Mâine, atât Camera Deputaților cât și Senatul urmează a supune la vot propunerile pentru viitorii președinți ai forurilor legislative.
Ambele funcții au rămas vacante odată cu formarea noului Guvern, însă, conform înțelegerii coaliției de guvernare, deja se știe cui îi revin aceste funcții.
Pe de o parte, propunerea PSD este ca Sorin Grindeanu să preia funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar PNL îl propune pe Mircea Abrudean ca șef al Senatului.
Grupul PSD a solicitat în ședința Biroului permanent al Camerei de luni seară declanșarea procedurilor necesare pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților, după ce deputatul Ciprian Șerban, cel care a condus forul legislativ, a fost numit ministru al Transporturilor și și-a depus luni demisia la Biroul permanent.
Și Senatul urmează să își aleagă, după ce Ilie Bolojan, care a ocupat această funcție până luni, a fost învestit ca premier. În ambele cazuri, votul este secret cu buletine de vot.
Un alt punct de pe ordinea de zi a plenului de mâine va fi desemnarea unui judecător la Curtea Constituțională, sub rezerva depunerii raportului, conform programului publicat pe site-ul Senatului. Comisia juridică îi va audia, marți, înainte de plen, pe candidații înscriși pentru funcția de judecător la CCR, propunerea PSD fiind actualul șef al Curții de Conturi, Mihai Busuioc.
Biroul permanent care va începe la 9:45 va înscrie pe ordinea de zi a plenului de la ora 12:00 proiectul de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Aceasta în condițiile în care aseară, după ce Cabinetul Bolojan a fost învestit, s-a derulat și o primă ședință de guvern.
Procurorii anticorupție au descoperit că mai multe angajate ale Universității Politehnice Timișoara au delapidat fonduri europene, în contextul derulării mai multor proiecte Erasmus și Erasmus+.
Trei persoane au fost trimise în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara, în vreme ce o a patra persoană a decis pe parcursul anchetei să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției.
Tribunalul Timiș va analiza acuzațiile aduse de procurori Mariei Lia Dolga – fost director al Departamentului Relații Internaționale din cadrul Universității Politehnice Timișoara (complicitate la delapidare, folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată), Lenuței Daniela Hudac – fost șef Birou Contabilitate în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată) și Marinelei Solomon – fost administrator financiar în cadrul Direcției Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanțe (delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată).
Aceasta în condițiile în care deja fosta șefă a Serviciului Programe Erasmus (șefă Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relații Internaționale, Hannelore Elfride Filipescu, s-a declarat vinovată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.
Pedeapsa acesteia a fost astfel de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni și interzicerea unor drepturi.
Acum, la momentul încheierii cercetărilor, procurorii DNA spun că, în total, suma de bani însușită/delapidată prin intermediul a nu mai puțin de 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei și 1.548.617 de euro. Însă Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.
În plus, Universitatea Politehnica Timișoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuța-Daniela și Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei și 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracțiunii, la care se vor adăuga dobânzi și penalități calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.
Din acest motiv, subliniază procurorii, „în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile deținute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor”.
„În cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus și Erasmus+, inculpata Dolga Maria-Lia, în calitatea menționată anterior și beneficiind de ajutorul inculpatei Filipescu Hannelore Elfride, ar fi întocmit și depus mai multe declarații și documente false la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obținerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.
Programele Erasmus și Erasmus+ sunt programele actuale ale Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, iar Universitatea Politehnică Timișoara, în activitatea de învățământ pe care o desfășoară, a participat la aceste programe oferite de Uniunea Europeană. În cadrul celor două programe accesate de Universitatea Politehnică Timișoara, în perioada 2014 – 2019, au fost finanțate cu fonduri europene șapte (7) proiecte care au presupus, printre altele, efectuarea de deplasări/mobilități ale cadrelor didactice, personalului administrativ și ale studenților în străinătate, la diferite unități de învățământ, dar nu numai, pentru schimb de experiență, formare, precum și alte activități.
În cadrul acestor proiecte finanțate cu fonduri europene, la diferite intervale de timp, inculpata Dolga Maria-Lia ar fi întocmit mai multe rapoarte intermediare și finale pe care le-ar fi trimis Agenției Naționale, în vederea obținerii unor tranșe de bani, prin care ar fi menționat în fals că ar fi fost efectuate toate activitățile/deplasările cuprinse în acele rapoarte.
În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupție, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziție documente esențiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenții Universității Politehnice Timișoara. Astfel, în multe situații, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitație, personală sau generală, din partea instituției gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilității (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate.
În realitate, deși unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită și folosită de cadrele didactice, personalul administrativ și studenți. În alte situații, studenții ar fi fost îndemnați să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărțit între persoanele din conducerea Departamentului Relații Internaționale.
Inculpatele Hudac Lenuța-Daniela și Solomon Marinela, în calitățile menționate anterior și având în atribuțiile lor de serviciu gestionarea fondurilor bănești ale Universității Politehnice Timișoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, și-ar fi însușit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât și pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride și Asociația Foștilor Studenți ai Universității Politehnice Timișoara.
Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut și a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinației unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ și în indicarea în fals a unor mențiuni/explicații în aplicația informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale.
Marea majoritate a operațiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus și anume, inculpata Hudac Lenuța-Daniela ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universității Politehnice Timișoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.
În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acționat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universității Politehnice Timișoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar și în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghișeul băncii.
Într-un număr de trei operațiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operațiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, a detaliat DNA.
De aseară, avem oficial Guvern, cu 16 ministere și 5 viceprim-miniștri.
Conform înțelegerii dintre partidele noiii coaliții de guvernare, PSD are 6 miniştri, PNL și USR câte 4, iar UDMR doi.
Membrii cabinetului Bolojan au fost învestiți aseară în funcții. În total, avem 11 nume noi în guvern, în timp ce 7 miniştri din vechiul Cabinet continuă şi în noua echipă guvernamentală.
PSD a venit cu 3 nume noi şi tot 3 din vechiul guvern – Florin Barbu (Agricultură), Radu Marinescu (Justiție) și Bogdan Ivan (Energie). Vechi este și vicepremierul Marian Neacșu, ca și Tanczos Barna, vicepremier UDMR. Totodată, UDMR a venit cu același Cseke Attila la Dezvoltare.
În același timp, PNL au adus doi miniştri noi în guvern: Alexandru Nazare (Finanţe) şi Dragoş Pîslaru (Fonduri Europene), iar alți doi sunt din „vechi” – Cătălin Predoiu (Apărare) și Daniel David (Educație).
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost votat de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului. În favoarea învestirii au votat 301 de parlamentari, iar alți nouă parlamentari s-au opus. Pentru ca Guvernul să fie învestit era nevoie de votul favorabil a cel puţin 233 de parlamentari.
Ulterior, preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretul pentru numirea Guvernului Bolojan, procedură urmată de ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie la Palatul Cotroceni.
Așa că, de acum, premierul Ilie Bolojan va lucra „cot la cot” cu vicepremierii Marian Neacşu (PSD), Tanczos Barna (UDMR), Dragoş Anastasiu (PNL) – vicepremier pentru reformă, Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul Afacerilor Interne, vicepremier, Ionuţ Moşteanu (USR) – ministrul Apărării Naţionale, vicepremier, Alexandru Nazare (PNL) – ministrul Finanţelor, Ciprian Şerban (PSD) – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Marinescu (PSD) – ministrul Justiţiei, Radu Miruţă (USR) – ministrul Digitalizării şi Economiei, Alexandru Rogobete (PSD) – ministrul Sănătăţii, Cseke Attila (UDMR) – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Florin Barbu (PSD) – ministrul Agriculturii, Florin Manole (PSD) – ministrul Muncii, Andras Demeter Istvan (UDMR) – ministrul Culturii, Daniel David (PNL) – ministrul Educaţiei, Oana Ţoiu (USR) – ministrul Afacerilor Externe, Dragoş Pîslaru (PNL) – ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Bogdan Ivan (PSD) – ministrul Energiei, și Diana Buzoianu (USR) – ministrul Mediului.
Un nou caz alarmant de contaminare a apei potabile vine din județul Ilfov, unde comisarii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au descoperit bacterii coliforme în apa îmbuteliată produsă de firma MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL din Popești-Leordeni.
După prelevarea probelor direct din sursa de apă și din sticlele aflate la vânzare, laboratorul a confirmat că apa era infestată cu bacterii coliforme și conținea germeni peste limitele admise de lege. Drept urmare, autoritățile au aplicat o amendă de 30.000 lei, au suspendat activitatea firmei, iar toate loturile contaminate au fost retrase de la consum.
Ce sunt bacteriile coliforme și cât de periculoase sunt?
Bacteriile coliforme reprezintă o familie de bacterii care se regăsesc în mod normal în sol, plante, dar mai ales în intestinul animalelor și al oamenilor. Prezența lor în apa potabilă nu este admisă, conform legislației în vigoare, pentru că indică contaminare fecală sau o igienă precară a sursei de apă.
De ce sunt periculoase bacteriile coliforme?
Pot semnala prezența unor germeni patogeni periculoși (ex: E. coli)
Pot provoca infecții digestive, diaree, febră, crampe abdominale
Sunt extrem de periculoase pentru copii, vârstnici și persoane imunocompromise
Potrivit Ordonanței 7/2023 privind calitatea apei potabile, apa destinată consumului uman trebuie să fie complet lipsită de bacterii coliforme și germeni patogeni.
Ce au descoperit comisarii CJPC Ilfov?
Controlul a fost efectuat la sediul firmei MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL din Popești-Leordeni. Comisarii au prelevat probe de apă atât din sursă, cât și din apa deja îmbuteliată. Rezultatele au fost clare:
Prezența bacteriilor coliforme în sursa de apă freatică
Depășirea valorilor legale pentru numărul total de germeni (NTG)
Indicii clare de contaminare și lipsă de igienă
Măsurile dispuse de ANPC
În urma constatărilor, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Ilfov a luat următoarele măsuri:
Amenzi în valoare totală de 30.000 lei
Retragerea din consum a tuturor loturilor de apă afectate
Suspendarea activității operatorului, menținută până la prezentarea unui nou buletin de analize care să confirme că apa este potabilă
Ce înseamnă NTG – Numărul Total de Germeni?
