Procurorii anticorupţie au descins marţi la una din firmele
deţinute de deputatul Nicolae Păun. Acesta le-ar fi cerut bani
cetățenilor de etnie romă pentru a susține în Parlament legea amnistiei,
au declarat surse judiciare citate de Agerpres.
Potrivit acelorași surse, deputatul se lăuda în faţa cetățenilor romi ”că a rezolvat cu legea și trebuie să cotizeze”.
Direcția
Națională Anticorupție a dispus un control antifraudă la SC Niky
Scorpion Alcom SRL, firmă care ar fi controlată de parlamentarul Nicolae
Păun și la care, în urma verificărilor de marți, ar fi fost găsită suma
de 800.000 de lei care nu poate fi justificată. Un control similar a
fost dispus și la SC Pedros Impex SRL, într-un dosar aflat în lucru la
Secția a II-a din cadrul DNA.
Activitățile de control au început
marți, iar perioada avută în vedere pentru verificări este 1 ianuarie
2014 — până în prezent, arată sursele.
Nicolae Păun, alături de alţi
nouă deputaţi PSD – Marian Ghiveciu, Gheorghe Bogdan, Marius Manolache,
Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin
Traicu, Eugen Uricec -, au iniţiat proiectul de modificare a Codului
penal. Proiectul prevede că măsurile preventive pot fi dispuse „dacă
există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o
persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul
asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării
sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de
la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.
Percheziţii la Nicolae Păun, zis Niky Scorpion. 800.000 de lei pe care nu-i poate justifica
Hoteluri și pensiuni de 73 mil €, vândute cu turiști în camere.
Aproape 70 din cele peste 300 de unități hoteliere care funcționează pe litoralul românesc sunt scoase la vânzare în plin sezon estival. Proprietarii acestora ori s-au săturat de afacerile din turism, ori i-au prins băncile la mijloc și au fost executati silit.
Litoralul are în acestă vară o ofertă bogată în servicii turistice, dar și în…. hoteluri. Pe site-urile specializate în comerțul cu spații și imobile comerciale sunt puse în vânzare nu mai puțin de 68 de hoteluri, pensiuni și alte spații de cazare.
Prețurile sunt pentru toate buzunarele: 150.000 de euro costă o vilă la Eforie Nord, cu 14 camere, deloc pretențioasă, şi 94.000 de euro, o pensiune cu opt camere, tot la Eforie Nord. La polul opus se află hotelurile cu mai multe etaje și implicit, camere. Hotelul de trei stele Corina din Venus, cu 127 de camere, costă la prima strigare 1,6 milioane de euro, pentru un complex hotelier din stațiunea Cap Aurora se cere suma de 5,2 milioane de euro plus TVA, două hoteluri din centrul stațiunii Mamaia se vând cu câte patru milioane de euro bucata.
De departe, cea mai mare ofertă a momentului este Complexul Hotelier Vulturul din Venus, pentru care actualul proprietar cere 6,5 milioane de euro plus TVA. Chiar în acest sezon estival, în care este licitat, hotelul oferă o reducere de 10% pentru grupurile mai mari de zece persoane și a șaptea noapte de cazare este gratuită. De altfel, majoritatea unităților de cazare scoase la vânzare funcționază la capacitate optimă. Indiferent dacă au încasări mai mici sau mai mari, “miresele” din turism sunt fete bătrâne pentru orice agent imobiliar.
“Metrul pătrat construit pe litoral costă câteva sute de euro. Dacă ceri, de exemplu, pentru o pensiune 300.000 de euro, este mult peste prețul pieței”, a precizat Marius Mureșanu, expert imobiliar.
Hoteluri la jumătate de preț pe litoralul bulgăresc
Dacă
ar fi să comparăm din punct de vedere imobiliar litoralul cu riviera
bulgărească, vecinii noștri au un avantaj major: au fost scoase la
vânzare hoteluri noi-nouțe sau construite de doar câţiva ani, care au în
primul rând alt aspect, dar și alte condiții pentru turiști. Spre
comparație, un hotel construit acum 20 de ani pe litoralul românesc nu
se mai încadrează noilor cerințe în materie de confort turistic.
