Un nou mesaj RO-ALERT în Tulcea: „Adăpostiți-vă în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă”

Autor

19 mai 2026

Localnicii din județul Tulcea au primit o nouă alertă, azi noapte, în contextul posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian.

În mesajul RO-ALERT transmis în nordul acestui județ, populația era sfătuită să se adăpostească „în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă”.

„Adăpostiți-vă în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”.

Acesta a fost mesajul RO-ALERT transmis de autorități în jurul orei 2.00. Ulterior, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că două aeronave F-16 au decolat în urma unui atac cu drone rusești în zona portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea acestui județ.

„În dimineața zilei de marți, 19 mai, forțele ruse au executat o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în județul Tulcea.

Două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat, în jurul orei 01.45, de la Baza 86 Aeriană de la Fetești. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din N județului Tulcea, fiind transmis, la ora 02.05, mesaj RO-Alert.

Radarele de la sol au urmărit un grup de drone care au lovit portul Ismail, din Ucraina. Nu au fost depistate semnale radar în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 02.57. MApN informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea”, transmite MApN.

Lia Olguța Vasilescu: „Există varianta unui guvern minoritar în jurul PSD”

Autor

Ștefana Teodoreanu

19 mai 2026

„Există și varianta unui guvern minoritar în jurul PSD”, a spus ieri primărița Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, după consultările de la Cotroceni legate de formarea unui viitor Executiv.

Deși nu a fost prezentă la consultări, dat fiind că „primărește” prin Craiova, Lia Olguța Vasilescu l-a avut reprezentant în fața lui Nicușor Dan pe soțul său, Claudiu Manda, nelipsit în ultima vreme de lângă Sorin Gindeanu.

Consultările de la Cotroceni, convocate de șeful statului în ideea găsirii unei variante de premier agreat de forțele politice nu au avut un rezultat. Însă sunt formațiuni care, prin vocea liderilor, au asigurat că pot scoate țara din criză.

Ce criză? Păi criza politică, creată de PSD&AUR odată cu moțiunea care a făcut ca România să rămână fără guvern. Or tocmai PSD&AUR par cei mai pregătiți să preia frâiele.

Dacă ieri președintele AUR a asigurat că își poate asuma o guvernare, și Lia Olguța Vasilescu a tras aceleași concluzii legate de responsabilitățile pe care și le poate lua partidul din care face parte. Într-o intervenție la Antena 3, primărița Craiovei a arătat că „putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut”.

„Noi susținem mai multe variante. Oricare dintre ele poate, până la urmă, să fie aleasă de președintele Nicușor Dan. Sigur că prima variantă cu care am venit este cea pe care o știți cu toții: că putem să facem parte din aceeași coaliție, dar fără Ilie Bolojan ca prim-ministru.

Apoi, a doua variantă este aceea de a accepta un premier politic din partea Partidului Național Liberal, având în vedere că ei trebuiau să guverneze până la finalul acestui an.

Există și varianta unui guvern minoritar în jurul PSD și cred că putem să strângem voturile necesare. Există și varianta unui premier tehnocrat, dar nu orice fel de variantă. Adică nu respingem din start ideea de a exista un premier tehnocrat, cu o majoritate consolidată în Parlament, din partidele proeuropene, dar nu s-a discutat deocamdată niciun nume”, a spus Lia Olguța Vasilescu, pentru sursa citată.

Sindicaliștii din Finanțe anunță mișcări de protest

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 mai 2026

Proteste anunțate de sindicaliștii din domeniul Finanțelor, începând de miercuri.

Anunțul a fost făcut astăzi, de Sindicatul Național Finanțe Publice (SindFISC), în cadrul unei conferințe de presă, nemulțumirile având legătură, în principal, cu grila de salarizare.

Sediile instituțiilor din sistemul instituțional al Ministerului Finanțelor vor fi pichetate timp de două luni, au anunțat sindicaliștii, avertizând că, în cazul în care nu sunt rezolvate revendicările, se poate ajunge la un conflict colectiv de muncă.

Aceasta în condițiile în care SindFISC reunește membri de sindicat din cadrul Ministerului Finanțelor (MF), Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF, Antifraudă, Mari contribuabili, DGRFP, AJFP), Autorității Vamale Române (AVR), Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).

Măsurile de protest se derulează în cadrul campaniei naționale „Valoarea noastră – în lege!”, un „demers sindical prin care finanțiștii din România atrag atenția asupra necesității recunoașterii reale a rolului, responsabilităților și importanței profesiei lor în arhitectura instituțională a statului”.

„În contextul elaborării noii legi a salarizării unitare – jalon esențial asumat de România prin PNRR și a cărui adoptare este deja întârziată – finanțiștii solicită o poziționare corectă și echitabilă în ierarhia profesiilor din sistemul public, în concordanță cu standardele profesionale, responsabilitățile și constrângerile specifice activității desfășurate”, se arată într-un comunicat de presă.

Conform sindicaliștilor, personalul din Ministerul Finantelor si structurile din subordine se confruntă cu o serie de probleme, iar lipsa unui cadru legislativ adecvat se resimte „asupra funcționării administrației finaciar-fiscale, vamale, a reglementării jocurilor de noroc, precum și asupra capacității statului de colectare a veniturilor bugetare”.

Polițist din Maramureș, sub control judiciar pentru fapte de corupție

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 mai 2026

Un nou caz de corupție descoperit în cadrul oamenilor în uniformă, de această dată subiectul principal fiind un polițist din Maramureș.

Omul legii a fost plasat momentan sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzat de abuz – 3 acte materiale, fals intelectual, uz de fals și favorizarea făptuitorului – 2 acte materiale.

Cele trei infracțiuni puse în sarcina agentului de poliție rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș – Poliţia Oraşului Vişeu de Sus au legătură cu ascunderea sau vicierea unor probe dintr-un dosar penal.

Iar la finele săptămânii trecute, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Maramureş, în baza ordonanței de delegare emisă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, au ridicat înscrisuri de la Poliția Orașului Vișeu de Sus și au pus în executare un mandat de aducere a polițistului la sediul unității de parchet.

„Agentul de poliție rutieră, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit un proces-verbal în cuprinsul căruia a consemnat aspecte necorespunzătoare adevărului, în vederea obținerii unei soluții de clasare pentru persoana cercetată într-un dosar penal.

De asemenea, în baza aceleiași rezoluții infracționale, acesta ar fi omis să rețină permisul de conducere al unui conducător auto implicat în producerea unui accident rutier urmat de părăsirea locului accidentului, deși a constatat săvârșirea acestei infracțiuni”, detaliază DGA.

Date fiind acuzațiile, ulterior, procurorul a dispus reținerea polițistului pentru o perioadă de 24 de ore și, chiar dacă a fost solicitată arestarea preventivă a acestuia, la Judecătoria Baia Mare s-a dispus plasarea sub control judiciar:

„Respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş şi, în consecinţă: Dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile, din 14.05.2026 până în 12.07.2026, faţă de inculpatul: POP IOAN – pentru săvârşirea infracţiunilor de: fals intelectual, favorizarea făptuitorului în formă continuată (2 acte materiale) şi abuz în serviciu asimilată infracțiunilor de corupție (3 acte materiale).

Pe timpul cât se află pe control judiciar inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori va fi chemat; b) să informeze de îndată organele de urmărire penală cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la Postul de Poliţie oraşului Vişeu de Sus conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori va fi chemat.

Impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii: a) să nu depăşească limita teritorială a judeţului Maramureş, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar; d) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, inclusiv electronică cu martori; e) să nu exercite funcţia de poliţist la Serviciul Rutier sau/şi cea de ofiţer de poliţie judiciară pe durată măsurii preventive.

Dispune punerea în libertate a inculpatul Pop Ioan, dacă nu este arestat în altă cauză. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare cu inculpaţii şi de la comunicare cu Ministerul Public”.

Consultări la Cotroceni. Simion: „Ne asumăm intrarea la guvernare”

Autor

Ștefana Teodoreanu

18 mai 2026

Președintele Nicușor Dan a chemat, astăzi, la Palatul Cotroceni, toate partidele parlamentare, în ideea găsirii unui nou guvern.

Și, chiar dacă șeful statului și-a exprimat dorința pentru o guvernare „pro-occidentală”, astăzi sunt așteptate la discuții toate formațiunile politice, inclusiv cele extremiste, ca AUR, SOS și POT.

„Ne asumăm intrarea la guvernare”, a spus clar și răspicat liderul AUR, George Simion, după discuțiile de astăzi de la Cotroceni.

Președintele AUR a fost la întâlnirea cu Nicușor Dan de la ora 10.00, conform programului anunțat de Administrația Prezidențială. Anterior, la discuții au fost cei din delegația PSD, consultările urmând a se încheia cu cei de la POT, așteptați la ora 16.00.

