Poliţiştii şi procurorii Curţii de Apel Bucureşti au descins
luni dimineaţă la sediul firmei de pază NEI Guard şi la alte 11 adrese
din Bucureşti, Ilfov şi Vrancea, într-un dosar de evaziune fiscală cu
prejudiciul estimat la şapte milioane de euro.
Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, suspecţii din
acest dosar ar fi înfiinţat mai multe societăţi comerciale, prin
intermediul cărora ar fi înregistrat, în perioada 2009 – 2014, mai multe
tranzacţii fictive, reprezentând servicii care, în realitate, nu ar fi
fost prestate.
În acelaşi timp, o parte dintre operaţiunile comerciale nu ar fi fost
înregistrate în contabilitate.
Conform unui comunicat emis de Poliţia Română, la percheziţii au fost
mobilizaţi 70 de poliţişti, care au acţionat sub coordonarea
procurorilor Curţii de Apel Bucureşti.
Nu este pentru prima oară când o firmă de pază şi protecţie este luată
la puricat de autorităţi. La finele lunii septembrie au avut loc
percheziţii la Shelter Security, firmă patronată de Alin Ionescu, soţul
cântăreţei Cristina Spătar.
Noi amănunte ies la iveală în dosarul fostei șefe a DIICOT,
Alina Bica, săltată recent de procurorii DNA pentru corupție.
Jurnalistul Robert Turcescu a publicat duminică, pe blogul său, o
ordonanță a procurorilor DNA care arată că aceștia au dispus disjungerea
mai multor dosare din dosarul „Alina Bica-ANRP”. În document apar
numele lui Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD, dar și al șefei
PMP, Elena Udrea Procurorii consemnează la pagina 2 cazul „Bica-Tender-Mihăilescu”.
Ovidiu Tender era judecat într-un dosar al cărui rechizitoriu fusese
întocmit chiar de Alina Bica. Pentru a avea șansa unei soluții
favorabile, notează procurorii, Tender a apelat la un anume Florin Ionuț
Mihăilescu, devenit consilier al Alinei Bica și angajat totodată la
Prospecțiuni SA, firma lui Tender. Avocații omului de afaceri au trimis
prin Mihăilescu acte care să fie consultate de Alina Bica, cerându-i
sprijinul pentru formularea unei apărări favorabile. În documentul DNA,
procurorii afirmă că, în schimbul sprijinului acordat lui Ovidiu Tender,
Mihăilescu și Bica au dobândit bunuri imobile (teren). În plus, Florin
Ionuț Mihăilescu, ca angajat la Prospecțiuni SA, încasa și diferite sume
de bani pe un card.
Implicarea lui Ioan Niculae
La pagina 3 a documentului se vorbește despre cazul omului de
afaceri Ioan Niculae, care a apelat la Liviu Dragnea să-l ajute cu o
intervenție la procurorul-șef al DIICOT, Alina Bica, pentru soluționarea
favorabilă a dosarului său. Solicitarea lui Niculae era legată de
tergiversarea soluționării dosarului până la apariția prescripției.
Bica, se arată în document, a intervenit la nivelul procurorului de caz,
cerându-i să stopeze investigațiile în legătură cu utilizatorul unui
număr de telefon pe care-l folosea Liviu Dragnea. Răsplata: 3,5 milioane
de euro, bani pe care Ioan Niculae i-ar fi oferit Alinei Bica, la
pachet cu promisiunea făcută împreună cu Liviu Dragnea că o vor sprijini
să ajungă procuror general.
