În România lui 2020, când lucrurile ar fi trebuit să se depărteze ușor de metehnele anilor ’90, USR Sector 1 pare să stea, în continuare, ancorat într-un trecut în care „datul la gioale” era literă de lege. Astfel, într-o postare pe pagina oficială a acestora,USR Sector 1, cei ce o promovează pentru primărie pe vestita Clotilde Armand, găsesc de cuviință să-i îndemne pe oameni să-și facă buletin sau viză de flotant pentru a putea vota în Sectorul 1. Miza? Detronarea actualului primar și principalul oponent al lui Armand, Dan Tudorache.
Cu mesaje ca „Vreți să ne ajutați să scăpăm de Tudorache?”, USR Sector 1 sare pârleazul și frizează bunul simț
“Vrei să ne ajuți să scăpăm de Administrația Tudorache și PSD la alegerile locale din septembrie? Fă-ți viză de flotant sau buletin de București, și votează unde contează. Aici în Sectorul 1, unde locuiești și îți pasă de școli și de străzi, de spațiul verde, de cum se cheltuie banul public. Procesul pentru obținerea vizei de flotant este destul de ușor! În plus, după modificările legislative recente, ai posibilitatea să îți faci viză chiar și în ziua votului.Da, este deschis la evidența populației în ziua votului! Pași de urmat pentru a-ți face viză de flotant in Sectorul 1”, scriu cei de la USR Sector 1, pe pagina lor de Facebook care poate fi accesată dând click aici.
Partea amuzantă este că, ulterior capturii de ecran din antetul articolului de față, cei de la USR Sector 1 și-au modificat postarea, însă cea veche încă poate fi vizionată dacă cititorul folosește de opțiunea „edit history”. Mesajul noii postări nu diferă cu mult față de primul, însă al doilea se prezintă un pic (foarte „pic) mai puțin… incisiv.
Nu știu alții cum sunt, însă oamenii de bun simț ai țării încă speră ca într-o bună zi politicienii României să înțeleagă că astfel de metode nu mai sunt „înghițite”. Acum un an-doi, USR se băteau cu pumnul în piept cum că or să schimbe viziuni, metode și metehne. Din păcate pentru noi, cei de rând, lucrul acesta nu s-a întâmplat. Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie!
Domnule Barna, dumneavoastră știți ce face filiala dumneavoastră de la 1?
UPDATE!
Domnule Barna, nu trebuie să ne mai răspundeți la întrebare pentru că ne-am răspuns la ea singuri. Se pare că nu numai filiala USR S1 are astfel de obiceiuri, ci și cea din S6:
Podul Grant din Capitală a fost redat circulației, după un întreg periplu. Unul dintre simbolurile Bucureștiului are peste 100 de ani, iar totul a început cu o expertiză, apoi a fost consolidat, reparat, modernizat și amenajat, astfel că acum, podul poate fi folosit.
„Before and after. Ce am găsit, ce am făcut. Azi, Podul Grant. Inaugurat în 1910. Găsit într-o stare deplorabilă, deteriorat, măcinat de vreme, un pericol public. La sfârșitul anilor ’70, în paralel cu acest prim pod, a fost construit un nou pod, care trece peste un grup de căi ferate de 136 metri lățime. Construcția a fost făcută conform standardelor antiseismice stabilite după cutremurul din 1977. De atunci, de peste 40 de ani, nu s-a mai realizat nicio consolidare sau reparație, fiind în pericol de prăbușire. Până acum. Lucrările au fost executate de Companiile Municipale Străzi Poduri Pasaje și Dezvoltare Durabilă.
Podul Grant este un pod pentru șosea și tramvai, care traversează liniile de cale ferată ce pătrund spre Gara Basarab și Gara București Nord. Numele podului vine de la Effingham Grant (1820–1892), secretar al consulatului Regatului Unit la București în prima jumătate a secolului al XIX-lea. După falimentul fabricii sale „Fonderia de la Belvedere”, Grant este nevoit să vândă statului o parte din terenurile moștenite de la boierii Golești (Grant fiind căsătorit cu nepoata marelui logofăt Dinicu Golescu). Restul proprietății a fost parcelat de Grant, terenurile fiind vândute lucrătorilor de la CFR.
Podul Grant este unul din simbolurile clubului de fotbal Rapid București, al cărui stadion este plasat lângă una din bretelele de acces”, explică primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.
Doi angajați ai Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) – din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, au primit mandate de arestare pentru 30 de zile după un flagrant organizat miercuri. Cei doi au fost reținuți la scurt timp după flagrant, iar ieri instanța a admis cererea procurorilor, dispunând „arestarea preventivă a inculpaţilor IURAȘCU IOAN, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, şi NEDELCU ROBERT – IONUȚ, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 23.07.2020 şi până la data de 21.08.2020, inclusiv”. Potrivit Direcției Generale Anticorupție, cei doi au fost prinși imediat după ce au primit suma de 2.400 lei de la administratorul unei societăți comerciale. Respectivului administrator i se ceruse această sumă de bani pentru a rezolva situația unui șofer angajat la firma sa, ca urmare a constatării săvârșirii unor abateri la legea transporturilor rutiere. Numai că administratorul a pus mâna pe telefon și a anunțat polițiștii.