După ce moțiunea depusă de PSD&AUR împotriva Guvernului Bolojan a trecut cu succes, Simion a asigurat că este pregătit pe mai departe. Cum s-ar zice, iată că au avut un plan, în afară de răsturnarea guvernului.

„Suntem de departe primul partid în simpatiile românilor. Astăzi am cerut mandat pentru formarea noii guvernări. Ne asumăm intrarea la guvernare și scoaterea României din criză.

Acestea sunt motivele pentru care am depus moțiunea de cenzură. Jumătate din România își pune speranțele în noi și ea trebuie să fie la masa deciziilor, nu mai poate fi ignorată”, a declarat Simion la ieșirea de la consultări.

Rămâne de văzut ce vor spune și liderii celoralalte formațiuni. Acum sunt discuții cu cei din PNL, de la ora 12.00 vin cei din USR, la 13.00 – UDMR; 14.00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; 15.00 – SOS, iar de la 16.00 – POT.

EXCLUSIV Ziarul de Investigații – BIROUL 14. Cum au transformat procurorii Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor din Constanța justiția într-un tarif

Autor

Sorin PREDA

17 mai 2026

Procurorii Teodor Nita si Gigi Stefan - Foto captura video

Am obținut referatul de arestare preventivă întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul 85/76/P/2025. 71 de pagini. Semnat de procurorul șef Marius Iacob. Aprobat pe 14 mai 2026, după ce CSM – prin Hotărârea nr. 340 din aceeași zi – și-a dat acordul pentru reținerea și arestarea a doi magistrați în funcție.

Documentul descrie, cu transcrieri din înregistrări audio-video ambientale autorizate de judecătorul de drepturi și libertăți de la ÎCCJ, cum funcționa, cel puțin din 2019, o schemă de corupție sistematică instalată în inima Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Nu vorbim de un procuror care a luat o șpagă. Vorbim de un sistem: dosare penale folosite ca armă de constrângere, firme indicate ca beneficiare ale contractelor smulse victimelor, polițiști plasați în biroul parchetului ca interfață cu lumea de afaceri, și avocați crescuți în același cabinet care intermediau tranzacțiile.

Cei doi inculpați: Ștefan Gigi Valentin, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța (procuror general al aceleiași instituții în perioada 2016–2024), și Niță Teodor, procuror în cadrul aceluiași parchet. Reținuți pe 14 mai 2026. PICCJ solicită arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Biroul 14. Tariful se negocia dimineața, înainte de ora 10

Documentul pe care l-am obținut nu lasă loc interpretărilor. Înregistrările ambientale — camere plasate în biroul nr. 14 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, biroul procurorului Ștefan Gigi Valentin — surprind o rutină. Oamenii veneau dimineața, de obicei între 8:30 și 10:00. Unii aduceau bani cash. Alții aduceau miei, ied, scrumbie, pălincă, produse cosmetice. Toți aveau câte o problemă — un dosar penal, un permis de conducere, un proces civil, un transfer profesional, o autorizație de construcție. Și toți plecau cu o promisiune.

La 12 decembrie 2025, un bărbat pe nume Learciu Dumitru Daniel intră în biroul 14 cu o pungă de cadou. Stau de vorbă. Learciu pleacă. Referatul descrie ce urmează: „procurorul Ștefan Gigi Valentin scoate din această pungă de cadou mai multe sume de bani, pe care le introduce în borseta sa.” (p. 13)

La 20 aprilie 2026, Learciu revine. De data aceasta fără discuții. Referatul: „Learciu Dumitru Daniel îi remite procurorului Ștefan Gigi Valentin, consecutiv, două teancuri cu bani, pe care i le pune direct în dulapul mic din biroul său, fără a purta discuții cu privire la aceste sume.” (p. 18)

O săptămână mai târziu, 27 aprilie 2026. Learciu pune din nou bani în dulap și spune: „am zis să nu înceapă săptămâna…” (p. 18)

La 8 aprilie 2026, un alt om vine în biroul 14. Popa George Dorel, fost oficial ANR. Aduce o geantă. Suma — stabilită ulterior la percheziție prin geanta roșie găsită la domiciliul lui Popa — este de aproximativ 60.000 de euro. Ce cumpără? Intervenție la un procuror de la Judecătoria Constanța pentru un dosar penal, și intervenție la judecătorii din Curtea de Apel București sau ÎCCJ pentru două cauze civile prin care atacă ordine de ministru care îi afectau funcția la ANR. (p. 7, 54)

La percheziția domiciliară din 13 mai 2026 — autorizată prin Încheierea nr. 1/P/2026 a ÎCCJ — în autoturismul folosit de Ștefan Gigi Valentin au fost găsiți 30.000 de euro cash. La locuință — „o cantitate semnificativă de bijuterii”. (p. 56-57)

Total cuantificat în referat pentru perioada decembrie 2025 – mai 2026: aproximativ 170.000 de euro în bani, bunuri și foloase. Investigația abia a început.

Ce cumpărau oamenii. Tariful pe servicii

Transcrierile din referat arată că procurorul Ștefan Gigi Valentin oferea un meniu larg.

Intervenție în dosare penale. La 31 martie 2026, un bijutier pe nume Erol Anefi vine să îi ceară ajutor pentru nepotul său, condamnat în primă instanță cu executare pentru infracțiuni la regimul rutier. Conversația, transcrisă din înregistrarea ambientală:

„EROL: Ăsta mi-a trimis… Există posibilitatea prin raportare la practică, cât şi la circumstanţe reale, în… să se aplice o pedeapsă către minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Când are termen?

EROL: Păi acum de-abia l-au depus pentru asta…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: … apel.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Atunci, când o fi, cu două, trei zile înainte, văd cine intră…

EROL: Că zice: Da, că poate măcar atât, să nu ne atace ăla!

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Da.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Gata, îmi zici atunci, înainte… Să-mi spună ea adică. Aşa facem atunci!

EROL: OK!” (p. 29-30)

Pe 12 mai 2026, Erol revine. Procurorul Ștefan îi promite că va vorbi cu prim-procurorul Mihai Stanciu de la Judecătoria Constanța:

„Procuror Ștefan Gigi Valentin: Îi zic lui MIHAI să îi zică lu’ ăla.

Anefi Erol: Adică să o lase…

Procuror Ștefan Gigi Valentin: Da. Să o lase mai uşor să termine cât mai repede. Să nu mai declare nimic şi gata.

[…]

Procuror Ștefan Gigi Valentin: Gata, am notat aici, îl dau, i-l dau azi. Îl sun eu, îi zic să treacă pe aici şi i-l dau.” (p. 45-46)

Intervenție pentru permis de conducere. Learciu Dumitru Daniel și-a pierdut permisul după o cursă cu 101 km/h la Balvanyos, cu cauciucuri de vară pe zăpadă, cu BMW-ul. Procurorul Ștefan îl sună pe George Munteanu, ofițer la Serviciul Rutier Constanța, și trimite un mesaj vocal: „Bună dimineaţa, semn de exclamare!… Poate să vină să ridice permisul? Semn de întrebare… Da, că a venit de la BRAŞOV… Gata!” (p. 16)

Intervenție pentru transferuri profesionale. La 3 aprilie 2026, Learciu îi cere procurorului să intervină pentru transferul polițistei Păcuraru Alexandra Elena la Consiliul Județean Constanța. Procurorul sună imediat: „am sunat-o eu şi i-am zis că o s-o sune cineva. De la BUCUREŞTI o sună.” (p. 41)

Intervenție la prefect, ISC, OCPI. Pe 2 aprilie 2026, un om de afaceri pe nume Cartali Mihale vine cu ied, organe de miel și promisiunea unui miel pentru mama procurorului. Conversația alunecă rapid spre problemele lui imobiliare — un bloc cu autorizații contestate de prefectură și un dosar la OCPI. Procurorul: „Mâine mă întâlnesc cu prefectul la 9. Am vorbit de atâtea ori cu el – hai că îl întreb şi de asta, să vedem cum vede…” (p. 34) Apoi îi spune lui Cartali să trimită avocata „Doina” direct la el. Cartali încheie: „Şi să n-ai nici o reţinere la… (arată şi prin semne) bani. Anladım?” Procurorul: „Da.” (p. 38)

Printre cei care au trecut prin biroul 14 se numără și Horia Constantinescu, președintele Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța. Acesta îi solicită procurorului Ștefan Gigi Valentin să urgenteze activitățile de urmărire penală într-un dosar care viza mutarea sa la OPC Ialomița. Procurorul îi promite că îl va primi pe avocatul său — Lisievici — și că îl va trimite la procuroarea de caz, Camelia Contoros, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată”, adăugând că va discuta cu aceasta. A doua zi, avocatul Lisievici se prezintă în birou, iar procurorul confirmă că a vorbit cu procuroarea „să urgenteze puțin.”

Dosarul penal ca armă. Schema pe șase ani

Dincolo de tranzacțiile punctuale din biroul 14, referatul documentează o schemă mai veche și mai gravă: dosarul penal ca instrument de extorcare.