NTG este un parametru microbiologic care arată câți germeni (în general inofensivi, dar indicativi) există într-o probă de apă. Dacă NTG este peste limita legală, înseamnă că apa este de calitate scăzută și poate prezenta risc sanitar, mai ales în combinație cu bacterii coliforme.
Apa cu NTG peste limita legală nu este automat periculoasă, dar nu trebuie consumată până nu este reanalizată și dezinfectată.
Ce trebuie să știe consumatorii
Verificați eticheta apei îmbuteliate: producătorul, data îmbutelierii, sursa apei
Nu consumați apă care are gust, miros sau culoare neobișnuită
Dacă aveți suspiciuni, raportați imediat cazul la ANPC sau DSP
Firma MASTER OPTIM CONSTRUCTION SRL poate relua activitatea doar dacă prezintă un nou buletin de analiză care dovedește că apa este 100% potabilă. Până atunci, suspendarea rămâne în vigoare, iar autoritățile promit că vor intensifica controalele la alți operatori din domeniul apei îmbuteliate.
Cazul din Ilfov este un semnal de alarmă: apa nu e doar un produs banal, ci un aliment esențial. Orice abatere de la normele de siguranță microbiologică poate avea consecințe grave asupra sănătății populației. Autoritățile trebuie să continue să verifice, iar consumatorii să rămână vigilenți.
Constantin Radulescu - președinte Consiliul Județean Vâlcea - Foto Facebook
În Vâlcea asistăm la o revoltă a primarilor în contextul disputelor pentru tranșarea ilegală a monopolului colectării deșeurilor în cele 89 de localități ale județului. Primarii se opun presiunilor pe care le fac asupra lor șefii administrației județului pentru a rezilia contractele cu operatorii care colectează deșeurile de peste zece ani, Romprest Energy, Urban și Brai Cata și să încheie contracte cu Asocierea dintre Environment Care Waste Management SRL (a fraților Prigoană) și Brantner Environment SRL.
Reaminitim că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare, numită și ADI Salubrizare Vâlcea, a atribuit contractul-cadru pentru colectarea deșeurilor din localitățile județului Asocierii Environment & Brantner prin procedura de „negociere fără publicare prealabilă a unui anunț” (NFP).
După încheierea contractului-cadru, ar trebui ca fiecare din cele 89 de primării să rezilieze contractele cu actualii operatori, Romprest, Urban sau Brai Cata și să încheie contracte cu Environment & Brantner. Dar pe 27 martie, în dosarul 105/46/2025, Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin „negociere NFP”.
Pe 27 martie, în dosarul 105/46/2025, Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin „negociere NFP”.
Deci contractul-cadru este nul deoarece a fost atribuit ilegal, iar primarii refuză să încheie noile contracte cu Environment și Brantner în baza contractului – cadru anulat, pentru că noile contracte nu ar avea valoare juridică.
Sentința Curții de Apel este definitivă.
În aceste condiții ar trebui organizată o nouă licitație pentru atribuirea contractului – cadru. Însă președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, cel care administrează serviciul de salubrizare prin ADI Salubrizare, condusă de Adrian Cosac, insistă ca primarii să nu țină cont de sentința Curții de Apel și să încheie noile contracte cu Environment & Brantner.
Însă primarii nu vor să execute orbește ordinele șefilor și s-a ajuns în situația ca Rădulescu, ce deține și funcția de președinte al PSD Vâlcea, să se confrunte chiar și cu refuzul unora dintre cei 55 de primari PSD de a executa ordinele.
Mai sunt și alte motive pentru care primarii refuză să încheie contractele cu Environment & Brantner. În primul rând, pentru că se introduce o schimbare a modului de facturare și plată a serviciului de colectare a deșeurilor, în defavoarea primăriilor și în avantajul Environment & Brantner.
În al doilea rând, pentru că se majorează cotizațiile primăriilor la ADI Salubrizare și se pare că odată cu noile contracte va fi introdusă și o majorare a taxei de salubritate, fără să fie consultați.
Se schimbă circuitul banilor. Environment & Brantner vor să încaseze banii de la primării, nu de la beneficiarii serviciului
Potrivit unora dintre primarii din Vâlcea, se pare că în contractul-cadru la nivel județean, nr 118/06.03.2025, au apărut câteva prevederi care nu existau în documentația inițială. Nemulțumirea primarilor este că aceste modificări complică procedurile și introduc regula ca primăriile să plătească serviciul de colectare a deșeurilor și apoi să încerce să recupereze banii de la cetățeni.
Potrivit surselor noastre, inițial, în documentație era prevăzută relația operatorilor direct cu cetățenii, cu „abonații” serviciului de colectare a deșeurilor, dar între timp ADI Salubrizare ar fi convenit cu Environment și Brantner o schimbare, să se treacă la relația operatorilor cu primăriile.
S-ar mai intenționa și schimbarea modului de taxare a colectării deșeurilor, să se treacă la plata pe tonă. Prin această schimbare, operatorul colectează o cantitate de deșeuri, să spunem 15 tone, facturează 15 tone, duce factura la primărie și primăria plătește. Dacă în varianta inițială se prevedea ca angajatul operatorului să încaseze banii de la „abonați”, în noua organizare primăria trebuie să plătească și ulterior oamenii primăriei trebuie să umble din poartă în poartă ca să adune banii.
Din punctul de vedere al primarilor, dacă în locul relației directe „furnizor – abonat”, care funcționează bine la furnizarea energiei electrice sau a serviciilor de apă-canal, se trece la relația „furnizor – primărie – abonat” există riscul ca primăria să plătească pentru o cantitate de deșeuri mai mare decât s-a colectat sau să nu recupereze de la localnici banii plătiți operatorului. Ambele variante înseamnă „găuri negre” în bugetele primăriilor.
Altă alertă! Cresc cotizațiile la ADI Salubrizare și se măresc taxele de salubrizare
Nu sunt singurele schimbări cu impact financiar. După ce ADI Salubrizare a încheiat contractele ilegale cu Environment & Brantner pentru colectarea deșeurilor și pentru administrarea Depozitului ecologic CMID Roești apar majorări ale contribuțiilor financiare pentru salubritate.
A fost deja anunțată o majorare a cotizațiilor primăriilor la ADI Salubrizare Vâlcea. Președintele ADI-ului, Adrian Cosac susține că majorarea cotizațiilor e necesară deoarece începe administrarea de către Brantner SRL a Depozitului ecologic de la Roești, care marchează intrarea în funcțiune a SMID-ului (Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Vâlcea).
În acest context, ADI-iul va trebui să angajeze mai mulți oameni care să urmărească traseele pe care sunt transportate deșeurile către Roești. Asta ar fi o majorare care ține de o mai bună funcționare a SMID-ului. Ar fi o majorare acceptabilă.
Dar se pare că vor fi mărite și tarifele. Potrivit surselor noastre, după semnarea contractului, între ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner s-ar intenționa o majorare de tarife. Nu știm dacă e adevărat sau nu, dar din moment ce este o informație vehiculată pe surse din administrație merită puțină atenție.
Contractul-cadru a fost semnat pe 6 martie. Întrebarea este ce s-o fi întâmplat în cele câteva săptămâni de la semnarea contractului, dacă acum ar fi necesară majorarea tarifelor? În general, tarifele prevăzute în contracte sunt majorate cu indicele inflației, dar asta se întâmplă la început de an, pe baza datelor de la INS.
Alte majorări de tarife pot fi aprobate doar dacă în derularea contractului intervin schimbări importante. Dar în cazul contractului nr 118 din 06.03.2025 dintre ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner ce schimbări puteau interveni din moment ce colectarea deșeurilor e realizată în continuare de Romprest Energy SRL, Urban SA și Brai Cata SRL, nu de noii operatori?
Amenințarea unui primar PSD către Cosac și Rădulescu: „Dacă ne presați, vă dăm în judecată și blocăm SMID-ul!”
Spiritele s-au încins la ședința Adunării Generale a ADI Salubrizare Vâlcea de pe data de 15 mai. Toate primăriile din județ sunt membre ale ADI Salubrizare, plătesc cotizații și sunt reprezentate în ADI de primari, care au drept de decizie.
La adunarea generală a ADI-ului, primarii au cerut vehement ca primăriile să nu fie implicate în plățile către Environment & Brantner – foto: Gazeta Vâlceană
Trecuseră mai mult de două luni de la semnarea contractului cadru între ADI și Asocierea Environment & Brantner și primarii nu reziliau contractele cu vechii operatori pentru a încheia noile contracte cu „Asocierea”.
Mai mult, pe 1 mai, ADI Salubrizare dăduse ordinul de începere a colectării deșeurilor de către Environment & Brantner și de colectare se ocupau în continuare Romprest, Urban și Brai Cata, din cauză că primarii refuzau rezilierea contractelor în derulare.
Președintele ADI Salubrizare, Adrian Cosac a convocat adunarea generală pentru urni lucrurile loc. Cu siguranță că i-a cerut asta chiar „instituția tutelară”, adică președintele CJ Valcea, Constantin Rădulescu.
Atmosfera din sală a devenit incendiară în momentul în care s-a ajuns la punctul 4 al ordinii de zi, referitor la noile contracte cu operatorii Environment & Brantner. S-a ajuns la nervi și replici răstite ale primarilor la adresa șefului ADI, Adrian Cosac, când acesta a prezentat modalitatea de plată a serviciului de colectare a deșeurilor prestat de noii operatori.
Se pare că Environment și Brantner au propus și ADI Salubrizare a fost de acord ca banii să fie încasați de operatori de la primărie, nu de la beneficiari. Primarii au cerut ca Environment & Brantner să încheie contracte pentru fiecare gospodărie sau familie și să factureze și să încaseze banii în baza acestor contracte.
O altă nemulțumire a primarilor este că nu va fi implicat un angajat al Environment care să încaseze banii, cetățenii plătind costul salubrizării direct la primărie. În cazul în care oamenii nu vor plăti, restanțele către Environment și Brantner vor fi achitate de la bugetul primăriei.
Primarii au mai avut parte de o surpriză. Cosac le-a spus că discuția de la „punctul 4”, despre modalitatea de plată a colectării deșeurilor prin intermediul primăriilor a fost doar „informativă”, că aceste reguli sunt obligatorii, nu vor fi supuse votului primarilor pentru aprobare.