Intră în scenă Dorin Cocoș și Elena Udrea
În paginile următoare ale documentului se vorbește despre
mediatizata afacere de la ANRP (Dorin Cocoș – Gheorghe „Stelu” Stelian –
Crinuța Dumitrean), unde Alina Bica era membru al Comisiei pentru
Stabilirea Despăgubirilor, că reprezentant al Ministerului Justiției. O
parte din acțiunile obținute la Fondul Proprietatea în urmă acestei
afaceri, notează procurorii, „au fost tranzacționate, iar o parte din
din bani au fost direcționați către membrii familiei Cocoș (Cocoș Dorin,
Cocoș Alin și Udrea Elena Gabriela)”. Pentru serviciile aduse cauzei,
Alina Bica ar fi primit, „fără a plăti contravaloarea, o cotă parte
dintr-un teren situat în Snagov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați,
aparținînd numitei Chiriac Olguța”, se arată în documentul citat.
Olguța Chiriac, notează procurorii, este fosta soție a lui Dorin Cocoș
și mama lui Alin Cocoș. Tranzacția imobiliară ar fi fost realizată prin
interpuși.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv
confiscarea sumei de 6,3 milioane de lei (1,4 milioane de euro),
reprezentând averea nejustificată a fostului director general al CFR
Călători Alexandru Noapteș.
Instanța supremă a respins recursul declarat de Alexandru Noapteș
și de membri ai familiei acestuia, Cristina Noapteș și Irina Noapteș,
fiind menținută hotărârea Curții de Apel București din data de 15 mai
2013.
Pe 4 august 2011, Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut
instanței confiscarea sumei de 9,8 milioane lei (aproximativ 2,7
milioane euro), reprezentând diferența între averea dobândită și
veniturile realizate în perioada 2005 — 2007 de către Alexandru Noapteș.
Potrivit ANI, veniturile totale obținute de către Alexandru Noapteș și
de soția sa, Manuela Noapteș, în perioada 2005 — 2007, au fost de
816.789 lei (aproximativ 232.385 euro).
Averea deținută de soții Noapteș, pentru care au fost identificate părți
de natură nejustificată, este, conform datelor înscrise în evidentele
fiscale, de 10.642.768 lei (3.027.986 euro).
În august 2010, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Alexandru
Noapteș, împreună cu doi foști colaboratori apropiați — fostul director
adjunct la SNTFC CFR Călători Nacu Vanghele și fostul director tracțiune
la SNTFC CFR Călători Nicolae Iosub — pentru o fraudă de 700.000 de
euro.
Ziarul de Investigaţii a mai dezvăluit şi alte afaceri păguboase făcute
de Noapteş pe vremea când a condus CFR Călători.
„Inima mea bate, bate pentru tine/Nimic nu mai contează când
eşti lângă mine”. Aşa suna refrenul cu care s-a lansat pe scena
muzicală românească, în urmă cu un deceniu şi ceva, clujeanca Cristina
Rus. Numai că acum soţul ei, Dragoş Bâlteanu, şeful SIF Banat-Crişana,
nu mai este lângă ea, pentru a fost reţinut de procurorii DIICOT,
într-un dosar privind manipularea pieţei de capital şi delapidarea
societăţilor de investiţii financiare. Ironia sorţii, chiar în seara în
care soţul ei era trimis după gratii, Cristina Rus apărea la emisiunea
Hell’s Kitchen de pe Antena 1. Evident, emisiunea era înregistrată.
Şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, Nicolae Mergeani, de la SIF
Muntenia, Najib El Lakis, de la SIF Banat-Crişana, şi alte două
persoane au fost reţinuţi de procurorii DIICOT, într-un dosar privind
manipularea pieţei de capital şi delapidarea societăţilor de investiţii
financiare.
Surse judiciare citate de Mediafax au declarat că procurorii au emis
cinci ordonanţe de reţinere, după ce au audiat 25 de persoane suspectate
că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia
(SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor firme
offshore, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a
pieţei de capital.
Anchetatorii i-au reţinut pe Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului
şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în
Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan şi
avocatul Nicolae Mergeani – membri în Consiliului Reprezentanţilor
Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan. Avocatul Nicolae Mergeani
este cercetat pentru spălare de bani în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.
Cele cinci persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă, cu
propunere de arestare preventivă.
După ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut, luni, 31 de
percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad, la audieri au fost duse 25 de
persoane.