Mecanismul, descris explicit în document: magistrații Ștefan Gigi Valentin și Niță Teodor preluau dosare de la parchetele subordonate sau le constituiau din oficiu. Victimele — funcționari, primari, oameni de afaceri — erau apoi contactate și li se indica să încheie contracte cu firme desemnate de cei doi procurori. Cine plătea, scăpa. Cine refuza, era trimis în judecată.

Cinci exemple documentate în referat:

1. Primarul din Medgidia. Dosarul 111/206/P/2020. Vrabie Valentin, primar al municipiului Medgidia, este trimis în judecată de procurorul Niță Teodor pentru fals intelectual. Condamnat în primă instanță la 1 an și 7 luni cu executare. Referatul: „există indicii că i-a fost pretinsă suma de 200.000 euro pentru o soluție de condamnare cu suspendare și, întrucât acesta a refuzat să ofere această sumă, a fost condamnat la o pedeapsă cu executare, așa cum i s-a comunicat că se va întâmpla în cazul neoferirii acestei sume.” Ulterior, achitat în calea extraordinară de atac. (p. 3-4)

2. Vecinul de hotar al soției lui Niță. Dosarul 335/P/2021. Gheorghe Radyon Ivan este vecin de hotar cu Ciobanu Sofia Cristina, actuala soție a procurorului Niță Teodor. Niță îl face suspect, apoi inculpat, îl trimite în judecată — referatul spune că „existând probe cu privire la nevinovăția acestuia”. Scopul: obținerea parcelei de teren a lui Ivan. Judecătoria Constanța îl achită. Curtea de Apel menține achitarea. (p. 4)

3. Confort Urban SRL și milionul de euro anual. Dosarul 1584/210/P/2023. Procurorul Niță Teodor preia dosarul de la Judecătoria Constanța în martie 2023. În mai 2023, sub presiunea procurorului, Confort Urban SRL (CUI 1875349) încheie un contract de „achiziții pământ vegetal” și „depozitare deșeuri” în valoare de 1 milion de euro anual cu UCG Construcții Ecologice (CUI 38057306) — firmă deținută în proporție de 50% de Monica Ștefan, fosta soție a procurorului Ștefan Gigi Valentin. Dosarul este clasat în noiembrie 2024. (p. 4)

4. Primăria Lumina și groapa de gunoi. Dosarul 1230/210/P/2024. Primarul comunei Lumina, Dumitru Chiru, se trezește cu dosar penal și măsuri asigurătorii. În iunie 2024, primăria achiziționează servicii de depozitare deșeuri de la aceeași UCG Construcții Ecologice. În octombrie 2024, Niță Teodor dispune clasarea și ridică măsurile asigurătorii. (p. 4-5)

5. Plajele din Năvodari. Dosarul 6792/210/P/2025. Procurorul Niță Teodor folosește ca pretext un dosar despre construcții ilegale pe plaje și îl cheamă fără forme legale pe Hagi Stelică, director al ABA Dobrogea Litoral Constanța (CUI 18279146), în biroul său. Scopul: ca licitațiile de plaje din 2026 să nu mai fie câștigate de operatorii existenți, ci de „persoane interpuse” ale celor doi procurori. Referatul îi identifică: Neculai Robert Cristian , reprezentant al Holiday Dreaming Sands SRL (CUI 29842872), și Ciobanu Cristian, zis „Piticu”. (p. 5)

Tot în contextul aceluiași dosar, procurorul Niță exercită presiuni asupra primarului orașului Năvodari, Florin Chelaru, pentru prelungirea unor contracte cu firmele lui Tararache George Alexandru — Romtara Pest SRL, Asociația Salvarea Acvatică Litoral și Start Recycling 2Eco Now SRL. Rezultat: Primăria Năvodari semnează în septembrie 2025 un contract cu Start Recycling 2Eco Now SRL pentru „preluare, transport și depozitare în vederea reciclării deșeurilor vegetale din parcuri.” (p. 5-6)

Rețeaua. Cine mai e în schemă

Cei doi procurori nu lucrau singuri.

Polițiștii din birou. Donciu Cătălin și Lascu Sorin, ofițeri ai IPJ Constanța — Serviciul de Investigare a Criminalității Economice — își desfășoară activitatea efectiv în sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, biroul 26, sub coordonarea procurorului Niță Teodor. Referatul îi descrie ca „interfața procurorului Niță Teodor în interacțiunea cu părțile din dosarele instrumentate.” (p. 2-3)

Stilul de viață: Donciu Cătălin deține o casă și 4 apartamente în Năvodari. Lascu Sorin deține, prin tatăl său, un imobil în Predeal. (p. 6)

Avocații intermediari. Cristian Ion, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu și Sorin Calaigii — toți trei și-au făcut stagiul la cabinetul de avocatură al lui Niță Teodor, când acesta activa în Baroul Constanța. Rolul lor: „a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă.” (p. 3, 6)

Procurorul general în funcție. Referatul notează că Ștefan Gigi Valentin „are influență asupra procurorului general Mergeane Mihaela Elena, pe care o determină să ia anumite decizii, inclusiv de preluare a unor cauze de la parchetele ierarhic inferioare.” (p. 6)

Prim-procurorul Judecătoriei Constanța. Stanciu Mihai Alexandru, audiat ca martor pe 14 mai 2026, confirmă că a primit în audiență persoane trimise de Ștefan Gigi Valentin — printre care Postică Cristian Marian și Alexandru Remus Mihai Jan — și că a dat curs solicitărilor telefonice ale procurorului Niță Teodor de preluare a dosarelor. (p. 57-58)

Transcrierea care explică totul. Popa George Dorel și cei 60.000 de euro

Poate cea mai importantă transcriere din dosar este cea din 8 aprilie 2026. Popa George Dorel vine în biroul 14 cu o geantă. Procurorul primește banii. Și apoi, timp de aproape o oră, îi explică lui Popa cum stă treaba cu dosarele lui — cum să renunțe la judecată, ce procuror are dosarul penal, cum îl poate „orienta”:

„PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi mai vorbim când ajungi în apel. Mai zi-mi o dată, ca să… cine ştie, mai… mai uită-te pe ea mai atent, mai…

DOMN: Da, da, da.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Adică nu… să nu ai, să nu aibă vreo tendinţă vreunul să zică că: Hai, mă, lasă, ce… ştii cum e cu instanţa.” (p. 7-8)

Procurorul localizează dosarul penal — numărul 1553/210/P/2023, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, procuror Marin Andrei — și îi oferă să meargă direct la el:

„PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Lasă că îi zic lui Marin Andrei direct. Că nu… eu am lucrat cu el, ştiu…

DOMN: A, da?

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi eu mă mai întâlnesc cu el. Dar ideea e că e mai bine, ia lecţii de înot. N-ai… nu, n-ai cum să ştii…

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi dacă… o să-i propun, dacă vrea, să te duci şi într-o zi până la el să…

DOMN: Oricând.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Nu e mai bine aşa?

DOMN: Oricând.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Prezinţi altfel. Adică să ştii cum…

DOMN: Oricând şi ştii ce o să-i spun? Nu, nu pe asta a fost, asta…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Da.

DOMN: Nu ştiu ce, cutare şi să ştie despre ce e vorba… că el cine ştie ce…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Păi să ştie despre ce e vorba şi să fie orientat şi în direcţia corectă, să nu vină ăştia: stai să vezi că câr, că mâr.” (p. 10-11)

Dosarul penal nu era singura problemă a lui Popa. Acesta are și două cauze civile pe rolul Curții de Apel Constanța, prin care atacă ordine de ministru emise de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii — legate de activitatea sa la ANR. Procurorul, după ce primește banii, promite că va interveni și acolo: pe lângă judecătorii de la Curtea de Apel București sau ÎCCJ. (p. 7, 54)

Proiectul cu eoliene. Procurorul broker de energie

Unul dintre firele cele mai neașteptate ale dosarului este proiectul de energie regenerabilă pe care Learciu Dumitru Daniel îl dezvoltă cu un partener și pentru care folosește biroul 14 ca platformă de networking.

Procurorul Ștefan Gigi Valentin devine, în transcrieri, un intermediar activ: sună la Suciu Mihaela (director general Electrica Distribuție), la George Niculescu (președintele ANRE), la Florin Mitroi (președintele Consiliului Județean Constanța), la Costel Fotea (președintele Consiliului Județean Galați), la Horia Teodorescu (președintele Consiliului Județean Tulcea) și la primarul comunei Jurilovca, Ion Eugen — pentru a facilita racordarea la rețea și accesul la primăriile care pot accesa fonduri europene.