Când li s-a spus că „punctul 4” este doar „informativ”, că nu se votează nimic, deci decizia este deja luată în favoarea Enviroment & Brantner, primarul PSD din comuna Vaideeni, Achim Băluță a strigat:
„Dacă ne presați, vă dăm în judecată și blocăm SMID-ul!”.
Șeful ADI, Adrian Cosac, s-a făcut că nu aude vociferările primarilor și a insistat că este obligatoriu să fie convocate consiliile locale pentru aprobarea încheierii noilor contracte, iar majoritatea primarilor au părăsit nervoși sala.
Environment și Brantner îi acuză pe primari de „pasivitate, refuz de a aplica măsuri”!
Environment și Brantner îi acuză pe primari de „pasivitate, refuz de a aplica măsuri”
Nervozitatea a luat amploare și în tabăra Asocierii Environment & Brantner, ai căror reprezentanți sunt exasperați că ADI Salubrizare a dat ordinul de începere a colectării pe 1 mai, dar nu a reușit să îi înduplece pe primari să rezilieze contractele cu Romprest, Urban și Brai Cata și să încheie contractele cu ei.
„Asocierea” a trimis la toate primăriile din Vâlcea notificarea nr 134/29.05.2025 în care tună și și fulgeră împotriva Romprest Energy, Urban și Brai Cata, al căror contract din 2015 ar fi fost anulat în baza prevederii de la art 4, în care se spunea că acel contract încetează când începe administrarea CMID Roești.
Contractul din 2015 a tot fost prelungit deoarece construirea Depozitului de la Roești s-a încheiat abia în 2024. A mai durat 9 luni pregătirea licitației care nu s-a mai ținut deoarece documentația a fost anulată în instanță și până la urmă ADI-ul și CJ Vâlcea au mers pe „negocierea NFP”, de asemenea anulată în instanță. În aceste condiții nu se poate spune că acele contracte ar fi anulate în baza art 4.
Environment & Brantner nu spun un cuvând despre decizia Curții de Apel Pitești, care a anulat procedura de „negociere NFP”, în urma căreia s-au ales cu contractul ilegal, dar încearcă să pună presiune pe primari, pe care îi acuză de „refuz de a aplica măsuri”:
„În calitate de operator autorizat al serviciilor de salubrizare, licențiat în aria administrativă a județului Vâlcea, formulăm următoarea NOTIFICARE, prin care, având în vedere că pe raza unității administrativ teritoriale există alți operatori care colectează fără contract, fără autorizații,în mod clandestin, și totuși au acordul dumneavoastră expres sau tacit (pasivitate, refuz de a aplica măsuri) vă comunicăm următoarele (…):
Subscrisa Asocierea Environment Care Waste Management SRL – Brantner Environment SRL, avem calitatea de câștigător a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a contractului pentru serviciul de salubrizare constând în colectarea separată și transportul deșeurilor menajere”,
se spune în notificarea nr 134/29.05.2025
Atacul „șefilor” împotriva primarilor: minciuni prin omisiune și o falsă „protecție a interesului public”
La jumătatea lunii iunie, același blocaj. ADI și CJ Vâlcea refuzau să organizeze o nouă licitație pentru atribuirea contractului după ce Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractului prin negociere, iar primarii refuzau să gireze suita de ilegalități din cauză că așa vor „șefii”, Constatin Rădulescu și Adrian Cosac.
A urmat o nouă încercare de deblocare a situației. Șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac a trimis tuturor primăriilor adresa nr 387/11.06.2025, în care explică, pe 4 pagini, istoria SMID-ului și se laudă cu faptul că pe 10 iunie, în dosarul 13.006/3/2025, Tribunalul București a respins acțiunea Romprest Energy de suspendare a contractului-cadru 118/06.03.2025, iar această decizie a instanței ar dovedi valabilitatea contratului-cadru.
„Soluția pronunțată de Tribunalul București la data de 10 iunie 2025 confirmă valabilitatea contractului nr 118/2025 aflat în executare la acest moment și care produce efecte stabilite de către părți”,
se spune în adresa șefului ADI Salubrizare.
Două minciuni prin omisiune. În primul rând, Cosac nu spune o vorbă despre faptul că sentința Tribunalului București în dosarul 13.006/3/2025, nu e o sentință definitivă și că urmează recursul la Curtea de Apel București.
În al doilea rând, decizia tribunalului nu anulează sentința Curții de Apel Pitești în dosarul 105/46/2025, prin care a fost anulată procedura de atribuire a contractului 118/2025 și în consecință, încheierea contractului este ilegală.
La final, Cosac le impune primarilor să rezilieze contractele cu Romprest, Urban și Brai Cata și să încheie contractele cu Environmment & Brantner. Le explică și de ce:
„astfel încât serviciul de salubrizare să asigure continuitate, calitate și protecția interesului public, astfel cum se realizează în prezent în baza contractului nr 118/06.03.2025”.
Este lipsă de scrupule să vorbești „protecția interesului public” când vrei să impui derularea colectării deșeurilor din comunele județului prin obligarea primăriilor să achite facturile emise de Environment & Brantner, în loc ca operatorii să factureze și încaseze banii de la beneficiarii serviciului.
„Victoriile” lui Cosac sunt iluzorii. A câștigat procesele la Tribunal, dar urmează recursurile la Curtea de Apel București
Șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac li se lăuda primarilor că prin victoriile sale în instanță a scos din salubrizarea din Vâlcea operatorii Romprest, Urban și Brai Cata și urmare a acesui fapt contractul nr 118/06.03.2025 ar fi perfect legal.
E adevărat că pe rolurile instanțelor sunt mai multe procese în care operatorii contestă încheierea contractului – cadru, nr 118/06.03.2025, este adevărat că ADI Salubrizare a câștigat două procese la Tribunalul București, dar sentințele nu-s definitive, urmează recursurile.
Însă contractul nr 118/06.03.2025 rămâne ilegal indiferent de sentințele din aceste procese, pentru că nicio altă instanță nu poate anula sentința din dosarul 105/46/2025, prin care Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de atribuire a contractelor prin „negociere NFP” și prin asta încheierea contractului este o ilegalitate flagrantă.
Șeful ADI-ului, Adrian Cosac a trimis adresa celor 89 de primării pe 11 iunie, pentru a-și anunța victoria după ce pe 10 iunie, Tribunalul București se pronunțase în dosarul 13.006/3/2025, respingând acțiunea prin care Romprest Energy a solicitat, în contradictoriu cu ADI Salubrizare și Asocierea Environment & Brantner, suspendarea contractului 118/06.03.2025. Instanța a respins și cererea intervenție a Brai Cata. Dar sentința nu era definitivă.
„Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie voluntară accesorie formulată de intervenienta Brai Cata SRL. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare”,
se spunea în sentința 6168/10.06.2025 a Tribunalului București.
Romprest Energy și Brai Cata au făcut recurs, dar dosarul 13006/3/2025 nu este încă înregistrat pe rolul Curții de Apel București. Nu a fost stabilită instanța care va judeca recursul, nu a fost stabilit primul termen.
Cosac a invocat în adresa către primari și victoria în dosarul 13.443/3/2025 în care Tribunalul București a judecat litigiul dintre Romprest Energy și ADI Salubrizare, Primăria Râmnicu Vâlcea și Asocierea Environment – Brantner. Pe 17 aprilie, Tribunalul a respins acțiunea ca nefondată, Romprest a făcut recurs, dar pe 14 mai Curtea de Apel București a respins recursul ca nefondat.
Asta înseamnă că Romprest nu mai poate presta servicii de salubrizare în municipiul Râmnicu Vâlcea, dar sentința din acest proces nu are efecte în colectarea deșeurilor de către Romprest în alte localități din Vâlcea.
La închiderea ediției, mai avem o știre de ultimă oră. Vineri, 20 iunie, Tribunalul București s-a pronunțat în dosarul nr 16183/3/2025, în care Brai Cata a solicitat judecarea litigiului referitor la contractul de colectare a deșeurilor în contradictoriu cu ADI salubrizare și Asocierea Enviroment – Brantner.
„Instanța: respinge excepţiile lipsei de interes şi inadmisibilităţii ca neîntemeiate. Respinge acţiunea ca neîntemeiată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare”,
se spune în decizia Tribunalului.
Deci nici în acest proces nu se poate vorbi de o „victorie” 100% a ADI Salubrizare, pentru că va urma recursul.
Așadar, primul proces invocat, în dosarul 13.006/3/2025, nu este încă finalizat, deoarece urmează judecarea recursului la Curtea de Apel București. Cel de al doilea proces, în dosarul 13.443/3/2025, impune că Romprest Energy nu mai poate colecta deșeuri din Râmnicu Vâlcea.
Iar cea de a 3-a „victorie” în instanță, în procesul cu Brai Cata, este deocamdată doar o ficțiune. Urmează recursul.
Contractul-cadru rămâne ilegal, orice vor decide instanțele la recursurile de la Curtea de Apel București
Avem următoarele concluzii în legătură cu aceste „victorii” în instanță pe care le invocă șeful ADI-ului, Adrian Cosac:
Romprest Energy SRL nu va mai presta servicii de salubritate în Râmnicu Vâlcea, dar poate presta colectarea deșeurilor în celelalte localități în care are contracte cu primăriile.
Procesele în care Romprest și Brai Cata au cerut anularea contractului cadru nr 118/06.03.2025 nu sunt finalizate și chiar dacă tribunalul a respins acțiunile, în ambele procese urmează recursurile la Curtea e Apel București.
Judecarea recursurilor în dosarele 13.006/3/2025 și 16.183/3/2025 va fi una de durată, pentru că în niciunul dintre aceste dosare încă nu a fost fixat termen la Curtea de Apel București și cum urmează vacanța judecătorească, războiul din administrația vâlceană intră în prelungiri.
Oricare ar fi deciziile Curții de Apel București în aceste litigii, chiar dacă Romprest și Brai Cata pierd aceste procese, sentințele Curții de Apel București nu pot modifica în vreun fel sentința Curții de Apel Pitești, care a anulat procedura de atribuire a contractului-cadru și în consecință contractul nr 118/06.03 este nul din punct de vedere legal.
