Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, resuscitate politic: chinezii pun prima cărămidă, dar numai pe hârtie

Autor

-

6 octombrie 2015

S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea fondurilor şi a combustibilului nuclear.
Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar putea fi semnat în luna noiembrie.
„Bine că am reuşit să ajungem la o înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită, prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană – n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele s- au agravat la Cernavodă.

Nu avem combustibil nuclear

Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport.
Deşi oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă. “Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă

Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat

În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ, câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%.
CEZ a fost primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie 2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar unitatea 4, doar 30%.

ANI: fostul primar al Constanţei Radu Mazăre nu poate justifica aproape 780.000 de euro

Autor

Dănilă Chirovici

-

11 septembrie 2015

Agenția Națională de Integritate susține că fostul primar al municipiului Constanța Radu Mazăre, nu poate justifica suma de 779.057 euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis la bancă din Israel.
Potrivit unui comunicat al ANI, inspectorii de integritate au solicitat Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța extinderea acțiunii de control cu privire la diferența nejustificată între averea dobândită și veniturile realizate de către Radu Mazăre, având în vedere suma identificată, în cuantum de 779.057 euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis de către acesta la o unitate bancară de pe teritoriul statului Israel, sucursala Netanya.
Mai mult, depozitele bancare în cuantum de 779.057 euro nu au fost menționate în declarațiile de avere completate de Radu Mazăre, în perioada 2008-2012. ANI precizează că această sumă cu caracter nejustificat a fost identificată în același dosar în care Agenția Națională de Integritate a solicitat, pe 23 iunie, Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța, începerea acțiunii de control cu privire la o diferență nejustificată în cuantum de 137.570 euro și 143.818 lei, între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării mandatelor de primar (iunie 2008 — mai 2015) de către Radu Mazăre.
Astfel, în urma datelor și a informațiilor transmise de instituțiile competente până în prezent, diferențele cu caracter nejustificat raportate la averea dobândită și veniturile realizate de către Radu Mazăre totalizează 916.627 euro și 143.818 lei.

ÎCCJ – reînceperea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu

Autor

Dănilă Chirovici

-

11 septembrie 2015

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat vineri cererea DNA de redeschidere a urmăririi penale pe numele foștilor miniștri ai Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu.
„În baza art. 335 alin. 4 C. proc. pen. confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarele nr. 19/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție și nr. 90/P/2007 al aceleiași secții, dispusă prin Ordonanța nr. 102/C1/2015 din 22 iunie 2015 emisă de procurorul șef adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție”, se arată în decizia instanţei Sspreme.
Procurorii DNA au solicitat judecătorilor să confirme redeschiderea urmăririi penale într-un dosar în care sunt vizați Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu, pentru abuz în serviciu și achiziții publice făcute în timpul mandatelor lor de ministru al Educației. Cererea DNA a fost depusă pe 22 iunie, are ca obiect „confirmare redeschidere urmărire penală (art. 335. alin. 4 NCPP)”.
Potrivit unor surse judiciare faptele din acest dosar sunt similiare cu cele reținute în dosarul „Microsoft”, în care Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu au fost deja puși sub acuzare.

Prinţul Paul Lambrino, executat silit de un jurnalist britanic.

