Rareș Hopincă (n. 29 august 1984, Câmpulung Moldovenesc) este un politician român cu un parcurs influent în cadrul Partidului Social Democrat (PSD), unde activează din 2009. Și-a consolidat vizibilitatea publică prin roluri în administrația locală a Capitalei, inclusiv prin funcția de prefect, înainte de a deveni primar al Sectorului 2 în iunie 2024.

Deși traiectoria sa politică este una ascendentă, ea este marcată și de numeroase controverse, decizii discutabile și colaborări politice oportuniste. În ciuda unei imagini construite în jurul competenței și pragmatismului administrativ, Hopincă a fost acuzat de risipă bugetară, gestionare opacă a resurselor publice și manevre de culise pentru obținerea sprijinului politic.

În loc să inspire încredere, stilul său de conducere ridică semne de întrebare privind transparența și prioritățile reale ale administrației pe care o conduce, ceea ce alimentează constant suspiciunile unei agende personale bine mascate în spatele unui discurs tehnocrat.

Primele apariții în media

Rareș Hopincă și-a început activitatea profesională în mediul privat, inițial fără vizibilitate publică. Între 2006 și 2012 a lucrat ca ”specialist în relații publice și comunicare”, ulterior ”conducând” departamente de marketing și comunicare în companii comerciale, ale căror nume nu au fost făcute publice.

Un detaliu semnificativ este faptul că, deși deține funcții importante în administrația publică, Hopincă nu și-a publicat niciodată CV-ul complet pe site-ul personal sau pe alte canale oficiale, o lipsă de transparență neobișnuită pentru un lider local care se prezintă drept tehnocrat.

Prima sa apariție notabilă în spațiul public a avut loc în 2017, când a fost numit director general în cadrul Primăriei Sectorului 5 al Capitalei. Acest rol executiv în administrația locală a marcat intrarea sa în prim-planul vieții publice. În anul următor, 2018, el a fost desemnat coordonator al unui program de asistență tehnică derulat de Primăria Sectorului 5 în parteneriat cu Banca Mondială, consolidându-și astfel prezența în media prin asocierea cu proiecte de dezvoltare urbană.

Educație și formare

Rareș Hopincă este licențiat în filosofie, o diplomă obținută în 2011 la Facultatea de Filosofie și Jurnalism din cadrul Universității Spiru Haret – o instituție privată frecvent contestată pentru calitatea academică a programelor sale. Deși susține că studiile de filosofie l-au ajutat să devină „un individ lucid, critic și atent”, Hopincă nu a făcut public niciun detaliu concret privind performanțele academice sau proiectele universitare relevante.

Mai mult, menționează că a urmat cursuri de perfecționare în management de proiect și parteneriate public-private, fără a preciza însă instituțiile emitente sau nivelul de acreditare al acestor certificări. Această lipsă de transparență ridică întrebări cu privire la reala valoare a pregătirii sale și la gradul în care aceasta a contribuit efectiv la competențele demonstrate în administrația publică.

Cariera politică și administrativă

Implicarea în PSD și funcții în partid

Rareș Hopincă a aderat la Partidul Social Democrat (PSD) în 2009, la vârsta de 25 de ani, dar timp de aproape un deceniu a rămas într-un con de umbră politic, fără funcții vizibile și cu o activitate discretă. Ascensiunea sa în ierarhia PSD a devenit evidentă abia după intrarea în administrația locală, o coincidență care ridică semne de întrebare în privința criteriilor reale de promovare în partid.

În 2019, Hopincă a fost numit președinte executiv al PSD Sector 5, sub conducerea celebrului Daniel Florea – primar în funcție al Sectorului 5 și lider al organizației locale a PSD. Florea era deja cunoscut pentru o serie de anchete de presă privind presupuse fraude economice și nereguli grave în gestionarea bugetului sectorului.

Avansarea rapidă a lui Hopincă în acest context marcat de suspiciuni și controverse alimentează ideea că influența și loialitatea de partid au cântărit mai mult decât competența în numirea sa într-o funcție de conducere. Acest episod evidențiază o temă recurentă în administrația bucureșteană: promovările discutabile în PSD, lipsa transparenței și asocierea cu personaje politice controversate.