Răspunsul Primăriei Mihăilești: nu vom rezilia contractul în derulare până nu se vor clarifica litigiile aflate în instanțe!
Răspunsul primarului din Mihăiești: nu reziliem contractul în derulare până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol
Pe 11 iunie, Adrian Cosac a trimis celor 89 de primării din Vâlcea scrisoarea în care le povestea primarilor despre „victoriile” ADI-ului în instanțe și le sugera că nu mai există niciun motiv pentru nu rezilia contractele cu Romprest Energy, Urban și Brai Cata, ca să încheie contractele cu Environment & Brantner.
După 24 de ore, pe 12 iunie, a primit un răspuns din partea primarului comunei Mihăiești, Constantin Bărzăgeanu, care după ce s-a consultat cu juristul primăriei a transmis către Environment Care Waste Management SRL, dar și șefului ADI, că Primăria Mihăiești nu va rezilia contractul cu Urban SA „până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol”.
În adresa nr 7.540 – 1/12.06.2025 a Primăriei Mihăiești sunt explicate toate argumentele juridice care stau la baza acestei decizii și de aceea o vom reda integral:
„Prin prezenta vă aducem la cunoștință că UAT comuna Mihăiești are în desfășurare contractul de concesiune încheiat cu firma Urban SA, care a fost prelungit prin act adițional, fiind condiționată prelungirea de faptul că în cazul în care în această perioadă se încheie contract de delegare între ADI pentru serviciul de salubrizare a localităților din județul Vâlcea și o firmă prestatoare pentru întregul județ, prezentul contract încetează.
Având în vedere următoarele:
ADI Salubrizare Vâlcea a demarat procedura de negociere fără publicare prealabilă, iar DUPĂ atacarea în Instanță a acestei proceduri, până la emiterea unei Decizii din partea Instanței s-a încheiat Contractul nr 118 din 06.03.2025 în care a fost introdus de către ambele părți contractante art 3 (1), de la pag 15, unde se face următoarea mențiune:
„(1) În situația în care se va pronunța o hotărâre judecătorească în dosarul nr 105/46/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, care va avea efecte asupra procedurii de negociere fără publicare prealabilă în vederea atribuirii contractului acestea se vor răsfrânge direct asupra prezentului contract prin încetarea și/sau suspendarea acestuia fără intervenția instanțelor de judecată.
(2) Concesionarul/Prestatorul își asumă riscurile privind încheierea prezentului contract sub condiție rezolutorie și/sau suspensivă, adică efectele, executarea și îndeplinirea obiectului contractului se vor realiza în conformitate cu hotărârea judecătorească definitivă care se va pronunța în dosarul nr 105/46/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Pitești.
(3) Prezentul contract se desființează și/sau se suspendă fără efecte retroactive, de drept, de la data comunicării de către Concedent/Beneficiar a notificării în care se comunică dispozitivul hotărârii judecătorești menționată la aliniatul (1), cu toate consecințele juridice ce decurg din acesta.
(Având în vedere)
Decizia Definitivă emisă de Curtea de Apel Pitești în dosar nr 105/46/2025, prin care anulează procedura de negociere fără publicare prealabilă;
Numeroasele adrese și comunicate prin care se poate observa că pe rolurile instanțelor de judecată se află încă litigii privind anularea contractului menționat mai sus, fără a fi pronunțată o soluție definitivă și irevocabilă, cu privire la aceste aspecte privind legalitatea faptelor.
neadoptaea până în prezent de Consiliul Local al comunei Mihăiești a unei hotărâri privind aprobarea tarifului colectării din motivele menționate mai sus,
UAT comuna Mihăiești nu va proceda la rezilierea Contractului de concesionare a serviciului de salubrizare cu firma SC Urban SRL până nu se vor clarifica definitiv în instanță litigiile aflate pe rol”,
Concluzia este că singura șansă de derulare în condiții perfect legale a colectării deșeurilor din localitățile din Vâlcea, inclusiv cu asigurarea unor taxe echitabile plătite de vâlceni pentru aceste servicii, ar fi organizarea unei licitații deschise, pentru atribuirea printr-o concurență de oferte, nu prin „negociere NFP”, a contractului-cadru în valoare de 69 milioane de euro pentru o perioadă de 8 ani.
În România, cele mai vizibile semnături din ministere nu vin de la miniștri. De multe ori, nici nu vin de la oameni aleși. Vin de la demnitari despre care presa scrie rar, iar publicul larg nu-i recunoaște pe stradă.
Sunt secretarii de stat. Funcții numite, funcții bine plătite. Funcții care, în mod paradoxal, cer loialitate mai mult decât expertiză, prezență mai mult decât competență, și discreție absolută.
Și, ca să o spunem direct: în 2025, avem 157 de secretari de stat. Nu 15. Nu 57. O sută cincizeci și șapte. În 21 de ministere.
O funcție fără stabilitate, dar cu putere
Secretarul de stat nu este un funcționar public. Nu dă concurs, nu este ales, nu are stabilitate. Este un demnitar numit politic, prin decizia prim-ministrului, la propunerea unui ministru. Astăzi poate fi în funcție, mâine poate fi revocat fără explicații. E parte din arhitectura administrativă românească care funcționează, de decenii, după o logică dublă: legalitatea aparentă și utilitatea politică.
Oficial, secretarul de stat este subordonatul direct al ministrului. În realitate, în multe cazuri, este interfața operativă a întregului minister: cel care semnează ordine, gestionează crize, coordonează departamente și participă la toate grupurile de lucru importante.
Este, în multe cazuri, figura discretă care face munca grea a politicii publice. În altele, este doar o funcție de recompensă politică. Niciuna dintre aceste fațete nu este oficial recunoscută, dar ambele există.
Cine sunt ei? O funcție, o semnătură, o întrebare
Unii secretari de stat sunt oameni cu expertiză, cu mandate prelungite peste cicluri guvernamentale. Sunt puțini. De exemplu:
Raed Arafat este, fără îndoială, cel mai longeviv secretar de stat din administrația românească post-decembristă.
A fost numit secretar de stat în Ministerul Sănătății în 2007, iar din 2014 este și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență.
Deține funcție continuă de peste 17 ani.
Este un exemplu de tehnocrat specializat, cu portofoliu constant, dar și criticat frecvent pentru influența excesivă și lipsa de transparență în unele decizii (pandemie, achiziții DSU, deciziile luate imediat după incendiul de la Colectiv).
Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne din 2019 – rară continuitate într-o funcție politică
Iulia Matei, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe – 5 ani în aceeași poziție, pe afaceri europene
Dar majoritatea vin și pleacă odihnindu-se în anonimat. Sunt secretari de stat cu mandate de două luni, care nu apar în nicio comunicare publică. Nu există CV-uri accesibile. Nu apar în ședințe de guvern. Nu semnează nimic relevant. Și totuși, au fost acolo. Cu tot cu birou, secretară, telefon, șofer și salariu.
Tabelul realității
În prezent, Guvernul României are 157 de secretari de stat în funcție. Distribuția pe ministere arată așa:
Minister
Nr. secretari de stat
Ministerul Afacerilor Interne
6
Ministerul Sănătății
8
Ministerul Afacerilor Externe
7
Ministerul Educației
6
Ministerul Finanțelor
7
Ministerul Dezvoltării
7
Ministerul Energiei
5
Ministerul Muncii
6
Ministerul Transporturilor
6
Alte ministere (11 în total)
99 în total
TOTAL
157
Un minister are, în medie, peste 7 secretari de stat. În unele cazuri, ajung la 10 sau 12. Pe hârtie, justificarea ține de complexitatea instituției. În realitate, nu există o regulă clară sau o limită maximă. Niciun minister nu trebuie să justifice public de ce are 3 sau 9 secretari.
Cât costă loialitatea – versiunea revizuită și finală
Un secretar de stat câștigă, în medie, 22.000 lei brut/lună – adică 264.000 lei/an, doar salariul. Însă în spatele acestei sume vizibile se ascunde un aparat de susținere și costuri logistice considerabile, suportate integral de stat.
Estimare realistă: Cât costă un singur secretar de stat pe an?
Tip cheltuială
Lunar
Anual
Salariu brut
22.000 lei
264.000 lei
Mașină + combustibil + întreținere
5.000 lei
60.000 lei
Telefon de serviciu
400 lei
4.800 lei
Cazare decontată (pentru cei relocați)
3.000 lei
36.000 lei
Diurne pentru deplasări
2.000 lei
24.000 lei
Secretară / consilier cabinet¹
10.000 lei
120.000 lei
Alte cheltuieli operaționale²
2.000 lei
24.000 lei
TOTAL ESTIMAT / FUNCȚIE
—
532.800 lei
¹ echipă minimă de sprijin (secretară + 1 consilier) ² protocol, papetărie, IT, întreținere spațiu
Costul total estimat pentru un singur secretar de stat: peste 530.000 lei/an Pentru toți cei 157 aflați în funcție în 2025: ≈ 83.649.600 lei/an adică peste 16.7 milioane de euro/an
Audit? Niciodată!
Curtea de Conturi nu a realizat niciodată un audit funcțional al secretarilor de stat. Nu există un sistem public de evaluare a performanței. Nu știm care dintre ei coordonează programe esențiale pentru cetățeni și care doar semnează documente redactate de alții.
Un audit ar însemna:
Inventarierea exactă a atribuțiilor fiecărui secretar
Evaluarea activității lor în termeni de impact și rezultate
Compararea necesarului real cu structura actuală
Dar asta ar însemna să recunoști că nu toți sunt necesari. Și mai ales, să fii pregătit să-i elimini pe cei care nu sunt. Ceea ce, politic, nu e convenabil.
Când funcția devine obscură
Sunt ministere întregi unde nu se știe cine semnează ce. Un secretar de stat poate fi, în același timp:
coordonatorul unui program național
negociator cu instituții europene
membru în comisii de avizare
om de imagine pentru partidul care l-a propus
Sau nimic din toate acestea.
Recorder a documentat cazuri de secretari de stat care nu aveau niciun comunicat, nicio decizie, nicio urmă vizibilă în activitatea publică — deși erau plătiți și aveau toate beneficiile. G4Media a semnalat situații în care un minister avea mai mulți secretari decât direcții.
