0.9 C
București
marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 837

Legea consumatorului vulnerabil, adoptată de Camera Deputaților

Foto Express de Banat

Cu 281 de voturi „pentru” și o abținere, Legea consumatorului vulnerabil a fost adoptată, marți, de Camera Deputaților. Proiectul privind stabilirea măsurilor de protecţie socială îl definește pe consumatorul vulnerabil  ca „persoană singură/familie, care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”.

Potrivit legii, măsurile de protecţie socială financiare constau în acordarea de ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale şi sunt:  ajutor pentru încălzirea locuinţei; ajutor pentru consumul de energie destinat acoperirii unei părţi din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;  ajutor pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente eficiente din punct de vedere energetic , necesare pentru iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum, pentru înlocuirea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral cu aparate de uz casnic eficiente din punct de vedere energetic, precum şi pentru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;  ajutor pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ori pentru conectarea la sursele de energie. 

Astfel, ajutoarele de încălzire pot varia astfel: pentru gaze, de la 25 lei/lună la 250 lei/lună; pentru energie electrică, de la 50 lei/lună la 500 lei/lună; pentru lemne, de la 16 lei/lună la 160 de lei/lună. Vor primi ajutoare financiare pentru încălzire: persoanele singure cu venit mediu net lunar mai mic de 2.053 de lei, respectiv familiile în care venitul mediu lunar în cazul fiecărui membru al familiei este mai mic de 1.386 de lei/lună (salariul minim pe economie, „în mână”).

400.000 de gospodării vulnerabile

Ministrul Muncii, Raluca Turcan a afirmat, recent, că aproximativ 400.000 de gospodării ar putea beneficia de prevederile acestei legi. Acestora li s-ar putea alătura, în această iarnă (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), încă 10 milioane de beneficiari, potrivit ministrului Energiei, care a declarat că se află în lucru o Ordonanță de Urgență prin care să fie compensate până la nivelul venitului mediu sau al consumului mediu.

„Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a fost adoptată! Am votat pentru! Totodată, vreau să le mulţumesc colegilor parlamentari care au înţeles cât de importantă este legea şi au adoptat şi amendamentele pe care le-am propus cu colega mea Raluca Turcan pentru ca legea să se aplice începând cu data de 1 noiembrie 2021. Da, nu lăsăm pe nimeni în urmă”, a scris ministrul Virgil Popescu pe Facebook.

Reamintim că Proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a fost depus la Senat în 30 martie, fiind adoptat la 17 mai, pentru ca la 19 mai să fie înregistrat la Cameră, unde câteva comisii şi-au dat avizul. De altfel, raportul, care intra în sarcina comisiilor de politică economică, de industrii şi de muncă, nu a fost elaborat decât marţi, 7 septembrie.  

Cîțu vrea formulă clară pentru calcularea salariului minim pe economie

Cîțu vrea formulă clară pentru calcularea salariului minim pe economie

Premierul Florin Cîțu a afirmat că este nevoie de predictibilitate și transparență în cazul creșterii salariului minim pe economie, acesta fiind printre cele mai mici la nivel european, România fiind depășită doar de Ungaria și Bulgaria.

„Salariul minim pe economie trebuie să crească! Este concluzia ședinței de astăzi pe care am avut-o cu reprezentanții Consiliului Tripartit. Reprezentanții sindicatelor și patronatelor susțin această măsură și, prin urmare, am decis ca până la finalul lunii octombrie să avem o formulă clară pentru calcularea salariului minim. Avem nevoie de o formulă predictibilă și transparentă, astfel încât oamenii să știe exact cu cât crește salariul minim în fiecare an. Predictibilitatea e cheia!”, a scris Florin Cîțu, pe pagina sa de Facebook.

În România, salariul minim pe economie a fost stabilit pentru acest an la valoarea de 2.300 de lei (adică 1.386 de lei „în mână”). În 2020, salariul minim pe economie era de 2.280 de lei, crescut de la 2.080 de lei. În 2016, salariul minim pe economie brut a fost de 1.250 de lei, a crescut în anul următor cu 200 de lei, iar în ianuarie 2018 era de 1.900 de lei. De la 1 ianuarie 2019 a fost de 2.080 de lei

România are aproximativ 1,6 milioane de angajați pe salariul minim

Valorea salariilor minime brute în UE

De altfel, în Spania creșterea salariului minim „este un instrument important pentru a reduce inegalitatea, care în ultimii ani a crescut” a declarat ministrul spaniol al Economiei într-un interviu acordat Bloomberg TV, citat de Digi 24. Totodată, ministrul a precizat că această majorare a fost una dintre „prioritățile politicii” încă de la preluarea guvernului, în urmă cu trei ani.  