Autor

Dănilă Chirovici

-

10 septembrie 2015

Reprezentanţii unui birou de executori judecătoreşti au intrat joi, cu spijinul jandarmilor, în locuinţa din sectorul 2 a prinţului Paul Lambrino şi a prinţesei Lia, condamnaţi de o instanţă din regatul Unit să-i returneze o datorie de 1,8 milioane de lire sterline unui cetăţean britanic. Executarea silită se face pe baza unei decizii definitive pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti pe 16 iunie 2015.
Joi dimineaţă, executorul judecătoresc a mers la locuinţa prinţului Paul pentru a evalua bunurile astfel încât să se stabilească dacă acestea pot fi valorificate ca să poată fi recuperat prejudiciul.
Înalta Curte de Justiţie – Divizia Queen’s Bench a decis pe 2 iunie 2010, ca prinţul Paul Lambrino şi prinţesa Lia a României să-i plătească lui Marco Houston 1,8 milioane de lire sterline. Decizia a fost luată în urma acţiunii introduse în instanţă de Marco Houston, editorul publicaţiei Royalty Magazin , care îi împrumutase pe prinţul Paul şi prinţesa Lia cu suma de 1,8 milioane de lire, pe care aceştia nu au mai înapoiat-o.
Pe 14 octombrie 2014, Tribunalul Bucureşti a recunoscut decizia instanţei din Regatul Unit şi a încuviinţat executarea acesteia pe teritoriul României. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, pe 16 iunie 2015, decizia Tribunalului, dând o decizie definitivă în sensul punerii în executare a hotărârii Curţii britanice.
Prinţul Paul a susţinut, într-un comunicat transmis prin biroul său de presă, că nu are cunoştinţă despre procesul de la Londra, unde nu ar fi fost citat. Ca la Radio Erevan, el a mai afirmat că Marco Houston este cel care îi datorează suma de 2.018.568 de lire sterline, pe baza unui contract de împrumut autentificat de notarul public John Bower din Londra, la data de 8 octombrie 2007 şi garantat cu o ipotecă instituită asupra unui imobil al lui Houston din Londra.
Paul Lambrino este un mai vechi „client” al Ziarului de Investigaţii, care a dezvălui cum acesta, fără să aibă un titlu de proprietate valabil, fără să facă dovada deposedării abuzive de către statul comunist şi fără să aibă calitatea legală de moştenitor, a luat cu japca 47 de hectare din pădurea Snagov, deşi aceasta fusese declarată domeniu public de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, încă din anul 1941.

Şeful de la Antifraudă, Romeo Florin Nicolae, este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

9 septembrie 2015

Vicepreşedintele ANAF Romeo Florin Nicolae, şeful Direcţiei Generale Antifraudă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce, în 2010, ar fi pretins şi primit o şpagă de 5.000 de euro de la reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii împotriva unei decizii de impunere.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.
În ordonanţa de începere a urmăririi penale se arată că în vara anului 2010 Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător, reprezentant al unei firme, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a unei contestaţii formulate de societatea respectivă împotriva unei decizii de impunere. Aceasta din urmă, privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de 13.034.043 lei, fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale făcute de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .
Ulterior, decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043 lei la suma de 1.097.923 lei. De 13 ori mai puţin! Romeo Florin Nicolae a ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 14,40, însoţit de avocatul Alexandru Chiciu, cel care-l reprezintă şi pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru luare de mită.
Cum îi stă bine unuia care a lucrat tot timpul la stat, averea lui Nicolae nu este deloc de neglijat. Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală are două apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa 100.000 lei. Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală Vamală.
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae, din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit în urma unei succesiuni.
Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 mp şi jumătate din altul de 537 mp. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 mp şi un teren extravilan de 5.933 mp, ambele în Prahova.
Vicepreşedintele ANAF are două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de 20.500 euro la Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017. Nicolae figurează cu depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei, în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar de 1.000 lei deschis în acest an.

Avocatul diavolului la Oil Terminal: administratorii îşi angajează casă de avocatură împotriva statului român, a salariaţilor şi a acţionarilor

Autor

Darius Martinescu

-

8 septembrie 2015

Statul contra stat, totul pe banii statului. Administratorii companiei constănţene Oil Terminal vor să apeleze la o casă de avocatură pentru procesele pe care compania le are cu instituţiile statului, propriii angajaţi şi acţionari.
Încurcate sunt căile managementului la Oil Terminal. Deşi dispune de propriii jurişti, plătiţi pentru a reprezenta compania în raporturile juridice cu clineţii şi terţii, compania Oil Terminal, sau mai exact administratorii săi, ţin morţiş să contracteze o casă de avocatură pentru reprezentarea în instanţă. Şi nu oricum, ci împotriva autorităţilor statului roman. “Societatea intră în raporturi cotidiene cu autorităţile acţionând în Portul Constanţa (autoritatea vamală, navală, portuară, poliţia de frontieră etc) intrând astfel frecvent în sfera dreptului public administrativ şi putând face obiectul unor controale, verificări etc., de natură a-i stabili eventuale responsabilităţi contravenţionale, fiscale etc (…) Deşi societatea are actualmente încadraţi jurişti, lipsa unor specializări punctuale (…) precum şi volumul de muncă existent nu asigură pe deplin nevoile societăţii în protejarea cât mai eficientă a intereselor sale…”, arată directorul general Sorin Ciutureanu în răspunsul Oil Terminal în urma solicitării pe Legea 544 a Ziarului de Investigaţii. Dar asta nu e totul.

