ar putea să producă o astfel de economie nici dacă soții Fotea ar mânca zacuscă cu pâine dimineața, la prânz și seara.
În plus, există și datorii:
40.000 de euro tot la Banca Italo Romena
30.000 de euro la Banca Italo Romena
61.000 de lei la BCR
50.000 de lei la BCR
Suma de 90.000 nu apare în nicio declarație de avere anterioară.
Relația cu primarul Municipiului Galați
Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i Ionuț Pucheanu
Ionuț Pucheanu și Costel Fotea
La un moment dat, în Galați, circula o știre pe surse potrivit căreia tânărul edil Ionuț Pucheanu ar suferi de invidie cronică la adresa colegului de partid Costel Fotea, întrucât acesta ar avea obiceiul să fure lumina reflectoarelor de fiecare dată când cei doi se află într-o încăpere împreună, trecându-l pe Pucheanu într-un con de umbră. Astfel că, de-a lungul timpului, orgoliile și-ar fi spus cuvântul, dând naștere unor mici conflicte băgate sub preș de partid, de dragul păstrării imaginii armonioase. Zvonurile nu au fost confirmate niciodată. Ceea ce este, însă confirmat este că Ionuț Pucheanu are, într-adevăr, motive să se teamă, întrucât popularitatea lui Costel Fotea o depășește cu mult pe a sa. Norocul primarului este că Fotea stă bine acolo unde, în fruntea CJ-ului și nu pare să-și dorească fotoliul de edil al orașului.
Pardoxul gălățean: toată lumea se plânge de PSD, însă toată lumea votează cu PSD
Costel Fotea este președintele Consiliului Județean Galați, aflat, în acest moment, la al doilea mandat, pe care l-a obținut cu 97.109 voturi, după ce l-a făcut knock-out la urne pe liberalul George Stângă (57.375 voturi) la ultimele alegeri locale. Stângă a încercat să-i tragă, fără succes, preșul de sub pantofi social democratului cu un mandat la activ. Cu peste jumătate din voturile exprimate în favoarea lui Costel Fotea, candidatului PNL nu i-a rămas altceva de făcut decât să-și accepte înfrângerea zdrobitoare.
Asemenea primarului Municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, și Costel Fotea face parte din categoria de administratori care dau impresia că muncesc constant, furând, astfel, ochii electoratului. Proiecte peste proiecte, marketing de prim rang, publicitate plătită din bani publici, și așa mai departe. În plus față de Pucheanu, Fotea mai are o calitate: carisma de politician bun de pus pe rană, pe care, cel mai probabil, a prins-o la „cursurile de formare profesională PSD” organizate lui Dan Nica, cu moșternire directă venită de la primul PSD-ist al țării, Ion Iliescu.
Corelând „șarmul” veritabil de social democrat cu multitudinea de proiecte, putem să declarăm misterul rezolvat și paradoxul elucidat.
Fostul lider PSD, Liviu Dragnea, despre fostul și actualul președinte al Consiliului Județean, Costel Fotea
În luna mai a anului 2019, cu puțin înaintea alegerilor europarlamentare și a încarcerării fostului lider PSD, Liviu Dragnea, turneul „de promovare” al social democraților ajungea și în Galați, unde filiala locală a partidului își dădea silința ca manifestația să atingă apogeul succesului, organizând totul la ca la carte, inclusiv accesul presei la eveniment. Cu toate că s-a desfășurat într-un loc public, existau doar două modalități prin care să poți intra în „țarc”: 1. Fie făceai parte din partid sau erai adus de partid. 2. Fie reușeai, cu ajutorul unei legitimații de presă valabile, să te înscrii pe listă pentru ca mai apoi să primești o altă legitimație care îți garanta accesul în imediata apropiere a lui Liviu Dragnea.
