Se împlinește anul de când protagoniștii procedurilor de achiziție pentru construcția corvetelor multirol se păruiesc prin instanțe, și 15 ani de când fregatele britanice așteaptă să fie dotate cu rachete. În timp ce militarilor români le tremură chiloții la gândul că un eventual conflict în Marea Neagră va prinde țara noastră complet descoperită din punct de vedere defensiv, politicienii se luptă pentru un ciolan de două miliarde de euro, bani pe care contribuabilii vor trebui să-i scoată din buzunar pentru modernizarea armatei.

Scandalul licitației de 1,6 miliarde euro fără TVA pentru contractul de construire a celor patru corvete multirol destinate Forţelor Navale a ținut luni bune prima pagină a publicațiilor naționale și internaționale. Pus pe tapet în mandatul “cardinalului” Liviu Dragnea, programul de construcție a celor patru noi nave moderne de luptă a aprins imediat spiritele în lumea navală mondială, mai ales că, la pachet cu noile corvete, Ministerul Apărării a inclus și dotarea cu rachete a fregatelor de tip 22 “Regele Ferdinand” și “Regina Maria”. Demarat inițial în timpul guvernării Cioloș, programul corvetelor avea inițial un singur protagonist, compania Damen, care se angajase să  ofere nave SIGMA, intrate deja în dotarea unor forțe navale străine. Când, ulterior  a venit Grindeanu la putere, înțelegerea a luat o întorsătură nefastă, olandezii pierzând teren în favoarea altor competitor. În fine MApN a decis până la urmă să organizeze o selecție internațională, care i-a avut protagoniști pe aceeași companie olandeză Damen, italienii de la Ficantieri și francezii de la Naval Grup, în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța. În stil clasic românesc, politicienii au demarat jocuri de influență pentru susținerea preferaților iar totul s-a transformat în circ..

Băse și Dragnea, o dragoste comună- corvetele

În timp ce presa românească a acuzat că în spatele italienilor se află fiul avocatei lui Dragnea, fostul președinte Trăian Băsescu a tunat și fulgerat pe Facebook, sugerând că Dragnea a vrut să-i favorizeze pe olandezi și că ultimul câștigător desemnat al procedurii de selecției, contestat de altfel la Curtea de Apel București, Naval Group- SNC, ar fi cel mai în măsură să câștige contractul. La rândul său Damen a acuzat statul român că a declasificat înscrisuri oficiale din dosarul achiziției iar al treilea participant, Fincantieri, a negat orice joc de culise cu politicienii români. Ca să nu vă mai plictisesc cu tot acest scandal cunoscut, vă mai spun doar că în prezent, după ce a făcut o tură pe la Curtea de Apel Constanța, procedura de achiziție este judecată la Curtea de Apel București, Completul 2-  recurs achiziţii publice, ultimul termen înregistrat- 11.09.2019. Și încă ceva interesant. Șantierul Naval Constanța, partenerul francezilor este controlat de omul de afaceri Gheorghe Bosânceanu, milionar și în același timp fostul coleg al lui Traian Băsescu pe vremea când lucrau amândoi la compania de navigație de stat Navrom, Secția 5- petroliere. Deși nu au apărut prea mult împreună în public, fostul președinte a răspuns mereu invitațiilor fostului coleg de a asista la lansări de nave, chiar când Băsescu  conducerea România și avea treburi mult mai importante decât să vadă o navă lansată la apă. În altă ordine de idei, în timp ce olandezii și italienii dețin o bogată experiență la nivel mondial în construcția de nave militare și dotarea acestora cu sisteme de armament, SNC- ului lui Bosânceanu nu se poate mândri cu așa ceva, dar în docurile șantierului său “aterizează” de mulți ani submarinul “Delfinul”  și cele două fregate englezești pentru tot felul de lucrari civile de reparații la corp și nu intervenții la sistemele de armament. În fine, cert este că în prezent marinarii militari s-au lins pe bot de nave noi și rachete pentru fregate.

Alți bani, altă distracție: 137 milioane euro pentru rachete de coastă

Un alt program de înzestrate este modernizarea bateriilor de coastă rachete anti-navă de pe litoral. Vechile sisteme de producție rusească nu mai corespund noilor cerințe NATO. De această dată miza este mai mică, de “doar” 137 milioane euro fără TVA, dar ca și achizițiile prezentate mai sus, acest program a fost anulat o dată anul trecut, apoi repus pe tapet în primul trimestru al acestui an. Patru companii sunt interesate în prezent de acest contract, potrivit MApN iar afacerea nu este deloc rea. Specialiștii militari au lansat ipoteză, cum că firma care va câștiga licitația ar putea furniza suplimentar acestui contract și binențeles pe alți bani, rachetele mult așteptate pentru freagate și chiar rachete pentru dotarea celor noi patru corvete care au încins mințile politicienilor.