Un alt motiv pentru care şefii Oil Terminal vor avocaţi de anvergură este păruiala în AGA cu fondul de investiţii cipriot Broadhurst Investments Limited.

Fondul a intrat în acţionariat după listarea parţială a Oil Terminal la bursă şi a uzat de toate mijloacele legale pentru a se opune unor decizii AGA pe care nu le-a considerat oportune şi legale. De aici o mulţime de procese, bătăi de cap la oficiul juridic al Oil Terminal. Ultimul scandal a vizat majorarea capitalului social al companiei, decizie atacată de fondul de investiţii la tribunal.
Reacţia administratorilor Oil Terminal nu a întârziat să apară. “Având în vedere etapele complexe ce trebuie parcurse în vederea majorării capitalului social, în conformitate cu legislaţia în vigoare, considerăm că este necesară asistenţa unui avocat specializat cu o vastă experienţă în acest domeniu, cu o înţelegere a piţei de capital şi cu o privire în ansamblu asupra tendinţelor juridice, care să ne asiste şi să ne îndrume în procedura majorării capitalului social şi care să reprezinte interesele societăţii în eventuale litigii ce pot apărea pe parcursul derulării procedurii”, arată compania.

Un administrator acuză

Deşi Oil Terminal a înştiinţat oficial Ziarul de Investigaţii referitor la faptul că “şedinţele Consiliului de Administraţie nu sunt publice, astfel încât nu vă putem comunica modul în care a votat fiecare administrator în parte în şedinţa la care faceţi referite (majorarea capitalui social – n.red.)”, în demersul jurnalistic pentru aflarea adevărului vom prezenta poziţia unui administrator, altul decât cei care reprezintă interesele statului român. O prezentă integral, pentru a nu apărea interpretări ulterioare:
Către: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Str. Foişorului nr.2, sector 3, Bucureşti,
031178, Bucureşti, Sector 3
În atenţia: Domnului Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF,
Spre ştiinţă Domnului Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR
Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti
Domnului Daniel Crişan, preşedinte CA Oil Terminal