Întrebarea pe care statul nu o acceptă
Sunt necesari toți acești 157 de secretari de stat?
Guvernul României nu a răspuns niciodată clar la această întrebare. Nu există o justificare centralizată. Nu există un raport anual care să spună: „Acești oameni au produs următoarele rezultate”.
Și poate tocmai asta e problema: dacă nu știm ce fac, înseamnă că pot face orice. Sau nimic.
Realitatea
Nu toți secretarii de stat sunt inutili. Nu toți sunt incompetenți. Dar niciun sistem public care se respectă nu funcționează cu posturi fără fișă clară, fără responsabilitate publică și fără evaluare obiectivă.
Funcția de secretar de stat ar trebui să fie despre coordonare, eficiență și viziune aplicată. Nu despre tăcere bine plătită.
Atât timp cât nu se face diferența între cei care muncesc și cei care doar ocupă un scaun, întrebarea va rămâne: avem o administrație sau doar un sistem de susținut cariere politice temporare?
Consiliul Superior al Magistraturii a discutat astăzi despre desemnarea judecătoarei Lia Savonea drept președinte al Înaltei Curți de Casați și Justiție.
Iar Savonea, care a condus cândva CSM, a fost votată pentru cea mai înaltă funcție la Curtea Supremă.
Fostă șefă a Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea a fost implicată în tot soiul de controverse. Aceasta însă nu a împiedicat CSM ca astăzi să îi dea girul pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care doar Savonea a candidat pentru post.
„Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât numirea doamnei judecător LIA SAVONEA în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”, se arată în informarea CSM, cu mențiunea că decizia a fost luată cu majoritate – 9 voturi DA și 1 vot NU.
Nu era greu de luat o decizie, dat fiind că doar Lia Savonea a candidat pentru postul vacant de la ÎCCJ, instanță unde de altfel soluționează dosare începând cu 2023, în cadrul Secției penale.
Intrată în magistratură în 1999, Lia Savonea a fost judecător la Judecătoria Sectorului 6, apoi la Tribunalul București și, mai apoi, la Curtea de Apel București, acolo unde a avut mai multe mandate de președinte, începând cu 2009. În 2017, Lia Savonea a fost aleasă pentru un mandat de șapte ani în cadrul CSM, pe care l-a și condus ca președinte din 2019.
„Candidez nu pentru o funcție, candidez pentru o misiune. Pentru mine, această candidatură nu este o etapă de carieră, ci o asumare. Sunt conștientă că funcția de președinte la Instanța supremă nu este o poziție onorifică, este o răspundere grea.
Experiența pe care am acumulat-o în 21 de ani de activitate, exclusiv ca judecător în funcții de conducere, în funcții de execuție, membru în colegiul de conducere, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, m-au ajutat să înțeleg, în profunzime, sistemul judiciar pe fiecare palier – judecătorie, tribunal, curte de apel și instanță supremă.
M-au ajutat să înțeleg toți acești ani că justiția se construiește prin decizii, iar cele mai grele decizii trebuie asumate, nu evitate. Am învățat că independența nu este un lucru câștigat, este o răspundere și o luptă de zi cu zi”, a declarat Lia Savonea, citată de Agerpres.
Actualul președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, este propunerea PSD pentru Curtea Constituțională a României.
Desemnarea unuia dintre viitorii judecători constituționali revine în sarcina PSD, formațiunea fiind decisă deja asupra unui nume.
Informația a fost confirmată de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, acesta anunțând că Mihai Busuioc va fi propunerea social-democraților pentru postul de judecător la Curtea Constituțională.
„Am avut ședință pentru a stabili pe cine susține PSD pentru funcția de judecător CCR. Am dat un vot: a ieșit ca susținerea să o dăm pentru Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi”, a spus Grindeanu.
Mihai Busuioc a obținut 20 dintre voturile din BPN, Robert Cazanciuc – 9 voturi, iar Corina Corbu – 3. Acum urmează procedura votului în plenul Camerei Deputaților, care cel mai probabil va avea loc miercuri.
Conform propriului CV, Busuioc a urmat între 1998-2002 cursurile Facultății de Drept la Universitatea Nicolae Titulescu, dar și cursuri de pregătire profesională organizate de Ministerul Justiției.
Are cursuri postuniversitare de „Drept Notarial şi Proceduri Speciale” la Facultatea de Drept din cadrul Universității Transilvania – Brașov și la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, iar între 2005 – 2007 a urmat cursuri de master în Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru la Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu Jiu.
Este președinte la Curtea de Conturi a României din octombrie 2017, iar anterior a fost secretar general al Guvernului. A mai fost secretar general la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (între 29.01.2016 – 03.01.2017), secretar general adjunct (30.05.2014 – 28.01.2016) tot aici și consilier – secretar de stat (12.02.2014 – 29.05.2014).
Între 01.02.2013 – 11.02.2014 a fost director al Corpului de Control – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în condițiile în care anterior a deținut mai multe funcții în domeniu: începând cu 1995, timp ce 4 ani, a fost conducător de Carte Funciară (Biroul de Carte Funciară – Judecătoria Sector 4), apoi lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, ulterior registrator la ANCPI.
A urmat postul de consultant pe probleme de Cartea Funciară, Proiectul Cadastrului general și Publicității imobiliare în România finanțat de Banca Mondială, apoi cel de șef serviciu la ANCPI, director general adjunct, director general și președinte al Consiliului de Administrație, din nou director general adjunct, președinte al Consiliului de Administrație ANCPI și al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale, din nou director general la ANCPI, iar mai apoi director general adjunct -al instituției, între 15.05.2012 – 31.01.2013.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat vineri pe Ilie Bolojan drept premier, iar până astăzi, cabinetul de miniștri a fost stabilit de partidele care vor intra la guvernare.
Așa cum s-a și anunțat, viitorul Guvern va fi format din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiunile stabilindu-și fiecare, conform înțelegerii, reprezentanții din ministere.
În conferința de presă care a urmat după desemnarea sa oficială ca premier, Bolojan a subliniat că va continua „discuțiile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, pentru definitivarea Guvernului și a programului de guvernare”.
Așa că în weekend, mai precis sâmbătă, Comitetul Politic al USR a votat intrarea la guvernare și propunerile de miniștri – Diana Buzoianu (Ministerul Mediului), Oana Țoiu (Ministerul de Externe), Radu Miruță (Ministerul Economiei și Digitalizării) și Ionuț Moșteanu (Ministerul Apărării și vicepremier).
Ulterior, duminică, PNL a stabilit cine vor fi nominalizați pentru cele 4 ministere care îi revin – la Ministerul de Interne Cătălin Predoiu, la Educaţie – Daniel David, la Finanţe – Alexandru Nazare, iar la Fondurile Europene – Dragoş Pîslaru.
Tot duminică, și PSD a definitivat propunerile, respectiv Marian Neacşu – vicepremier, ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete, al Energiei – Bogdan Ivan, al Agriculturii – Florin Barbu, al Muncii – Florin Manole, al Justiţiei – Radu Marinescu şi al Transporturilor – Ciprian Şerban.
În ceea ce privește potofoliile UDMR, propunerea de vicepremier este Tanczos Barna, Cseke Attila – la Ministerul Dezvoltării și Demeter Andras – la Ministerul Culturii.
Conform înțelegerii, vicepremieri vor fi Dragoș Anastasiu – independent, votat în ședința PNL, Marian Neacșu (PSD) și Tanczos Barna (UDMR) – ambii fără portofoliu, Ionuț Moșteanu (USR) – ministrul Apărării și Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul de Interne.
Acestea fiind stabilite, astăzi urmează a fi semnat protocolul noii coaliții de guvernare, iar mai apoi urmează audierile miniștrilor în comisiile parlamentare de specialitate și votul în plen. Teoretic, se dorește ca până diseară noul guvern să depună jurământul la Palatul Cotroceni și să fie instalat oficial.
Arest preventiv pentru un polițist din județul Maramureș, după ce acesta a intrat în vizorul procurorilor.
Omul legii, agent de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș – Poliția orașului Vișeu de Sus, este acuzat că avea o înțelegere cu o persoană, pe care o proteja în schimbul unor sume de bani.
Polițistul din Maramureș a fost arestat sâmbătă, după ce inițial a fost reținut de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Până acum, din ancheta derulată de ofițerii Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Maramureș a rezultat că ar fi primit bani de la o persoană care derula activități în domeniul forestier.
„Potrivit actelor de urmărire penală efectuate în cauză, există indicii privind posibila implicare a agentului de poliție în primirea unei sume de bani și acceptarea promisiunii remiterii unei cantități de material lemnos de la o persoană, în schimbul omisiunii constatării efectuării, de către aceasta, a unor transporturi de material lemnos fără documente de proveniență.
De asemenea, agentul de poliție este cercetat pentru că ar fi permis în mod repetat aceleiași persoane accesul la informații nedestinate publicității, referitoare la prezența unui echipaj de poliție în zona în care aceasta conducea un autoturism fără a deține permis de conducere.
Totodată, ar fi omis să constate săvârșirea unei contravenții de către o altă persoană care conducea un autoturism pe un drum public și nu a aplicat sancțiunile contravenționale corespunzătoare, inclusiv măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce”, detaliază DGA.
Iar acuzațiile au fost considerate întemeiate de judecătorii Tribunalului Maramureș, care au dispus sâmbătă „arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21 iunie 2025 şi până la data de 20 iulie 2025, inclusiv, a inculpatului I.V.G. cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită(2 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii (3 acte materiale) și abuz în serviciu. Respinge cererea formulată de inculpat, prin apărătorul său, de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu”.
Soluția pronunțată de judecători a fost contestată de agentul de poliție, însă, până la o altă decizie, acesta rămâne în arest preventiv.
Pe 20 iunie 2025, comisarii CPC Sector 6 s-au întors la Kungfu King—restaurantul deja oprit de la servire cu trei zile înainte—pentru a verifica dacă ordinul de închidere este respectat. În mod normal, procedura e simplă: instructorii intră, bifează măsurile, ridică restricțiile dacă totul e curat. Doar că localul a jucat murdar.