Lia Olguța Vasilescu, Viorica Dăncilă, Carmen Avram, Dan Nica și Costel Fotea – Miting PSD la Galați, 11 mai 2019. Foto: Iulia Kelt
Din „comitetul de primire” gălățean a făcut parte și Costel Fotea, aflat, la momentul respectiv, la primul său mandat în calitate de președinte al Consiliului Județean Galați.
„Da, Costel a fost cea mai înțeleaptă decizie pe care o puteau lua colegii mei, inclusiv Dan Nica, pentru a fi președintele Consiliului Județean. Ca administrator public… eu am lucrat mult cu Costel, Costel este un om care înțelege ce înseamnă un plan de dezvoltare pentru județ, nu vine să bâjbâie. Cel mai mare pericol într-o administrație este să vină cineva care să prindă fluturi vreo șapte-opt luni și nu înțelege ce se întâmplă în instituție și deja a pierdut ștartul”, spunea, la vremea respectivă, Liviu Dragnea, în timp ce Costel Fotea îl sorbea pe liderul său preferat din priviri.
Însă Liviu Dragnea nu este singurul obișnuit cu ode. Pe linie de partid, lui Costel Fotea i se subordonează o parte din presa locală gălățeană. La postul de televiziune a lui Florin Pâslaru, deputat PSD până în 2016, laudele la adresa președintelui CJ au devenit deja o obișnuință.
„Dacă-mi permiteți să întrerup câteva secunde. Ne-ați mai mulțumit și cu alte ocazii și aș vrea ca de data asta să vă întorc mulțumirile, pentru că dacă îmi pare rău pentru ceva este că nu avem și un documentar a ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii ar fi uimiți să vă descopere cum discutați cu absolut toată lumea, de la egal la egal, cum aveți timp pentru fiecare persoană care vine în întâmpinarea dumneavoastră. Sunt oameni simpli. Cum vă implicați în fiecare șantier și știți fiecare lucru cum a evoluat. Și cum vă enervați uneori, pentru că mai sunt și asemenea situații când nu sunteți mulțumit de lucrurile… cum au mers. Dar și cum apreciați atunci când constructorii își fac treaba.” a declarat moderatoarea emisiunii de la TV Galați, vizibil emoționată de propriul discurs laudativ la adresa lui Fotea.
„Corect, corect”, a replicat Costel Fotea numaidecât.
Dincolo de penibilul situației, voci gălățene confirmă că discursul laudativ al moderatoarei, nu ar fi, în realitate, prea departe de adevăr, Costel Fotea fiind, într-adevăr, un individ destul de deschis, atât la sugestii, cât și în conversațiile libere, dincolo de camerele de luat vederi ale presei.
Rămâne de văzut câte dintre proiectele incluse în recordurile evidențiate de Costel Fotea vor reuși să se materializeze și câte, dintre cele deja materializate ori în curs de materializare, vor trece testul timpului. Poate mai important decât „să faci” este „să faci bine”. Cantitatea fără calitate se manifestă în buzunarul contribuabilor.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a respins acuzațiile care i se aduc cu privire la legalitatea constituirii sale, precizând că speculațiile sunt lipsite de temei.
În legătură cu articolul publicat pe site-ul www.sindicatmts.ro, în care se cere constatarea nulităţii unui act juridic privind înfiinţarea şi funcţionarea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, s-au creat confuzii care au dat naştere la speculaţii în mass-media, cum că Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi Sindicatul Naţional Sport şi Tineret (SNST) ar fi cerut în instanţă lichidarea COSR. Atât MTS, cât şi SNST, au dezminţit acest lucru printr-o revenire la materialul iniţial. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român precizează că există o acţiune în instanţă îndreptată împotriva sa, dar în nume propriu, iniţiată de Ştefan Popescu, preşedintele Federaţiei Române de Pescuit Sportiv, care a contestat constituirea legală a COSR.