După alegerile locale din 2020, parcursul politic al lui Rareș Hopincă a cunoscut o consolidare strategică. A candidat pe lista Partidului Social Democrat (PSD) pentru Consiliul General al Municipiului București și a obținut un mandat de consilier general, devenind din 2021 membru activ al legislativului Capitalei.

În acest rol, Hopincă a fost asociat cu inițiative de imagine privind protejarea spațiilor verzi – precum procesele pentru recuperarea Parcului IOR – și cu acțiuni sociale orientate spre categoriile vulnerabile. Aceste demersuri au fost parte a consolidării unui profil politic care se revendică din valorile stângii și din ideea unei guvernări centrate pe cetățean, însă impactul real al acestora rămâne greu de evaluat obiectiv.

Roluri administrative la Sectorul 5

Cea mai vizibilă etapă din cariera lui Rareș Hopincă s-a desfășurat în Sectorul 5, într-un moment tensionat pentru administrația locală. După ce a fost numit director general al Primăriei Sectorului 5 în 2017, a fost ulterior promovat în funcția de Administrator Public (city manager), funcție deținută între 2018 și 2020.

Oficial, el a fost responsabil de coordonarea operațională a instituției sub conducerea primarului PSD Daniel Florea. În această perioadă au fost anunțate inițiative ambițioase precum un program de regenerare urbană în cartierul Rahova, reabilitarea a 100 de blocuri de locuințe și investiții majore în infrastructura școlară.

Tot atunci s-a vorbit despre proiecte pentru atragerea a peste 800 de milioane de lei în fonduri nerambursabile. Totuși, lipsa unei evaluări independente și absenteismul unor date publice verificabile ridică semne de întrebare asupra gradului de implementare reală a acestor planuri. Ce s-a realizat concret și ce a rămas doar pe hârtie? Întrebarea persistă în lipsa unei transparențe administrative solide.

Contextul politic al Sectorului 5 a fost însă complicat. În 2020, primăria a fost câștigată de Cristian Popescu Piedone (PUSL), iar Hopincă a părăsit temporar funcția de city manager. Totuși, în mai 2022, Piedone a fost suspendat și încarcerat (condamnat în dosarul Colectiv), ceea ce a generat schimbări în conducerea sectorului.

În lipsa primarului ales, conducerea operativă a primăriei a revenit echipei administrative. Potrivit declarațiilor publice ale lui Piedone, Rareș Hopincă „a ținut primăria ca city manager” în absența sa, gestionând practic treburile curente ale Sectorului 5. În iulie 2022, Hopincă a fost reinstalat oficial ca Administrator Public al Sectorului 5, funcție pe care a ocupat-o până în iulie 2023.

Activitatea sa administrativă în Sectorul 5 a cuprins și episoade controversate.

În ciuda narativului promovat ulterior de partid, rămâne dificil de determinat dacă acest episod a fost unul de leadership autentic sau doar o poziționare oportunistă într-un moment de vid instituțional.

Prefect al Municipiului București

În vara anului 2023, Rareș Hopincă a fost numit în mod neașteptat într-o funcție-cheie la nivelul Capitalei. În contextul rocadei politice din guvernul condus de Marcel Ciolacu, PSD a obținut dreptul de a desemna prefectul Bucureștiului, după ce Toni Greblă a eliberat funcția în martie.

Deși existau mai multe nume vehiculate, Hopincă – consilier general și fost administrator local – a fost ales fără o justificare publică detaliată, alimentând speculațiile privind apropierea sa personală de Marcel Ciolacu. De altfel, această apropiere, sugerată constant în spațiul public, a fost văzută de unii ca principala motivație a nominalizării. Numirea sa, publicată în Monitorul Oficial la 27 iulie 2023, a fost percepută de o parte a presei drept un gest de fidelizare politică, nu o recunoaștere a competențelor administrative.

Ca prefect, Hopincă a primit atribuțiile de supraveghere a legalității actelor autorităților locale și coordonarea serviciilor deconcentrate, însă rămâne de discutat câtă independență reală a avut în exercitarea acestui mandat.