Printre cei audiaţi s-a numărat şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe
Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În
timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT
fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale.
Potrivit DIICOT, în ultimii doi ani, membrii grupării au constituit un
grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF
Banat-Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea
acestora.
Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor firme
offshore, controlate tot de către membrii grupului, în mod direct sau
prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde
provenienţa acestora.
„În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum
şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost
avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le
sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art.
2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a
sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un
comunicat de presă.
Mai mult, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în
operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor
tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, la Bursa de
Valori Bucureşti.
Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis „Stelu” a declarat în fața anchetatorilor că i-a dat lui Dorin Cocoș, în tranșe, suma de 10 milioane de euro, după ce acesta a intervenit pe lângă factori de decizie din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) în legătură cu acordarea de despăgubiri pentru un teren din București. Informaţia este prezentă în motivarea arestării preventive a altei inculpate din dosar, Crinuța Dumitrean.
În declarația sa, Gheorghe Stelian susține că persoana care ar fi
intermediat obținerea despăgubirilor este Sergiu Diacomatu, la vremea
respectivă vicepreședinte al ANRP.
„În cursul anului 2010 am cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi
litigioase pentru suprafața de teren în zona lacului Plumbuita, sector
2, București. După ce am achiziționat acele drepturi, am discutat cu
Dorin Cocoș despre posibilitatea obținerii de la ANRP a unor despăgubiri
constând în acțiuni la Fondul Proprietatea. Dorin Cocoș mi-a garantat
că totul va fi bine și să am încredere în el, moment în care dosarul a
fost validat și trimis către ANRP. Cu toate acestea Dorin Cocoș nu a
menționat numele persoanei la care urma să intervină pentru soluționarea
dosarului. Ulterior deciziei de restituire, în momentul în care am
vândut o parte din acțiunile primite, i-am remis lui Cocoș Dorin, în mai
multe tranșe, suma de aproximativ 10.000.000 euro, conform înțelegerii
avute. Tot după soluționarea dosarului, în anturajul lui Dorin Cocoș
l-am întâlnit pe Diacomatu Sergiu, vicepreședinte ANRP, despre care am
înțeles că era persoana la care a intervenit Dorin Cocoș”, se arată în
declarația lui Gheorghe Stelian.
Şi Sergiu Diacomatu a confirmat faptul că Dorin Cocoș, pe care l-a
cunoscut prin intermediul fiului acestuia, Alin Cocoș, a intervenit
pentru soluționarea favorabilă a dosarului lui Gheorghe Stelian.
Discuțiile dintre Diacomatu și Dorin Cocoș ar fi avut loc la un hotel
din București, în cursul anului 2010.
„La una din aceste întâlniri, spre sfârșitul anului 2010, Dorin Cocoș
mi-a înmânat un bilețel cu numărul unui dosar aflat la ANRP și mi-a
cerut sprijinul pentru soluționarea favorabilă și cu rapiditate a
acestui dosar. Îmi amintesc că după primirea numărului acestui dosar am
mers la birou, l-am verificat și am constatat că solicitantul din acest
dosar de despăgubire era Gheorghe Stelian. În momentul în care am primit
bilețelul de la Dorin Cocoș nu mai era nimeni în preajma noastră”, se
arată în declarația lui Diacomatu.
El a susținut că, în urma discuției avute cu Dorin Cocoș, a votat în
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) din cadrul ANRP
în favoarea acordării despăgubirilor stabilite de evaluator.