Și
în acest sezon estival litoralul bulgăresc este un concurent cât se
poate de serios, fie că vorbim despre tarife, condiții de cazare sau
hoteluri de vânzare. Și nici măcar nu trebuie să comparăm condițiile de
pe fiecare rivieră, pentru că se știe că majoritatea hotelurilor
bulgarilor sunt cu mult mai noi. Este de ajuns să analizăm politica de
vânzări pentru ca să ne dăm seama cine va câștiga.
Hotelul Elena din
Balcic, construit în stil mediteraneean, are un preț de 390.000 de euro.
Complexul Royal, de trei stele, situat în apropiere de Nisipurile de
Aur, are un preț redus de 349.000 de euro, după ce înițial fusese scos
la vânzare pentru 649.000 de euro.
Și reducerile se țin lanț la
bulgari. O unitate hotelieră de patru stele din Sozopol, amenajată după
standardele de apart-hotel, care costa inițial 17,9 milioane de euro se
vinde acum cu 11,9 milioane de euro, hotelul The Castle din Nisipurile
de Aur are o reducere de peste 50%, de la 3,2 milioane de euro la 1,5
milioane de euro.
“Demolatorul” Dan Matei Agathon
Situația actuală din turismul românesc este strâns legată de
isteria privatizărilor pe litoral din mandatul fostului ministru al
Turimului Dan Matei Agathon.
Acesta
a avut două mandate la șefia Turimului, 1992-1996 și 2000-2003. În
ultimul său mandat s-au vândut la greu hoteluri pe litoral, fără ca
statul român să ceară experiență și clauze post-privatizare noilor
proprietari. Conta doar cine dădea mai mult la licitație.
Așa au
devenit frații Ioan și Viorel Micula proprietari peste 12 hoteluri, din
care majoritatea sunt acum în paragină. După ce le-au cumpărat, fații
Micula, dar și alți așa-ziși investitori în turism nu au băgat un leu în
modernizare, asftel că în prezent acestea arată jalnic. Tot din caza
lipsei investițiilor, nimeni nu vrea să le cumpere sau cel puțin nu la
prețul cerut de actualii proprietari.
KPMG România, legături bizare cu şeful ASF, Mişu Negriţoiu.
Multinaţionala KPMG se află în România într-un cel puţin
bizar conflict de interese, situaţie care a ajuns şi la urechile marilor
şefi de la Amsterdam. Compania este administrator special la Astra
Asigurări însă în paralel, cu aceeaşi echipă de experţi, face audit şi
la alte două societăţi de asigurări, concurente pe piaţă cu societatea
lui Dan Grigore Adamescu. Întâmplător sau nu, KPMG are o strânsă
legătură cu ING, bancă pe care ani la rând a condus-o actualul şef al
Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu.
Compania multinaţională de consultanţă KPMG a fost desemnată anul
trecut de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) drept
administrator special la Astra Asigurări, societate deţinută majoritar
de omul de afaceri Dan Grigore Adamescu.
Scopul declarat al
instituirii unui administrator special la Astra era acela de a încerca
să redreseze societatea, sufocată de datoriile neplătite de Adamescu. O
misiune foarte nobilă, însă pe o piaţă atât de concurenţială şi
sensibilă nu se poate aplica dictonul „scopul scuză mijloacele”. Pentru
că atunci când, pentru a redresa o societate, te foloseşti de informaţii
confidenţiale ale competitorilor, la care ai acces, lucrurile nu sunt
tocmai cuşere.
Dar să vedem cum stau lucrurile. Aşa cum spuneam,
KPMG este administrator special desemnat de ASF la Astra. În paralel,
însă, KPMG face audit la alte societăți de asigurări din România. Mai
exact Euroins România şi AXA Life.
O licitaţie controversată, cu efecte perverse
Anul trecut, ASF a organizat o licitaţie pentru auditarea a 13
societăţi de asigurări, care reprezintă peste 80% din sectorul de
asigurări din România. Este vorba de o auditare pe baza unui program
european privind solvabilitatea societăților de asigurări.
Rezultatele
licitaţiei au fost făcute publice în februarie anul acesta, iar
câştigătorii sunt Mazars, Ernst&Young Assurance Services, Deloitte
Audit, KPMG Audit şi Pricewaterhousecoopers Audit. Procedura prin care
s-au desemnat auditorii a iscat la vremea respectivă un scandal de
presă, fiind pusă la îndoială corectitudinea ei.