Mandatul lui Rareș Hopincă în fruntea Prefecturii Capitalei a durat până în primăvara lui 2024. Deși oficial a demisionat după aproape 10 luni de activitate pentru a intra în cursa electorală din București, este posibil ca decizia de a candida la Primăria Sectorului 2 să fi fost luată cu mult înainte.

Funcția de prefect pare să fi fost folosită ca o rampă de lansare electorală, având în vedere temele populiste abordate intens de Hopincă în acea perioadă – de la retrocedări controversate la apărarea spațiilor verzi. Acțiunile sale vizibile în media au creat un profil de lider implicat, însă temporizarea exactă a demisiei și temele preferate ridică întrebări legitime dacă nu cumva întreaga perioadă de prefectură a făcut parte, de fapt, dintr-o precampanie electorală bine calculată.

O mișcare de imagine eficientă, gândită pentru a pregăti terenul candidaturii la Sectorul

Primar al Sectorului 2

În anul 2024, Rareș Hopincă a devenit figura centrală a alianței PSD–PNL pentru Sectorul 2. La 27 martie 2024, conducerea coaliției l-a desemnat drept candidatul susținut în comun de PSD și PNL pentru funcția de primar al Sectorului 2. Candidatura sa a venit în contextul unei strategii comune a celor două partide de a înlătura primarii USR din București.

Pe lângă susținerea oficială a coaliției, Hopincă a beneficiat și de un sprijin neașteptat dar decisiv: Cristian Popescu Piedone, liderul PUSL și primar al Sectorului 5, a anunțat public că nu va propune un candidat propriu în Sectorul 2 și că îl susține deschis pe Hopincă. Deși aparținea unui alt sector, Piedone are un electorat loial și influent, iar asocierea sa cu Hopincă a fost hotărâtoare!

Luând în considerare diferența extrem de mică dintre Hopincă și contracandidatul său direct (aproximativ 400 de voturi), este legitim să ne întrebăm dacă fără sprijinul lui Piedone rezultatul final nu ar fi fost, de fapt, altul. În campanie, Hopincă a insistat pe experiența sa administrativă ca principal atu electoral și pe promisiunea de a aduce „predictibilitate” într-o primărie condusă anterior de USR.

Însă, având în vedere diferența extrem de mică de voturi care l-a separat de contracandidatul său, se poate concluziona că acest argument nu a avut un impact decisiv asupra electoratului. Mai degrabă, contextul alianțelor electorale și sprijinul public oferit de Cristian Popescu Piedone au înclinat balanța în favoarea sa. De altfel, până în prezent, Hopincă nu pare să confirme așteptările mari generate în campanie, iar percepția publică se întreaptă treptat spre scepticism în privința capacității sale de a livra reformele promise.

Rareș Hopincă a depus jurământul ca primar pe 28 octombrie 2024, preluând oficial conducerea Sectorului 2 și punând capăt mandatului lui Radu Mihaiu. Deși investit cu promisiuni mari și așteptări și mai mari, începutul său de mandat a fost marcat de instabilitate și controverse. Noul edil a moștenit un Consiliu Local fragmentat, lipsit de o majoritate clară: USR deține 7 mandate, PSD – partidul primarului – are 6, iar PNL tot 6, ceea ce face ca alianța PSD-PNL să controleze 12 voturi.

În ianuarie 2025, alegerea viceprimarilor s-a transformat într-un scandal politic care a pus în lumină adevărata capacitate de gestionare a negocierilor din partea noului edil. Fără consultări transparente, Hopincă a introdus pe ordinea de zi suplimentară alegerea viceprimarilor, determinând consilierii USR să protesteze și să boicoteze votul.

Rezultatul? Alegerea unor viceprimari susținuți de PNL și, deloc surprinzător pentru cine cunoaște dedesubturile scenei locale, de AUR – cu sprijinul combinat al consilierilor PSD, PNL și …AUR.

Această alianță conjuncturală a fost justificată ca fiind legală și „necesară pentru stabilitate”. Însă pentru mulți, ea nu face decât să confirme suspiciunile că experiența administrativă a lui Hopincă este, în cel mai bun caz, discutabilă. Deși imaginea sa publică continuă să fie atent controlată, mișcările de până acum nu sugerează vreo strategie coerentă sau vreo abilitate reală de a conduce o primărie complicată. Dimpotrivă, par să indice că edilul învață mersul administrației din mers – pe nervii și în detrimentul cetățenilor care i-au acordat votul.