Depozitul fantomă: „nu există… ba parcă există”
Întrebați despre spațiile de depozitare, reprezentanții Kungfu King au negat existența altor încăperi în afară de cele deja sigilate. Inspectorii au cerut acces total. Prima reacție: uși închise, tergiversare, încercări de a „negocia” traseul. Invocarea legii a schimbat brusc dispoziția patronilor, iar ușa depoului ascuns s-a deschis. Mirosea a rugină și mucegai înainte de a-ți face curaj să aprinzi lumina.
Ce au găsit comisarii
Produse alimentare cu termen depășit—sicriu culinar pentru consumatori.
Colonie de gândaci alergând nestingheriți pe pardoseală și printre baxuri.
Pereți murdari, tavan pătat, podele lipicioase—manual de igienă întors pe dos.
Frigidere îmbâcsite de gheață, balamale ruginite, chedere rupte—incubatoare perfecte pentru bacterii.
Haide personale aruncate peste materii prime—vestiar improvizat direct pe cartoanele cu carne.
Trasabilitate? Inexistentă. Fără facturi, fără etichete, fără scuze.
Tentativa de ascundere spune tot: n-a fost neglijență, ci premeditare.
Piedone, mesaj tăios pentru „chefii” de cover-up
„Cine crede că poate fenta legea, pleacă acasă fără business. E simplu. Sectorul 5 și Sectorul 6 nu sunt bufet suedez pentru impostori. Respectați normele sau închideți definitiv!” — Cristian-Victor Popescu Piedone
Sancțiunile pe loc
Amendă contravențională: 10.000 lei.
Menținerea opririi temporare a unității—nimic nu se servește până când ultimul gândac dispare și ultimul frigider e schimbat.
Oprirea separată a spațiului de depozitare—lacăt și supraveghere până la igienizare completă.
De ce contează acest caz pentru consumatori
Un depozit infestat nu rămâne în spatele ușilor închise: bacteriile ajung pe blat, apoi în farfurie. Orice mușcătură poate aduce toxiinfecții severe, iar lanțul de transmitere nu se oprește la clienți—se extinde în toată clădirea. Când un restaurant face economie la igienă, plătesc toți cei care cred că într-un mall modern mâncarea e automat sigură.
Morala
Într-o piață aglomerată, încrederea se câștigă cu detergent și transparență, nu cu șiretlicuri și uși trântite inspectorilor. Kungfu King a ales calea scurtă—și a ieșit pe ușa din dos.
Rareș Hopincă - Foto Ziarul de Investigații zin.ro
Rareș Hopincă(n. 29 august 1984, Câmpulung Moldovenesc) este un politician român cu un parcurs influent în cadrul Partidului Social Democrat (PSD), unde activează din 2009. Și-a consolidat vizibilitatea publică prin roluri în administrația locală a Capitalei, inclusiv prin funcția de prefect, înainte de a deveni primar al Sectorului 2 în iunie 2024.
Deși traiectoria sa politică este una ascendentă, ea este marcată și de numeroase controverse, decizii discutabile și colaborări politice oportuniste. În ciuda unei imagini construite în jurul competenței și pragmatismului administrativ, Hopincă a fost acuzat de risipă bugetară, gestionare opacă a resurselor publice și manevre de culise pentru obținerea sprijinului politic.
În loc să inspire încredere, stilul său de conducere ridică semne de întrebare privind transparența și prioritățile reale ale administrației pe care o conduce, ceea ce alimentează constant suspiciunile unei agende personale bine mascate în spatele unui discurs tehnocrat.
Primele apariții în media
Rareș Hopincă și-a început activitatea profesională în mediul privat, inițial fără vizibilitate publică. Între 2006 și 2012 a lucrat ca ”specialist în relații publice și comunicare”, ulterior ”conducând” departamente de marketing și comunicare în companii comerciale, ale căror nume nu au fost făcute publice.
Un detaliu semnificativ este faptul că, deși deține funcții importante în administrația publică, Hopincă nu și-a publicat niciodată CV-ul complet pe site-ul personal sau pe alte canale oficiale, o lipsă de transparență neobișnuită pentru un lider local care se prezintă drept tehnocrat.
Prima sa apariție notabilă în spațiul public a avut loc în 2017, când a fost numit director general în cadrul Primăriei Sectorului 5 al Capitalei. Acest rol executiv în administrația locală a marcat intrarea sa în prim-planul vieții publice. În anul următor, 2018, el a fost desemnat coordonator al unui program de asistență tehnică derulat de Primăria Sectorului 5 în parteneriat cu Banca Mondială, consolidându-și astfel prezența în media prin asocierea cu proiecte de dezvoltare urbană.
Mai mult, menționează că a urmat cursuri de perfecționare în management de proiect și parteneriate public-private, fără a preciza însă instituțiile emitente sau nivelul de acreditare al acestor certificări. Această lipsă de transparență ridică întrebări cu privire la reala valoare a pregătirii sale și la gradul în care aceasta a contribuit efectiv la competențele demonstrate în administrația publică.
Cariera politică și administrativă
Implicarea în PSD și funcții în partid
Rareș Hopincă a aderat la Partidul Social Democrat (PSD) în 2009, la vârsta de 25 de ani, dar timp de aproape un deceniu a rămas într-un con de umbră politic, fără funcții vizibile și cu o activitate discretă. Ascensiunea sa în ierarhia PSD a devenit evidentă abia după intrarea în administrația locală, o coincidență care ridică semne de întrebare în privința criteriilor reale de promovare în partid.
În 2019, Hopincă a fost numit președinte executiv al PSD Sector 5, sub conducerea celebrului Daniel Florea – primar în funcție al Sectorului 5 și lider al organizației locale a PSD. Florea era deja cunoscut pentru o serie de anchete de presă privind presupuse fraude economice și nereguli grave în gestionarea bugetului sectorului.
Avansarea rapidă a lui Hopincă în acest context marcat de suspiciuni și controverse alimentează ideea că influența și loialitatea de partid au cântărit mai mult decât competența în numirea sa într-o funcție de conducere. Acest episod evidențiază o temă recurentă în administrația bucureșteană: promovările discutabile în PSD, lipsa transparenței și asocierea cu personaje politice controversate.
După alegerile locale din 2020, parcursul politic al lui Rareș Hopincă a cunoscut o consolidare strategică. A candidat pe lista Partidului Social Democrat (PSD) pentru Consiliul General al Municipiului București și a obținut un mandat de consilier general, devenind din 2021 membru activ al legislativului Capitalei.
În acest rol, Hopincă a fost asociat cu inițiative de imagine privind protejarea spațiilor verzi – precum procesele pentru recuperarea Parcului IOR – și cu acțiuni sociale orientate spre categoriile vulnerabile. Aceste demersuri au fost parte a consolidării unui profil politic care se revendică din valorile stângii și din ideea unei guvernări centrate pe cetățean, însă impactul real al acestora rămâne greu de evaluat obiectiv.
Roluri administrative la Sectorul 5
Cea mai vizibilă etapă din cariera lui Rareș Hopincă s-a desfășurat în Sectorul 5, într-un moment tensionat pentru administrația locală. După ce a fost numit director general al Primăriei Sectorului 5 în 2017, a fost ulterior promovat în funcția de Administrator Public (city manager), funcție deținută între 2018 și 2020.
Oficial, el a fost responsabil de coordonarea operațională a instituției sub conducerea primarului PSD Daniel Florea. În această perioadă au fost anunțate inițiative ambițioase precum un program de regenerare urbană în cartierul Rahova, reabilitarea a 100 de blocuri de locuințe și investiții majore în infrastructura școlară.
Tot atunci s-a vorbit despre proiecte pentru atragerea a peste 800 de milioane de lei în fonduri nerambursabile. Totuși, lipsa unei evaluări independente și absenteismul unor date publice verificabile ridică semne de întrebare asupra gradului de implementare reală a acestor planuri. Ce s-a realizat concret și ce a rămas doar pe hârtie? Întrebarea persistă în lipsa unei transparențe administrative solide.
Contextul politic al Sectorului 5 a fost însă complicat. În 2020, primăria a fost câștigată de Cristian Popescu Piedone (PUSL), iar Hopincă a părăsit temporar funcția de city manager. Totuși, în mai 2022, Piedone a fost suspendat și încarcerat (condamnat în dosarul Colectiv), ceea ce a generat schimbări în conducerea sectorului.
În lipsa primarului ales, conducerea operativă a primăriei a revenit echipei administrative. Potrivit declarațiilor publice ale lui Piedone, Rareș Hopincă „a ținut primăria ca city manager” în absența sa, gestionând practic treburile curente ale Sectorului 5. În iulie 2022, Hopincă a fost reinstalat oficial ca Administrator Public al Sectorului 5, funcție pe care a ocupat-o până în iulie 2023.
Activitatea sa administrativă în Sectorul 5 a cuprins și episoade controversate.
În ciuda narativului promovat ulterior de partid, rămâne dificil de determinat dacă acest episod a fost unul de leadership autentic sau doar o poziționare oportunistă într-un moment de vid instituțional.
Prefect al Municipiului București
În vara anului 2023, Rareș Hopincă a fost numit în mod neașteptat într-o funcție-cheie la nivelul Capitalei. În contextul rocadei politice din guvernul condus de Marcel Ciolacu, PSD a obținut dreptul de a desemna prefectul Bucureștiului, după ce Toni Greblă a eliberat funcția în martie.
Deși existau mai multe nume vehiculate, Hopincă – consilier general și fost administrator local – a fost ales fără o justificare publică detaliată, alimentând speculațiile privind apropierea sa personală de Marcel Ciolacu. De altfel, această apropiere, sugerată constant în spațiul public, a fost văzută de unii ca principala motivație a nominalizării. Numirea sa, publicată în Monitorul Oficial la 27 iulie 2023, a fost percepută de o parte a presei drept un gest de fidelizare politică, nu o recunoaștere a competențelor administrative.
Ca prefect, Hopincă a primit atribuțiile de supraveghere a legalității actelor autorităților locale și coordonarea serviciilor deconcentrate, însă rămâne de discutat câtă independență reală a avut în exercitarea acestui mandat.
Mandatul lui Rareș Hopincă în fruntea Prefecturii Capitalei a durat până în primăvara lui 2024. Deși oficial a demisionat după aproape 10 luni de activitate pentru a intra în cursa electorală din București, este posibil ca decizia de a candida la Primăria Sectorului 2 să fi fost luată cu mult înainte.