Pe baza atribuirii
făcute de ASF, KPMG face auditul la Euroins, pentru suma de 499.000 de
lei (peste 100.000 de euro), şi AXA Life, pentru 375.000 de lei.
Ei
bine, aceeași echipă de la KPMG care este administrator special la Astra
face auditul și la aceste societăți de asigurări, concurente cu Astra
pe zona RCA şi a asigurărilor de viaţă. Surse din piaţă au declarat
pentru Ziarul de Investigaţii că auditul făcut de către această echipă
emite rapoarte părtinitoare, în defavoarea societăţilor de asigurări
concurente cu Astra.
Una dintre aceste societăţi, nemulţumită de
atitudinea celor de la KPMG, a solicitat o contraexpertiză companiei
Towers Watson, care infirmă raportul de audit făcut de către KPMG. În
plus, surse din piaţă ne-au declarat că tot mai multe societăţi de
asigurări se gândesc serios să dea în judecată ASF pentru modul în care a
fost organizată licitaţia.
Care sunt cifrele reale de la Astra Asigurări?
La
rândul ei, Astra Asigurări se „pricopseşte” şi ea cu un auditor în urma
licitaţiei de care am făcut vorbire mai sus, şi anume Mazars, pentru
suma de 623.000 de lei. Surse din piaţă ne-au declarat că, în urma
auditului, Mazars a descoperit că societatea KPMG a raportat date
eronate că administrator special al Astra Asigurări. Cifrele raportate
de Mazars ar diferi atât de mult de cifrele raportate de către KPMG,
încât a apărut un conflict major între cele două societăți.
Revenind
la auditul desfăşurat de KPMG la Euroins România şi AXA Life, trebuie
precizat faptul că, potrivit legislației europene, se interzice ca o
echipă care este administrator special la o societate să facă şi audit
la o societate concurență. Această dublă implicare a aceleiaşi echipe
este interzisă şi de regulamentul intern al KPMG.
Ei bine, în ciuda
acestor interdicţii, aceeași echipă care semnează rapoartele de
administrator la Astra semnează şi rapoartele făcute de către KPMG altor
societăți de asigurări concurente.
KPMG România, răspuns corporatist
Contactaţi de Ziarul de Investigaţii, reprezentanții KPMG România
ne-au răspuns, ce-i drept cu promptitudine, însă pe alocuri extrem de
tehnic, dar fără să nege faptul că aceeaşi echipă a companiei este şi
administrator special la Astra, şi auditor pentru concurenţă.
„Orice
misiune KPMG, indifferent de client, tematică, complexitate sau durată,
are la bază proceduri foarte stricte privind aplicarea permanență a
standardelor internaționale și naționale de independența, etică și
integritate. Acest proces presupune verificarea prealabilă și
asigurarea că nu există conflicte de interese cu privire la acceptarea
misiunilor, în conformitate cu proceduri complexe de management al
riscului și cu măsuri avansate de protecție necesare pentru independența
și confidențialitate. Astfel, suntem convinși că nu există nici o
situație care să poată afecta independența și calitatea serviciilor
oferite de KPMG”, ne-au precizat reprezentanţii KPMG România. După cum
se poate lesne observa, aceştia fac referire la situaţia generală, fără a
nega însă situaţia particulară sesizată de noi.
În
continuare, oficialii KPMG confirmă cele afirmate mai sus potrivit
existenţa unor reguli clare în cadrul companiei pentru prevenirea
conflictelor de interese: utilizarea unor echipe distincte de misiune;
proceduri de împiedicare a accesului la informații (de exemplu, o
separare fizică distinctă a unor astfel de echipe, completarea
confidenţială și securizată a datelor); îndrumări clare pentru membrii
echipei misiunii privind aspectele de securitate și confidențialitate;
utilizarea acordurilor de confidențialitate semnate de către angajații
și partenerii firmei; și revizuirea periodică a aplicării măsurilor de
protecție de către o persoană cu experienţă care nu este implicată în
misiunile cu clientul respectiv.
Nici în această secţiune nu ni se
precizează clar cum au fost aplicate aceste reguli în cazul particular
al Astra Asigurări, Euroins România şi AXA Life. În schimb, în finalul
răspunsului trimis Ziarului de Investigaţii, reprezentanţii KPMG
încearcă să acrediteze ideea unei conspiraţii împotriva societăţii:
„Afirmațiile nefondate prin care alte surse părtinitoare încearcă să
arunce umbre de îndoială asupra profesionalismului și independenței
noastre ridică semne de întrebare referitoare la disponibilitatea de a
înțelege importanţa aspectelor semnalate de auditori. Încercările de
discreditare a altora pentru diminuarea impactului propriilor probleme
nu necesită determinare profesională și conduită în afaceri, ci sunt
expresia lipsei unei rigurozitati profesionale proprii”.