În prezent, Rareș Hopincă încearcă să-și exercite mandatul de primar al Sectorului 2, reluând temele de campanie precum fluidizarea traficului, crearea de parcări, extinderea spațiilor verzi și combaterea fenomenelor sociale, inclusiv consumul de droguri în școli. Însă, la aproape un an de la preluarea mandatului, viața în Sectorul 2 pare să se desfășoare cu o viteză mult mai mare decât reacțiile administrației locale.

Problemele se acumulează, iar răspunsurile întârzie, fiind adesea depășite de realitatea urbană. Cetățenii încep să își exprime tot mai clar dezamăgirea față de prestația considerată de mulți mediocră a noului edil. Proiectele anunțate înainte de alegeri stagnează, iar atmosfera generală este una de așteptare și frustrare.

În acest context, revenirea Sectorului 2 sub conducere PSD, după administrația USR, pare – cel puțin până în acest moment – o alegere neinspirată. În plan politic, Hopincă a fost numit vicepreședinte al organizației PSD Sector 2, după transferul de la PSD Sector 5, consolidându-și influența internă în partid, dar fără să producă până acum rezultate vizibile în teren.

Controverse și umbre în activitatea publică

De-a lungul activității sale publice, Rareș Hopincă a fost implicat în câteva controverse notabile.

• Scandalul cheltuielilor publice la Sectorul 5: În iunie 2023, Rareș Hopincă, aflat în funcția de city manager al Sectorului 5, a fost în centrul unui scandal privind utilizarea banului public. Un târg de Crăciun organizat sub coordonarea sa a costat aproape un milion de euro, din care aproximativ 628.000 de euro au fost direcționați prin Centrul Cultural „Ștefan Iordache” și alți 280.000 de euro din bugetul Operei Naționale. Costurile au fost considerate uriașe pentru un eveniment de acest tip și au ridicat semne de întrebare serioase privind modul în care Hopincă gestionează fondurile publice. Mai mult, evenimentul a fost perceput ca parte a unei strategii de imagine – o tactică despre care mulți afirmă că ar fi fost preluată de la fostul său șef, Daniel Florea, primar al Sectorului 5 la acea vreme. Interesant este că unele persoane din echipa administrativă de atunci a lui Florea se regăsesc și astăzi în funcții-cheie în aparatul administrativ al Sectorului 2. De precizat că Rareș Hopincă nu a fost cercetat penal în acest caz, acuzațiile de risipă bugetară și utilizare politică a banului public au conturat totuși un contrast puternic între discursul său de administrator eficient și realitatea administrativă.
• Alianța cu AUR pentru viceprimari: Așa cum am menționat, modul în care Rareș Hopincă a forțat alegerea viceprimarilor la începutul lui 2025 a stârnit controverse. Introducerea pe ultima sută de metri a proiectului de hotărâre și votul comun PSD–PNL–AUR, care a adus un reprezentant AUR în funcția de viceprimar, au fost aspru criticate de consilierii USR și de analiști civici. USR a acuzat încălcarea regulamentului și legitimizarea unui partid extremist (AUR) în conducerea locală, considerând aceste acțiuni ca fiind în detrimentul democrației locale. De cealaltă parte, Hopincă a argumentat formal că legea impune doi viceprimari și că urgența se justifică administrativ. Chiar dacă procedural deciziile luate au rămas în vigoare, imaginea primarului Hopincă a avut de suferit în ochii unei părți a opiniei publice, care a văzut în această mișcare o abatere de la promisiunea de a face o administrație “curată” și predictibilă. Incidentul a evidențiat și dependența sa de aritmetica politică – pentru a guverna Sectorul 2, Hopincă s-a asociat chiar și cu un partid controversat, contrar imaginii sale de politician moderat.
• Contestațiile privind alegerile din 2024: Un alt moment tensionat a fost imediat după alegerile locale, când fostul primar Radu Mihaiu a formulat acuzații publice de fraudă. Mihaiu a invocat posibila falsificare a proceselor verbale, lipsa unor ștampile și dispariția unor buletine de vot în anumite secții, contestând astfel validitatea victoriei la limită a lui Hopincă. Rareș Hopincă a respins acuzațiile, calificându-le drept un pretext al USR pentru a nu-și admite înfrângerea și a subliniat că toate verificările oficiale au confirmat rezultatul votului. Nici Biroul Electoral de Sector și nici Biroul Electoral Municipal nu au găsit nereguli majore, iar cererile de renumărare depuse de USR au fost respinse. În final, instanța a validat mandatul lui Hopincă, însă disputa post-electorală a reprezentat o controversă semnificativă, reflectată pe larg în presă, care a pus temporar sub semnul întrebării legitimitatea rezultatului. Deși justiția i-a dat câștig de cauză lui Hopincă, episodul a evidențiat polarizarea și suspiciunile din jurul alegerilor, lăsând un mic semn de întrebare în percepția publică asupra începutului mandatului său.