Comunicat Comitetul Olimpic și Sportiv Român
Totodată, COSR a transmis că respectă „dreptul la libera opine, dar precizează că toate acuzaţiile sunt nefondate. Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a fost constituit legal, modificările/completările statutului forului olimpic, intervenite de-a lungul timpului, fiind validate de instanţele de judecată. Afirmăm, fără nicio reţinere, că opiniile şi speculaţiile care circulă în spaţiul on-line sunt lipsite de temei”, se mai arată în comunicatul COSR.
Potrivit SNST, în dosarul nr. 21636/3/2020 deschis la Tribunalul Municipiului București, Ștefan Popescu (președintele Federației Române de Pescuit Sportiv) a cerut constatarea nulității actului juridic privind înființarea și funcționarea COSR. Mai mult decât atât, reprezentanții SNST au transmis că există mai multe neclarități cu privire la acest subiect delicat, printre acestea cel mai important fiind lipsa actului constitutiv al COR.
„Sunt multe lucruri neclare în actele de înfiinţare ale COSR, lipsesc de asemenea documente obligatorii privind înregistrarea ca asociaţie, cum ar fi Actul constitutiv sau Procesul verbal al Adunării constitutive, Procesul verbal depus ca probă fiind evident unul care nu îndeplineşte aceste condiţii, întrucât din conţinutul său reiese că a fost obiectul unei adunări extraordinare cu un singur punct pe ordinea de zi: Alegerea organelor de conducere. Un alt document care lipseşte este Avizul obligatoriu al Ministerului Sportului, simpla viză aplicată pe o cerere prin care se solicita acest aviz nefiind un act în sine, cerut expres de lege. Diferenţa dintre Viză şi Aviz fiind una de fond, nu de formă.
Din datele depuse la dosar, nu reiese de nicăieri faptul că COR s-ar fi reorganizat ca structură sportivă în termenul prevăzut de art. 94, drept pentru care este decăzut din drepturi, termenul de reorganizare fiind limitat în timp”, conform SNST.
Potrivit portatului instanței, acțiunea a fost deschisă de Ștefan Popescu, la data de 25 august 2020, iar primul termen de judecată a fost stabilit pentru 27 ianuarie 2021, însă acesta a fost amânat până pe 9 februarie 2021, fără vreo motivare publică.
Altfel, SNST a avut o întrevedere cu cei din conducerea COSR, pe 12 ianuarie, în cadrul căreia „cele două părți au stabilit să conlucreze pentru a face o analiză a dificultăților din domeniul lor de activitate, dar și pentru fundamentarea și promovarea unor proiecte de acte normative care ar putea reglementa problematica discutată”, se arată într-un comunicat al SNST. Totodată, contactat telefonic, președintele SNST, Andy Nagy ne-a declarat că au fost „discuții tangențiale” cu privire la informația pe care, împreună cu sindicaliștii, au decis să o facă publică săptămâna trecută.
SNST, protest la Ministerul Muncii
Timp de șapte săptămâni, în fiecare zi de miercuri, sindicaliștii de la Sport și Tineret vor protesta cu privire la decizia Guvernului Cîțu de înghețare a salariilor. Astfel, miercuri, 13 ianuarie, a avut loc primul astfel de protest, la Ministerul Muncii. Potrivit lui Nagy, următoarele vor avea loc la Justiție, Finanțe, Guvern, Parlament și Cotroceni, dar și la câteva prefecturi din țară.
SNST au solicitat Guvernului să reevalueze decizia de îngheţare a salariilor în sistemul instituțional Sport și Tineret şi să facă o analiză corectă a situaţiei veniturilor din acest domeniu, întrucât suntem „profesioniștii cu cele mai mici salarii plătite din fonduri publice, iar discriminarile nu pot fi înlăturate decât prin aplicarea Legii salarizării”.
În data de 22 decembrie, copreşedintele PAUR, George Simion, a făcut anunțul conform căruia va sesiza Curtea Constituţională în privinţa modului în care a fost aleasă conducerea Camerei Deputaţilor.
Anunțul a venit sub formă de protest, George Simion invocând faptul că numirea pentru conducerea Camerei a fost făcută la ora 2.00 noaptea. Desigur, ora nu a fost unicul argument.