„Situația a fost sesizată în aceeași zi (22 iulie – n.r.) de către administratorul societății comerciale, printr-un apel telefonic la linia Call Center anticorupție a DGA – 0800.806.806, acesta semnalând faptul că angajații ISCTR au pretins o sumă de bani în procent de 10 % din cuantumul contravalorii amenzii de 24.000 de lei, care trebuia aplicată conducătorului auto, după ce au constatat că autoutilitara pe care acesta o conducea avea anvelope uzate și îi lipsea o lampă de semnalizare.
Denunțul a fost înregistrat la Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, iar sesizarea a fost înaintată, de îndată, Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, fiind înregistrat un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Totodată, a fost constituită echipa operativă care a organizat prinderea în flagrant a făptuitorilor”, se arată într-un comunicat al DGA.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu afirmă că războiul său contra clanurilor interlope nu se oprește aici. Ba chiar mai mult decât atât, munca sa, însă și a subalternilor săi pare să dea roade, după cum chiar acesta declară. Potrivit lui Cătălin Predoiu, țara noastră se află pe drumul cel bun, dermersuri în acest sens fiind deja făcute.
Cătălin Predoiu, la „Aplicaţii pe surse deschise: convergenţa investigării infracţiunilor cu privire la proprietatea intelectuală, crima organizată, trafic de persoane şi sisteme informatice”
Aflat la webirarul „Aplicaţii pe surse deschise: convergenţa investigării infracţiunilor cu privire la proprietatea intelectuală, crima organizată, trafic de persoane şi sisteme informatice”, organizat de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalităţii Informatice şi Proprietăţii Intelectuale din cadrul Departamentului de Justiţie al Statelor Unite, Departamentul de Stat al SUA, Interpol şi IP Crime Investigators College, ministrul Justiției a declarat la începutul evenimentului: „Am creat pe parcursul lunilor precedente un front instituţional împotriva crimei organizate. Începe să dea rezultate. Încep să cadă clanuri de interlopi. Se va continua până la capăt. În materie de justiţie, trebuie să ai răbdare, până când proceduri şi operaţiuni sunt duse până la capăt. E valabil în orice materie, în orice dosar, răbdare, până când procedurile ajung la final”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
În cadrul evenimentului, Cătălin Predoiu a declarat că se mizează pe buna relație dintre angajații ministerului, astfel că o colaborare între instituții se poate realiza astfel încât, în timp, să se ajungă la diminuarea infracționalității și a crimei organizate specifice clanurilor interlope.
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj pare să fi decis clasare în cazul controversatului dosar „Sparanghelul”. În caz că nu vă mai amintiți, în plină stare de urgență, aproximativ 2000 de oameni s-au înghesuit pe aeroportul din Cluj pentru a pleca în străinătate pentru a practica munci agricole, mai exact cules de sparanghel, de unde și numele dosarului. La momentul respectiv aceștia au primit binecuvântarea autorităților, cu toate că ulterior s-a dovedit că regulile de distanțare socială nu au fost respectate.
Parchetul dispuse clarea
„La data de 09.04.2020 Biroul de Poliție Transporturi Aeriene Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 Cod penal, reținând în esență că, în cursul aceleiași zile, începând cu ora 07.00, în parcarea Aeroportului Internațional Avram iancu Cluj s-a creat o aglomerare de persoane provenind din toate zonele țării, inclusiv din cele cu focare de infecție COVID-19, persoane care doreau să plece la muncă în Germania cu mai multe curse charter.
Prin ordonanța din data de 13 iulie 2020, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a dispus clasarea cauzei referitoare la aglomerarea de persoane creată în incinta aeroportului la data de 09.04.2020, cu motivarea că faptele nu există – sau nu sunt prevăzute de legea penală.
În fapt, în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nici una din cele 1962 de persoane care la data de 09.04.2020 s-au aflat în incinta aeroportului și s-au îmbarcat în curse charter spre Germania, nu a fost spitalizată sau plasată în carantină definită de art. 352 alin. 9. Cod penal. În consecință nu se poate reține că aceste persoane ar fi încălcat măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor ifectocontagioase, astfel că este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 alin. 1 Cod Penal, deoarece fapta sesizată nu există, fiind aplicabile prev. art. 16 alin. 1 lit. a C. pr. Pen..