Funcția de prefect pare să fi fost folosită ca o rampă de lansare electorală, având în vedere temele populiste abordate intens de Hopincă în acea perioadă – de la retrocedări controversate la apărarea spațiilor verzi. Acțiunile sale vizibile în media au creat un profil de lider implicat, însă temporizarea exactă a demisiei și temele preferate ridică întrebări legitime dacă nu cumva întreaga perioadă de prefectură a făcut parte, de fapt, dintr-o precampanie electorală bine calculată.
O mișcare de imagine eficientă, gândită pentru a pregăti terenul candidaturii la Sectorul
Primar al Sectorului 2
În anul 2024, Rareș Hopincă a devenit figura centrală a alianței PSD–PNL pentru Sectorul 2. La 27 martie 2024, conducerea coaliției l-a desemnat drept candidatul susținut în comun de PSD și PNL pentru funcția de primar al Sectorului 2. Candidatura sa a venit în contextul unei strategii comune a celor două partide de a înlătura primarii USR din București.
Pe lângă susținerea oficială a coaliției, Hopincă a beneficiat și de un sprijin neașteptat dar decisiv: Cristian Popescu Piedone, liderul PUSL și primar al Sectorului 5, a anunțat public că nu va propune un candidat propriu în Sectorul 2 și că îl susține deschis pe Hopincă. Deși aparținea unui alt sector, Piedone are un electorat loial și influent, iar asocierea sa cu Hopincă a fost hotărâtoare!
Luând în considerare diferența extrem de mică dintre Hopincă și contracandidatul său direct (aproximativ 400 de voturi), este legitim să ne întrebăm dacă fără sprijinul lui Piedone rezultatul final nu ar fi fost, de fapt, altul. În campanie, Hopincă a insistat pe experiența sa administrativă ca principal atu electoral și pe promisiunea de a aduce „predictibilitate” într-o primărie condusă anterior de USR.
Însă, având în vedere diferența extrem de mică de voturi care l-a separat de contracandidatul său, se poate concluziona că acest argument nu a avut un impact decisiv asupra electoratului. Mai degrabă, contextul alianțelor electorale și sprijinul public oferit de Cristian Popescu Piedone au înclinat balanța în favoarea sa. De altfel, până în prezent, Hopincă nu pare să confirme așteptările mari generate în campanie, iar percepția publică se întreaptă treptat spre scepticism în privința capacității sale de a livra reformele promise.
Rareș Hopincă a depus jurământul ca primar pe 28 octombrie 2024, preluând oficial conducerea Sectorului 2 și punând capăt mandatului lui Radu Mihaiu. Deși investit cu promisiuni mari și așteptări și mai mari, începutul său de mandat a fost marcat de instabilitate și controverse. Noul edil a moștenit un Consiliu Local fragmentat, lipsit de o majoritate clară: USR deține 7 mandate, PSD – partidul primarului – are 6, iar PNL tot 6, ceea ce face ca alianța PSD-PNL să controleze 12 voturi.
În ianuarie 2025, alegerea viceprimarilor s-a transformat într-un scandal politic care a pus în lumină adevărata capacitate de gestionare a negocierilor din partea noului edil. Fără consultări transparente, Hopincă a introdus pe ordinea de zi suplimentară alegerea viceprimarilor, determinând consilierii USR să protesteze și să boicoteze votul.
Rezultatul? Alegerea unor viceprimari susținuți de PNL și, deloc surprinzător pentru cine cunoaște dedesubturile scenei locale, de AUR – cu sprijinul combinat al consilierilor PSD, PNL și …AUR.
Această alianță conjuncturală a fost justificată ca fiind legală și „necesară pentru stabilitate”. Însă pentru mulți, ea nu face decât să confirme suspiciunile că experiența administrativă a lui Hopincă este, în cel mai bun caz, discutabilă. Deși imaginea sa publică continuă să fie atent controlată, mișcările de până acum nu sugerează vreo strategie coerentă sau vreo abilitate reală de a conduce o primărie complicată. Dimpotrivă, par să indice că edilul învață mersul administrației din mers – pe nervii și în detrimentul cetățenilor care i-au acordat votul.
În prezent, Rareș Hopincă încearcă să-și exercite mandatul de primar al Sectorului 2, reluând temele de campanie precum fluidizarea traficului, crearea de parcări, extinderea spațiilor verzi și combaterea fenomenelor sociale, inclusiv consumul de droguri în școli. Însă, la aproape un an de la preluarea mandatului, viața în Sectorul 2 pare să se desfășoare cu o viteză mult mai mare decât reacțiile administrației locale.
Problemele se acumulează, iar răspunsurile întârzie, fiind adesea depășite de realitatea urbană. Cetățenii încep să își exprime tot mai clar dezamăgirea față de prestația considerată de mulți mediocră a noului edil. Proiectele anunțate înainte de alegeri stagnează, iar atmosfera generală este una de așteptare și frustrare.
În acest context, revenirea Sectorului 2 sub conducere PSD, după administrația USR, pare – cel puțin până în acest moment – o alegere neinspirată. În plan politic, Hopincă a fost numit vicepreședinte al organizației PSD Sector 2, după transferul de la PSD Sector 5, consolidându-și influența internă în partid, dar fără să producă până acum rezultate vizibile în teren.
Controverse și umbre în activitatea publică
De-a lungul activității sale publice, Rareș Hopincă a fost implicat în câteva controverse notabile.
Scandalul cheltuielilor publice la Sectorul 5: În iunie 2023, Rareș Hopincă, aflat în funcția de city manager al Sectorului 5, a fost în centrul unui scandal privind utilizarea banului public. Un târg de Crăciun organizat sub coordonarea sa a costat aproape un milion de euro, din care aproximativ 628.000 de euro au fost direcționați prin Centrul Cultural „Ștefan Iordache” și alți 280.000 de euro din bugetul Operei Naționale. Costurile au fost considerate uriașe pentru un eveniment de acest tip și au ridicat semne de întrebare serioase privind modul în care Hopincă gestionează fondurile publice. Mai mult, evenimentul a fost perceput ca parte a unei strategii de imagine – o tactică despre care mulți afirmă că ar fi fost preluată de la fostul său șef, Daniel Florea, primar al Sectorului 5 la acea vreme.Interesant este că unele persoane din echipa administrativă de atunci a lui Florea se regăsesc și astăzi în funcții-cheie în aparatul administrativ al Sectorului 2. De precizat că Rareș Hopincă nu a fost cercetat penal în acest caz, acuzațiile de risipă bugetară și utilizare politică a banului public au conturat totuși un contrast puternic între discursul său de administrator eficient și realitatea administrativă.
Alianța cu AUR pentru viceprimari: Așa cum am menționat, modul în care Rareș Hopincă a forțat alegerea viceprimarilor la începutul lui 2025 a stârnit controverse. Introducerea pe ultima sută de metri a proiectului de hotărâre și votul comun PSD–PNL–AUR, care a adus un reprezentant AUR în funcția de viceprimar, au fost aspru criticate de consilierii USR și de analiști civici. USR a acuzat încălcarea regulamentului și legitimizarea unui partid extremist (AUR) în conducerea locală, considerând aceste acțiuni ca fiind în detrimentul democrației locale. De cealaltă parte, Hopincă a argumentat formal că legea impune doi viceprimari și că urgența se justifică administrativ. Chiar dacă procedural deciziile luate au rămas în vigoare, imaginea primarului Hopincă a avut de suferit în ochii unei părți a opiniei publice, care a văzut în această mișcare o abatere de la promisiunea de a face o administrație “curată” și predictibilă. Incidentul a evidențiat și dependența sa de aritmetica politică – pentru a guverna Sectorul 2, Hopincă s-a asociat chiar și cu un partid controversat, contrar imaginii sale de politician moderat.
Contestațiile privind alegerile din 2024: Un alt moment tensionat a fost imediat după alegerile locale, când fostul primar Radu Mihaiu a formulat acuzații publice de fraudă. Mihaiu a invocat posibila falsificare a proceselor verbale, lipsa unor ștampile și dispariția unor buletine de vot în anumite secții, contestând astfel validitatea victoriei la limită a lui Hopincă. Rareș Hopincă a respins acuzațiile, calificându-le drept un pretext al USR pentru a nu-și admite înfrângerea și a subliniat că toate verificările oficiale au confirmat rezultatul votului. Nici Biroul Electoral de Sector și nici Biroul Electoral Municipal nu au găsit nereguli majore, iar cererile de renumărare depuse de USR au fost respinse. În final, instanța a validat mandatul lui Hopincă, însă disputa post-electorală a reprezentat o controversă semnificativă, reflectată pe larg în presă, care a pus temporar sub semnul întrebării legitimitatea rezultatului. Deși justiția i-a dat câștig de cauză lui Hopincă, episodul a evidențiat polarizarea și suspiciunile din jurul alegerilor, lăsând un mic semn de întrebare în percepția publică asupra începutului mandatului său.
În afara acestor situații, Hopincă s-a mai confruntat și cu critici punctuale legate de veniturile și averea sa. Potrivit declarațiilor de avere, el cumula venituri din mai multe surse publice: în 2022, Hopincă a încasat aproximativ 168.000 lei din indemnizația de consilier general, salariul de la Economat Sector 5 și indemnizația de city manager.
Cumularea acestor poziții a fost posibilă prin susținere politică, lucru pe care detractorii l-au remarcat. S-a subliniat în spațiul public că veniturile sale însumează aproape 3.000 de euro lunar, provenind din funcții publice obținute datorită sprijinului politic. Deși nu s-au semnalat ilegalități, astfel de constatări alimentau percepția că Hopincă face parte din categoria politicienilor care beneficiază de multiple sinecuri. Hopincă a declarat însă că ”nu este omul nimănui” și că datorează parcursul său propriilor merite, nu vreunui patronaj ocult din partid.