George Simion: ”Avem precedente legale”
În accepțiunea copreședintelui PAUR, procedura a reprezentat un abuz grav, dar și o uzurpare a calităților oficiale, acțiuni privite de partid ca niște vicii de procedură.
Orban a fost ales președinte al Camerei Deputaților în noaptea de 21 spre 22 decembrie 2020, în urma unei ședințe pe care deputații PAUR au ales să o boicoteze. Cu toate acestea, Orban a primit 179 de voturi, iar Alfred Simonis (PSD) a obținut 110 voturi.
”Noi aveam preşedintele Camerei Deputaţilor, decanul de vârstă care a declarat şedinţa închisă. Conform regulamentului, trebuia convocată o nouă şedinţă. Acest lucru nu s-a întâmplat. Grupul nostru parlamentar nu a mai fost convocat. Vom face o sesizare în acest sens la CCR, pentru că avem precedente legale”, preciza, în luna decembrie, George Simion.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie
În cursul zilei de azi, CCR a discutat sesizarea AUR referitoare la alegerea președintelui Camerei Deputaților, Curtea Constituțională respingând, în cele din urmă, sesizarea făcută de Simion.
La respingere a contribuit o majoritate de voturi, liderul liberalilor rămânând, în continuare, în funcția de Președinte al Camerei Deputaților.
Comunicatul de presă al instituţiei arată că în şedinţa din data de 14 ianuarie 2021, Curtea Constituţională a examinat, în cadrul controlului constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.71/2020 pentru alegerea Preşedintelui Camerei Deputaţilor, obiecţie formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. În urma deliberărilor, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins sesizarea, ca inadmisibilă.
De asemenea, conform comunicatului, decizia este definitivă şi general obligatorie.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București a plecat din funcție în urmă cu câteva zile și, în semn de apreciere, ca să nu plece chiar cu mâna goală, președintele Klaus Iohannis a decis că demnitarul merită o înaltă distincție din partea țării noastre. Gestul l-a contrariat și probabil chiar dezamăgit pe fostul premier Adrian Năstase, mai ales că este vorba despre aceeași decorație pe care Iohannis i-a retras-o în decembrie 2019. La acea dată, Iohannis preciza că toți cei care au condamnări penale vor rămâne fără „însemne”. Adrian Năstase a primit în 2002 Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Cruce, în vremea în care era premier.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 13 ianuarie a.c., decretul de decorare a Excelenței Sale Zuckerman Adrian, Ambasador al Statelor Unite ale Americii la București, cu Ordinul Național „Steaua României”, în grad de Mare Cruce, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate desfășurată pe parcursul mandatului său în România, precum și pentru implicarea substanțială în dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre țara noastră și Statele Unite ale Americii”.
Dragi prieteni,
Iohannis i-a acordat lui Zukerman aceeași decorație pe care mi-a retras-o mie (numărul lor este limitat). Probabil ca a pus în balanță șapca pe care i-a procurat-o Zuckerman la Washington și desenele de autostrăzi de miliarde de dolari cu activitatea mea ca ministru de externe (inclusiv contribuțiile legate de primul război în Irak), sau ca premier (contribuțiile în al doilea război din Irak, parteneriatul militar ce a dus la intrarea României în NATO, autostrada Bechtel, etc). Nu scriu mai mult pentru că vreau să rămân modest!
Cred însă că este o situație jenantă pentru Iohannis. Dar și pentru România…
Aștept și părerile voastre”, scrie Năstase pe blogul său.
Chiar dacă fostul premier este sigur că „Steaua României” cu care a plecat Zuckerman în America este chiar a sa, potrivit unor informații de pe pagina Administrației Prezidențiale, în ceea ce privește Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce (pentru civili), ar fi 5 locuri vacante (în urma deceselor celor care au fost decorați de-a lungul vremii). La acestea se menționa și distincția retrasă „prin Decretul nr. 1059 din 11 decembrie 2019, a Ordinului Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, conferit prin Decretul nr. 960 din 28 noiembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 29 noiembrie 2002, domnului Adrian Năstase”.