La 25 februarie 2026, Learciu îi povestește procurorului că a mers la Covasna, pe zăpadă, cu cauciucuri de vară, pentru o întâlnire cu o reprezentantă Electrica, care le-a spus că cererea lor este ilegală. Procurorul comentează: „E bătută în cap.” Și mai târziu: „Păi, dar ce răutate de femeie…” (p. 21-22)

La 16 martie 2026, Learciu îi raportează că întâlnirea cu Costel Fotea, președintele CJ Galați, a decurs perfect:

„D. LEARCIU: Impecabil, băiatul.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: I-ai zis că vă ajutăm. I-ai zis care e…

D. LEARCIU: Sigur, cu asta prima oară. Cinci sute de mii de euro fiecare primărie poate să acceseze, cu titlu gratuit, fără cofinanţare, fără nimic. Perfect. Şi-a notat tot.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Perfect.” (p. 25-26)

Niță Teodor și restaurantul care nu putea fi închis

Al doilea procuror arestat, Niță Teodor, apare în dosar și printr-un episod separat, documentat printr-un denunț formulat chiar de victimă.

La 15 ianuarie 2026, procurorul Niță Teodor se prezintă la sediul ISUJ Constanța — Inspectoratul pentru Situații de Urgență — însoțit de comisarul șef Alexandru Manuel Dică. Scopul: să afle ce trebuie să facă Stelian Alexe, proprietarul Samos Greek Taverna și Royal Ballroom, pentru a nu fi închis în urma controlului efectuat cu două zile înainte de inspectorii ISU.

Inspectorii constataseră absența instalațiilor de stingere a incendiilor și a sistemelor de semnalizare — criterii de oprire imediată a funcționării, conform Legii 307/2006. Procurorul Niță le cere șefilor ISU să comunice exact ce trebuie implementat, precizând că Alexe „este un apropiat de-al său, căruia îi este dator pentru sprijinul și ajutorul acordat de-a lungul timpului.” (p. 47-50)

Locotenent-colonelul Cristian Rotaru, șeful Serviciului de Prevenire, formulează un denunț pe 12 mai 2026. Declară că a perceput intervenția procurorului ca „o intimidare având în vedere că a precizat calitatea sa de procuror cu scopul de a găsi o variantă de finalizare a controlului în interesul prietenului său” și că „am simțit o presiune constantă în sensul că vor fi urmări asupra mea, cum ar fi o urmărire penală față de mine sau încetarea desemnării mele pe funcția de șef.” (p. 48-49)

Restaurantul și sala de evenimente nu au fost închise.

Ce spun inculpații

Puțin.

Niță Teodor, când i s-a adus la cunoștință calitatea de suspect pe 14 mai 2026, s-a prevalat de dreptul la tăcere. Același lucru la punerea în mișcare a acțiunii penale. (p. 58, 61)

Ștefan Gigi Valentin a declarat că „nu a primit sume de bani în virtutea funcției deținute, așa cum se susține în actul de acuzare.” La punerea în mișcare a acțiunii penale a adăugat că „i-a restituit geanta cu cele două sticle lui Popa George Dorel.” Geanta roșie — cea cu banii — a fost găsită la percheziția domiciliară a lui Popa George Dorel. (p. 58, 61)

Ce urmează în dosar

Conform referatului, urmărirea penală este în curs. Dosarul 85/76/P/2025 a absorbit prin reunire alte trei dosare deschise separat pe aceleași fapte. Percheziții domiciliare au fost autorizate pentru 15 zile, între 13 și 27 mai 2026, la mai multe adrese. Au fost ridicate „mai multe sume importante de bani, dispozitive informatice, bijuterii și alte bunuri relevante.” (p. 56)

Suspecții Learciu Dumitru Daniel și Popa George Dorel nu recunosc faptele sau amână declarațiile.

Investigatorii nu au cuantificat încă suma totală primită de procurorul Ștefan Gigi Valentin. Cele ~170.000 euro identificate în referat acoperă doar perioada decembrie 2025 – mai 2026, și numai tranzacțiile surprinse în înregistrări. Schema documentată datează din cel puțin 2019.

Ce nu știm încă

Cine deține celelalte 50% din UCG Construcții Ecologice, firma fostei soții, beneficiara contractelor extrase prin coerciție.
Câte contracte totale are UCG Construcții Ecologice cu entități publice sau private în perioada 2019–2026.
Cine sunt „persoanele interpuse” care urmau să câștige licitațiile de plaje din Năvodari în 2026.
Care este situația actuală a licitațiilor ABA Dobrogea Litoral după intervenția procurorului Niță.
Ce rol exact au jucat avocații-intermediari Cristian Ion, Lisievici Brezeanu și Calaigii în tranzacții.
Dacă proiectul de energie regenerabilă al lui Learciu a primit avize sau contracte cu primării din județele Galați sau Constanța.

ZIN.ro urmărește aceste fire. Vom reveni.

*Toate afirmațiile din acest articol sunt bazate exclusiv pe conținutul referatului cu propunere de arestare preventivă nr. 85/76/P/2025, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de Urmărire Penală, la data de 14 mai 2026, semnat de procuror șef serviciu Marius Iacob. Documentul a fost obținut de ZIN.ro. Inculpații sunt prezumați nevinovați până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.

Romania EU Funds Fraud: How €30 Million Was Wasted on an Illegal Landfill in Roești Vâlcea

Autor

Sorin PREDA

16 mai 2026

Sorting station in Roești Vâlcea Romania

Romania’s Court of Accounts has officially confirmed one of the country’s most glaring cases of EU funds fraud: illegal waste management contracts, a fabricated public emergency, and approximately €30 million in European structural funds at serious risk of repayment — all at a single facility in Roești, Vâlcea County.

The findings, published in Audit Report No. 278 on March 19, 2026, validate what investigative outlet Ziarul de Investigații – zin.ro documented from the field nine months earlier.

Total fine imposed for three confirmed violations of Romanian and EU procurement law: €1,500.

Romania EU Funds Fraud: The Facility That Never Worked

The Roești Integrated Waste Management Center (CMID Roești) was financed with over €26 million in EU structural funds under Romania’s Large Infrastructure Operational Programme 2014-2020 (POIM).

It was designed to sort, treat and safely dispose of waste from across Vâlcea County. It was inaugurated in January 2024.

By June 2025, field reporting by Ziarul de Investigații – zin.ro revealed the reality: tonnes of unsorted household waste dumped directly onto open platforms, no sorting activity, no waste treatment, no environmental protection. The facility was operating as an open landfill — in direct violation of EU environmental standards and the terms of its European financing agreement.

A follow-up visit one month later confirmed the situation had deteriorated further. No remediation had begun. No enforcement authority had intervened.

How EU Procurement Rules Were Bypassed in Romania

In early 2025, ADI Salubrizare Vâlcea — the intercommunity association responsible for waste management across Vâlcea County — awarded two concession contracts for the operation of the Roești facility and the county’s wider waste collection network.

No open tender was held.

Instead, the contracts were awarded through direct negotiation, using a fabricated sanitary emergency as legal cover. The Vâlcea County Emergency Committee adopted Resolution No. 16 on October 11, 2024, declaring an emergency in waste management. This resolution was then invoked — alongside a 2019 Government Memorandum — to bypass the EU public procurement rules that Romania is legally bound to follow.

The contracts went to an association between Brantner Environment SRL, an Austrian-owned waste company, and Environment Care Waste Management SRL — a company with ten employees, an annual turnover of approximately €200,000, and links to controversial figures in Romania’s waste management industry.

Court of Accounts Audit: Three Violations of EU and Romanian Law

Romania’s Court of Accounts opened its compliance audit at ADI Salubrizare Vâlcea on September 15, 2025. The audit covered January 1, 2024 to August 31, 2025.

Report No. 278, approved March 19, 2026, confirmed three distinct legal violations.

Violation 1: A Final Court Ruling Was Ignored

Romania’s National Council for Solving Contestations (CNSC) had issued a binding decision requiring ADI to correct its procurement documentation for the Roești contract. The Pitești Court of Appeal upheld the decision, making it final and enforceable.

ADI did not comply.

The reason given to auditors: the consultant who prepared the documentation „was no longer responding to requests.”

This constitutes a violation of Article 111(2)(d) of Law No. 100/2016 on service concessions — the Romanian law implementing EU Directive 2014/23/EU on the award of concession contracts.

Violation 2: A Procurement Procedure Was Cancelled on False Grounds

On January 20, 2025, ADI cancelled the open tender for the Roești contract, citing a court ruling as justification. The Court of Accounts found the justification to be legally incorrect: the ruling required documentation to be corrected, not the procedure to be cancelled.

The cancellation violated Article 111(2)(k) of Law No. 100/2016.

Violation 3: Direct Award Through a Fabricated Emergency

This is the most serious finding — and the most relevant for EU institutions.

ADI used the fabricated October 2024 emergency declaration to initiate two negotiated procedures without prior publication, circumventing competitive tendering entirely. The Court of Accounts identified a dual illegality: ADI used concession contract documentation to award contracts formally classified as public procurement contracts — two legally incompatible instruments under Romanian and EU law.