La începutul acestui an, zece state membre din estul UE aveau salarii minime brute sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro). Iar alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro).

Creșterea salariului minim anunțată de ministrul Turcan, explicată de deputatul Prună (USR PLUS): „Praf în ochi!”

Barna, dezamăgit de întâlnirea cu Iohannis

Dan Barna (captură video)

Co-președintele USR PLUS Dan Barna s-a declarat mâhnit de întâlnirea, de marți, cu Klaus Iohannis, o întâlnire benignă în care nu s-a prezentat nicio soluție, dar mai ales nu s-au analizat scenariile pentru ieșirea din criza politică în urma remanierii lui Stelian Ion de la Justiție.

„Din păcate, s-a dovedit a fi o întâlnire formală, benignă, în care am trecut în revistă istoricul acestei crize şi am exprimat poziţia USR PLUS că ieşirea din criză se poate rezolva prin propunerea unui nou premier din partea PNL. Aici s-a terminat partea de conţinut. Nu s-a prezentat o soluţie, nu s-au analizat scenarii”, a afirmat Dan Barna, care a adăugat că această întâlnire trebuia să aibă loc înainte de declanșarea crizei.

Întrebat  care a fost mesajul lui Klaus Iohannis pentru USR PLUS după această discuţie, Dan Barna a răspuns: „Că ne aflăm într-o situţie complicată. Şi nu glumesc”.

Totodată, vice-premierul demisionar a precizat că, în Parlament asistăm la un abuz asupra democraţiei, fără precedent.

Faptul că noua majoritate Cîţu-Ciolacu blochează dreptul la moţiune de cenzură al unor parlamentari arată că avem o majoritate, echipa premierul Cîţu cu PSD, care însă ucide prin fiecare neprezentare la şedinţă statul de drept. Cîţu trebuie să plece, moţiunea să ajungă la vot. Lăsaţi moţiunea de cenzură să se întâmple, încetaţi să transformaţi România într-un stat bananier.

a afirmat Dan Barna

De altfel, președintele Klaus Iohannis a ieșit public, chiar pe 1 septembrie, și le-a transmis celor de pe scena politică să demonstreze „maturitatea, voința și responsabilitatea de a garanta siguranța și prosperitatea românilor”, mai mult, că încrederea oamenilor în Legislativ „nu este la cele mai înalte cote, o problemă cronică, acutizată de-a lungul anilor pe fondul discrepanței dintre promisiunile asumate de politicieni în campaniile electorale și rezultatele lor la final de mandat. Tocmai de aceea, reîntoarcerea la agenda cetățeanului va trebui să reprezinte linia directoare a activității parlamentare în sesiunea care a debutat astăzi.”

Cîțu, despre demisiile miniștrilor. „S-au comportat ca niște copii răsfățați”

Cîțu, Ciolacu și două declarații spumoase

Sursă foto: www.digi24.ro
Sursă foto: www.digi24.ro

Ne-am obișnuit deja cu tot felul de declarații.

Belicoase, lacrimogene, amenințătoare, hilare, stupide și lista poate continua. Dar, de obicei, nu se contrazic la distanță atât de mică de timp. Emitenții așteaptă o păerioadă, pentru a se mai estompa cuvintele inițiale din memoria colectivă.

Ei, bine, Cîțu și Ciolacu vor să spargă tiparele. Așa că s-au decis să-și exprime sentimentele mai devreme decât ne-am fi așteptat.

Despre ce declarații e vorba?

Despre unele făcute, evident, în contextul crizei politice actuale.

Reamintim că USR PLUS a cerut demisia lui Cîțu, după ce acesta l-a ”concediat”, scurt, nejustificat și fără consultări, pe Stelian Ion. Pentru că Florin Cîțu nu a vrut să plece, USR PLUS a depus moțiune de cenzură. Pe care n-au vrut s-o împingă mai departe și cei din PSD. Că au plecat din ședință și-au lăsat ședința fără cvorum, USR PLUS-ul fără cuvinte și Constituția puțin șifonată. Asta, în timp ce strigă ”Jos, Cîțu!” și deplâng soarta poporului, blestemat să fie condus de o gașca de inconștienți. Când au văzut că nu merge cu vorbă bună și cu prima cale legală, miniștrii din USR PLUS și-au dat demisia.