De asemenea, în urma materialului probabtor administrat s-a constatat că nerespectarea, la data de 09.04.2020 în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj, a măsurilor de distanțare fizică prevăzute de art. 3 alin 1 din Ordonanța Militară nr. 1/2020 și de art. 7 alin. 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, nu a avut ca urmare răspândirea infecției cu noul coronavirus și ca urmare este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilr, prev. de art. 352 alin. 2 Cod penal, respectiv prev. de art. 352 alin. 2, 4 Cod penal, faptele sesizate nefiind astfel prevăzute de legea penală.
Încălcarea măsurilor de distanțare fizică prevăzute de ordonanțele militare, puteau constitui contravenția prevăzută de art. 28 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, a cărui neconstituționalitate a fost însă constatată de Curtea Constituțională a României prin decizia nr. 152/2020”, se arată în textul trimis celor de la știripesurse.ro.
Nici bine nu s-a auzit că ministrul Sănătății ar vrea să o schimbe din funcție pe șefa Direcției de Sănătate Publică București, că Marcel Ciolacu s-a simțit dator să încurajeze un eventual demers în acest sens. Liderul interimar al social democraților cere imperativ lui Nelu Tătaru să o dea afară pe directoarea interimară, în mare argumentele fiind aceleași care stau și la baza nemulțumirilor pe care le au colegii de partid ai Oanei Nicolescu la adresa acesteia. Pe surse, Nelu Tătaru decide astăzi dacă o menține în funcție pe șefa DSP, după ce aceasta a tărăgănat testarea imediată a persoanelor dintr-un cămin din Sectorul 1 și a angajaților DSP. De altfel, conducerea DSP București este una dintre cele mai problematice din țară și așa a fost de la începutul pandemiei. În martie, din această funcție a demisionat Cristina Pelin, iar în locul său a fost numită Laura Acatrinei. La rândul său, Acatrinei a fost schimbată din funcție, pentru ca în loc să fie numită Oana Nicolescu, șefă a Organizației Femeilor Liberale Sector 2 și fina de cununie a ministrului Educației, Monica Anisie, șefa PNL Sector 2. Probabil la toate aceste aspecte se referă și Marcel Ciolacu când vorbește despre „aberațiile” guvernării PNL.
„Toate aberațiile pe care le-au făcut în ultimele 9 luni, de când au venit la guvernare, se întorc acum împotriva lor! Când în locul unui specialist, numești o rubedenie, când în loc de echipamente pentru personalul medical, ești preocupat doar de șpaga care îți revine din ultima achiziție, când comunicările oficiale despre pandemie au la bază doar interesul electoral, acestea sunt rezultatele! Au scăpat total de sub control situația! De aceea și doboară în fiecare zi record după record la capitolul persoane infectate!
Ministrul Tătaru încearcă din răsputeri să bage sub preș prostia și inconștiența conducerii DSP București care au dus la dezastrul de la căminul de bătrâni din sectorul 1 și la infectarea angajaților DSP.
De ce? Pentru că PNL a plantat la șefia DSP București o rudă a unui ministru liberal în locul unui medic #epidemiolog.
Rezultatul? O persoană a murit. Alți 30 de bătrâni sunt în spital acum, după ce DSP a refuzat să testeze. Alți angajați DSP sunt suspecți că ar fi luat și ei virusul. Au făcut harcea-parcea toate procedurile, au refuzat să facă ancheta epidemiologică, iar urmările sunt deosebit de grave și pot avea impact asupra sănătății întregii Capitale!
Tătaru trebuie să o demită ACUM pe șefa DSP București și să ia măsuri URGENT la căminul de bătrâni pentru a nu avea și mai mulți morți! Trebuie să testeze toți bătrânii, dar și personalul ! Are toate pârghiile legale la dispoziție! Să tacă și să nu facă nimic ESTE O CRIMĂ!
Prostia ucide! Incompetența ucide! Și toți cei vinovați trebuie să plătească!”, avertizează Ciolacu.
Fostul ministru al Justiției Ana Birchall iese la „atac” împotriva avocatului Gheorghe Piperea, pe care îl acuză, voalat, că este un instrument folosit în campania PSD și a… rușilor. Ana Birchall arată că demersurile lui Piperea împotriva Legii carantinei și izolării au fost remarcate și aplaudate inclusiv de Sputnik, despre care se știe că este o publicație de propagandă rusă. Gheorghe Piperea încuraja în urmă cu câteva zile ca oamenii să trimită în număr cât mai mare „memorii la singura instituție a Statului român care mai poate repara această imensă greșeală care este reprezentată această lege “mengele” și la rândul său a depus vineri un memoriu către Avocatul Poporului pentru sesizarea Curții Constituționale.