Deși Guvernul începuse încă de acum un an negocierile cu firmele
petroliere pentru majorarea redevențelor, în cele din urmă premierul
Victor Ponta a cedat presiunilor făcute de OMV Petrom și a decis să
prelungească actualul sistem și pentru anul viitor. Explicația primului
ministru, potrivit căreia redevențele nu se puteau modifica peste
noapte, prin ordonanță de urgență, nu stă deloc în picioare. Era destul
timp ca o lege să fie trecută prin Parlament. Inițial, anunțul a fost făcut de ministrul delegat pentru Buget,
Darius Vâlcov, care a spus sec că sistemul de redevenţe pentru sectorul
petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu
aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior. „Se va
prelungi pentru anul viitor actualul sistem”, a spus Vâlcov. Apoi a
ieșit la rampă și premierul Victor Ponta, care a explicat că decizia
Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere şi nu
de a-l schimba pentru mai mulţi bani la buget este justificată de faptul
că nu pot fi operate modificări „peste noapte”. „Se vorbeşte foarte
mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România
trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi
să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1
ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro
va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7
decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe
nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»”, a afirmat Ponta, invocând
necesitatea de a fi asigurată predictibilitatea. Primul ministru se
contrazice însă pe el însuși. Nu mai devreme de luna septembrie,
premierul afirma că proiectul privind noile redevenţe pentru sectorul
petrolier va fi pus în dezbatere la începutul anului viitor şi va
introduce un sistem care să asigure resurse bugetare la media europeană,
dar care să nu descurajeze investiţiile prin perceperea unor taxe prea
mari. Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de
zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din
nivelul producţiei de hidrocarburi. Redevenţele au fost fixate în
2004 şi sunt valabile până în în luna decembrie a acestui an inclusiv,
fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a
Petrom, companie preluată de grupul austriac OMV. Ziarul de
Investigații a semnalat în nenumărate rânduri anomalia care se manifestă
în domeniul redevențelor petroliere percepute de statul român.
„Victor Ponta trebuie să plece acasă”, a declarat joi seara
primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, după excluderea sa din PSD,
precizând că nu se va opri până nu face „un grup parlamentar” care să
schimbe actualul Guvern.
Vanghelie a spus, într-o emisiune la Realitatea TV, că a fost
sunat de mai mulţi parlamentari, „din mai mult zone”, nu doar de la PSD.
„N-am să mă opresc până n-am să fac un grup parlamentar să schimb acest
guvern incompetent. Victor Ponta trebuie să plece acasă. Am să mă ocup
şi am să fac toate demersurile până când acest om va pleca şi din
fruntea Guvernului şi din PSD”, a susţinut el.
Marian Vanghelie a adăugat că în următoarea perioadă intenţionează să
facă „un plan de organizare” pe care să-l prezinte public.
Edilul a mai spus că are în vedere lansarea unui departament, „cu
nişte tineri pregătiţi”, care să monitorizeze activitatea Guvernului.
„Voi face o radiografie a ceea ce face acest guvern”, a menţionat el.
De asemenea, Marian Vanghelie a opinat că Victor Ponta nu va rămâne la
guvernare mai târziu de Paşti. „Sunt mulţi oameni în PSD care nu mai
suportă păcăleala lui şi el o să vadă în următoarea perioadă, în
următoarea săptămână, două săptămâni, dacă sunt bun, dacă nu sunt bun,
dacă mă iubeşte lumea, dacă nu mă iubeşte lumea Îi transmit public: două
săptămâni, Victor, nu durează mult şi începem să ne vedem valorile
împreună. Eu nu sunt premier, nu sunt nici preşedinte de partid, o să
fac un ONG micuţ şi o să comunic cu toţi românii, cu toţi din partid, cu
parlamentarii, cu parlamentarii şi de la celelalte partide”, a mai spus
el.
Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat joi excluderea din partid a
lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova.
La nici 24 de ore după ce fuseseră excluși din partid Mircea
Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova și după ce primii lansaseră atacuri
dure la adresa sa, deputatul Sebastian Ghiță, patronul România TV, a
anunțat că demisionează din Partidul Social Democrat. Ghiță a precizat, într-o intervenție la B1 Tv, că a avut o discuție,
în cursul zilei, cu președintele PSD, Victor Ponta, care i-a cerut
această demisie. „Eu i-am înțeles argumentele”, a adăugat Ghiță. „Astăzi,
m-a chemat la dânsul în birou și mi-a spus nemulțumirile legate de
activitatea mea și de declarațiile mele. Am spus foarte simplu și foarte
clar că voi demisiona din PSD și că aștept să ajute România și acest
partid, așa cum toți credem și am crezut despre dânsul, să scape de
această etichetă de comunism. Au trecut 25 de ani, gata! Trebuie să
închidem acest capitol, să închidem discuțiile despre corupție, pentru
că asta ne distruge. Victor Ponta trebuie să reformeze acest partid și
să-i convingă pe unii dintre acei oameni să-și asume că este o problemă.