Și-așa începe episodul cu declarații spumoase.

Florin Cîțu

Avem de aprobat ordonanţa de urgenţă care compensează o parte din facturile românilor, suntem încă în pandemie, avem de gestionat această situaţie cum să fii ministru al Sănătăţii şi să pleci în mijlocul pandemiei?”, se întreabă, indignat, Cîțu.

Și mai că l-am crede, pentru că e nasol să nu ai ministru al Sănătății, când pandemia se simte ca la ea acasă în România. Și mai că l-am putea simți vădit și real îngrijorat, ba chiar dispus să găsească o soluție pentru ca Guvernul să poată să lucreze, în continuare.

Mai că mi-a dat o lacrimă că s-a gândit la sănătatea cetățenilor.

Și dup-aia mi-am adus aminte că, în aprilie 2021, Cîțu făcea exact ceea ce condamnă atât de vocal, acum. Îl demitea pe Vlad Voiculescu, lăsând ministerul Sănătății fără ministru, în plină pandemie.

Cam dublă măsura cu care Cîțu își face declarațiile. De parcă ar fi politician.

Marcel Ciolacu

Ciolacu s-a agitat că guvernul lui Cîțu trebuie să plece. A amenințat cu o moțiune de cenzură. N-a mai depus-o. A zis, din nou, c-o depune. Dup-aia iar s-a răzgândit. Între timp, a continuat cu refrenul ”Cîțu trebuie să plece”.

Când a depus USR PLUS moțiunea de cenzură, a zis că normal c-o votează! Păi, cum? Nu e scopul lui în viață să pice guvernul Cîțu?

Când a fost vorba să asigure cvorum pentru prezentarea moțiunii, ia-i pe parlamentarii PSD ai lui Ciolacu de unde nu-s! Și nu o zi, acolo, să zici că le-a fost răuț și n-au putut ajunge. Ci chiar patru zile, consecutiv.

Cu ce declarație vine, acum, Ciolacu?

”Prin urmare, președintele Iohannis are obligația să iasă din letargia care-l caracterizează pentru a cere demisia  premierului Cîțu, iar apoi să convoace la consultări toate partidele parlamentare în vederea instalării unui guvern legitim, în cel mai scurt timp.”

Adică același refren. Doar că acum, dă vina pe altcineva că nu a plecat încă, din funcție, Cîțu.

Cine să-l mai înțeleagă? Parcă i-ar face plăcere să spună, constant, aceeași poezie. Iar dacă e ”concediat” Cîțu, trebuie să-nvețe una noua, și nu prea are chef.

Am mai spus: e foarte interesant că majoritatea politicienilor își fac carieră din declarații. Că de făcut ceva, efectiv, mai greu.

Ghinea, mulțumit că premierul a preluat interimatul „Fondurilor Europene”

Foto Realitatea financiară

Cristian Ghinea, ministrul demisionar al Fondurilor Europene, este mulțumit de faptul că interimatul a fost preluat de către premierul Florin Cîțu, cel care s-a implicat încă de la început în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„În primul rând, în dialogul meu cu domnul premier Florin Cîţu, am stabilit mai multe detalii despre ce se va întâmpla în perioada următoare, am stabilit oamenii cheie din echipa de PNRR care vor trebui să rămână. I-am propus continuitate, a acceptat, îi ştie şi domnia sa pentru că a lucrat şi el cu ei şi atunci nu ar trebui să se întâmple nimic. Deci, practic, dacă mai sunt întrebări de ultimă oră la de la Comisie oamenii de aici ştiu să răspundă”, a declarat Cristian Ghinea, citat de Agerpres.

De altfel, Ghinea a precizat că s-a consultat cu premierul Florin Cîțu, în privința PNRR, iar faptul că preia interimatul este foarte bine în opinia lui Ghinea. „Are echipa cu care poate să continue, dar nu cred că se mai poate întâmpla nimic pe acest subiect decât vestea bună că va fi aprobat”, a mai declarat Cristian Ghinea.