Călin Popescu Tăriceanu pare că nu își face griji pentru cel mai recent dosar de corupție în care este protagonist pentru fapte comise în vremurile imemoriale când era premier, ci face o analiză a mandatelor ultimilor doi președinți de dreapta. Tras în mod real pe dreapta din viața politică după ce a pierdut cursa parlamentară, Tăriceanu atrage atenția că, cel mai probabil, în acest al doilea mandat al lui Klaus Iohannis va urma aceeași criză economică care a fost în ultimul mandat deținut de Traian Băsescu. Tăriceanu ar trebui însă să cunoască mai bine primul mandat al lui Băsescu, chiar din interior, dat fiind că la sfârșitul anului 2004, după alegerile parlamentare, chiar acesta l-a numit prim-ministrul României, funcție de unde de altfel i se și trage dosarul penal pentru care Direcția Națională Anticorupție a formulat cerere pentru începerea urmăririi penale. Cu toate acestea, Tăriceanu ține să spună că de fapt dosarul său penal este făcut pe aceeași schemă cu care erau întocmite acuzații pe vremea lui Băsescu: din ordinul președintelui țării!
„Mandatul al doilea al lui Klaus Iohannis pare că e tras la indigo după cel al lui Traian Băsescu. Îl mai țineți minte pe Petrov care se jura cu cerul și pământul că dacă îl alegem nu se vor tăia salarii și pensii, nu vine Fondul Monetar, nu se dau oameni afară? Cu o condiție: să aibă tot! Și așa a avut tot: Președinție, Parlament, obedientul Guvern Boc, serviciile de informații, procurorii, judecătorii, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, TOT! Rezultatul sper că îl mai țineți minte: tăierea cu 25% a salariilor, disponibilizări colective, un împrumut de 20 de miliarde pe care l-a topit în 2 ani, închiderea spitalelor din orașele mici și mai ales crearea unui mecanism ocult de înlăturare sau intimidare a adversarilor politici prin intermediul binomului SRI-DNA. Sute de politicieni și mii de antreprenori români au căzut victime ale acestei vendete. Mii de firme românești au sucombat sub presiunea binomului.
Nu vi se pare că vedem același scenariu și acum? În campania electorală Iohannis a cerut poporului să-i dea totul ca să poată face reforme, ca să poată crește salariile și pensiile, ca să poată reforma învățământul, ca să poată reforma Justiția. Și poporul i-a dat TOT! Ca și Băsescu în al doilea mandat, și Klaus Iohannis are acum un Guvern de paie condus de Cîțu=Boc II, un Parlament dominat de ai lui, serviciile, procurorii și o parte din judecători. Ce reforme pregătește? Să schimbe legea CCR ca să-i poată schimba pe judecători când vrea și cu cine vrea! Să schimbe Avocatul Poporului cu o figură ștearsă și obedientă! Să desființeze Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție pentru a pune șaua pe puținii judecători care mai judecă corect în România! Desființarea Secției Speciale consfințește reintroducerea controlului politic asupra justiției, Secția fiind singura unitate centrală de parchet unde numirea se face de către CSM și nu de către Președinte. Între timp au înghețat salariile, au oprit creșterea pensiilor și alocațiilor pentru copii, au împrumutat 150 miliarde de lei, pregătesc disponibilizări colective în sistemul bugetar. Despre reforma din învățământ ce să mai vorbim? Copiii noștri stau acasă în continuare! Ce mai…rețeta Petrov! Klaus Iohannis este conștient că toate astea nu pot fi făcute dacă nu oferă populației ceva la schimb. Și dacă nu poți să dai pâine, trebuie să dai circ. Și sânge! Mult sânge! În această cheie trebuie citită „reîncălzirea” dosarului Microsoft! Crede cineva că între 20 decembrie 2020, când mi-a încetat calitatea de membru al Parlamentului, și 11 ianuarie 2021, când au solicitat începerea urmăririi penale, procurorii DNA au stat doar la muncă pentru a descoperi noi elemente în acest dosar care să justifice redeschiderea dosarului? Eu cred mai degrabă că planificata desființare a SIIJ le-a dat curaj de a reîncepe seria de abuzuri făcute din ordin politic. Pentru că, prin desființarea secției, ei au garanția că nu mai pot fi trași la răspundere și, mai grav, știu că dosarul îl pot trimite acum unor completuri care să judece după indicații politice! Ce pare că nu a înțeles Klaus Iohannis este că, în final, sistemul își devorează creatorii (vezi ce s-a întâmplat cu Băsescu și familia) așa că, dacă aș fi în locul lui, nu aș sta liniștit în cele 6 case „câștigate” din meditații!”, scrie Tăriceanu pe Facebook.