Bună ziua,

În calitate de administrator al Oil Terminal SA, societate listată la Bursă de Valori Bucureşti vă sesizez următoarele nereguli din situaţiile financiare ale Oil Terminal:
1- Deşi conform art 27 alin 2 din Legea petrolului 238/2004, durata acordurilor de concesiune petrolieră este de 30 ani, Consiliul de Administraţie al Oil Terminal consideră în mod eronat că pentru acordul de concesiune dintre societate şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale încheiat în 2002, durata este nelimitată, probabil în scopul reducerii costurilor cu amortizarea.
2- Evaluarea acordului de concesiune la numai 3 mil ron este profund eronată, deoarece pe baza acestuia se generează 40% din veniturile societăţii dar valorează doar 1,5% din total active. Valoarea anuală a redeventei plătită pentru acordul concesiune este de 3,7 milioane ron (10% din veniturile generate prin utilizarea concesiunii) ceea ce indică discrepanţa dintre realitate şi înregistrările contabile ale Oil Terminal.Pe scurt un activ „inchiriat” cu 1 mil usd care generează venituri anuale de 10 milioane usd nu poate să valoreze sub 1 million de usd (în niciun standard de evaluare)
La pagina 32 din raportul anual Oil Terminal
http://actionariat.oil-terminal.com/cache/9711-raport-anual-2014–p3.pdf
găsiţi următoarea notă care probeaăa sesizarea prezentă:
„Imobilizările necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL SA Constanţa constau în programe informatice/licenţe aferente acestora, achiziţionate de la terţi şi concesiunea activităţii de exploatare a rezervoarelor, conducetelor de transport al ţiîeiului şi produselor petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente acestora, încheiat cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Ca urmare a analizei contractului de concesiune, aprobat prin H.G. 886/16.08.2002, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere a concesiunii că şi imobilizare necorporală potrivit IAS 38 – imobilizări necorporale şi clarificărilor date prin IFRIC 12. În acest fel a fost recunoscută imobilizarea necorporală – concesiune, la valoarea ei justă de 3.034.941 lei, înregistrată în contabilitate la 31.12.2012, pe baza Raportului de evaluare întocmit de evaluator autorizat, membru titualar al ANEVAR. Durata de viaţă utilă a concesiunii este nedeterminată, conform punctului 88 din IAS 38 – Imobilizări necorporale, prin urmare aceasta nu se supune amortizării.
Imobilizările necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la valoarea reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare, în conformitate cu IAS 38 – imobilizările necorporale şi IAS 36 – deprecierea imobilizărilor. La data de 31 decembrie 2014 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea imobilizărilor necorporale. Reevaluarea la valoare justă la 31.12.2014, a fost înregistrată pe baza unei Raport de evaluare întocmit de către un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR. Valoarea justă astfel determinată, evidenţiată prin metodă valorii reevaluate, se prezintă astfel: – concesiune Acord Petrolier 3.133.762 lei – programe informatice/ licenţe aferente acestora 540.883 lei”.
Având în vedere impactul semnificativ asupra situaţiilor financiare a unei corecturi faţă de cele publicate şi atribuţiile dvs de supraveghere, vă rog să luaţi măsuri pentru informarea corectă a acţionarilor cu privire la situaţia financiară şi economică a societăţii Oil Terminal, inclusiv prin impunerea societăţii să publice opiniile separate ale administratorilor care nu au aprobat situaţiile financiare aferente anului 2014.

Te-ai fript cu sindicatul? Suflă în iaurt

Şi pentru ca telenovela avocaţilor să fie completă, Oil Terminal se urcă cu cizmele pe propriii angajaţi. “Menţionăm că litigiile de muncă în care este reprezentată societatea necesită administrarea unui probatoriu complex, pentru care se impune influxul expertizei uni avocat, cu pregătire vastă şi cu un portofoliul amplu în gestionarea conflictelor de muncă. Necesitatea angajării unui apărător ales derivă şi din faptul că societatea are calitate procesuală de pârât în litigii împotriva Sindicatului Oil Terminal, litigii care au impact social deosebit şi demers sinuos”, a comunicat compania Oil Terminal Ziarului de Investigaţii.

Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru 30 de zile. A fost prins în flagrant. Spaga, 25.000 de euro

Autor

Adrian Bărbulescu

-

6 septembrie 2015

În toiul nopţii de sâmbătă spre duminică, atunci când cei mai mulţi români dormeau sau se uitau la meciul Simonei Halep, primarul general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, lua şpagă 25.000 de euro. Numai că nici procurorii DNA nu dormeau şi nici nu se uitau la tenis, aşa că l-au prins pe edil în flagrant şi l-au reţinut pentru 24 de ore.
UPDATE Sorin Oprescu a fost arestat preventiv

Judecătorii Tribunalului București au decis duminică noapte arestarea preventivă a primarului general Sorin Oprescu pentru o perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă, însă este executorie. Sorin Oprescu a contestat decizia privind arestarea preventivă.
„În perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat şi inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a înființat în administrația locală din Municipiului București un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului București. Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită, un procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru inculpatul Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul procurorilor.
Aceştia explică faptul că membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului București, facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din subordine astfel încât aceştia să accepte documentația de atribuire, precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de firmele respective, foarte repede față de momentul facturării. Totul era „asezonat” cu solicitarea de sume de bani pentru persoane cu funcții de conducere în aparatul Primarului Municipiului București, precum și pentru primar.
„La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul municipiului Bucureşti”, se mai arată în referatul citat.

Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente, a fost reţinut pentru şpagă.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

2 septembrie 2015

Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente din Bucureşti, a fost reţinut miercuri seară de procurorii DNA, fiind acuzat că a cerut şpagă 10.000 de euro şi cedarea unei construcţii în valoare de 180.000 de euro de la un denunţător pentru a stinge un litigiu şi pentru a prelungi un contract de închiriere. Octavian Bitu este vicepreşedinte în cadrul Organizaţiei Sectorului 4 Bucureşti a PSD, filială condusă de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Mai mult, acesta din urmă i-a botezat şi copilul lui Bitu.
Directorul Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului, Octavian Bitu, a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru şantaj şi luare de mită, după ce a a fost prins în flagrant de procurori în timp ce primea de la un denunţător 10.000 de lei.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în perioada aprilie- august 2015, Octavian Bitu, în calitate de director al Complexului Sportiv Naţional- Sala Polivalentă din Bucureşti, a cerut de la un om de afaceri, denunţător, suma de 10.000 euro şi cedarea unei construcţii deţinute de firma acestuia către o societate la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui Bitu, în vederea valorificării construcţiei în activităţi comerciale.
„Despre valoarea construcţiei, din care Bitu Octavian a solicitat practic jumătate pentru derularea de activităţi comerciale, denunţătorul a afirmat că este de minimum 180.000 euro, conform actelor contabile ale firmei. În schimbul banilor şi foloaselor materiale pretinse, Bitu Octavian l-a asigurat pe denunţător că va stinge procesul civil aflat în derulare între CSN Sala Polivalentă şi firma denunţătorului şi va prelungi contractul de închiriere a terenurilor pe care se află construcţia firmei”, preciziează procurorii DNA în ordonanţa de reţinere.
Procurorii mai spun că, Bitu s-a angajat faţă de acelaşi denunţător, în schimbul mitei cerute, ca la viitoarea licitaţie pentru închirierea terenurilor, câştigătoarea să fie o firmă la care denunţătorul şi un apropiat al lui directorului Sălii Polivalente să fie asociaţi. „Pe terenurile pe care le închiriase de la Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă, firma denunţătorului construise o clădire pentru care, în cursul anului 2013, avea un contract de închiriere cu un restaurant”, se arată în document.
Mai mult, în aprilie 2013, directorul Sălii Polivalente a ameninţat o denunţătoare „că îi vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunţa la contractul de închiriere a construcţiei, astfel încât construcţia să fie închiriată unei firme indicate de inculpat”.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a declarat ”şocat” de reţinerea lui Octavian Bitu, numit director al Sălii Polivalente Bucureşti în mandatul său de ministru al Sportului. Ministrul spune că i-a botezat un copil şi că au avut o ”relaţie onestă”. „Dacă e vinovat, să plătească! Am avut o relaţie de bună-credinţă! Sunt şocat de acest caz! I-am botezat un copil, am avut o relaţie onestă cu acest om, dar nu am avut cunoştinţă de astfel de activităţi şi susţin demersurile Justiţiei pentru ca astfel de fapte să fie demascate”, a declarat Nicolae Bănicioiu.

Alina Bica s-a întors la puscarie, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop

Autor

Adrian Bărbulescu

-

1 septembrie 2015

Abia ce se obişnuise cu viaţa în libertate, după ce petrecuse cinci luni în arest, de unde a fost eliberată în primăvară, că Alina Bica a ajuns din nou la Beciul Domnesc. Fosta şefă a DIICOT a fost reţinută marţi de procurorii anticorupţie, într-un nou dosar, ea fiind acuzată că a luat mită pentru soluţionarea unui dosar al DIICOT în favoarea omului de afaceri Horia Simu. Tot marţi, fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, în acelaşi dosar.
Noul dosar al Alinei Bica a fost întocmit în urma unui denunţ formulat de fostul consilier al acesteia, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în dosarul fostei şefe DIICOT privind acordarea unei despăgubiri ilegale ca membră în comisia ANRP, a spus avocata fostului magistrat, Laura Voicu. Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii DNA în dosarul ANRP.
Voicu a mai spus că Bica este acuzată în acest nou dosar de luare de mită şi că nu deţine alte informaţii despre caz. Avocata a precizat că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa, modul în care este cercetată este abuziv.
Alina Bica a ajuns marţi, în jurul orei 11.00, la sediul DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou dosar. Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba de un dosar de luare de mită pentru favorizarea omului de afaceri Horia Simu, cercetat într-un dosar al DIICOT. După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că este „om de onoare”.
La rândul lui, Şerban Pop s-a prezentat marţi dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, el a fost scos din clădire cu cătuşe la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri. El nu a făcut declaraţii jurnaliştilor. Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei, poreclit „Beciul Domnesc” de fostul primar de Constanţa Radu Mazăre.
Surse judiciare au precizat că Pop şi Bica au fost citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000 de euro, potrivit surselor citate. „Suma de 230.000 de euro a fost luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro, pentru clasarea dosarului lui Simu”, au precizat sursele citate.