Ghinea: „Nu este un PNRR al meu, este un PNRR al întregii coaliţii”

Totodată, Ghinea a subliniat că, teoretic, PNRR poate fi modificat sau retras, adăugând că „am fi complet idioţi să facem asta”. „Teoretic se poate modifica PNRR sau retrage dar, repet, am fi complet idioţi să facem asta, mai ales că nu este un PNRR al meu, este un PNRR al întregii coaliţii, a fost îndelung discutat cu prim-ministrul şi cu vicepremierii şi cu ceilalţi miniştrii. Toate echipele din toate ministerele au lucrat la acest plan de ţară şi nu cred, ar fi complet absurd să mai schimbăm ceva”, a mai spus ministrul.

Având în vedere faptul că PNRR a fost „închegat” de către Cristian Ghinea, premierul, care este interimar la „Fondurile Europene” în urma demisiei în bloc a miniștrilor USR PLUS, a precizat că ia în calcul și o posibilă continuare a lui Ghinea în vârful ministerului, ca interimar pentru următoarele 45 de zile.

Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară

Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară

Florin Cîțu (captură video)

Premierul Florin Cîțu a anunțat aprobarea primei rectificări bugetare pe anul 2021, într-o ședință de guvern din care nu au făcut parte și miniștrii demisionari ai USR PLUS. Potrivit lui Cîțu, primele patru ministere ce au beneficiar de alocări mai mari de bani sunt Sănătate, Dezvoltare, Investiții și Fonduri Europene și Transporturi. Astfel, Guvernul estimează un deficit bugetar de 7,13% din PIB.

„Am aprobat prima rectificare bugetară pe 2021. La baza rectificării stă o reevaluare a PIB. În lumina informațiilor pe care le-am avut astăzi referitor la creșterea economică, PIB are o valoare nominală de 1,17 miliarde de lei față de 1,11 miliarde de lei la începutul anului. În prima parte a anului, investițiile au avut o contribuție majoră la creșterea PIB. Nu cred că a mai fost un an în care să vedem o astfel de contribuție. În semestrul II a avut o contribuție de 5 puncte procentuale la creșterea economică, ceea ce arată că investițiile sunt motorul creșterii economice”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Totodată, Florin Cîțu a afirmat că se schimbă estimarea de creștere reală pe care am avut-o la începutul anului.

„Acum mergem pe o estimare de 7%, față de o estimare inițială de 4,3%. Deficitul bugetar în sumă absolută crește de la 80 de miliarde de lei la 83,8 miliarde de lei. Acesta reprezintă un deficit bugetar de 7,13% din PIB, ca procent. Ne permitem o scădere micuță față de deficitul bugetar inițial, pentru că avem un PIB nominal mai mare. Veniturile bugetului se majorează pe sold cu suma de 15,5 miliarde de lei, din care 13,4 miliarde de lei sunt venituri din economia internă și 2,1 miliarde de lei venituri din fonduri europene. Cheltuielile bugetului se majorează cu 18,77 miliarde de lei”, a mai spus Florin Cîțu.

Potrivit acestuia primele patru ministere care primesc cei mai mulți bani la această rectificare sunt: Ministerul Sănătății – 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării – 2,3 miliarde de lei, Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene – 760 milioane de lei și Ministerul Transporturilor – 660 milioane de lei.

În timp ce la Ministerul Finanțelor, Cîțu a afirmat că au fost strânse cereri de 1 miliard de lei pentru UAT-uri în urma inundațiilor din acest an, iar Ministerul Educației are un plus de 964 de milioane de lei.

Miniștrii USR PLUS au demisionat „triumfător” și „eroic”

Iohannis: „În România, se respectă valorile democratice”

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis consideră că în România sunt respectate „valorile democratice”, în ciuda crizei politice actuale creată de ruptura dintre PNL și USR PLUS, fiind încrezător că vor fi găsite „cele mai potrivite soluții” pentru depășirea momentului.

„În România, se respectă valorile democratice, Constituția țării și, chiar dacă avem acum o criză guvernamentală, nu ne abatem de la parcursul nostru european și euroatlantic. Acesta este mesajul pe care vă rog ca fiecare dintre dumneavoastră să-l transmiteți în statele în care reprezentați țara noastră.