Cu alte
cuvinte, se face o referire voalată dar extrem de transparentă la cele
semnalate de noi mai sus în ce priveşte auditul KPMG şi contraexpertiza
companiei Towers Watson.
Mişu Negriţoiu tace mâlc
Ziarul
de Investigaţii a solicitat lămuriri, încă de acum o săptămână, şi
Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, însă până la data publicării
articolului nu am primit niciun răspuns.
Fără a suferi de teoria
conspiraţiei, nu putem să trecem cu vederea o coincidenţă – şeful ASF,
Mişu Negriţoiu, a condus ani de zile subsidiara din România a băncii
olandeze ING. Olandeză este şi compania KPMG, sediul central al acesteia
fiind la Amsterdam. Şi, de-a lungul timpului, între olandezii de la ING
şi olandezii de la KPMG a existat o strânsă colaborare de afaceri. Pură
coincidenţă!
ANAF a recuperat de la Gigi Becali prejudiciul de 1,7 milioane de euro din Dosarul Valiza
Fiscul a recuperat prejudiciul de 1,7 milioane de euro din Dosarul Valiza, în care Gigi Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare. În iunie 2013, instanța supremă a dispus și confiscarea sumei de 1.700.000 de euro de la George Becali și Teia Sponte, fost vice președinte în Consiliul de Administrație al Clubului Steaua București.
Cei doi au fost învinuiți de „dare de mită” și „fals în înscrisuri”. Pe 23 ianuarie 2015, banii au fost virați în contul Trezoreriei Ilfov, după un an și opt luni de la pronunțarea deciziei definitive, informează HotNews.
„Urmare a demersurilor întreprinse de către organele de executare silită, contravaloarea în lei a celor 1.700.000 euro, respectiv suma de 7.650.850 lei, a fost virată de Banca Comercială Română, sucursala Unirii, la Trezoreria operativă Ilfov, în data de 23.01.2015”, se arată în răspunsul ANAF.
În vara lui 2013, magistrații ÎCCJ hotărau că, „în baza art. 165 al. 8, din Codul de procedură penală cu referire la art. 20 din Legea nr. 78/2000, să se mențină sechestrul asigurator dispus asupra sumei de 1.700.000 euro prin Ordonanța dată în dosarul nr. 95/P/2006 din 8 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Corupției, sumă indisponibilizata la B.C.R. – Sucursală Unirii pe numele inculpaților Becali George și Sponte Teia”.
Gigi Becali a fost eliberat condiționat din închisoare în aprilie 2015, după ce a executat o treime din pedepasa de trei ani și șase luni de închisoare, rezultată prin contopirea pedepselor primite în Dosarul Valiza, în cel privind sechestrarea de persoane și în cel al schimbului de terenuri cu MApN.
Marian Vanghelie eliberat din Beciul Domnesc.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis eliberarea din arest
preventiv a primarului suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, și
plasarea sa în arest la domiciliu, în dosarul în care este judecat
pentru săvârșirea a nouă infracțiuni de luare de mită și abuz în
serviciu și șapte infracțiuni de spălare de bani.
Decizia este definitivă, drept pentru care Vanghelie a ieșit joi noapte din arestul Poliției Capitalei.
Instanțele
bucureştene au luat joi decizii contrare în ceea ce-l privește pe
Vanghelie, remarcă Agerpres. Astfel, Curtea Supremă i-a admis lui
Vanghelie o contestație privind înlocuirea arestului preventiv cu
arestul la domiciliu, în vreme ce Tribunalul București, instanța de
fond, a menținut starea de arest pentru Vanghelie.
Vanghelie se afla
în arest din 14 martie, el fiind trimis marţi în judecată, alături de
Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura
Ciocan, director al SC Economat Sector 5 SRL, și omul de afaceri Marin
Dumitru. Potrivit DNA, în perioada 2006 — 2014, Marian Vanghelie, în
calitate de primar al Sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin
Niculae și parțial de Laura Ciocan, a solicitat și primit de la Marin
Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de 30.403.000 de euro
(reprezentând un „comision” de 20% din încasări).