„Să te laude Sputnik pentru că ești „erou național” și prin acțiunile tale iresponsabile riști îmbolnăvirea altor mii de oameni, în plină pandemie, ei bine, asta înseamnă să fii marioneta puterii de la Răsărit. Iar când nu taci Chitic nici atunci când tăcerea ta ar fi fost cea mai apreciată, te comporți de parcă ai avea Piperea-n… spate. Când v-am spus poate nu m-ați crezut! Uite-i cum se dau de gol și ies ca păduchii în frunte. Sigur că au început să se dea de gol și cei care au gândit și pus în practică, prin „avocații” și susținătorii Sputnik, una dintre cele mai mizerabile și josnice campanii de denigrare și de defăimare duse împotriva mea. Nici până la această oră acest „avocat” colorat în rosu, care se crede savuros doar pentru că poarta nume de condiment, (un avocat a cărui reputație nu mai are demult nici sare, nici Piperea), nu a avut pic de decență și demnitate, să își ceară scuze nu numai față de mine și familia mea dar, în primul rând, să ceară iertare celor pe care care, cu cinism, viclean și manipulativ, i-a minții, inducând panică și spaimă, folosind iubirea unui părinte pentru copilul său așa cum doar în laboratoarele Kremlinului se putea concepe! Noroc că românii de bună credință și-au dat seama de realitate și au condamnat campania de defăimare și denigrare pusă la cale și declanșată de acest avocat atât de susținut și lăudat de rușii de la Sputnik! Dați share oameni buni!”, scrie Ana Birchall.
Lucrările la Prelungirea Ghencea – Domnești și Supralărgire Bulevardul Ghencea continuă în ritm susținut, fiind realizate până acum excavațiile și zidul de sprijin de la tramvai, muncitorii reușind deja să finalizeze rețeaua de apă și canalizare, precum și instalațiile de apă potabilă și gaz. Primarul general al Capitalei spune că investiția este așteptată de 20 de ani, însă mai sunt ceva impedimente, inclusiv din partea Ministerului Transporturilor.
„Infrastructura nouă de drum este realizată în proporție de 90%, urmând sa fie planificată în scurt timp și realizarea trotuarului, astfel încât în luna august să fie posibilă redarea circulației pe drumul nou executat. Important de știut: depunem eforturi susținute pentru a rezolva problema finanțării următorului tronson de exproprieri, aproximativ 10-12 milioane de lei, pentru finalizarea investiției din Prelungirea Ghencea, atât de necesară în aceasta zonă a Capitalei.
Dacă și CNAIR (Ministerul Transporturilor) și-ar dinamiza partea de șantier, lucrurile ar fi cu-adevărat bune! Activitatea pe toate șantierele Capitalei se desfășoară cu respectarea măsurilor sanitare”, asigură Gabriela Firea.
Într-un ultim mesaj postat pe pagina oficială de Facebook a partidului, cei de la PSD dau dovadă de curiozitate, impulsionându-l atât pe președintele Klaus Iohannis, cât și pe liberalii de la guvernare să le răspundă la cinci întrebări incomode.
PSD: „5 întrebări pentru președintele Iohannis și PNL”
Cu toate că nu putem să nu remarcăm faptul că întrebările par mai mult retorice decât propriu-zise, cei de la PSD s-ar zice că ar aștepta și răspunsuri, cu toate că șansele să le primească sunt unele destul de mici, având în vedere slaba comunicare dintre cele două partide mari ale României.
1. În propunerea inițială a Comisiei Europene România ar fi primit 31 de miliarde de euro pentru politica de coeziune. Acum primim circa 26,8 miliarde. De ce a pierdut România 5 miliarde euro în timpul negocierilor?
2. România a acceptat să crească contribuția la bugetul UE cu 2 până la 5 miliarde euro. De ce?
3. România nu beneficiază de fonduri pentru regiunile mai puțin dezvoltate (Nord Est cu 39% din media UE şi Sud Vest cu 45% din media UE/PIB pe locuitor). Bulgaria primește 200 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, Cehia 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune regională, Polonia 600 milioane euro pentru regiuni mai puțin dezvoltate, iar Portugalia 300 milioane euro pentru regiuni în tranziție. De ce România nu beneficiază de aceste alocări suplimentare?
4. În propunerea inițială a Comisiei România avea alocate 33 de miliarde pentru relansarea economică din care 2/3 erau granturi Acum primim 33,5 și doar #jumătate sunt granturi, iar pentru cele 16 miliarde care pot fi accesați în următorii ani trebuie să returnăm 12 miliarde. De ce?
În 9 luni de zile Guvernul PNL nu a propus niciun proiect pentru atragerea fondurilor europene. Cum va reuși cu #ZEROPROIECTE să acceseze cele 70% dintre fonduri în următorii 2 ani?”, scriu cei de la PSD, pe Facebook.
În domeniul transporturilor navale și exploatării portuare lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că există o clientelă care, cu mici sacrificii în ce privește mărimea funcției și cuantumul salariului, supraviețuiește schimbărilor de guverne. De multe ori susținerea unui lider marcant al PSD se dovedește utilă și într-o guvernare PNL, pentru că și reciproca este valabilă.