România continuă să fie o țară stabilă, care nu deraiază de la valorile și angajamentele asumate! Vă garantez că vom găsi cele mai potrivite soluții pentru a depăși actuala criză politică și a continua o guvernare pentru dezvoltarea României”, a declarat Klaus Iohannis marți, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Iohannis, întâlnire cu fostul vicepremier Dan Barna

De altfel, preşedintele Klaus Iohannis va avea, marţi, la ora 16.00, o întâlnire cu vicepremierul demisionar Dan Barna, co-preşedinte al USR PLUS, la Palatul Cotroceni, au precizat surse politice pentru Agerpres.

Miniștrii de la USR PLUS și-au dat demisia în această dimineață, după ce luni seară și-au anunțat public intenția. Întreaga criză a fost pornită ca urmare a demiterii ministrului de Justiție, Stelian Ion, în seara de 1 septembrie, fapt ce a dus la retragerea sprijinului politic al premierului Florin Cîțu, precum și depunerea moțiunii de cenzură în alianță cu AUR.

Interimatul celor șase portofolii va fi asigurat de miniștrii liberali: Florin Cîțu (Ministerul Fondurilor Europene), Raluca Turcan (Ministerul Sănătății), Lucian Bode (Ministerul Justiției, interimar din 2 septembrie, după revocarea lui Stelian Ion), Virgil Popescu (Ministerul Economiei) și Dan Vîlceanu (Ministerul Transporturilor).

În cursul zilei de astăzi a avut loc o nouă ședință, eșuată, a Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pe tema moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR, după ce au fost alte trei încercări de punere pe ordinea de zi a Legislativului și stabilire a calendarului pentru dezbaterea și votarea moțiunii.

Circ de „AUR” în Parlament. Simion: „Mergem până la capăt”

Masca sanitară ar putea redeveni obligatorie în Brașov

Mihai Cătălin Văsii, Prefectul din Brașov, a anunțat că masca sanitară de protecție ar putea fi reintrodusă în spațiile aglomerate din oraș, cât și în imediata vecinătate a școlilor, mai exact, într-un perimetru de 100 m.

„În această săptămână, voi propune Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă actualizarea zonelor cu potenţial de aglomerare din localităţile judeţului, declarate ca atare de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, zone în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie şi, de asemenea, reinstituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie pe o rază de 100 de metri în jurul perimetrului exterior al unităţilor de învăţământ, dat fiind că începe şcoala. Tot în această săptămână, cel mai probabil vineri, voi convoca o şedinţă cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean şi Poliţiei Locale, pentru a reitera necesitatea unor acţiuni riguroase de control al respectării măsurilor de protecţie sanitară”, a afirmat Văsii, la o întâlnire de reprezentanţii mediului HoReCa din judeţ, citat de Agerpres.

Prefectul a declarat că are intenția să le propună membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă să dea dovadă de aceeaşi abordare echilibrată pe care ar fi avut-o încă de la începutul pandemiei. „Nu dorim să afectăm suplimentar cetăţenii şi agenţii economici, şi aşa încercaţi în ultimul an şi jumătate. Ne vom conforma, fireşte, actelor normative de la nivel central şi vom lua măsuri pe plan local numai după analize pertinente şi amănunţite. Nu vom adopta măsuri doar de dragul de a le adopta, ci având convingerea că acestea vor da rezultate. Altfel spus, vom lua măsuri care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei, nu la agravarea sau perpetuarea acesteia”, a mai spus Cătălin Văsii.

Prefectul Brașovului le cere oamenilor să vină, în continuare, la vaccinare

Văsii a dat asigurări: campania de vaccinare şi în cele 13 centre de vaccinare deschise în judeţ, şi în cabinetele medicilor de familie, şi la agenţii economici care solicită vaccinarea angajaţilor, precum şi în cadrul unor evenimente, continuă. „Vaccinarea este, alături, bineînţeles, de respectarea măsurilor de protecţie sanitară, cea mai eficientă cale de a opri răspândirea virusului”, a conchis Prefectul.

Citește și: Ludovic Orban crede că Rareș Bogdan e un „liberal de pripas”

Circ de „AUR” în Parlament. Simion: „Mergem până la capăt”

George Simion și Claudiu Târziu

Copreședintele AUR, George Simion, a făcut circ în Parlament, cu foarte puțin timp în urmă. „Avem acțiunea pe care am depus-o vineri. Este dreptul nostru constituțional să-l dăm jos pe domnul Cîțu sau măcar să se supună la vot. În momentul acesta, se anulează Constituția, se anulează democrația și nu mai avem voie să ne luptăm pentru un drept democratic, de a depune moțiune de cenzură”, adăugând că „toți parlamentarii AUR sunt aici, mergem până la capăt”, a spus George Simion, în această dimineață.