Klaus Iohannis aruncă bomba: Mohammad Munaf a fost adus în ţară şi va merge la închisoare.

Autor

Adrian Bărbulescu

-

27 august 2015

Mohammad Munaf, condamnat definitiv în 2008, de Curtea de Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia Poliției Române, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis.
„Autoritățile statului român au finalizat astăzi demersurile în cazul lui Mohammad Munaf, cetățean irakian și american, cu aducerea în țară a acestuia. Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de Curtea de Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia Poliției Române”, se arată în declarația președintelui referitoare la acțiunea autorităților statului român de aducere în țară a lui Mohammad Munaf.
Șeful statului a precizat că acest lucru a fost posibil ca urmare a cooperării tuturor instituțiilor statului român, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Felicit Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, precum și celelalte instituții din cadrul sistemului național de prevenire și combatere a terorismului, care și-au adus contribuția pe dimensiunea externă, pentru ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni și externi. Efortul autorităților române a făcut posibil ca unul dintre principalii vinovați în dosarul răpirii celor trei jurnaliști români în Irak, în anul 2005, să își ispășească pedeapsa în România, conform sentinței judecătorești”, a spus Iohannis.

Traian Băsescu: „Bine ai venit, Mohammad Munaf!”

Epopeea răpirii ziariștilor din 2005 în Irak pare să se fi terminat, scrie fostul președinte Traian Băsescu, într-o postare pe pagina sa de socializare.
„Bine ai venit, Mohammad Munaf! În sfârșit, epopeea răpirii ziariștilor din 2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat. Omar Hayssam, cu cetățenie română și siriană, principalul organizator al răpirii, a fost recuperat în 2013 și adus în țară pentru a-și ispăși condamnarea de 20 ani de închisoare pentru terorism dată în 2007 de ICCJ. Astăzi și cetățeanul american și irakian Mohammad Munaf, complicele lui Omar Haysam, a fost adus în țară pentru a ispăși condamnarea la 10 ani de închisoare dată de Curtea de Apel București în 2007 (bagă mare, Abraham). Mi-am dorit mult să se întâmple așa, pentru că am tratat răpirea celor trei jurnaliști ca pe un atentat la siguranța națională”, scrie Băsescu pe Facebook.

Cristian Constantinescu, atac la Mişu Negriţoiu: Astra Asigurări trebuia să rămână fără autorizaţie de funcţionare încă din 2013