Spre exemplu, după foarte mulți ani în care a fost condusă de oamenii PSD, acum Compania Națională a Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați a devenit o „trilaterală” a organizațiilor PNL din Galați, Brăila și Tulcea, dar în conducerea executivă și-a găsit loc și Nicolae Tivilichi, care a fost director general al Administrației Porturilor Maritime Constanța în perioada guvernării PSD.
Cu o experiență de 3 ani ca membru CA la APDM Galați, Tivilichi a ajuns directorul general al Portului Constanța
În ultimii ani, cel mai controversat personaj din lumea porturilor românești a fost Nicolae Dan Tivilichi, care în septembrie 2016 devenea director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (APM) SA Constanța, deși nu avea o experiență care să justifice promovarea. Prin lumea portului se spune că ar fi fost numit cu susținerea fostului vicepremier PSD Viorel Ștefan, amândoi fiind din Galați.
Tivilichi avea ceva experiență în domeniul portuar, dar nu suficientă pentru o asemenea funcție. Din 1985 până în 1992 a fost sudor în Portul Docuri din Galați, iar odată cu absolvirea Facultății de Construcții Navale s-a angajat la Combinatul Siderurgic Sidex, la secția de reparații. În 2002, a devenit șeful Serviciului Logistică din combinat. În perioada 2005 – 2008 a fost director al Hidrotehnica SA Galați. Un om bun la toate.
În perioada 2012-2015, Nicolae Tivilichi a fost membru în CA-ul Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, asta fiind singura sa experiență în domeniul portuar. În 2016, a urmat saltul în funcția de director general al Administrația Porturilor Maritime (APM) Constanța, ajungând să conducă cel mai mare port din România și al 4-lea din Europa.
Nicolae Tivilichi, dat afară de la șefia Portului Constanța, dar „recuperat” la conducerea Administrației Porturilor Dunărene
După câteva luni, în 2017, numirea lui Tivilichi a fost contestată în instanță de Mihaela Stăetu, o fostă directoare din companie. În ianuarie 2019, Curtea de Apel Constanța s-a pronunțat în dosarul 2.097/118/2017, anulând procedura de selecție pentru numirea lui Tivilichi.
„Instanța anulează Procedura de selecţie pentru ocuparea funcţia de Director General al CN Administrația Porturilor Maritime SA iniţiată în baza Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 24/28.11.2016, Procesul – verbal privind verificarea şi evaluarea conformităţii administrative şi eligibilităţii dosarelor privind candidatura pentru funcţia de Director General şi Director Economic nr. 3098/27.01.2017”, se spune sentința definitivă nr 103/28.01.2019, a Curții de Apel Constanța.
După acest eșec, Nicolae Tivilichi a luat decizia de a se întoarce în fieful său de la Dunăre și din luna mai este director general adjunct la APDM Galați.
Președintele CA-ului APDM, Marian Toniță, un agricultor fost primar PD
Din luna decembrie 2019, la APDM Galați a început evacuarea clientelei PSD și numirea clientelei PNL. A plecat din funcția de director general al APDM Marcela Costea, numită de PSD în 2019. Din CA-ul APDM a plecat Gelu Stan (PSD), directorul Apă Canal SA Galați, dar și city managerul Primăriei Galați, Marius Humelnicu (PSD), fost subsecretar de stat la Transporturi în Guvernul Dăncilă.
Din decembrie, președintele CA-ului de la APDM este Marian Toniță, administrator al societății SC Online Intelligence SRL, cu activitate în domeniul agriculturii. Din 2008 până în 2012 a fost primarul PD al comunei Bălășești.
În CV-ul său, nicio legătură cu exploatarea portuară. Din 1984 până în 1998 a fost operator la Fabrica de Oxigen de la Sidex. Din 1998 s-a apucat de agricultură. Până în 2008, când a devenit primar, a lucrat prin intermediul societăților agricole Tonitza SRL și Hobana SRL. În 2007 și-a luat licența la „Facultatea de Inspecție și Legislație Fitosanitară și Zooveterinară” de la Universitatea Bioterra din București, iar în 2009, când deținea deja eșarfa tricolă a Primăriei Bălășești, a absolvit și cursurile de Management Public și Privat de la Universitatea (particulară) Danubius din Galați.
Secretul numirii lui Toniță: deși e condamnat penal a apărut „în poză” cu premierul Orban la Palatul Victoria
În biografia lui Marian Toniță este și un argument mai puternic decât incompetența pentru a fi demis de la șefia CA-ului APDM Galați.
În martie 2018, a fost condamnat la executarea unei pedepse de un an și șase luni de închisoare, iar la acest moment, în iulie 2020, este în perioada de supraveghere de 3 ani după ce i-a fost suspendată executarea pedepsei.