Potrivit spuselor lui George Simion, cvorumul nu a fost bifat, întrucât au lipsit parlamentarii PSD, cât și cei din PNL, așa cum era de așteptat.

Mai mult, George Simion pare să fie convins să voteze orice moțiune, dacă cea prezentă nu va reuși să se transforme în realitate, declarând că dacă PSD va reuși, nu se va da în lături să susțină noul demers, importantă pentru cei de la AUR fiind numai demiterea premierului Florin Cîțu, inamicul numărul unu al formațiunii sale, însă și a celor de la USR PLUS.

Reamintim că în tabăra USR PLUS s-a lăsat, în această dimineață, cu demisii în bloc. Miniștrii Ioana Mihăilă, Cătălin Drulă, Claudiu Năsui și Cristian Ghinea și-au depus astăzi mandatele, locul acestora fiind ocupat de interimari PNL: Florin Cîțu (Ministerul Fondurilor Europene), Raluca Turcan (Ministerul Sănătății), Lucian Bode (Ministerul Justiției), Virgil Popescu (Ministerul Economiei) și Dan Vîlceanu (Ministerul Transporturilor).

În cursul zilei de astăzi se va desfășura o ședință a Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pe tema moțiunii de cenzură depuse de AUR și USR PLUS.

Citește și: Miniștrii USR PLUS au demisionat „triumfător” și „eroic”

Miniștrii USR PLUS au demisionat „triumfător” și „eroic”

Foto: Facebook Dan Barna

Așa cum au promis, în cursul serii trecute, toți miniștrii USR PLUS au demisionat, în această dimineață. Liderul formațiunii, Dan Barna, a publicat un mesaj în care a confirmat demisiile, iar alăturat mesajului a publicat și câteva fotografii „dramatice”, în care miniștrii USR PLUS pot fi văzuți mergând „triumfător” pe holuri. Ba mai mult, internauții au văzut în aceste fotografii o asemănare cu supereroii din filme.

Dan Barna, liderul USR PLUS: „În această dimineață am făcut ceea ce am anunțat”

„Am înregistrat și depus demisiile, împreună cu miniștrii USR PLUS, la cabinetul premierului. Mergem mai departe”, mai scris copreședintele USR PLUS, pe Facebook.

Începând de astăzi fost vicepremier, Dan Barna a publicat inclusiv dovada demisiei sale, în atenția președintelui României, Klaus Iohannis.

Miniștrii USR PLUS au demisionat „triumfător” și „eroic”

În cealaltă tabără, liberalii au hotărât deja cine va prelua interimatele ministerelor abandonate de partidul lui Dan Barna și-al lui Dacian Cioloș. Florin Cîțu va prelua ministerul condus, până azi, de Ghinea, în timp ce Dan Vîlceanu va fi noul șef temporar din Ministerul Transporturilor. Raluca Turcan va face, la rândul ei, „tură dublă”, preluând „Sănătatea” de la Ioana Mihăilă. Virgil Popescu este noul ministru interimar al Economiei, preluând frâiele de la Claudiu Năsui, ministerul Justiției ajungând pe mâinile lui Lucian Bode.

Liberalii par să se fi mișcat pe repede-înainte, în ciuda faptului că, aseară, declarațiile premierului Florin Cîțu sugerau că ar vrea, totuși, o cale de împăcare cu vechii parteneri de coaliție.

Citește și: Ludovic Orban crede că Rareș Bogdan e un „liberal de pripas”

Cioloș explică de ce a plecat din țară, în plină criză politică: trebuia să se vadă cu Macron și colegii europarlamentari Renew Europe

Sursa: Facebook

Nu toți membrii USR PLUS care au funcții de conducere în partid se află la București în aceste vremuri „tulburi”.

După ce zilele trecute co-președinții Dan Barna și Dacian Cioloș apăreau braț la braț pentru declarații, acesta din urmă pare că a lăsat în urmă „revolta” USR PLUS.

Ieri, miniștrii USR PLUS și-au scris demisiile, s-au îmbrățișat și (s-)au aplaudat, după care co-președintele din aripa PLUS a părăsit scena. Și, după ce au existat critici în privința sa, Cioloș vine să lămurească absența.