Provisions violated:

Article 5 and Article 154(1) of Law No. 98/2016 — Romania’s public procurement law, implementing EU Directive 2014/24/EU
Article 30(1) and (5) of Law No. 51/2006 on community utility services

At the time of the audit, three lawsuits seeking annulment of the two contracts were pending before Romanian courts — two at the Bucharest Tribunal, one at the Vâlcea Tribunal.

Criminal Liability: What the Court of Accounts Left Unanswered

The confirmed violations raise questions that extend beyond administrative sanctions under Romanian and EU procurement law.

Under Romanian criminal legislation, the following provisions are directly relevant:

Ignoring a final court ruling — Article 287 of the Criminal Code, punishable by 3 months to 2 years imprisonment or a criminal fine.

Awarding public contracts in violation of procurement law, causing harm to public or EU funds — Article 297 of the Criminal Code — abuse of office, punishable by 2 to 7 years imprisonment. When European funds are involved, Article 132 of Law No. 78/2000 on preventing corruption provides an aggravated form carrying 3 to 10 years imprisonment.

Use of EU funds contrary to their designated purpose — Article 18¹ of Law No. 78/2000, punishable by 2 to 7 years imprisonment.

The October 2024 Emergency Committee resolution, if it recorded a non-existent emergency to justify bypassing EU procurement rules — Article 322 of the Criminal Code — forgery of official documents, punishable by 1 to 5 years imprisonment.

The Court of Accounts did not refer the matter to prosecutors. Report No. 278/2026 addressed the violations exclusively at the level of administrative contraventions. The criminal analysis above reflects an assessment of confirmed facts against applicable Romanian legislation. Establishing criminal liability is the exclusive competence of judicial authorities.

€30 Million at Risk: The EU Funds Repayment Threat

The financial stakes are significant for both Romania and the European Union.

Each of the three confirmed violations carried a maximum fine of 30,000 Romanian lei. ADI Salubrizare Vâlcea paid the statutory minimum: 2,500 lei per violation — half the minimum penalty, available under Article 28(1) of Government Ordinance No. 2/2001 for payment within 15 days.

Total paid: 7,500 lei — approximately €1,500.

Total EU investment at risk: approximately €30 million.

The Court of Accounts report explicitly identifies a critical deadline: Romania’s Ministry of Investments and European Projects (MIPE) has imposed December 31, 2026 as the final date for closing the SMID Vâlcea project. If competitive procurement procedures are not completed and valid contracts awarded before that date, Romania faces the obligation to repay EU structural funds already disbursed for the project.

As of the audit date, the revised procurement documentation had not yet been approved by ADI’s General Assembly — a mandatory prerequisite before any new competitive procedure can be launched.

A Pattern of Institutional Failure

The timeline reveals a consistent pattern of institutional failure at multiple levels.

In June 2025, Romania’s Vâlcea Environmental Protection Agency (APM Vâlcea) issued a 60-day suspension of the operator’s environmental permit — then annulled its own decision the same day, citing a procedural error in its own process.

The head of APM Vâlcea acknowledged in a phone call that the situation at Roești was „toxic, abnormal and extremely dangerous.” No effective enforcement followed.

Romania’s Ministry of Environment took no concrete action. No inspection was dispatched. No emergency evaluation was ordered.

On January 26, 2026 — while Court of Accounts auditors were still on site — ADI’s president signed addenda to both contested contracts, eliminating clauses that had allowed for their extension. The timing raises legitimate questions about the intent behind the move.

ADI Salubrizare Vâlcea did not contest any finding during the February 9, 2026 conciliation session.

What This Means for EU Institutions

This case presents several elements of direct relevance to European Union oversight bodies.

EU structural funds were disbursed for a facility that has not operated in accordance with the terms of its financing agreement, EU environmental directives, or EU public procurement rules.

The contracts awarded to operate that facility were found by Romania’s own audit authority to violate Romanian laws implementing EU Directive 2014/23/EU and EU Directive 2014/24/EU.

A fabricated emergency was used as the mechanism to bypass competitive tendering — a practice that, if left unsanctioned at the criminal level, sets a replicable precedent for the misuse of EU funds across Romania’s infrastructure projects.

The administrative fine imposed represents less than 0.005% of the EU funds at risk.

OLAF — the European Anti-Fraud Office — has jurisdiction to investigate suspected fraud affecting the EU’s financial interests. The confirmed facts in this case fall within that mandate.

Confirmed Facts, Unanswered Questions

Romania’s Court of Accounts has established, through formal audit procedure, that EU procurement rules were violated, that a final court ruling was ignored, and that approximately €30 million in European structural funds are at risk of repayment.

Ziarul de Investigații – zin.ro reported the same facts from the field in June and July 2025 — nine months before the official audit confirmation.

The December 31, 2026 deadline is eight months away. Three court cases are pending. No criminal referral has been made. The operators remain in place.

The question is no longer whether EU funds fraud occurred at Roești Vâlcea. The question is who will be held accountable — and whether €30 million of European taxpayers’ money will be recovered before the answer comes.

Groapa de gunoi de la Roești Vâlcea, confirmată oficial: Curtea de Conturi a găsit în 2026 ce ZIN.RO documenta în 2025

Autor

Sorin PREDA

16 mai 2026

Constantin Radulescu - președinte Consiliul Județean Vâlcea - Foto Facebook

Iunie 2025. Ce s-a văzut la Roești

În vara anului 2025, Ziarul de Investigații – zin.ro publica primele imagini exclusive din incinta Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Roești, județul Vâlcea. Ceea ce trebuia să fie un centru modern de sortare și tratare a deșeurilor, finanțat cu fonduri europene în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, arăta altfel: tone de deșeuri menajere aruncate direct pe sol, în aer liber, fără nicio activitate de sortare, fără acoperire, fără tratare. Camioanele descărcau și plecau. Nimic nu mergea spre reciclare.

Stația de sortare Roești, inaugurată în ianuarie 2024 după ani de întârzieri și cu o investiție de peste 26 de milioane de euro din fonduri europene, funcționa, în fapt, ca o groapă de gunoi. Nu o groapă improvizată la marginea unui sat, ci una oficială, mascată sub hârtii administrative și operată de o asociere de firme instalată fără licitație publică.

La o lună după prima filmare, Ziarul de Investigații – zin.ro revenea la fața locului. Imaginile arătau același tablou, doar mai mare: „muntele de gunoi” crescuse. Nicio lucrare de remediere nu începuse. Nicio instituție de control nu intervenise eficient.

Între timp, Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea emisese pe 19 iunie 2025 o decizie de suspendare a autorizației operatorului pentru 60 de zile. În aceeași zi, o anulase, invocând o eroare procedurală proprie: nu fusese emis în prealabil un avertisment oficial. Șeful instituției, Alin Voicescu, recunoscuse într-o convorbire telefonică că situația de la Roești este „toxică, anormală și extrem de periculoasă”. Recunoașterea nu a produs nicio consecință concretă.

Ziarul de Investigații – zin.ro documentase, de asemenea, eliminarea din schemă a operatorului URBAN SA – un operator cu contracte valide în mai multe localități din județ, căruia APM Vâlcea îi refuzase reînnoirea autorizației pe motiv că ADI Salubrizare desemnase alți „operatori unici”. Instanța anulase acele contracte. ADI le executa în continuare.

Septembrie 2025. Curtea de Conturi intră pe fir

Pe 15 septembrie 2025, Curtea de Conturi a României – Direcția de Control a Achizițiilor Publice – deschidea la sediul ADI Salubrizare Vâlcea o misiune de audit de conformitate. Obiectul: verificarea modului în care asociația atribuise în 2025 două contracte de delegare a serviciilor de salubrizare, în vederea operaționalizării investițiilor realizate din fonduri europene.

Perioada verificată: 1 ianuarie 2024 – 31 august 2025.

Auditorii au analizat documentele, procedurile și operațiunile din SEAP. La 9 februarie 2026 a avut loc ședința de conciliere. ADI Salubrizare Vâlcea nu a contestat nicio constatare. Pe 19 martie 2026, Plenul Curții de Conturi a aprobat Raportul nr. 278.

Concluzia generală, citată din document: „s-au identificat nereguli care confirmă aspectele semnalate Curții de Conturi prin petiție.”

Oglinda: trei ilegalități confirmate oficial

Constatarea 8.1 – Decizie judecătorească ignorată

Curtea de Conturi a constatat că reprezentanții ADI Salubrizare Vâlcea nu au dus la îndeplinire o decizie a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, rămasă definitivă după respingerea plângerii de către Curtea de Apel Pitești. Decizia viza documentația de atribuire pentru contractul de operare a stației Roești și dispunea remedierea acesteia.

ADI nu a remediat nimic. Motivul invocat în fața auditorilor: consultantul care întocmise documentația „nu a mai răspuns la solicitări”.

Această faptă constituie contravenție conform art. 111 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de servicii și lucrări, sancționabilă cu amendă între 5.000 și 30.000 lei.