Toniță a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați prin rechizitoriul nr. 874/P/20.09.2017, după ce pe 3 aprilie 2016 polițiștii de la „Rutieră” l-au oprit în trafic și au constatat că urcase beat la volan. Procurorii l-au acuzat de săvârşirea infracţiunii de „conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului”, conform art. 336 al. (1) CP.
În dosarul 18.940/233/2017, instanța de la Judecătoria Galați s-a pronunțat în martie 2018: „Instanța condamnă pe inculpatul Toniță Marian la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută de art. 336 al. 1 din Codul Penal cu aplicarea art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală (faptă din 03.04.2016). În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani”, se spune în sentința nr 433/08.03.2018
El a fost obligat ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bălăşeşti sau a Şcolii Gimnaziale nr. 1 din localitate, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
Deci trebuie să facă muncă în folosul comunității la Primăria Bălășești sau la școala din sat, nu clientelism în folos propriu în CA-ul APDM.
Șeful CA APDM Marian Toniță – premierul Ludovic Orban – senatorul George Stângă
Dar cum Marian Toniță este prim-vicepreședinte al PNL Galați și trebuia să i se dea un job plătit din bani publici, președintele organizației, senatorul PNL George Stângă, l-a prezentat cu mândrie premierului Ludovic Orban pe specialistul PNL condamnat penal și s-au pozat împreună în cabinetul premierului de la Palatul Victoria. Este o „poză” care ține loc de 5 ani de facultate în domeniul transporturilor navale.
Să vedem și care sunt ceilalți administratori ai APDM Galați. Trebuie să facem precizarea că sunt „administratori provizorii”, numiți pentru un mandat de 4 luni, care ulterior e prelungit.
Vicepreședinte al CA-ului APDM este Sanda Andreea Bota. Este membră a CA-ului APDM din aprilie 2019, de pe vremea Guvernului Dăncilă, fiind numită de ministrul Răzvan Cuc. Este secretară la cabinetul unui secretar de stat din Ministerul Transporturilor, pentru că, potrivit CV-ului, se ocupă cu „monitorizarea și organizarea corespondenței, elaborarea de rapoarte și referate, organizarea agendei ministrului”. Potrivit declarației de avere nr 3.438/27.05.2020, încasează venituri salariale și de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) și nu-s bani puțini. De la Ministerul Transporturilor a încasat 12.871 lei lei, iar de la ARR cu mult mai mult, 42.822 lei. În 2019, apărea în declarația de avere, pe lângă banii de la ARR și o sumă de 29.074 lei, încasată ca membru al CA-ului Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța. În 2019, Sanda Bota era și membru AGA în celebra societate „fantomă” Grup Exploatare și Întreținere Palat CFR SA.
Șeful CA-ului APDM Galați Marian Toniță – ultimul din dreapta
Printre membrii CA-ului APDM avem și trei cu carnete PNL. Unul dintre ei este omul de afaceri Viorel Cristovici, fostul lider al PNL Tecuci.
De pe 5 februarie 2020 este membru al CA-ului APDM și Florin Cârligea, prim-vicepreședinte al PNL Brăila. A fost subprefect PDL de Brăila în perioada aprilie 2009 – iulie 2010, iar din 2016 este consilier județean PNL. Cârligea are mai multe firme și o situație financiară prosperă, cu 4 case, bijuterii de 20.000 de euro, ceasuri de 20.000 de euro, dar și lingouri de aur de 60.000 de lei. Are mai multe firme, dar cea mai importantă este Comision Trade SRL Brăila, care i-a adus anul trecut dividende de 585.000 lei. Printre altele, Comision Trade SRL se ocupă și de dragaje pe Dunăre, pe care le execută, în special în zona Brăila, pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. El a declarat că prezența lui în CA-ul APDM e motivată de faptul că Brăila merită un port turistic.
Ca o prelungire a prezenței lui Florin Cârligea în CA-ul APDM, din luna mai 2020 este director comercial al APDM Georgel Toader, care din 2010 lucra la Comision Trade SRL Brăila, ocupându-se de dragaje și întreținerea flotei.
În CA-ul APDM mai este și George Șinghi, secretar general al Municipalei PNL Tulcea și consilier județean. Lucrează în imobiliare și alimentație publică, așa că era nevoie de experiența sa în administrarea porturilor Dunării Maritime.
Avem în CA-ul APDM și doi tehnocrați, fără carnete PNL. Este vorba Robert Răzvan Dobre, șeful Direcției de Proiecte, Investiții și Monitorizare Proiecte Strategice din Ministerul Transporturilor, care este și conferențiar la Universitatea din București și Daniel Ionuț Dragomir, care în ultimii ani a fost, potrivit CV-ului său, „head of procurement” la Complexul Energetic Oltenia, Salrom, Hidroelectrica, Chimica Group Cluj, dar anterior a lucrat și prin Kazahstan și Mexic.