E drept, doar Barna este implicat activ în coaliția de guvernare, ca vice-premier, în timp ce Dacian Cioloș este cu treburile sale, ca europarlamentar și lider al Renew Europe. Or tocmai aceasta este explicația oferită de Cioloș. Pe scurt, întâlnirile planificate nu pot fi amânate sau anulate din cauza situației politice din țară, mai ales că avea de onorat o invitație făcută de chiar președintele Franței.

Mă aflu de ieri la Paris, împreună cu europarlamentarii Renew Europe, grup pe care îl conduc în Parlamentul European, pentru a ne stabili prioritățile în noua sesiune parlamentară. Suntem găzduiți de colegii francezi din grup și, la invitația președintelui Emmanuel Macron, am participat la o întâlnire bilaterală și la o discuție cu grupul Renew la Palatul Elysee.

E trist că unii aleg să mă atace, așa cum fac de mulți ani, pe subiecte inventate și interpretate după propriile umori. Prezența mea la Elysee, cât și a celorlalți europarlamentari din USR PLUS și din alte 21 de partide liberale din Europa, este programată de câteva luni, așa cum în general întâlnirile importante se stabilesc cu mult timp înainte în contextele politice cu tradiție. Când am stabilit programul la Paris, nu aveam de unde să știu că Florin Cîțu o să arunce în aer coaliția de guvernare.

Am mai spus de câteva ori și o voi repeta, chiar dacă unii citesc ce scriu eu, dar își aud în cap doar propriile argumente. Am fost votat de români în 2019 cu un procent mare, care face ca delegația de opt eurodeputați ai USR PLUS în Parlamentul European să trateze cu mare responsabilitate mandatul primit. Puterea dată de voturile cetățenilor români a fost folosită de noi toți cu cap. Am fost ales acum doi ani președinte al grupului Renew Europe, un rol pe care îl tratez cu respectul si responsabilitatea cuvenite oricărei funcții publice pe care am ocupat-o. Nu am de gând să cer scuze nimănui că onorez invitații în Europa și că încerc, cu puterile mele, să demonstrez că românii pot și trebuie să joace roluri importante în Uniunea Europeană. Doar astfel România și cetățenii români sunt mai bine reprezentați și câștigă prieteni pe care se pot baza pentru dosarele importante europene care le influențează viața”, scrie Cioloș pe Facebook.

Totodată, co-președintele USR PLUS dezvăluie și în ce constau discuțiile abordate: „politica de sănătate din Europa, cu accent pe producția medicamentelor în UE, și politicile industriale în noul context schimbat de pandemie, digitalizare, migrație, agricultură și dezvoltare durabilă.
În întrevederea bilaterală pe care am avut-o, am discutat despre aderarea României la Schengen, cerându-i să sprijine țara noastră în acest demers, dar si despre situația din Republica Moldova și reformele ambițioase începute de președinta Maia Sandu”.

După 25 de ani! Palatul de Justiție din Ploiești inaugurat oficial!

25 de ani pentru construirea noului Palat de Justiție din Ploiești! După ani de zile de amânări, de suspendare a lucrărilor, de reluarea a construcției, de declarații care mai de care mai pompieristice, noul sediu al Justiției va fi inaugurat oficial miercuri, 8 septembrie. La ceremonie sunt aşteptaţi oficiali din Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament, dar şi din partea autorităţilor locale.

Conform unui comunicat dat publicităţii de Curtea de Apel Ploieşti, la inaugurare au fost invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaţilor şi Senatul României, Prefecturii Prahova, Consiliului Judeţean Prahova şi Primăriei Ploieşti, Inspectoratului de Poliţie şi Jandarmeriei Prahova, reprezentanţi ai instituţiilor publice cu care se desfăşoară relaţii interinstituţionale, dar şi întregul colectiv al Curţii de Apel Ploieşti şi Tribunalului Prahova şi preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din circumscripţia acesteia.

Un sfert de secol au durat lucrările, contractul inițial fiind semnat pe 19 deembrie 1996.

Palatul Justiţiei Prahova are, conform datelor publicate pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti, o suprafaţă desfăşurată de aproape 20 de mii de metri pătraţi şi o suprafaţă construită de aproape patru mii de metri pătraţi. Terenul a fost pus la dispoziţie în anul 1994 de către Consiliul Local Ploieşti.