Ziarul de Investigații – zin.ro scria în iulie 2025: „Ministerul Mediului acționează împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, fapt care reprezintă nu doar o abatere administrativă, ci o formă clară de complicitate instituțională.”

Curtea de Conturi a confirmat: decizia definitivă a fost ignorată. Consecința a rămas la nivel contravențional.

Constatarea 8.2 – Licitație anulată ilegal

Pe 20 ianuarie 2025, ADI Salubrizare Vâlcea a anulat procedura de licitație deschisă pentru contractul de operare Roești, invocând „decizia unei autorități însărcinate cu soluționarea căilor de atac”. Curtea de Conturi a constatat că motivul era fals: decizia CNSC dispunea remedierea documentației, nu anularea procedurii. ADI a folosit decizia ca pretext pentru a scăpa de obligația de a organiza o licitație corectă.

Anularea în afara condițiilor prevăzute de art. 89-90 din Legea nr. 100/2016 constituie contravenție conform art. 111 alin. (2) lit. k) din același act normativ.

Ziarul de Investigații – zin.ro documentase același mecanism: licitațiile nu eșuaseră – fuseseră sabotate administrativ pentru a face loc negocierii directe cu operatorii agreeați politic.

Constatarea 8.3 – Urgența fabricată, contractele ilegale

Aceasta este constatarea centrală a raportului și cea mai gravă.

În octombrie 2024, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Vâlcea adoptase Hotărârea nr. 16/11.10.2024, declarând o situație de urgență în domeniul salubrizării. Pe baza acestei hotărâri și a unui Memorandum aprobat de Guvernul României în decembrie 2019, ADI Salubrizare Vâlcea a inițiat două proceduri de negociere fără publicarea unui anunț de participare – adică fără licitație.

Curtea de Conturi a constatat că ADI a comis o dublă ilegalitate: a folosit documentații specifice contractelor de concesiune pentru a atribui contracte de achiziție publică – două tipuri de instrumente juridice incompatibile, guvernate de legi diferite.

Prevederile încălcate: art. 5 și art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și art. 30 alin. (1) și (5) din Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice.

Rezultatul concret: două contracte de concesiune de servicii încheiate printr-o procedură de achiziție publică. La data raportului, pe rolul instanțelor se aflau trei dosare de anulare a celor două contracte – două la Tribunalul București, unul la Tribunalul Vâlcea.

Ziarul de Investigații – zin.ro scria în iunie 2025: „Totul pare că a fost stabilit de la început. S-au impus operatori prin negociere directă, fără licitație. S-au comunicat instituțiilor listele cu operatori unici înainte de clarificarea legalității.” Curtea de Conturi a confirmat că procedura a fost viciată din start.

Ce putea fi, ce a rămas: răspunderea penală absentă

Faptele constatate de Curtea de Conturi – ignorate deliberat hotărâri definitive, urgențe fabricate cu acte oficiale, contracte ilegale pe fonduri europene – pot fi analizate și prin prisma Codului Penal în vigoare.

Ignorarea deciziei CNSC definitive, confirmată de CA Pitești, poate întruni elementele art. 287 Cod Penal – nerespectarea hotărârilor judecătorești, pedepsit cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

Atribuirea contractelor cu încălcarea legii, în dauna fondurilor publice și europene, poate întruni elementele art. 297 Cod Penal – abuzul în serviciu, pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani. Dacă fapta vizează fonduri europene, art. 132 din Legea nr. 78/2000 prevede o formă agravată, cu pedepse între 3 și 10 ani.

Utilizarea fondurilor europene contrar destinației poate întruni elementele art. 18¹ din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Hotărârea CJSU nr. 16/2024, dacă a consemnat o situație de urgență inexistentă sau artificial construită pentru a justifica evitarea licitației, poate întruni elementele art. 322 Cod Penal – fals în înscrisuri oficiale, pedepsit cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Din informațiile ZIN.RO de până acum, Curtea de Conturi nu a sesizat parchetul. Raportul nr. 278/2026 rămâne la nivel contravențional. Încadrările de mai sus reprezintă o analiză a faptelor constatate oficial, raportată la prevederile legale în vigoare. Stabilirea răspunderii penale aparține exclusiv organelor judiciare competente.

7.500 lei pentru 30 de milioane de euro

Trei ilegalități. Trei contravenții. Trei amenzi câte 30.000 lei fiecare – pe hârtie.

În practică, ADI Salubrizare Vâlcea a plătit câte 2.500 lei per contravenție – jumătate din minimul legal, beneficiind de reducerea prevăzută de art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001 pentru plata în termen de 15 zile. Total achitat: 7.500 lei.

Valoarea investiției europene la Roești: peste 26 de milioane de euro. Valoarea totală a proiectului SMID Vâlcea: aproximativ 30 de milioane de euro. Riscul de returnare a fondurilor către Uniunea Europeană, menționat explicit în raportul Curții de Conturi: real și iminent, dacă licitațiile nu sunt finalizate până la 31 decembrie 2026 – termenul limită impus de MIPE pentru închiderea proiectului.

Dacă termenul nu e respectat, nota de plată pentru eșecul administrativ de la Roești va fi suportată, ca de obicei, de contribuabilii români.

Termenul care se apropie

Raportul Curții de Conturi recomandă ADI Salubrizare Vâlcea inițierea unor noi proceduri concurențiale și finalizarea lor prin atribuirea contractelor de concesiune până la 31 decembrie 2026. Documentațiile de atribuire revizuite nu fuseseră încă aprobate de Adunarea Generală a Asociaților la data raportului.

În timpul misiunii de audit, pe 26 ianuarie 2026, președintele ADI a semnat acte adiționale prin care a eliminat posibilitatea prelungirii celor două contracte contestate în instanță. Un gest care poate fi citit în două feluri: fie recunoașterea implicită că acele contracte sunt vulnerabile juridic, fie o manevră de limitare a expunerii în fața auditorilor prezenți fizic la sediul instituției.

Între timp, groapa de gunoi de la Roești există în continuare. Stația de sortare construită cu bani europeni continuă să funcționeze sub parametrii proiectați. Operatorii contestați în instanță continuă să fie prezenți pe teren. Iar ceasul bate spre 31 decembrie 2026.

În loc de concluzie

Curtea de Conturi a României a confirmat oficial, prin Raportul nr. 278/19.03.2026, că la Roești, județul Vâlcea, s-au încheiat contracte ilegale pe fonduri europene, că o hotărâre judecătorească definitivă a fost ignorată și că o procedură de urgență a fost folosită pentru a evita competiția reală.

Aceleași fapte fuseseră documentate și publicate de Ziarul de Investigații – zin.ro între iunie și iulie 2025 – cu nouă luni înainte ca instituția de control a statului să le confirme prin audit formal.

Întrebarea care rămâne deschisă nu e despre trecut. E despre prezent: cu termenul de 31 decembrie 2026 apropiindu-se, cu trei dosare pe rolul instanțelor și cu zero sesizări penale din partea Curții de Conturi, cine răspunde pentru cele 30 de milioane de euro ai contribuabililor europeni investiți la Roești?

Tabel comparativ

Ce a documentat ZIN.RO vs. Ce a constatat Curtea de Conturi

Ce a documentat Ziarul de Investigații – zin.ro	Data publicării	Ce a constatat Curtea de Conturi	Constatarea din Raport
Contractele de operare Roești au fost atribuite prin negociere directă, fără licitație, invocând o urgență sanitară fabricată	4 iunie 2025	ADI a inițiat proceduri de negociere fără anunț de participare, folosind documentații de concesiune pentru contracte de achiziție publică – ilegalitate dublă, cu încălcarea Legii 98/2016 și Legii 51/2006	Constatarea 8.3
Decizia CNSC a fost ignorată; licitația a fost anulată pe motiv fals, pentru a face loc operatorilor agreeați politic	1 iulie 2025	ADI nu a dus la îndeplinire decizia CNSC rămasă definitivă după respingerea plângerii de CA Pitești; anularea licitației pe 20.01.2025 nu se încadrează în condițiile legale prevăzute de art. 89-90 din Legea 100/2016	Constatările 8.1 + 8.2
CMID Roești funcționează ca groapă de gunoi ilegală – fără sortare, fără tratare, fără autorizații complete; operatorul a început activitatea în afara cadrului legal	26 iunie 2025	Operatorul a început activitatea fără finalizarea transferului autorizației integrate de mediu; cele două contracte sunt contestate în trei dosare pe rolul instanțelor	Constatarea 8.3
APM Vâlcea a suspendat autorizația și a anulat-o în aceeași zi – instituțiile statului mimează controlul	20 iunie 2025	Neregulile constatate confirmă aspectele semnalate prin petiție; inacțiunea instituțională a permis continuarea operării ilegale	Concluzia generală
Ministerul Mediului – complice prin inacțiune; fondurile europene în pericol de returnare	Iulie 2025	Există risc real de neîndeplinire a indicatorilor de performanță și de returnare a fondurilor UE (~30 milioane euro); termen limită MIPE: 31.12.2026	Recomandarea 3

Surse: Raportul de audit nr. 278/19.03.2026, Curtea de Conturi a României; articolele publicate de Ziarul de Investigații – zin.ro, iunie-iulie 2025

A folosit Horia Constantinescu rețeaua Niță-Ștefan împotriva lui Piedone?