Autor

Dănilă Chirovici

-

27 august 2015

Expertul în asigurări Cristian Constantinescu, fost președinte al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), a criticat joi în termeni duri modul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de Mişu Negriţoiu, a procedat în cazul în cazul Astra Asigurări. El a declarat că decizia ASF este tardivă pentru că autorizația de funcționare ar fi trebuit retrasă la finalul lui 2013, când societatea raportase o marjă de solvabilitate sub 1.
Potrivit legii, asiguratorii trebuie să aibă o marjă de solvabilitate supraunitară. „Decizia ASF este tardivă. Trebuia luată de foarte mult timp. De asemenea, de foarte mult timp trebuia să i se interzică activitatea normală acestei societăți, pentru că lucra în afara legii, neavând marja de solvabilitate și de lichiditate potrivit legii. Nu știu pe baza cărei legi a funcționat această societate. Potrivit raportărilor oficiale ale societății, care erau oricum incorecte, în vară s-au împlinit doi ani de când societatea nu avea marja de solvabilitate adecvată. Situația societății astăzi, când i s-a declarat falimentul, e mai rea decât în momentul în care a fost preluată în administrare specială’, a declarat Constantinescu pentru Agerpres.
El a adăugat că, la sfârșitul anului 2013, societatea raportase o marjă de solvabilitate subunitară. „Raportările erau total greșite, primele erau umflate. Astra avea un obicei: emitea polițe fără acordul clientului și, odată emisă polița, prima era subscrisă. Clientul primea oferta, o punea în coșul de gunoi, dar prima rămânea acolo…. Erau câteva sute de milioane, ca volum de prime în această situație. Această situație fusese constatată de ASF în urma controalelor”, a adăugat fostul președinte al UNSAR.
În ceea ce privește despăgubirile, Cristian Constantinescu susține că Astra are activ net negativ, motiv pentru care Fondul de Garantare a Asiguraților va fi afectat în proporție de 70-80%: „Astra are un activ net negativ… Nu are rezerve. Se vor vinde probabil sedii… În opinia mea, Fondul va fi foarte serios afectat, în proporție de 70-80%”.
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a solicitat miercuri intrarea în faliment a societății Astra Asigurări, care se află în administrare specială, și a decis retragerea autorizației de funcționare a companiei. Președintele ASF, Mișu Negrițoiu, a declarat că impactul despăgubirilor în cazul Astra Asigurări, calculat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), este de 700 milioane de lei, iar Fondul de Garantare a Asiguraților are aproape un un miliard de lei.

Adamescu a oprit procedura de majorare a capitalului social la Astra Asigurări.

Autor

Dănilă Chirovici

-

11 august 2015

Cu toate că societatea se află într-o acută criză de lichidităţi, acţionarii Astra Asigurări, companie controlată de omul de afaceri Dan Adamescu şi aflată în administrare specială, au aprobat marţi suspendarea procedurii de majorare a capitalului social. Procedura ajunsese în cea de-a treia etapă, destinată investitorilor instituţionali.
Astfel, acţionarii Astra au decis suspendarea procesului de majorare a capitalului până la suspendarea efectelor deciziei ASF nr. 999 din 26 mai.
Societatea de asigurări a atras, după primele două etape ale majorării de capital, doar 134.000 de lei, din totalul de 425 milioane de lei necesare. Din 6 august a început etapa destinată investitorilor instituţionali, care urma să se deruleze până la 19 august. Autoritatea de Supraveghere Financiară purta discuţii în ultima perioadă cu mai multe fonduri de investiţii, în special din China.
Astra se află înntr-un proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca administrator special firma KPMG Advisory. Conform reprezentanţilor administratorului special, au avut loc negocieri cu o serie de investitori strategici interesaţi în procesul de majorare a capitalului social al Astra, iar rezultatele acestor negocieri urmau să fie cunoscute la încheierea operaţiunii de majorare a capitalului.

Ziarul de Investigații

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, resuscitate politic: chinezii pun prima cărămidă, dar numai pe hârtie

ANI: fostul primar al Constanţei Radu Mazăre nu poate justifica aproape 780.000 de euro

ÎCCJ – reînceperea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu

Prinţul Paul Lambrino, executat silit de un jurnalist britanic.

Şeful de la Antifraudă, Romeo Florin Nicolae, este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Avocatul diavolului la Oil Terminal: administratorii îşi angajează casă de avocatură împotriva statului român, a salariaţilor şi a acţionarilor

Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru 30 de zile. A fost prins în flagrant. Spaga, 25.000 de euro

Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente, a fost reţinut pentru şpagă.

Alina Bica s-a întors la puscarie, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop

Klaus Iohannis aruncă bomba: Mohammad Munaf a fost adus în ţară şi va merge la închisoare.

Cristian Constantinescu, atac la Mişu Negriţoiu: Astra Asigurări trebuia să rămână fără autorizaţie de funcţionare încă din 2013

Adamescu a oprit procedura de majorare a capitalului social la Astra Asigurări.

Rămâi conectat

Ultimul articol

USR, noi propuneri de miniștri: Radu Miruță la Apărare, Irineu Darău la Economie

Director ANPC, după trimiterea sa în judecată: „Dacă am greșit, voi avea puterea să...

AUR depune moțiune de cenzură împotriva unui ministru PSD