În afara acestor situații, Hopincă s-a mai confruntat și cu critici punctuale legate de veniturile și averea sa. Potrivit declarațiilor de avere, el cumula venituri din mai multe surse publice: în 2022, Hopincă a încasat aproximativ 168.000 lei din indemnizația de consilier general, salariul de la Economat Sector 5 și indemnizația de city manager.

Cumularea acestor poziții a fost posibilă prin susținere politică, lucru pe care detractorii l-au remarcat. S-a subliniat în spațiul public că veniturile sale însumează aproape 3.000 de euro lunar, provenind din funcții publice obținute datorită sprijinului politic. Deși nu s-au semnalat ilegalități, astfel de constatări alimentau percepția că Hopincă face parte din categoria politicienilor care beneficiază de multiple sinecuri. Hopincă a declarat însă că ”nu este omul nimănui” și că datorează parcursul său propriilor merite, nu vreunui patronaj ocult din partid.

Declarații publice (relevante)

Rareș Hopincă și-a construit profilul public și prin declarații ce reflectă viziunea sa politică și stilul de leadership. Câteva luări de poziție sunt de referință:

• Despre misiunea administrativă și critica predecesorilor: În momentul anunțării candidaturii la Primăria Sectorului 2, Hopincă a subliniat necesitatea unei schimbări de direcție în administrația locală. El a afirmat: „Candidez pentru Primăria Sectorului 2, o misiune care mă responsabilizează și care îmi oferă șansa să-mi pun experiența publică și privată în slujba cetățenilor și a unui sector care, în ultimii 4 ani, a abandonat marile proiecte și i-a neglijat pe oameni”. Prin această declarație (postată pe Facebook la încheierea mandatului de prefect), Hopincă și-a definit scopul candidaturii – acela de a repune în prim-plan investițiile majore și interesul cetățeanului, implicit criticând administrația anterioară (condusă de USR) pentru stagnare. Totuși, privind ritmul lent al actualei administrații și lipsa unor transformări notabile, se poate pune întrebarea dacă această promisiune a fost un angajament real sau doar o formulă electorală bine calibrată.
• Despre politica orientată spre oameni: Într-un interviu acordat presei, Rareș Hopincă a descris filosofia sa politică în termeni empatici: „Ca primar sau politician, ești un om printre oameni. Nu te plasezi în afara comunității, nu ești nici deasupra ei. Politica pentru oameni presupune guvernarea în care nevoile și aspirațiile indivizilor sunt în centrul deciziilor”. Teoretic, această afirmație sintetizează viziunea unui lider de centru-stânga apropiat de cetățeni. Tot el susține că aplică un principiu fundamental în activitatea sa: „soluții la probleme reale, nu inventate”, o declarație care, la prima vedere, sugerează pragmatism și respingerea populismului. Cu toate acestea, în lipsa unor intervenții clare și rapide în fața problemelor din sector și în contextul unei administrații percepute ca ineficientă, mulți se întreabă dacă aceste principii sunt puse în practică sau dacă nu sunt doar formule de campanie atent ambalate.
• Despre integritate și independență: În fața speculațiilor că ar fi protejatul unor baroni locali sau al conducerii PSD – Marcel Ciolacu -, Hopincă a ținut să infirme asemenea imagini. „Nu sunt omul nimănui și aparțin exclusiv voinței, creativității și limitărilor mele” a declarat el într-un interviu, subliniind că își asumă propriile decizii și traseu profesional. Cu această declarație a încercat să-și consolideze poziția și să-și consolideze credibilitatea, sugerând că nu răspunde la comenzi de partid (!!) decât în măsura în care acestea coincid cu propria convingere și expertiză. Totuși, în contextul în care PSD este recunoscut public drept un partid dominat de rețele clientelare și numiri politice, iar această percepție nu a fost contrazisă în mod serios de-a lungul timpului, declarația lui Hopincă pare să servească mai degrabă unui scop de imagine decât să reflecte o independență reală. Tocmai această asociere cu un partid perceput ca generator de sinecuri ridică întrebări legitime despre autonomia sa reală în luarea deciziilor.
• Despre viziunea pentru Sectorul 2: În campanie, sloganul lui Hopincă a fost „Mergem la sigur”, sugerând că alegerea sa ar reprezenta o opțiune sigură, bazată pe experiență și eficiență administrativă. A pledat pentru un „București verde, nu pentru că e la modă să fii eco, ci pentru că e sănătos” și a declarat că „politica poate salva vieți, dincolo de a le guverna”, referindu-se la implicarea sa în proiecte sociale, cum ar fi combaterea consumului de droguri în școli. Însă, la aproape un an de la preluarea mandatului, ritmul schimbărilor este departe de cel anunțat în campanie, iar realizările concrete sunt greu de identificat. Această discrepanță alimentează pe bună dreptate îndoiala că promisiunile vor deveni fapte până la finalul mandatului. Mulți se întreabă dacă, în stilul deja consacrat al administrației locale, Rareș Hopincă nu va da vina, la momentul bilanțului, pe birocrația excesivă, Consiliul Local ori cine știe ce alți factori externi – un scenariu previzibil, dar tot mai greu de acceptat pentru cetățenii Sectorului 2 care așteptau reforme reale și vizibile.