Nu am vrut să fiu eu cel de care se agață unii care au probleme. Victor
Ponta mi-a cerut această demisie și eu i-am înțeles argumentele.
Argumentele au constat nu în conținutul mesajului, ci argumentele au
venit din zona să spunem administrativă a unui partid. Și le înțeleg. Nu
cred, totuși, că în partide trebuie să fie doar oameni care nu au
puncte de vedere, și care nu cred în ceea ce spun, și care nu cred în
niște valori”, a explicat Ghiță. El a adăugat că i-a spus lui Victor
Ponta că nu mai poate fi reprezentat de Ion Iliescu: „Nu se poate, eu,
la 36 de ani, să-l văd în prezidiu, în fruntea noastră, explicându-mi
lucruri, pe Ion Iliescu. Toată lumea s-a legat de chestiunea copii și în
campanie, și acum. Da, o reafirm și o spun cu toată tăria: eu cred că
am responsabilități în societate, și am de ce să mă îngrijesc, și am la
ce să mă gândesc în viitor și, de aceea, mă lupt. Întrebarea este: un om
de 84 de ani, care nu se luptă decât pentru orgoliul lui, este un om pe
care eu să-l urmez, în care eu să cred, ale cărui valori să le
împărtășesc eu? Răspunsul meu este nu. Oricine are probleme cu mascații,
cu arestări, cu incapacitatea de a reprezenta binele public trebuie să
dispară din partid, nu mai poate să candideze la noi demnități publice, e
o idee de bun simț”, a mai dfeclarat Sebastian Ghiță.
Un raport al Curţii de Conturi din 2012 vine să confirme
jaful dezvăluit acum mai bine de trei ani de zile de Ziarul de
Investigaţii. Raportul arată modul fraudulos în care prinţul Paul a
intrat în posesia a 47 de hectare din Pădurea Snagov, domeniu public al
Municipiului Bucureşti, care nu a fost niciodată în proprietatea Casei
Regale.
Paul Lambrino este cercetat în dosarul în care Viorel Hrebenciuc
şi fiul său Andrei sunt învinuiţi pentru implicare în retrocedarea
ilegală a 90.000 de hectare de pădure. Nepotul ilegitim al lui Carol al
II-lea este suspectat că ar sta în spatele jafului săvârşit asupra
Pădurii Snagov, iar Curtea de Conturi a descoperit ilegalităţile în
2012.
Auditorii au şi trimis un raport Parlamentului României, Ministerului
Justiţiei şi Ministerului Finanţelor cu privire la modul în care Paul a
primit peste 46 de hectare de pădure, informează Adevărul. Sesizarea a
rămas însă fără răspuns. Concret, raportul de audit privind „Situaţia
patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012“
consacră un capitol important modului în care Paul Lambrino ar fi primit
ilegal 46,78 hectare din trupul de pădure „Fundul Sacului“, de pe malul
lacului Snagov.
Potrivit documentelor, prin decretul regal, în februarie 1930, Regele
Mihai I a promulgat „Legea pentru înfrumuseţarea împrejurimilor
Capitalei“. Legea prevedea ca Ministerul Agriculturii să cedeze gratuit
Pădurea Snagov-Ţigăneşti (cu trupurile Fundul Sacului şi Popeşti) şi
pădurea Băneasa, municipiului Bucureşti, pentru amenajarea acestora ca
„staţiuni climaterice de odihnă, agrement şi sport“.