628 milioane euro au “decolat” pe avioane la mâna a treia

În septembrie 2014, primii militari aparținând Forțelor Aeriene au început, la Baza 5 Aeriană de la Monte Real, Portugalia, cursul de trecere pe noua aeronava multirol achiziționata de România, F 16. Vorba vine nouă, pentru că avioanele sunt vechi. Primele şase aeronave (cinci în simplă comandă şi una în dublă) modernizate la standardul F-16 MLU 5.2R, au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române pe data de 29 septembrie 2016, următoarea serie de trei aeronave F-16 Fighting Falcon (două în simplă comandă și una în dublă) a ajuns în țară pe 15 decembrie 2016, iar ultima serie de trei aeronave de acest tip a sosit în țară în data de 28.09.2017. Au trecut însă trei ani din momentul achiziției și până la primul zbor de luptă oficial, executat anul acesta. Achiziția de către statul român a aeronavelor de la statul portughez, în condițiile în care acestea avioane sunt vechi și, înainte de transferul în Portugalia, au fost utilizate de Garda Națională SUA,  ridică multe semne de întrebare. Pretul platit de România pentru achizitia si operationalizarea acestor avioane, luate la mâna a treia din Portugalia a fost imens- 628 de milioane de euro.

Cum a plătit România 134 milioane euro pe două tunuri

Dragnea nu este singurul pesedist de rang mare care a fost, ca să zicem așa, martorul scandalurilor cu multe zerouri din armată. În mandatul lui Ion Iliescu, statul nostru a cumpărat cu mare tam-tam cele două fregate de tip 22 de la britanici. Anchetată şi Marea Britanie, și la noi pentru o șpagă de patru milioane de euro dată parților pentru umflarea prețului achiziției, afacerea s-a perfectat până la urmă pe jumătate, dar chiar și așa, a fost îndeajuns de profitabilă pentru BAE SYSTEMS, reprezentantul guvernului britanic în acest caz. La momentul achiziţiei de la britanici, în 2003, a navelor “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria” statul român a plătit 134 milioane de euro, însă afacerea celor două fregate trebuia să sară de 300 milioane de euro. Marina Regală a Marii Britanii scosese cele două nave din serviciu înaintea perfectării contractului de vânzare-cumpărare cu românii astfel că România urma să achite alți bani pentru modernizarea ulterioară a celor două nave. Această a doua etapă a programului de modernizare era planificată iniţial pentru anii 2008-2009, interval în care fregatele urmau să își primească armamentul principal, reprezentat de rachetele antinavă și antiaeriene precum și înlocuirea sistemelor radar cu unele mai moderne, dar lucrările au fost abandonate. Costurile erau estimate la 188 milioane de euro. A doua etapă a căzut în urma scandalului de corupție din prima fază de achiziție, iar cele două nave sunt în prezent cenușăresele NATO, pentru că nu au rachete la bord și se pot angaja în luptă doar cu câte un tun de 76 milimetri Oto Melara. Din punct de vedere operațional, navele nu pot angaja ținte și nu participă la misiunile pentru care au fost construite pentru că nu au cu ce. Mai mult, navele au fost lansate la apă în intervalul 1987- 1988, deci sunt de aceeași vârstă cu anticul “Mărășești”, cea de–a treia fregată pe care o mai deține România iar menținerea lor în funcțiune este costisitoare.

Piranha, ochiul dracului și elvețienii

Marina militară și aviația nu au fost singurele  vaci de muls pentru șemecherii perindați  la putere. În perioada 2008- 2009, în timp ce militarii români se chinuiau și mureau în anticele TAB-uri cu care luptau în Irak și Afganistan, statul român a cumpărat cu mare pompă 17 blindate de ultimă generație Mowag Piranha, pentru care a achitat 23 de milioane euro. De atâta grijă față de militarii românii grașii cu epoleți de la conducerea forțelor terestre au “uitat” să cumpere și kitul de blindaj al transportoarelor, astfel că acestea nu au putut fi utilizate în teatrele de operații, fiind aproape la fel de vulnerabile ca TAB-urile la atacul cu dispozitive explozive improvizate. Prin urmare s-a decis achiziția separată a pieselor respective la un preț de 100.000 euro kit-ul anti-exploziv pentru fiecare blindat în parte, dar nici așa nu a fost bine. Acum puteți admira modernele blindate inutile doar la paradele militare și cam atât. Între timp, armata română a primit blindate performante americane, însă de plătit, tot prostul de rând a plătit, iar cei vinovați nu au pățit nimic.

Șpăgarii cu epoleți

De la momentul 1989 încoace armata a fost o inepuizabilă sursă de comisioane și șpăgi pentru politicienii și responsabilii de rang înalt din armată. Reamintim “Dosarul PUMA”, o achiziție controversată instrumentată de procurori. În 1995 armata a cumpărat 12 elicoptere PUMA second-hand din Africa de Sud, deși la IAR Brașov se contruia fix același model de elicopter. În fine, un oficial român a fost acuzat că a primit illegal 3,6 milioane dolari, reprezentând aproape jumătate din prețul total al achiziției, 8,5 milioane de dolari. Atașatul economic al României la Pretoria, Benone Ghinea, a fost arestat dar până la urmă autoritățile au pus batista pe țambal. O altă achiziție dubioasă s-a consumat în 1990. Puțini își mai aduc aminte de celebra afacere “Motorola”, atunci cănd MApN, condus de Victor Atanasie Stănculescu, a cumpărat echipamente de comunicații la un preț de zece ori mai mare decât cel real. Statul a achitat șase milioane de dolari prin intermediari, în loc de 600.000 dacă ar fi cumpărat echipamentele direct la producător. Stănculescu și alți nouă inși au fost deferiți justiției, însă până la urmă fapta lor s- a prescris.