Autor

Sorin PREDA

15 mai 2026

Rechizitoriul întocmit de Parchetul General în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță — arestați pe 15 mai 2026 — conține un detaliu trecut aproape neobservat în fluxul știrilor: numele lui Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța. Apariția lui în dosar nu e întâmplătoare și ridică o întrebare cu implicații directe asupra unui alt dosar penal de răsunet — cel al fostului șef ANPC Cristian Popescu Piedone.

Ce spune rechizitoriul

Potrivit documentelor consultate de G4Media și Info Sud-Est, în aprilie 2026, Horia Constantinescu a solicitat procurorului Gigi Valentin Ștefan urgentarea activităților de urmărire penală într-un dosar care viza mutarea sa la OPC Ialomița. Mutarea fusese dispusă prin ordin semnat de Cristian Popescu Piedone, pe atunci președinte ANPC.

Procurorul Ștefan i-a promis lui Constantinescu că îl va primi pe avocatul acestuia — Alexandru Petru Lisievici Brezeanu — și că îl va trimite la procuroarea de caz, Camelia Conortos, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată.” Ulterior, avocatul Lisievici se prezintă la birou, iar Ștefan își onorează promisiunea: a vorbit cu procuroarea „să urgenteze puțin.”

Detaliul care transformă această interacțiune din simplă cunoștință în conexiune cu mize reale: avocatul Alexandru Petru Lisievici Brezeanu este identificat nominal în același rechizitoriu ca unul dintre avocații rețelei Niță-Ștefan — cu rolul explicit de „a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă în dosarele penale instrumentate” de cei doi procurori.

Cu alte cuvinte, Horia Constantinescu nu a apelat la un avocat oarecare. A apelat la avocatul-interfață al rețelei de corupție din Parchetul Curții de Apel Constanța.

Contextul: conflictul cu Piedone

Pentru a înțelege miza, trebuie reconstituită cronologia conflictului dintre Piedone și Constantinescu.

În iunie 2025, la mai puțin de cinci luni de la numirea sa ca președinte ANPC, Piedone l-a mutat pe Horia Constantinescu de la conducerea Comisariatului din Constanța la Ialomița — în plin sezon estival. Constantinescu condusese anterior ANPC la nivel național și revenise în județ după ce candidase la Primăria Constanța. Piedone a motivat mutarea prin „profesionalismul și experiența” lui Constantinescu. Nimeni nu a crezut explicația.

Constantinescu a contestat public decizia, declarând că reprezintă „o acțiune coordonată de intimidare și reducere la tăcere” și că semnalase în mod repetat nereguli pe litoralul românesc — construcții ilegale, activități comerciale fără documente, conivența autorităților locale cu grupuri de interese. Tribunalul Constanța i-a dat dreptate în iulie 2025, suspendând ordinul de detașare.

Exact în aceeași perioadă, pe 22 iulie 2025, procurorii DNA au descins la domiciliul lui Piedone și l-au ridicat de pe litoral. Acuzația: a avertizat în avans conducerea Hotelului Internațional din Sinaia — proprietate a familiei fostului liberal Dan Radu Rușanu, prieten declarat al lui Piedone — despre un control ANPC iminent și a dat indicații despre cum să fie pregătite spațiile. Piedone a fost trimis în judecată în octombrie 2025. Curtea de Apel Brașov a menținut în mai 2026 legalitatea probelor, dosarul urmând să intre în faza de judecată pe fond.

Rețeaua și litoralul

Dosarul procurorilor constănțeni nu e desprins de contextul litoralului. Rechizitoriul Parchetului General documentează că Niță și Ștefan controlau, prin interpuși, segmente întregi din economia zonei costiere: contracte de plajă în Năvodari, contracte de servicii cu primării, firme care depozitau deșeuri în schimbul clasărilor. Polițiștii „interfață” ai rețelei — Cătălin Donciu și Sorin Lascu — aveau proprietăți în Năvodari și relații apropiate cu oameni de afaceri din zonă.

Tocmai în această zonă și-a desfășurat Piedone Comandamentul Litoral 2025 — controale spectaculoase, mediatizate, cu amenzi și închideri de unități. Inclusiv în Năvodari.

Piedone a declarat public, după arestarea sa, că a „deranjat extrem de mult” și că dosarul i se trage din această cauză. Atunci nu a nominalizat pe nimeni. Dar surse din apropierea sa susțin că el considera că prin controalele de pe litoral a deranjat rețele de interese conectate tocmai la mediul parchetului constănțean — și că dosarul Sinaia a fost consecința.

Rechizitoriul publicat pe 15 mai 2026 pune pe masă o piesă concretă: omul care s-a opus cel mai vocal lui Piedone — Horia Constantinescu — a folosit, în aprilie 2026, avocatul rețelei Niță-Ștefan pentru a urgenta un dosar care îl viza direct pe Piedone în calitate de factor decizional.

Întrebări fără răspuns

Rechizitoriul nu precizează natura exactă a dosarului pe care Constantinescu îl urgentează. Textul spune că vizează „mutarea sa la OPC Ialomița” — dar nu clarifică dacă este vorba de un litigiu administrativ sau de o cauză penală. Dacă e vorba de un dosar penal care îl vizează pe Piedone sau pe apropiații săi, legătura devine mult mai directă.

De asemenea, nu există documente publice care să confirme că rețeaua Niță-Ștefan a avut vreun rol în deschiderea sau instrumentarea dosarului DNA împotriva lui Piedone. Dosarul Sinaia a fost instrumentat de DNA București, nu de Parchetul Curții de Apel Constanța.

Ce rămâne documentat este altceva: Horia Constantinescu, principalul critic public al lui Piedone și adversarul său direct în conflictul de la ANPC, a apelat la avocatul rețelei de corupție constănțene — identificat ca atare în rechizitoriul Parchetului General — pentru a obține urgentarea unui dosar care îl privea.

Dosarul procurorilor Niță și Ștefan este în curs de judecată. Cel al lui Piedone, la fel. Răspunsurile complete vor veni din instanță.

Președintele Poloniei a adoptat simbolic un urs de la Libearty Zărnești

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 mai 2026

Aflat pentru câteva zile în România, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a vizitat un sanctuar de urși din țara noastră și l-a adoptat simbolic pe Batyr.

Sanctuarul Libearty este cămin pentru peste 100 de urși bruni salvați și, așa cum se arată pe pagina de Facebook AMP – Sanctuar Libearty & Adapost Victory, Nawrocki a fost primul președinte din lume care a făcut o vizită aici.

Karol Nawrocki a câștigat alegerile prezidențiale în Polonia în vara anului trecut, iar săptămâna aceasta, a prezidat, alături de președintele României, Nicușor Dan, Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice. Se pare însă că vizita lui Nawrocki în țara noastră nu a fost doar una de lucru.

„Există momente care depășesc protocolul oficial și devin simboluri ale umanității, compasiunii și respectului față de viață.
Vizita Președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, la Sanctuarul AMP Libearty din Zărnești a fost un astfel de moment. Cu profundă emoție și recunoștință, îl putem numi astăzi primul președinte din lume care a vizitat sanctuarul nostru, dedicat urșilor salvați din suferință.

Nu a fost doar o oprire într-un program diplomatic. A fost un moment discret, un gest autentic, venit din inimă, fără presă și fără să facă din asta un moment de laudă. Un gest care arată că nu discursurile și întâlnirile oficiale înseamnă totul pentru cineva ajuns în cea mai înaltă funcție. Dincolo de ele, capacitatea de a vedea, de a simți și de a respecta viața îl fac cu adevărat OM. Ne amintește și ceva esențial: compasiunea încă poate uni oameni, țări și destine.

Faptul că Președintele Poloniei a ales să vină la Zărnești pentru a vedea cu ochii lui povestea urșilor salvați și munca extraordinară depusă aici de întreaga echipă AMP Libearty înseamnă enorm pentru noi. Sanctuarul nostru nu înseamnă doar salvare și îngrijire, ci și educație, conștientizare și schimbare. În fiecare zi, încercăm să îi învățăm pe oameni ce înseamnă respectul față de animale, cât de importante sunt compasiunea și responsabilitatea și cât rău poate provoca indiferența umană. Vizita unui șef de stat care a înțeles și apreciat această misiune transmite un mesaj puternic, dincolo de granițe.