În ultimii ani, directorul general de la APDM a încasat salarii brute de la 23.850 la 25.914 lei (5.500 euro), plus o componentă variabilă trimestrială, care funcție de rezultate a oscilat de la 10.000 la 30.000 de lei.
Membrii CA-ului de la APDM au încasat indemnizații brute de la 4.200 la 5.040 lei. Adică în jur de 1.000 de euro.
Numiri ilegale! Legea prevede o experiență de 5 ani în administrația portuară
Director general al APDM Galați este Alexandru Șerban, fostul președinte al Municipalei PNL Galați. Și Șerban este tot absolvent al Facultății de Construcții Navale, ca și Tivilichi, dar asta nu înseamnă că cei doi se pricep la navigație și exploatare portuară.
Numirile noilor membri CA și directori ai APDM Galați sunt ilegale. Legea 235/2017, privind modificarea Ordonanței nr. 22 /1999referitoare la administrarea porturilor și a căilor navigabile, impune o experiență managerială de 5 ani pentru cei care conduc companii naționale din navigație sau exploatare portuară.
La art 42 al Legii 235 se spune că „procedura de selecțieva cuprinde cel puțin unul dintre următoarele criterii obligatorii: competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval”.
Ca și cei numiți în trecut de PSD, noii administratori, numiți de PNL, nu au acea experiență de minimum 5 ani în administrarea infrastructurii portuare. Guvernele PSD conduse de Grindeanu, Tudose și Dăncilă, au încălcat legea. Acum face și Guvernul Orban același lucru!
Într-un editorial semnat pentru Mediafax, Călin Popescu Tăriceanu semnealează câteva erori grave în privința situației actuale legate de fondurile obținute de președintele Klaus Iohannis în urmă cu o zi. La momentul respectiv, președintele afirma că suma de aproximativ 80 miliarde de euro este una dintre cele mai mari realizări din ultima perioadă, suma în sine fiind și ea cea mai mare dintre cele primite de România în ultima vreme. Chiar și așa, Tăriceanu nu pare să fie de acord, afirmând că „Dacă o parte din banii daţi se vor întoarce, sub forma unor contracte grase, către companiile din acele ţări, atunci o să se aprobe aceste cheltuieli. Dacă nu, alocarea o să se blocheze!”.
„În speranţa că s-au evaporat aburii şampaniilor băute la Cotroceni, vă invit să stăm cu picioarele în apă rece şi să analizăm ce ştim, până astăzi, despre ‘rezultatele istorice’ ale alocării banilor europeni.
Ca o primă remarca m-aş opri la strategia ‘marelui licurici’ pe care văd că domnul Iohannis a preluat-o din mers de la predecesorul său. Ideea de a nu avea opinii proprii, de a nu îţi susţine cauza bazându-te pe ‘fratele mai mare’ nu prea functionează, mai ales în vremuri de criză. Pentru că şi ‘fraţii mai mari’ au propriile familii şi propriile probleme şi, după cum se zice în popor, cămaşa e mai aproape ca vestonul.
Tăriceanu: Deci ce s-a întâmplat la Bruxelles?
În primul rând aş vrea să nu cădem în capcana celor 4 zile şi 4 nopți de negocieri şi să ne închipuim cumva că în tot acest timp liderii europeni s-au duelat asiduu şi cel care a câştigat a luat cea mai mare alocaţie. Subiectul principal nu a fost despre câţi bani ia fiecare ţară, ci mai ales despre cum controlează cei mari banii pe care îi vor lua cei mai mici.
Aşa că ‘donatorii’ au inventat un sistem de clauze destul de vagi şi imprecise care condiţioneaza primirea acestor bani. Ştim cu toţii despre clauza respectării statului de drept! Sperăm doar că statul de drept nu este cel în care serviciile, instanţele şi parchetele sunt într-o mare frăţie şi trag, împreună, sforile justiţiei! Mai sperăm şi că liderii Uniunii recunosc, chiar dacă le e ruşine să admită, că reîntoarcerea la protocoalele secrete este împotriva unui stat de drept şi nu în favoarea lui!
Există însă clauze mai puţin spectaculoase, dar mult mai periculoase. Ca de exemplu ca aceşti bani, chiar alocaţi fiind, sunt supusi aprobării ulterioare. Ei trebuie validaţi de 55% din ţările membre care să reprezinte minimum 65% din populatia totală a Uniunii! Vă las pe dvs să socotiţi care ar fi aceste ţări, dar în traducere liberă eu citesc cam aşa: dacă o parte din banii daţi se vor întoarce, sub forma unor contracte grase, către companiile din acele ţări, atunci o să se aprobe aceste cheltuieli. Dacă nu, alocarea o să se blocheze! Prietenii ştiu de ce!
