Rechizitoriul întocmit de Parchetul General în dosarul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță — arestați pe 15 mai 2026 — conține un detaliu trecut aproape neobservat în fluxul știrilor: numele lui Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța. Apariția lui în dosar nu e întâmplătoare și ridică o întrebare cu implicații directe asupra unui alt dosar penal de răsunet — cel al fostului șef ANPC Cristian Popescu Piedone.
Ce spune rechizitoriul
Potrivit documentelor consultate de G4Media și Info Sud-Est, în aprilie 2026, Horia Constantinescu a solicitat procurorului Gigi Valentin Ștefan urgentarea activităților de urmărire penală într-un dosar care viza mutarea sa la OPC Ialomița. Mutarea fusese dispusă prin ordin semnat de Cristian Popescu Piedone, pe atunci președinte ANPC.
Procurorul Ștefan i-a promis lui Constantinescu că îl va primi pe avocatul acestuia — Alexandru Petru Lisievici Brezeanu — și că îl va trimite la procuroarea de caz, Camelia Conortos, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată.” Ulterior, avocatul Lisievici se prezintă la birou, iar Ștefan își onorează promisiunea: a vorbit cu procuroarea „să urgenteze puțin.”
Detaliul care transformă această interacțiune din simplă cunoștință în conexiune cu mize reale: avocatul Alexandru Petru Lisievici Brezeanu este identificat nominal în același rechizitoriu ca unul dintre avocații rețelei Niță-Ștefan — cu rolul explicit de „a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă în dosarele penale instrumentate” de cei doi procurori.
Cu alte cuvinte, Horia Constantinescu nu a apelat la un avocat oarecare. A apelat la avocatul-interfață al rețelei de corupție din Parchetul Curții de Apel Constanța.
Contextul: conflictul cu Piedone
Pentru a înțelege miza, trebuie reconstituită cronologia conflictului dintre Piedone și Constantinescu.
În iunie 2025, la mai puțin de cinci luni de la numirea sa ca președinte ANPC, Piedone l-a mutat pe Horia Constantinescu de la conducerea Comisariatului din Constanța la Ialomița — în plin sezon estival. Constantinescu condusese anterior ANPC la nivel național și revenise în județ după ce candidase la Primăria Constanța. Piedone a motivat mutarea prin „profesionalismul și experiența” lui Constantinescu. Nimeni nu a crezut explicația.
Constantinescu a contestat public decizia, declarând că reprezintă „o acțiune coordonată de intimidare și reducere la tăcere” și că semnalase în mod repetat nereguli pe litoralul românesc — construcții ilegale, activități comerciale fără documente, conivența autorităților locale cu grupuri de interese. Tribunalul Constanța i-a dat dreptate în iulie 2025, suspendând ordinul de detașare.
Exact în aceeași perioadă, pe 22 iulie 2025, procurorii DNA au descins la domiciliul lui Piedone și l-au ridicat de pe litoral. Acuzația: a avertizat în avans conducerea Hotelului Internațional din Sinaia — proprietate a familiei fostului liberal Dan Radu Rușanu, prieten declarat al lui Piedone — despre un control ANPC iminent și a dat indicații despre cum să fie pregătite spațiile. Piedone a fost trimis în judecată în octombrie 2025. Curtea de Apel Brașov a menținut în mai 2026 legalitatea probelor, dosarul urmând să intre în faza de judecată pe fond.
Rețeaua și litoralul
Dosarul procurorilor constănțeni nu e desprins de contextul litoralului. Rechizitoriul Parchetului General documentează că Niță și Ștefan controlau, prin interpuși, segmente întregi din economia zonei costiere: contracte de plajă în Năvodari, contracte de servicii cu primării, firme care depozitau deșeuri în schimbul clasărilor. Polițiștii „interfață” ai rețelei — Cătălin Donciu și Sorin Lascu — aveau proprietăți în Năvodari și relații apropiate cu oameni de afaceri din zonă.
Tocmai în această zonă și-a desfășurat Piedone Comandamentul Litoral 2025 — controale spectaculoase, mediatizate, cu amenzi și închideri de unități. Inclusiv în Năvodari.
Piedone a declarat public, după arestarea sa, că a „deranjat extrem de mult” și că dosarul i se trage din această cauză. Atunci nu a nominalizat pe nimeni. Dar surse din apropierea sa susțin că el considera că prin controalele de pe litoral a deranjat rețele de interese conectate tocmai la mediul parchetului constănțean — și că dosarul Sinaia a fost consecința.
Rechizitoriul publicat pe 15 mai 2026 pune pe masă o piesă concretă: omul care s-a opus cel mai vocal lui Piedone — Horia Constantinescu — a folosit, în aprilie 2026, avocatul rețelei Niță-Ștefan pentru a urgenta un dosar care îl viza direct pe Piedone în calitate de factor decizional.
Întrebări fără răspuns
Rechizitoriul nu precizează natura exactă a dosarului pe care Constantinescu îl urgentează. Textul spune că vizează „mutarea sa la OPC Ialomița” — dar nu clarifică dacă este vorba de un litigiu administrativ sau de o cauză penală. Dacă e vorba de un dosar penal care îl vizează pe Piedone sau pe apropiații săi, legătura devine mult mai directă.
De asemenea, nu există documente publice care să confirme că rețeaua Niță-Ștefan a avut vreun rol în deschiderea sau instrumentarea dosarului DNA împotriva lui Piedone. Dosarul Sinaia a fost instrumentat de DNA București, nu de Parchetul Curții de Apel Constanța.
Ce rămâne documentat este altceva: Horia Constantinescu, principalul critic public al lui Piedone și adversarul său direct în conflictul de la ANPC, a apelat la avocatul rețelei de corupție constănțene — identificat ca atare în rechizitoriul Parchetului General — pentru a obține urgentarea unui dosar care îl privea.
Dosarul procurorilor Niță și Ștefan este în curs de judecată. Cel al lui Piedone, la fel. Răspunsurile complete vor veni din instanță.