Este o recunoaștere internațională a unei misiuni construite cu sacrificii, iubire și credința că fiecare animal merită o a doua șansă.
Suntem profund onorați și de faptul că domnul președinte a ales să îl adopte simbolic pe Batyr, unul dintre urșii noștri salvați. În spatele acestei adopții nu stă doar un gest simbolic, ci un mesaj puternic de solidaritate, responsabilitate și empatie.

Îi mulțumim Președintelui Karol Nawrocki pentru respectul oferit activității noastre. Vizita sa va rămâne un moment istoric pentru sanctuarul nostru și o sursă de inspirație pentru toți cei care cred într-o lume mai bună și mai blândă.
Batyr și toți urșii de la Libearty îi mulțumesc și ei”, se arată pe pagina AMP – Sanctuar Libearty & Adapost Victory.

Fostul șef al ANPC Constantinescu, înșelat cu bilete la concertul Metallica

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 mai 2026

Horia Constantinescu, fost șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este una dintre persoanele care au căzut pradă site-urilor pe care se vindeau bilete false la concertul Metallica.

„Țepele se iau și la case mai mari”, a scris acesta pe Facebook, după ce nu a putut să intre la concert.

Despre concertul susținut de trupa Metallica la București au curs râuri de cerneală, s-a scris și se scrie încă. Și, pe lângă critici sau laude, un alt palier al discuțiilor din mediul online îl reprezintă cel al persoanelor credule, care au dat bani pe bilete „fake”.

Iar una dintre aceste persoane este nimeni altul decât Horia Constantinescu, cel care a condus ANPC până să demisioneze, în speranța că va conduce Primăria Constanța.

„Țepele se iau și la case mai mari, iar atunci când nu ai nicio variantă reală de verificare, lucrurile devin și mai frustrante. Am plătit. Am crezut. Și m-am trezit țepuit”, a explicat pe Facebook Constantinescu, după ce a ratat accesul la concertul Metallica de la Arena Națională.

După cum a arătat acesta, își cumpărase biletul de pe o platformă online care părea de încredere. Însă, după ce a parcurs întreg fluxul de acces, a ratat intrarea.

Potrivit declarațiilor sale, momentul neplăcut a venit abia la ultimul filtru de control, după ce a stat la cozi și a trecut prin verificări succesive alături de ceilalți spectatori.

„Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie”, a deteliat Horia Constantinescu.

Procurori din Constanța, reținuți de colegi pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 mai 2026

Rețineri de răsunet ieri, operate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Inculpații reținuți sunt chiar colegi de breaslă ai anchetatorilor: Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, doi procurori cunoscuți din Constanța.

Cei doi procurori constănțeni reținuți sunt acuzați că și-ar fi folosit funcțiile și influența în scopuri nu tocmai „ortodoxe”. Aceasta în condițiile în care Gigi Valentin Ștefan a fost șeful Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar Teodor Niță este procuror la această unitate de parchet.

În urmă cu două zile, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală anunțau au coordonat punerea în executare a 13 mandate de percheziție domiciliară, acțiuni efectuate „la domiciliile unor persoane fizice și la sediile unor instituții publice, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, precum și alte infracțiuni de corupție, comise în perioada decembrie 2025 – mai 2026”.

Ulterior, au urmat audieri, după care aseară a fost luată măsura reținerii.

„Cu privire la primul inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
La data de la data de 08 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influență asupra unui procuror din cadrul unei unități de parchet subordonate, promițând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluționa într-un sens favorabil un dosar penal.

De asemenea, în același context, după primirea sumei de bani, inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unor judecători și a promis că îi va determina pe aceștia să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv de a soluționa favorabil două cauze civile.

Totodată, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, inculpatul, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, a acceptat promisiunea și a primit, în mod repetat, în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluționarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale.

În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, inclusiv prin facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice.

Cu privire la cel de al doilea inculpat, din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:
La data de 15 ianuarie 2026, în prezența a două persoane, inculpatul ar fi exercitat demersuri de influențare a unui ofițer din cadrul ISUJ Constanța, în scopul neaplicării măsurilor legale față de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată inculpatului. În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”, arată procurorii PÎCCJ.

1...456...1.409 Pagina 5 din 1.409

Biroul 14. Tariful se negocia dimineața, înainte de ora 10

Ce cumpărau oamenii. Tariful pe servicii

„EROL: Ăsta mi-a trimis… Există posibilitatea prin raportare la practică, cât şi la circumstanţe reale, în… să se aplice o pedeapsă către minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare se dispune renunţarea la aplicarea pedepsei…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Când are termen?

EROL: Păi acum de-abia l-au depus pentru asta…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: … apel.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Atunci, când o fi, cu două, trei zile înainte, văd cine intră…

EROL: Că zice: Da, că poate măcar atât, să nu ne atace ăla!

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Da.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Gata, îmi zici atunci, înainte… Să-mi spună ea adică. Aşa facem atunci!

EROL: OK!” (p. 29-30)

„Procuror Ștefan Gigi Valentin: Îi zic lui MIHAI să îi zică lu’ ăla.

Anefi Erol: Adică să o lase…

Procuror Ștefan Gigi Valentin: Da. Să o lase mai uşor să termine cât mai repede. Să nu mai declare nimic şi gata.

[…]

Procuror Ștefan Gigi Valentin: Gata, am notat aici, îl dau, i-l dau azi. Îl sun eu, îi zic să treacă pe aici şi i-l dau.” (p. 45-46)

Dosarul penal ca armă. Schema pe șase ani

Rețeaua. Cine mai e în schemă

Transcrierea care explică totul. Popa George Dorel și cei 60.000 de euro

„PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi mai vorbim când ajungi în apel. Mai zi-mi o dată, ca să… cine ştie, mai… mai uită-te pe ea mai atent, mai…

DOMN: Da, da, da.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Adică nu… să nu ai, să nu aibă vreo tendinţă vreunul să zică că: Hai, mă, lasă, ce… ştii cum e cu instanţa.” (p. 7-8)

„PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Lasă că îi zic lui Marin Andrei direct. Că nu… eu am lucrat cu el, ştiu…

DOMN: A, da?

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi eu mă mai întâlnesc cu el. Dar ideea e că e mai bine, ia lecţii de înot. N-ai… nu, n-ai cum să ştii…

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Şi dacă… o să-i propun, dacă vrea, să te duci şi într-o zi până la el să…

DOMN: Oricând.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Nu e mai bine aşa?

DOMN: Oricând.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Prezinţi altfel. Adică să ştii cum…

DOMN: Oricând şi ştii ce o să-i spun? Nu, nu pe asta a fost, asta…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Da.

DOMN: Nu ştiu ce, cutare şi să ştie despre ce e vorba… că el cine ştie ce…

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Păi să ştie despre ce e vorba şi să fie orientat şi în direcţia corectă, să nu vină ăştia: stai să vezi că câr, că mâr.” (p. 10-11)

Proiectul cu eoliene. Procurorul broker de energie

La 16 martie 2026, Learciu îi raportează că întâlnirea cu Costel Fotea, președintele CJ Galați, a decurs perfect:

„D. LEARCIU: Impecabil, băiatul.

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: I-ai zis că vă ajutăm. I-ai zis care e…

D. LEARCIU: Sigur, cu asta prima oară. Cinci sute de mii de euro fiecare primărie poate să acceseze, cu titlu gratuit, fără cofinanţare, fără nimic. Perfect. Şi-a notat tot.

[…]

PROCUROR ȘTEFAN GIGI VALENTIN: Perfect.” (p. 25-26)

Niță Teodor și restaurantul care nu putea fi închis

Ce spun inculpații

Ce urmează în dosar

Ce nu știm încă

Romania EU Funds Fraud: The Facility That Never Worked

How EU Procurement Rules Were Bypassed in Romania

Court of Accounts Audit: Three Violations of EU and Romanian Law

Violation 1: A Final Court Ruling Was Ignored

Violation 2: A Procurement Procedure Was Cancelled on False Grounds

Violation 3: Direct Award Through a Fabricated Emergency

Criminal Liability: What the Court of Accounts Left Unanswered

€30 Million at Risk: The EU Funds Repayment Threat

A Pattern of Institutional Failure

What This Means for EU Institutions

Confirmed Facts, Unanswered Questions

Iunie 2025. Ce s-a văzut la Roești

Septembrie 2025. Curtea de Conturi intră pe fir

Oglinda: trei ilegalități confirmate oficial

Constatarea 8.1 – Decizie judecătorească ignorată

Constatarea 8.2 – Licitație anulată ilegal

Constatarea 8.3 – Urgența fabricată, contractele ilegale

Ce putea fi, ce a rămas: răspunderea penală absentă

7.500 lei pentru 30 de milioane de euro

Termenul care se apropie

În loc de concluzie

Tabel comparativ

Ce a documentat ZIN.RO vs. Ce a constatat Curtea de Conturi

Ce spune rechizitoriul

Contextul: conflictul cu Piedone

Rețeaua și litoralul

Întrebări fără răspuns

Rămâi conectat

Ultimul articol