Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, resuscitate politic: chinezii pun prima cărămidă, dar numai pe hârtie

S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea fondurilor şi a combustibilului nuclear.
Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar putea fi semnat în luna noiembrie.
„Bine că am reuşit să ajungem la o înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită, prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană – n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele s- au agravat la Cernavodă.

Nu avem combustibil nuclear

Andrei Gerea

Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport.
Deşi oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă. “Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă

Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat

În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ, câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%.
CEZ a fost primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie 2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar unitatea 4, doar 30%.