Declarații publice (relevante)
Rareș Hopincă și-a construit profilul public și prin declarații ce reflectă viziunea sa politică și stilul de leadership. Câteva luări de poziție sunt de referință:
Despre misiunea administrativă și critica predecesorilor: În momentul anunțării candidaturii la Primăria Sectorului 2, Hopincă a subliniat necesitatea unei schimbări de direcție în administrația locală. El a afirmat:„Candidez pentru Primăria Sectorului 2, o misiune care mă responsabilizează și care îmi oferă șansa să-mi pun experiența publică și privată în slujba cetățenilor și a unui sector care, în ultimii 4 ani, a abandonat marile proiecte și i-a neglijat pe oameni”. Prin această declarație (postată pe Facebook la încheierea mandatului de prefect), Hopincă și-a definit scopul candidaturii – acela de a repune în prim-plan investițiile majore și interesul cetățeanului, implicit criticând administrația anterioară (condusă de USR) pentru stagnare. Totuși, privind ritmul lent al actualei administrații și lipsa unor transformări notabile, se poate pune întrebarea dacă această promisiune a fost un angajament real sau doar o formulă electorală bine calibrată.
Despre politica orientată spre oameni: Într-un interviu acordat presei, Rareș Hopincă a descris filosofia sa politică în termeni empatici: „Ca primar sau politician, ești un om printre oameni. Nu te plasezi în afara comunității, nu ești nici deasupra ei. Politica pentru oameni presupune guvernarea în care nevoile și aspirațiile indivizilor sunt în centrul deciziilor”. Teoretic, această afirmație sintetizează viziunea unui lider de centru-stânga apropiat de cetățeni. Tot el susține că aplică un principiu fundamental în activitatea sa: „soluții la probleme reale, nu inventate”, o declarație care, la prima vedere, sugerează pragmatism și respingerea populismului. Cu toate acestea, în lipsa unor intervenții clare și rapide în fața problemelor din sector și în contextul unei administrații percepute ca ineficientă, mulți se întreabă dacă aceste principii sunt puse în practică sau dacă nu sunt doar formule de campanie atent ambalate.
Despre integritate și independență: În fața speculațiilor că ar fi protejatul unor baroni locali sau al conducerii PSD – Marcel Ciolacu -, Hopincă a ținut să infirme asemenea imagini. „Nu sunt omul nimănuiși aparțin exclusiv voinței, creativității și limitărilor mele” a declarat el într-un interviu, subliniind că își asumă propriile decizii și traseu profesional. Cu această declarație a încercat să-și consolideze poziția și să-și consolideze credibilitatea, sugerând că nu răspunde la comenzi de partid (!!) decât în măsura în care acestea coincid cu propria convingere și expertiză. Totuși, în contextul în care PSD este recunoscut public drept un partid dominat de rețele clientelare și numiri politice, iar această percepție nu a fost contrazisă în mod serios de-a lungul timpului, declarația lui Hopincă pare să servească mai degrabă unui scop de imagine decât să reflecte o independență reală. Tocmai această asociere cu un partid perceput ca generator de sinecuri ridică întrebări legitime despre autonomia sa reală în luarea deciziilor.
Despre viziunea pentru Sectorul 2: În campanie, sloganul lui Hopincă a fost „Mergem la sigur”, sugerând că alegerea sa ar reprezenta o opțiune sigură, bazată pe experiență și eficiență administrativă. A pledat pentru un „București verde, nu pentru că e la modă să fii eco, ci pentru că e sănătos” și a declarat că „politica poate salva vieți, dincolo de a le guverna”, referindu-se la implicarea sa în proiecte sociale, cum ar fi combaterea consumului de droguri în școli. Însă, la aproape un an de la preluarea mandatului, ritmul schimbărilor este departe de cel anunțat în campanie, iar realizările concrete sunt greu de identificat. Această discrepanță alimentează pe bună dreptate îndoiala că promisiunile vor deveni fapte până la finalul mandatului. Mulți se întreabă dacă, în stilul deja consacrat al administrației locale, Rareș Hopincă nu va da vina, la momentul bilanțului, pe birocrația excesivă, Consiliul Local ori cine știe ce alți factori externi – un scenariu previzibil, dar tot mai greu de acceptat pentru cetățenii Sectorului 2 care așteptau reforme reale și vizibile.
Per ansamblu, discursul public al lui Rareș Hopincă este atent calibrat pentru a proiecta imaginea unui politician moderat și centrat pe comunitate, în linie cu retorica social-democrată modernizată pe care PSD o promovează. El încearcă să cultive profilul unui administrator pragmatic și credibil, nu al unui politician carismatic, o strategie ilustrată inclusiv de declarația sa: „nu îmi doresc să fiu un politician cool, ci credibil”. Cu toate acestea, în contextul unui mandat lipsit până acum de realizări vizibile și al unui ritm administrativ lent, această poziționare pare din ce în ce mai mult o construcție de imagine decât o reflectare fidelă a realității. Lipsa unor rezultate concrete riscă să transforme ideea de „credibilitate” într-un simplu slogan, golit de conținut în fața unui electorat care aștepta eficiență, nu etichete.
Alte informații semnificative
Profil personal și avere: Rareș Hopincă este originar din Bucovina (născut și crescut în Câmpulung Moldovenesc) și s-a mutat la București pentru studii și carieră. În vârstă de 40 de ani, el face parte din generația tânără de politicieni PSD care a urcat în poziții de conducere. Hopincă este căsătorit, iar conform declarațiilor de avere deține, împreună cu soția sa, două apartamente modeste în București (de 66 mp și 41 mp, achiziționate în 2011 și 2015). De asemenea, are declarate (la momentul 2023) obiecte de artă și bijuterii în valoare de aproximativ 30.000 lei și câteva conturi de economii modeste. La capitolul datorii, Hopincă are credite bancare și rate la dezvoltator însumând aproximativ 90.000 de euro și 100.000 de lei, scadente pe termen lung. Acest profil financiar arată o situație materială relativ obișnuită pentru un funcționar de rang înalt, fără acumulări suspecte de avere – aspect important de menționat în contextul în care mulți politicieni români au fost criticați pentru discrepanțe între venituri și avere.
Experiența în proiecte internaționale: Înainte de a ocupa funcții publice, Rareș Hopincă susține că s-a specializat în atragerea de fonduri europene și management de proiecte, un aspect pe care îl evidențiază constant în discursurile sale. Între 2006 și 2016, a activat în companii unde s-a ocupat de managementul proiectelor cu fonduri europene și dezvoltarea de parteneriate public-privat, ceea ce l-ar recomanda drept un profesionist al investițiilor locale. A fost, de asemenea, coordonatorul programului de asistență tehnică Banca Mondială derulat de Primăria Sectorului 5 în perioada 2018–2020, proiect care viza modernizarea administrației. Totuși, experiența invocată atât de des nu se traduce, cel puțin până acum, în rezultate concrete pentru locuitorii Sectorului 2. Deși se mândrește cu expertiză internațională, promisiunile rămân în mare parte pe hârtie, iar cetățenii încep să se întrebe dacă nu cumva această competență este mai mult afișată decât aplicată. În acest context, promovarea sa de către PSD ridică întrebarea firească: a fost un pariu pe competență sau doar pe imagine?
Traseul profesional atipic: Rareș Hopincă pare să fi avut întotdeauna norocul de a fi „la locul potrivit, în momentul potrivit” – cel puțin în privința funcțiilor publice. Spre deosebire de politicienii care își câștigă notorietatea prin bătălii electorale sau merite administrative vizibile, Hopincă a oscilat comod între roluri tehnice și politice, într-o ascensiune discretă, dar constantă. De la angajat public (city manager) la ales local (consilier general), apoi consilier într-o societate de stat (Economat Sector 5), prefect și, în cele din urmă, primar, traseul său profesional pare mai degrabă un rezultat al unei susțineri constante de partid. Această abilitate de a rămâne în funcții-cheie indiferent de context ridică întrebări firești privind cumulul de funcții, utilitatea reală a fiecărei poziții și, mai ales, dacă aceste posturi au fost ocupate în beneficiul comunității sau al carierei sale personale.
Imaginea publică și perspective: Rareș Hopincă este prezentat drept un politician tânăr, dar, în realitate, parcursul său administrativ nu diferă semnificativ de traseul clasic al funcționarilor susținuți de partid. A urmat fidel linia PSD și a devenit, odată cu alegerea în funcția de primar, un pilon consolidat al partidului. Puterea sa în interiorul formațiunii a crescut vizibil, însă rezultatele în plan administrativ rămân cel puțin modeste. La aproape un an de mandat, lucrurile promise în campanie sunt greu de observat, iar ritmul schimbărilor este unul extrem de lent. Tot mai mulți se întreabă dacă PSD a făcut, din nou, o alegere neinspirată, având în vedere că, istoric vorbind, partidul pare să nu aibă „noroc” cu proprii primari – care, odată aleși, tind să ”clacheze”. Iar această clacare nu vine din rea-voință, ci, poate, din faptul că experiența administrativă invocată nu este mereu confirmată de fapte. Adevărata provocare pentru Hopincă nu este acest prim mandat, ci dacă va reuși să convingă că merită un al doilea. La cum stau lucrurile acum, următorul mandat pare mai degrabă o fata morgana.
În concluzie, traseul politic al lui Rareș Hopincă reflectă mai degrabă o ascensiune susținută politic decât una bazată pe rezultate administrative spectaculoase. Deși se prezintă ca un tehnocrat devenit om politic, până în acest punct nu există dovezi clare că și-a format o echipă solidă, alcătuită din oameni cu experiență reală în administrație, ci mai degrabă a apelat la vechi colaboratori chiar dacă rezultatele acestora nu îi recomandă pentru admnisitrația publică. Sectorul 2, un spațiu urban cu probleme cronice de infrastructură și management public, pare prea mare pentru a fi dus în spate de un singur om, iar Hopincă, în ciuda ambițiilor și retoricii profesionale, nu pare să fi schimbat acest lucru. Cu studii în filosofie și comunicare și o carieră conturată la intersecția dintre partid și administrație, actualul primar promite guvernare „la sigur”, dar realitatea de până acum este mai degrabă marcată de ezitare și lentoare. În lipsa unei echipe competente și a unor decizii curajoase, clare, viziunea declarată – „soluții la probleme reale, într-o comunitate unită” – riscă să rămână doar un slogan bun de afiș electoral. Iar lecția ultimilor ani e simplă: fără oameni potriviți în funcțiile cheie, ci cu cunoștințe și sinecuri, nicio strategie nu prinde viață, oricât de bine ar suna.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