După întoarcerea lui Carol al II-lea pe tron, Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, printr-o hotărâre din 22 iunie 1932, a acceptat
să cedeze o suprafaţă din Pădurea Snagov către Casa Regală. Prin aceeaşi
hotărâre, s-a prevăzut ca donaţia să fie făcută numai după întocmirea
unui proiect de lege şi aprobarea acestuia. Proiectul însă nu s-a mai
întocmit, iar Carol al II-lea a intrat în posesia pădurii fără să o
deţină în proprietate, se precizează în raport. Astfel, în 1948, când
autorităţile comuniste au naţionalizat bunurile Casei Regale, în
inventarul publicat în Monitorul Oficial din iunie 1948 nu au fost
cuprinse şi cele 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“, deoarece
aceasta era în proprietatea statului – domeniul public al Municipiului
Bucureşti.
Retrocedare ilegală
Însă, în februarie 2002, prinţul Paul a solicitat Romsilva
restituirea suprafeţei de 46,78 hectare din Pădurea „Fundul Sacului“.
Cererea a fost respinsă, dar Paul nu s-a resemnat. Un an mai târziu, în
2003, el a dat în judecată Primăria Snagov, pentru ca instanţa să o
oblige la restituirea terenului. La acea dată, prinţul nici măcar nu
avea calitatea legală de moştenitor, deoarece tatăl său, Mircea Grigore
Carol Lambrino, trăia, şi numai acesta din urmă putea cere
reconstituirea dreptului de proprietate.
„Deşi nu a prezentat un titlu de proprietate valabil şi nici nu a făcut
dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui
Paul al României şi, prin sentinţa civilă din data de 26 iunie 2003, a
obligat Comisia Judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de
proprietate să-l pună în posesie cu suprafaţa de 10 hectare teren
forestier, maximul la care dădea dreptul legea“, precizează Curtea de
Conturi. În 2005, după modificarea legii, Paul Lambrino a solicitat să i
se restituie şi restul suprafeţei de 36,78 hectare din Pădurea Snagov,
iar în iulie 2006, Comisia Judeţeană Ilfov i-a validat cererea. Singurul
membru al comisiei care s-a opus retrocedării a fost reprezentantul
Romsilva.
Comisioanele bancare sunt la un
nivel foarte ridicat în România în raport cu celelalte state membre UE,
arată Consiliul Concurenței în a cea de-a șasea ediție a Raportului
asupra concurenței în sectoare cheie ale economiei naționale.
Consiliul Concurenţei menționează că un studiu al Comisiei
Europene realizat în anul 2009 arăta că România se situa pe locul patru
în topul țărilor cu cele mai mari costuri aferente unui cont de plăți și
că aceste costuri depășesc considerabil media înregistrată la nivelul
Uniunii Europene, diferența fiind de aproximativ de 50 de euro.
Comisioanele bancare analizate privesc administrarea lunară a contului,
eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului
de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei bănci)
și tranzacțiile internaționale.
Conform raportului întocmit de Consiliul Concurenței, în afară de
Marfin Bank și Banca Transilvania, toate celelalte bănci au taxe de cel
puțin 2,5 lei/lună pentru administrarea lunară a unui cont curent de
bază. De asemenea, interogarea soldului este taxată de majoritatea
băncilor, excepție făcând Piraeus Bank, Credit Europe Bank și Marfin
Bank. Cele mai multe bănci nu percep comision la eliberarea unui extras
de cont lunar, excepție făcând Banca Transilvania și Libra Internet
Bank, unde fiecare extras de cont eliberat este tarifat cu 1 leu,
respectiv cu 0,5 lei.
„De asemenea, serviciul de Internet Banking, care în majoritatea
statelor europene este gratis, în țara noastră este tarifat de către
bănci cu sume de aproximativ 1 euro/lună. Cel mai înalt tarif, în
valoare de 1,5 euro/lună, este perceput de OTP Bank, dar sunt și bănci
unde acest serviciu este oferit gratuit pentru clienți: Unicredit Țiriac
Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Credit Europe Bank și
Marfin Bank”, se arată în raport.