Aceste foloase au
fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către
Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din
subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea
prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor
controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar și pentru a dispune
efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală
este de aproximativ 738.019.000 de lei).
Sechestru pe conturile Lukoil România prejudiciu de 2 mld euro
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care
instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asigurătorii.
Anchetatorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei
Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două
miliarde de euro.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a anunţat miercuri
seara că procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus
măsura controlului judiciar asupra a cinci perasoane, între care doi
cetăţeni ruşi, angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti.
Totodată,
anchetatorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri deţinute
de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind
puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. „În
cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings
Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost
extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor
bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la
concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor
bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale
situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de
1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni,
deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, se
arată în comunicatul PCA Ploieşti.
Procurorii Parchetului Curţii de
Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci
angajaţi ai companiei care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc
noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă
că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea
credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani.
„Urmare
a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil SA s-a
realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele
administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013”,
susţin procurorii. Prejudiciul calculat până la acest moment în acest
dosar este de 1.185.268.188,35 euro şi 1.526.293.530,93 dolari pentru
infracţiunea de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi în
cuantum de 1.526.293.530,93 dolari şi 552.977.284,35 euro pentru
infracţiunea de spălare de bani.
Elena Udrea suspină după Radu Mazăre
Se simte lipsa primarului Radu Mazăre, pentru că Mamaia arată
mai rău decât anul trecut, a declarat marţi fostul ministru Elena Udrea,
în fața sediului Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ)
Constanța.
“Din păcate, constat că stațiunea Mamaia nu mai arată ca anul
trecut. Și o spun eu, care nu am fost niciodată fan Radu Mazăre, dar se
vede că oraşul Constanța nu mai are primar. Cu toate acestea, sper ca
cei care vin pe litoral să se simtă bine. La fel, constat că lucrările
începute împreună cu Consiliul Județean, în mandatul meu de ministru,
sunt blocate toate, nu se mai lucrează la drumul spre Năvodari, nu se
mai decontează niciun ban de la Ministerul Dezvoltării, totul este
blocat. Din păcate, suferă constănțenii și turiștii care vin pe
litoral”, a spus Elena Udrea.
Ea a continuat, arătând că fostul
primar Radu Mazăre a reușit să atragă tot mai mulți turiști, ceea ce
probabil nu se va întâmpla în anii următori, în condițiile în care
stațiunea este lăsată să se degradeze. „Vă dau un exemplu, până și M-ul
de la Mamaia picase, acolo unde scrie Mamaia la intrarea în stațiune. Și
așa a rămas, asta arată dezinteres pentru ceea ce se întâmplă pe
litoral. Probabil că va arăta din ce în ce mai rău Mamaia, pentru că o
stațiune turistică presupune implicare. Sigur, modul în care domnul
Mazăre nu era neapărat cel pe care l-aș fi folosit eu, însă dânsul a
demonstrat că a reușit să atragă din ce în ce mai mulți turiști pe
litoral. Acum, stațiunea nu arată foarte bine și probabil că lucrurile
se vor degrada pe măsură ce trece timpul. Temerea mea este că, dacă
lucrurile vor continua așa, Mamaia va pierde statutul de primă stațiune,
din punct de vedere al numărului turiștilor”, a declarat Elena Udrea.
Ea
a spus că este important ca în stațiunea Mamaia să fie întreținut ceea
ce există. Elena Udrea a afirmat că s-a întâlnit în timpul vacanței pe
care o petrece într-un complex hotelier de la Năvodari atât cu fostul
primar Radu Mazăre, cât și cu președinte suspendat al Consiliului
Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, discutând împreună, la o
cafea, despre proiectele începute pe litoral și nefinalizate.
„L-am
văzut pe domnul Mazăre într-una din seri, dar despre asta am vorbit,
despre ce se întâmplă în Constanța și în stațiune. M-am văzut și cu
domnul Nicușor Constantinescu, am vorbit despre proiectele începute
împreună cu Consiliul Județean, pe vremea mandatului meu, și care nu se
mai termină. Dincolo de disputele politice, ca oameni de administrație
noi am avut o colaborare, altfel decât ceea ce se întâmplă acum. M-am
bucurat ca am putut discuta cu dânșii la o cafea”, a spus Elena Udrea.