Per ansamblu, discursul public al lui Rareș Hopincă este atent calibrat pentru a proiecta imaginea unui politician moderat și centrat pe comunitate, în linie cu retorica social-democrată modernizată pe care PSD o promovează. El încearcă să cultive profilul unui administrator pragmatic și credibil, nu al unui politician carismatic, o strategie ilustrată inclusiv de declarația sa: „nu îmi doresc să fiu un politician cool, ci credibil”. Cu toate acestea, în contextul unui mandat lipsit până acum de realizări vizibile și al unui ritm administrativ lent, această poziționare pare din ce în ce mai mult o construcție de imagine decât o reflectare fidelă a realității. Lipsa unor rezultate concrete riscă să transforme ideea de „credibilitate” într-un simplu slogan, golit de conținut în fața unui electorat care aștepta eficiență, nu etichete.

Alte informații semnificative

• Profil personal și avere: Rareș Hopincă este originar din Bucovina (născut și crescut în Câmpulung Moldovenesc) și s-a mutat la București pentru studii și carieră. În vârstă de 40 de ani, el face parte din generația tânără de politicieni PSD care a urcat în poziții de conducere. Hopincă este căsătorit, iar conform declarațiilor de avere deține, împreună cu soția sa, două apartamente modeste în București (de 66 mp și 41 mp, achiziționate în 2011 și 2015). De asemenea, are declarate (la momentul 2023) obiecte de artă și bijuterii în valoare de aproximativ 30.000 lei și câteva conturi de economii modeste. La capitolul datorii, Hopincă are credite bancare și rate la dezvoltator însumând aproximativ 90.000 de euro și 100.000 de lei, scadente pe termen lung. Acest profil financiar arată o situație materială relativ obișnuită pentru un funcționar de rang înalt, fără acumulări suspecte de avere – aspect important de menționat în contextul în care mulți politicieni români au fost criticați pentru discrepanțe între venituri și avere.
• Experiența în proiecte internaționale: Înainte de a ocupa funcții publice, Rareș Hopincă susține că s-a specializat în atragerea de fonduri europene și management de proiecte, un aspect pe care îl evidențiază constant în discursurile sale. Între 2006 și 2016, a activat în companii unde s-a ocupat de managementul proiectelor cu fonduri europene și dezvoltarea de parteneriate public-privat, ceea ce l-ar recomanda drept un profesionist al investițiilor locale. A fost, de asemenea, coordonatorul programului de asistență tehnică Banca Mondială derulat de Primăria Sectorului 5 în perioada 2018–2020, proiect care viza modernizarea administrației. Totuși, experiența invocată atât de des nu se traduce, cel puțin până acum, în rezultate concrete pentru locuitorii Sectorului 2. Deși se mândrește cu expertiză internațională, promisiunile rămân în mare parte pe hârtie, iar cetățenii încep să se întrebe dacă nu cumva această competență este mai mult afișată decât aplicată. În acest context, promovarea sa de către PSD ridică întrebarea firească: a fost un pariu pe competență sau doar pe imagine?