În ceea ce privește retragerea de numerar de la un ATM din afara rețelei
băncii emitente a cardului, comisioanele încasate de bănci de la
clienții persoane fizice prezintă un grad mai mare de variabilitate. Cel
mai înalt comision este perceput de către BCR, acesta atingând nivelul
de 1% + 6 lei, în timp ce tariful celor mai multor bănci nu depășește
0,5% + 2,5 lei.
Președintele Traian Băsescu a semnat luni decretul privind
eliberarea Alinei Bica din funcția de procuror-șef al DIICOT, în urma
demisiei acesteia, a anunţat Administrația Prezidențială. Tot luni, la
sediul DNA au avut loc audieri pe bandă rulantă ale suspecţilor şi
martorilor în dosarul retrocedărilor. Crinuța Dumitrean, fost președinte
al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a
fost adusă cu mandat la DNA. Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat de
bunăvoie în faţa procurorilor anticorupţie. La fel a procedat şi
Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
a decis luni suspendarea Alinei Bica din funcția de procuror-magistrat
și încetarea activității la DIICOT, după ce aceasta fusese arestată
preventiv. Pe perioada suspendării, Alina Bica nu mai are calitatea de
magistrat și nu-și poate desfășura activitatea la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, iar dacă va fi condamnată definitiv
atunci ea va fi exclusă din magistratură.
Alina Bica și-a depus demisia din funcția de procuror-șef și procuror
DIICOT, după ce a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, într-un
dosar în care este acuzată de DNA de abuz în serviciu în legătură cu
retrocedarea unui teren în Capitală. Până la numirea unui nou
procuror-șef al DIICOT, conducerea acestei structuri din Ministerul
Public va fi asigurată de Elena Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct.
Bica a fost reținută joi seara de DNA, fiind acuzată de abuz în
serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un
folos necuvenit. Acuzațiile se referă la perioada când Bica a făcut
parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul
ANRP, reprezentând Ministerul Justiției, unde ocupa funcția de secretar
de stat.
În această calitate, Alina Bica și ceilalți membri ai comisiei au
acceptat să-i plătească omului de afaceri Stelian Gheorghe suma de
377.282.300 lei, reprezentând despăgubiri pentru un teren de 13,0535 ha,
situat în București, zona Plumbuita, deși, în realitate, acel teren
valora mult mai puțin.
Tot luni, Crinuța Dumitrean, fost președinte al Autorității Naționale
pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a fost adusă cu mandat la
DNA, pentru a fi audiată în dosarul în care este implicată Alina Bica.
Crinuța Dumitrean nu fusese audiată până acum în acest dosar, deoarece a
fost plecată din țară.
Ea a făcut parte (în calitate de președinte), alături de Alina Bica,
actualii deputați Cătălin Florin Teodorescu și Marko Attila, precum și
de Remus Baciu, Oana Vasilescu, Lăcrămioara Alexandru, Sergiu Diacomatu
și Dragoș Bogdan, din comisia care în martie 2011 a aprobat să-i
plătească despăgubiri uriaşe omului de afaceri Stelian Gheorghe.
În referatul întocmit de procurorii DNA, există declarația unui
martor care susține că Alina Bica și Crinuța Dumitrean au acționat
concertat pentru a rezolva dosarul de despăgubire al cărui beneficiar
era Stelian Gheorghe.
Oana Vasilescu, fostă membră în Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor din ANRP, s-a prezentat luni la sediul DNA, pentru a fi
audiată în acelaşi dosar.
Şi Deputatul PDL Cătălin Florin Teodorescu s-a prezentat luni la sediul
DNA, pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor acordate lui Stelian
Gheorghe. La intrarea în sediul DNA, Cătălin Teodorescu nu a dorit să
facă declarații presei.