Viorel Popescu, condamnat la patru ani şi patru luni
Fostul director al Regiei Autonome de Transport Bucureşti Viorel
Popescu a fost condamnat luni la patru ani şi patru luni de închisoare,
sentinţa nefiind însă definitivă.
Viorel Popescu a fost găsit vinovat pentru abuz în serviciu şi
conflict de interese, după ce procurorii Direcţiei Naţionale
Anticorupţie au strâns probe din care reiese că a atribuit un contract
de consultanţă juridică unei firme alese pe sprânceană.
În 2012,
fostul director al RATB a împuternicit firma respectivă să recupereze
toate datoriile de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului
București, pe baza unor simple solicitări. În felul acesta, spun
procurorii, regia bucureşteană de transport a fost prejudiciată cu trei
milioane de lei, bani pe care acum instanţa îl obligă pe Viorel Popescu
să-i returneze. Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi contestată.
Noi probleme pentru Nicolae Dumitru NIRO.
De-abia a scăpat de arestul preventiv, că omul de afaceri
Nicolae Dumitru „Niro” are noi probleme cu legea. Inspectorii Antifraudă
din cadrul ANAF, însoțiți de procurori ai DIICOT au descins vineri
dimineață la complexul comercial Dragonul Roșu din Capitală.
Potrivit unor surse citate de HotNews, este vizat sectorul
textilelor într-un dosar de evaziune fiscală cu prejudiciul estimat la
peste 30 milioane de euro. Compania Dragonul Roșu SA a derulat în 2014
afaceri de 61,7 milioane de lei, obținând un profit net de 23,6 milioane
de lei (32% marjă profitului) cu doar opt angajați. Culmea eficienţei
în afaceri!
Complexul Dragonul Roșu, care găzduiește peste 5.500 de
magazine are un istoric bogat în controale și amenzi, dar evaziunea a
continuat de fiecare dată, indiferent de sancţiunile aplicate de oamenii
legii.
Nu mai devreme de aprilie 2015, inspectorii ANAF au aplicat
amenzi în valoare de 1,287 milioane de lei, în urmă unui control la
Dragonul Roșu 3, confiscând bunuri și bani în valoare totală de 255.447
de lei, dintre care 200.000 de lei în numerar și bunuri în valoare de
55.447 de lei.
Compania Dragonul Roșu SA, membră a Niro Group
(deţinut de Nicolae Dumitru), a fost înființată în anul 2003. Este
format din Dragonul Roșu 1, Dragonul Roșu Megashop (clădirea etalon a
zonei), Dragonul Roşu 3,(specializat pe încălţăminte), Lumea Copiilor
(complex comercial dedicat copiilor), Dragonul Roşu 5 şi Dragonul Roşu 6
(două pavilioane noi, reconstruite în urma incendiului din vara anului
2010), Dragonul Roşu 7, Dragonul Roşu 8 şi Dragonul Roşu 9 – Casa Design
(dedicat articolelor pentru casă).
Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu scapă de puşcărie şi rămân sub control judiciar
Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, va fi cercetat în
continuare în libertate sub control judiciar, a decis definitiv joi
Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceeași decizie a fost
luată și în cazul lui Vlad Moisescu (fost trezorier al PNL), Ioana
Costescu (consilier personal al primarului) și Ion Brad (consilier
local), puși sub acuzare în același dosar.
Curtea Supremă a respins
joi contestația DNA, după ce un alt complet nu a fost de acord pe 20
iunie cu propunerea procurorilor de arestare preventivă a primarului
Andrei Chiliman, acesta fiind pus sub control judiciar pentru 60 de
zile.
Potrivit DNA, începând cu anul 2004, după alegerile locale, la
inițiativa lui Vlad Moisescu, a fost constituit un grup infracțional
organizat, din care mai făceau parte Andrei Chiliman, Ioana Costescu și
Ion Brad, care a avut drept scop comiterea unor fapte de corupție care
să genereze obținerea unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din
valoarea lucrărilor atribuite pe criterii clientelare unor firme.
DNA cere redeschiderea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu
Abramburica nu mai scapă de dosare penale. Procurorii DNA le-au
solicitat judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție să
confirme redeschiderea urmăririi penale într-un dosar în care sunt
vizați Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu, pentru abuz în
serviciu și achiziții publice făcute în timpul mandatelor de ministru al
Educației.