• Traseul profesional atipic: Rareș Hopincă pare să fi avut întotdeauna norocul de a fi „la locul potrivit, în momentul potrivit” – cel puțin în privința funcțiilor publice. Spre deosebire de politicienii care își câștigă notorietatea prin bătălii electorale sau merite administrative vizibile, Hopincă a oscilat comod între roluri tehnice și politice, într-o ascensiune discretă, dar constantă. De la angajat public (city manager) la ales local (consilier general), apoi consilier într-o societate de stat (Economat Sector 5), prefect și, în cele din urmă, primar, traseul său profesional pare mai degrabă un rezultat al unei susțineri constante de partid. Această abilitate de a rămâne în funcții-cheie indiferent de context ridică întrebări firești privind cumulul de funcții, utilitatea reală a fiecărei poziții și, mai ales, dacă aceste posturi au fost ocupate în beneficiul comunității sau al carierei sale personale.
• Imaginea publică și perspective: Rareș Hopincă este prezentat drept un politician tânăr, dar, în realitate, parcursul său administrativ nu diferă semnificativ de traseul clasic al funcționarilor susținuți de partid. A urmat fidel linia PSD și a devenit, odată cu alegerea în funcția de primar, un pilon consolidat al partidului. Puterea sa în interiorul formațiunii a crescut vizibil, însă rezultatele în plan administrativ rămân cel puțin modeste. La aproape un an de mandat, lucrurile promise în campanie sunt greu de observat, iar ritmul schimbărilor este unul extrem de lent. Tot mai mulți se întreabă dacă PSD a făcut, din nou, o alegere neinspirată, având în vedere că, istoric vorbind, partidul pare să nu aibă „noroc” cu proprii primari – care, odată aleși, tind să ”clacheze”. Iar această clacare nu vine din rea-voință, ci, poate, din faptul că experiența administrativă invocată nu este mereu confirmată de fapte. Adevărata provocare pentru Hopincă nu este acest prim mandat, ci dacă va reuși să convingă că merită un al doilea. La cum stau lucrurile acum, următorul mandat pare mai degrabă o fata morgana.

În concluzie, traseul politic al lui Rareș Hopincă reflectă mai degrabă o ascensiune susținută politic decât una bazată pe rezultate administrative spectaculoase. Deși se prezintă ca un tehnocrat devenit om politic, până în acest punct nu există dovezi clare că și-a format o echipă solidă, alcătuită din oameni cu experiență reală în administrație, ci mai degrabă a apelat la vechi colaboratori chiar dacă rezultatele acestora nu îi recomandă pentru admnisitrația publică. Sectorul 2, un spațiu urban cu probleme cronice de infrastructură și management public, pare prea mare pentru a fi dus în spate de un singur om, iar Hopincă, în ciuda ambițiilor și retoricii profesionale, nu pare să fi schimbat acest lucru. Cu studii în filosofie și comunicare și o carieră conturată la intersecția dintre partid și administrație, actualul primar promite guvernare „la sigur”, dar realitatea de până acum este mai degrabă marcată de ezitare și lentoare. În lipsa unei echipe competente și a unor decizii curajoase, clare, viziunea declarată – „soluții la probleme reale, într-o comunitate unită” – riscă să rămână doar un slogan bun de afiș electoral. Iar lecția ultimilor ani e simplă: fără oameni potriviți în funcțiile cheie, ci cu cunoștințe și sinecuri, nicio strategie nu prinde viață, oricât de bine ar suna.