Șoc în sistemul judiciar românesc! După ce Consiliul Suprem
al Magistraturii a dezbătut ore în șir, procurorii DNA au primit joi
seara undă verde pentru reținerea șefei DIICOT, Alina Bica, fost
secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP. Ea este acuzată de
abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru
altul un folos necuvenit. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție — Secția de
Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și
reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20.11.2014, a inculpatei
Alina Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor
din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina căreia s-a reținut
infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru
sine sau pentru altul un folos necuvenit”, se arată într-un comunicat al
DNA dat publicității joi seara. În acest dosar au mai fost reținuți
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, membri ai Comisiei Centrale
pentru Stabilirea Despăgubirilor, la data faptelor, pentru abuz în
serviciu. „Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de
serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de
peste 263,3 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro,
reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase
necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase”, informează DNA. Sursa
citată precizează că, la 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu
privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, în legătura cu
reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, cu o
suprafață de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2. „Concret,
la 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
din ANRP, din care făceau parte suspecta Alina Bica și inculpații
Lăcrimioara Alexandru și Dragoș Bogdan, a aprobat raportul de evaluare,
întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC,
cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005,
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente. Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoștință de
concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că
expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741
lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător
situat într-o zonă centrală a Capitalei)”, se arată în comunicat. DNA
arată că aceștia au fost conștienți că terenul era supraevaluat, aspect
ce reiese și din faptul că, anterior, în ședința din 24 februarie 2011,
când dosarul respectiv mai fusese analizat, se dispusese amânarea
luării unei decizii pentru următoarea ședință, fiind solicitată
participarea evaluatorului și întocmirea unui scurt istoric al
dosarului. „După emiterea deciziei de despăgubire, la 15.03.2011,
oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra
terenului din anul 2010, au obținut titluri de conversie în acțiuni la
Fondul Proprietatea, listat la bursa din 25.01.2010, în cuantum de
377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat)”, mai
menționează DNA.
Sesiunea de shopping de la Paris
Numele Alinei Bica ar fi rămas cvasianonim pentru majoritatea
românilor dacă nu ar fi fost implicată, la finele lunii octombrie,
într-un imens scandal de presă alături de șefa PMP Elena Udrea. Elena
Udrea şi procurorul şef al DIICOT, Alina Bica, au fost fotografiate la
Paris, imaginile fiind publicate pe un blog anonim, care a fost lansat
în plină campanie electorală. În imaginile de pe blogul cu pricina, care
au fost preluate de mass media, apar Udrea și Bica, da și Ana Maria
Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii,
plimbându-se împreună prin Paris şi intrând într-un magazin, la
shopping. Pe acelaşi blog au fost publicate şi o serie de facturi de la
hotelul Le Bristol din Paris. În postare se susţine că Udrea și Bica au
fost la Paris în februarie 2014. Elena Udrea a recunoscut
autenticitatea fotografiilor și a facturilor, dar a acuzat SIE că a
filat-o, pe cheltuiala statului român, într-un weekend privat cu două
prietene. Udrea a explicat că este prietenă cu Alina Bica şi că se
cunosc de cinci ani. Şefa DIICOT s-ar fi aflat în trecere prin Paris,
către Haga, la o reuniune, şi s-a alăturat Elenei Udrea şi Anei
Topoliceanu. Udrea a mai spus că fiecare şi-a plătit cheltuielile și
a anunţat că va da în judecată hotelul parizian, pentru că a furnizat
notele de plată din acel week end, spunând că a aflat prin avocat că ele
au fost eliberate abia recent, la sfârşitul lunii septembrie, înainte
ca ea să-şi depună candidatura la prezidenţiale.
Decizie surprinzătoare a președintelui Consiliului Județean (CJ) Constanța, care ieri și-a anunțat demisia din funcție.
Într-un comunicat de presă, Florin Mitroi a explicat că renunță...
Guvernul Bolojan s-ar putea „înnoi” cu doi miniștri.
Mai exact cu unul, dat fiind că propunerea USR, formațiunea căreia îi revin portofoliile în discuție,...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