Constructorul desemnat inițial SC Construcţii Coreco SRL, una dintre cele mai puternice firme de construcţii din Prahova, o firmă cu puternice legături cu lumea politică  – a început procedura de faliment în anul 2005. 

Dosarul falimentului Construcţii Coreco, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, a fost înscris la instanţă în anul 2005. Conform portalului instanţelor de judecată, cauza, în care firma care are administrator judiciar este datoare Administraţiei Finanţelor Publice Ploieşti, Serviciului Local de Finanţe Ploieşti, AVAS Bucureşti dar şi unei persoane fizice, încă se judecă, la peste 15 ani de la debutul procesului, iar următorul termen este programat pentru 6 octombrie 2021.

Nicio instituţie nu a comunicat vreodată, oficial, ce sumă a primit Coreco pentru lucrările Palatului de Justiţie şi nici cât a lucrat firma pentru banii decontaţi.. 

În octombrie 2010, Curtea de Apel Ploieşti anunţa, printr-un comunicat de presă, că lucrările la Palatul de Justiţie Prahova au fost reluate, în urma unor demersuri făcute de conducerea instituţiei, executant – aceeaşi firmă: SC Construcţii Coreco SRL Ploieşti, de data aceasta prin lichidator judiciar Carduelis Consulting IPURL Ploieşti. Nici de data aceasta Coreco nu şi-a onorat contractul încheiat în 1996. 

Patru ani mai târziu, subiectul Palatului Justiţiei Prahova a revenit, pentru scurt timp, pe agenda publică. Astfel, la 15 septembrie 2014, ministrul Justiţiei aflat în funcţie la acel moment, Robert Cazanciuc, a mers în Prahova să viziteze şcoala gimnazială şi liceul la care a studiat. Aşa a fost readus în discuţie subiectul Palatului Justiţiei Prahova, abandonat de ani buni. 

Abia un an mai târziu, în iulie 2015, ministrul Justiţiei, acelaşi Robert Cazanciuc, a anunţat, în cadrul unei vizite la sediul Curţii de Apel Ploieşti, că va fi lansată procedura de licitaţie publică pentru finalizarea lucrărilor de construcţie la Palatul Justiţiei din Ploieşti. 

Cazanciuc avansa şi un termen de finalizare a lucrărilor: până la 10 septembrie 2015 ar fi urmat să fie depuse oferte pentru proiect, iar în luna octombrie a aceluiaşi an ar fi trebuit semnat contractul şi demarate lucrările, termenul de finalizare fiind de 18 luni de la semnarea contractului. A urmat o nouă amânare… 

La 15 ianuarie 2016 au fost reluate lucrările de construcţie, de data aceasta cu o altă firmă, din Bucureşti, termenul de finalizare de 18 luni nefiind nici de data aceasta respectat. 

În tot acest timp, instanţele din Ploieşti au funcţionat care pe unde a putut.

Curtea de Apel Ploieşti şi-a ţinut şedinţele şi păstrat arhiva în Palatul Culturii, unde se mai află Biblioteca Judeţeană, Școala Populară de Arte şi Muzeul de Științele Naturii. 

Tribunalul Prahova a fost și mai vitregit. Diversele secţii ale instanţei au funcţionat în clădiri diferite.  Astfel, secţiile civilă şi penală au activat într-o clădire care a aparţinut OMV-Petrom şi care a fost cumpărată de o firmă care aparţine Consiliului Local Ploieşti, care ulterior a închiriat clădirea Tribunalului. Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Prahova a funcţionat într-o altă clădire din centrul Ploieştiului, şi chiar în sediul unui centru comercial. Iar avocaţii şi justiţiabilii s-au plimbat din sediu în sediu, în funcţie de situaţie. 

După inaugurarea de miercuri, inaugurare fixată de fostul ministru Stelian Ion, dar la care va participa Lucian Bode, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova își vor muta toată activitatea în noul Palat de Justiție….După 25 de ani, de la semnarea contractului! 

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
0.9 ° C
1.6 °
0.5 °
88 %
2.7kmh
100 %
mar
4 °
mie
8 °
J
4 °
vin
4 °
S
4 °

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Ciprian Ciucu, primarul ales al Capitalei, așa cum au decis prin vot bucureștenii, a ajuns în noul său birou. Și pare că ce a găsit...

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul. Nu „pe...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...

Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...