Consecință Brexit: ni se întorc „valorile” și primim noi ce refuză alții. Primii români expulzaţi din Marea Britanie după Brexit au sosit în patria mamă, au planuri de viitor și oscilează între furtul în România sau o posibilă emigrare în Canada.
Pentru transport a fost organizat un zbor special, iar miercuri, 13 ianuarie, au sosit în țară 30 de foşti deţinuţi. Aceștia au fost condamnaţi pentru furt sau tâlhării și nu par să se dezică de vechile metehne.
Au sosit în România sub escortă și, din momentul în care au ajuns pe aeroportul din Otopeni, și-au manifestat nemulțumirile. Una dintre supărări este decizia britanicilor de a-i obliga să părăsească Anglia. Decizie previzibilă, de altfel.
O altă reclamație ar fi că actele le-au fost confiscate, alături de alte obiecte personale. Conform declarațiilor făcute de unul dintre bărbați, autoritățile britanice i-au privat pe români de certificate de naștere, buletine, dar și de obiecte de valoare ca brățări de aur, telefoane sau ceasuri.
”Trebuie să ne apucăm de furat, muncă nu avem”
”Ne-au trimis înapoi în ţară, trebuie să ne apucăm de furat, muncă nu avem, nu avem nimica, nu avem ce să mâncăm, unde să stăm, nu tre’ să ne luăm de ceva? Ne împinge în infracțiuni”.
Este declarația unui român care, cu toată sinceritatea, își recunoaște trecutul: asemeni colegilor săi, a fost eliberat de curând din închisoare. Autoritățile britanice se tem de recidivă, România, nu.
Foștii condamnați acuză statul britanic și de rasism, discriminare, de faptul că au fost despărțiți de familiile lor, familii care au rămas în Regat.
În accepțiunea bărbaților, salariul oferit de statul român este mult prea mic, iar soluția pare, în mod ironic, tot emigrarea. Tărâmul făgăduinței: Canada.
Și pentru că Marea Britanie arată contrariul, și anume că nu tolerează discriminarea, un nou pachet va ajunge și în Polonia: 30 de polonezi, care, de asemenea, au încălcat legea pe teritoriul britanic şi au fost condamnaţi. Cu alte cuvinte: fiecare stat are valorile lui.
Pușcăria spre România
Revenind la valorile noastre: nu a existat o peridoadă ”de probă” sau vreo încercare de integrare socială.
Cei 30 de români expulzaţi au fost fie ridicaţi direct din închisori, sau din centrele pentru migranţi, în cazul celor eliberaţi condiţionat.
Marea Britanie ne returnează infractorii, iar, potrivit presei britanice, acesta este doar începutul. Vor exista multiple operațiuni de deportare, acest tip de acțiuni fiind o consecință a ieșirii Regatului din UE.
”Ne menținem angajamentul de a elimina infractorii străini și pe cei care încalcă regulile noastre de imigrare și vom continua să desfășurăm operațiunile cu măsurile adecvate”, a spus un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, conform The Independent.
Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică
Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