Potrivit site-ului ÎCCJ, cererea DNA a fost depusă pe 22 iunie, are
ca obiect „confirmare redeschidere urmărire penală (art.335. alin.4
NCPP)”, iar următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 27
august.
Surse judiciare au declarat pentru Agerpres că faptele din
acest dosar sunt similiare cu cele reținute în dosarul „Microsoft”, în
care Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu au fost deja puși sub
acuzare. Ancheta în acest dosar a fost închisă în urmă cu câțiva ani,
însă, între timp, au apărut noi date, susţin anchetatorii.
În dosarul
Microsoft, Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educației în perioada
2003-2005, a fost pus sub acuzare în septembrie 2014, pentru abuz în
serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Faptele
sale au avut drept consecință prejudicierea bugetului de stat ca urmare
a achiziției de servicii și produse la prețuri peste valoarea de piață:
licențe cu circa 30-40% mai scumpe, calculatoare și produse software la
prețuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleași produse sau
produse similare de pe piață.
La rândul ei, Ecaterina Andronescu este
acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și
spălare de bani, după ce, în perioada 2001 — 2009, ar fi pretins și
primit de la firma Siveco și firmele colaboratoare foloase necuvenite
constând în sume de bani sau calculatoare, în scopul de a le asigura
derularea unor proiecte cu Ministerul Educației.
Camelia Voiculescu şi George Copos au fost achitaţi
Sentinţă surprinzătoare a Tribunalului Bucureşti în Dosarul
Loteria II. Magistraţii au decis joi achitarea lui Gheorghe Copos, a
Cameliei Voiculescu şi a celorlalţi 11 inculpaţi din dosarul în care
sunt acuzaţi de manipularea pieţei de capital. Decizia nu este însă
definitivă.
Magistratul Georgiana Iorguţă, care a preluat din ianuarie dosarul
Loteria II, a dat joi sentinţa în cauza judecată încă din 2008.
Ameninţarea puşcăriei rămâne de actualitate. Hotărârea de achitare poate
fi contestată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti,
care va da o decizie definitivă în acest dosar.
În Dosarul Loteria
II, procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 29 decembrie
2008, pe Gheorghe Copos, fostul patron al clubului Rapid, Camelia
Voiculescu, fiica mogulului Dan Voiculescu, aflat după gratii, şi Sorin
Pantiş, fot ministru al Comunicaţiilor, alături de alte zece persoane,
pentru manipularea pieţei de capital.
Gheorghe Copos este acuzat de
procurori, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie al
SC Ana Electronic SA Bucureşti şi de acţionar majoritar al SC Ana Grup
SA Bucureşti, de spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură
privată, instigare la participaţie improprie la fals intelectual, de
folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea, pe cont propriu
sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de instrumente
financiare la care aceste informaţii se referă, de dezvăluirea acestora,
de recomandarea către alte persoane de a dobândi sau înstrăina
instrumentele financiare la care se referă acele informaţii şi,
respectiv, de manipulare a pieţei de capital.
Camelia Voiculescu este
acuzată de folosirea unor informaţii privilegiate pentru dobândirea pe
cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de
instrumente financiare la care aceste informaţii se referă şi,
respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane, în mod concertat, de
operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.
Fostul ministru al
Comunicaţiilor Sorin Pantiş este acuzat, în calitate de reprezentant al
societăţii Grivco SA Bucureşti, deţinută de Dan Voiculescu „Felix
Motanul” de folosirea de informaţii privilegiate pentru dobândirea pe
cont propriu sau pe contul unei terţe persoane, direct ori indirect, de
instrumente financiare la care aceste informaţii se referă, de faptul că
a dezvăluit aceste informaţii şi de recomandarea făcută altor persoane
de a dobândi sau înstrăina instrumentele financiare la care se referă
acele informaţii şi, respectiv, efectuarea, împreună cu alte persoane,
în mod concertat, de operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.















![DNA cere redeschiderea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu - Ziarul d[...]](https://zin.ro/wp-content/uploads/2019/02/Screenshot_2019-02-17-DNA-cere-redeschiderea-urmăririi-penale-pentru-Ecaterina-Andronescu-şi-Alexandru-Athanasiu-Ziarul-d....png)