Acuma, cam ştim care sunt ţările care au companii naţionale sau multinaţionale care lucrează în România. Că fac şosele, poduri, căi ferate, spitale sau vând echipamente, ele sunt beneficiarele indirecte ale acestor bani europeni. Ce fel de companii capabile să presteze contracte în alte ţări are România? Probabil că le numărăm pe degetele de la o mână!
În al doilea rând, întârzierea în adoptarea sumelor alocate nu a venit de la îngrijorarea că aceste fonduri vor pune pe butuci Uniunea (să fim serioşi, toţi ştiu că nu suntem capabili sa tragem mai mult de 1/3 din aceste sume), ci de oportunitatea folosită de unele ţări de a-şi mai micşora contribuţia la bugetul UE. Nu pot decât să privesc cu invidie şi chiar admiraţie felul în care Olanda, Austria, Suedia, Finlanda şi Danemarca, subtil şi ingenios împinse în faţă de “fratele mai mare”, şi-au jucat cărţile obţinând în final, pentru ele şi doar pentru ele, reduceri importante la contribuţiile pentru UE.
Nu e prost cine cere, e prost cine da, zice proverbul! Aceste reduceri obţinute de ei le vom compensa cu toţii prin mărirea procentului din PIB pe care îl vom plăti la bugetul UE.
În al treilea rând este bine de ştiut că dincolo de alocările naţionale s-au decis şi o serie de alocări suplimentare care iau în calcul câteva criterii: situaţia în care populaţia unui stat membru este în scădere cu peste 1% pe an (în perioada 2007-2009 si 2016-2018) unde aş zice că şi noi ne-am fi calificat. Aici alocarea suplimentară fiind de 500 euro/capita (adică pe persoană pierdută). Alte criterii unde cred că ne-am fi putut califica, dar Preşedintele Nostru nu a cerut nimic: situaţia în care un stat membru are zone mai puţin dezvoltate pe teritoriul său, compensarea fiind de 400 de milioane euro. Sau încurajarea competivităţii, creşterii economice şi creării de locuri de muncă.
Totodată, sub umbrela politicii Agricole commune, au fost alocate sume suplimentare pentru acele state membre al căror sector agricol se confruntă cu probleme structurale. Parcă ne descrie pe noi, nu?
Despre suma obţinută de România este greu să comentezi. Suntem a şasea ţară ca populaţie, a şaptea ca suprafaţă şi am primit aproximativ 4% din alocări. Polonia, care este într-adevăr mai mare decât noi, a obţinut dublul sumei noastre. Grecia care este jumătate cât noi a obţinut cam aceeaşi sumă ca noi (72 miliarde euro). Probabil că am fi putut obţine mai mult dacă nu am fi stat cu capul plecat, dacă dl Iohannis ar fi avut competenţa si dorinţa să facă ceva pentru România!
Nu cred în strategia asta cu capul plecat. Polonia este doar un exemplu, dar putem să tragem cu ochiul şi la vecinii bulgari care au luat suplimentar 200 milioane euro pentru regiuni mai puţin dezvoltate (oare Moldova noastră nu s-ar fi calificat?), Cehia care a luat 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune. La sectorul agricol au punctat cu alocări suplimentare Grecia (300 milioane euro), Slovacia (200 milioane euro), Croaţia (100 milioane euro), Franţa (1,6 miliarde euro). România nu a fost luată în calcul în pofida situaţiei dificile atât a regiunilor în tranziţie. cât şi din agricultură. Nu ştim dacă dl Iohannis a fost doar depăşit de situaţie sau vorbim din nou de incompetenţă pe care a mai probat-o şi cu alte ocazii dar este cert că modelul cu a trimite un ‘Preşedinte Ficus’ să negocieze la Bruxelles continuă să fie o idee foarte proastă!
Nu doar suma alocată mă deranjează, ci faptul că aceşti bani au foarte multe condiţionări politice şi mai ales că aceşti bani întârzie nepermis de mult. Economia noastră, si cred că şi economiile europene, are mare nevoie de fonduri acum şi perspectiva acestor bani peste 2 sau 3 ani nu mă mulţumeşte. Ca să nu mai spun că acest gen de negocieri prelungite îţi dau şansa să deschizi subiecte şi teme politice importante şi era un moment bun să închidem odată cu MCV şi să primim acordul pentru intrarea în Schengen, pentru că tot îndeplinim toate condiţiile!
Cam aşa citesc eu ce s-a întâmplat la Bruxelles în cele 4 zile si 4 nopţi de negocieri! Lipsit de vână, de inspiraţie şi de echipă, dl Iohannis nu a cerut nimic, nu a spus nimic şi a acceptat ce i s-a dat! Deci nu vorbim de nici un fel de succes personal al dlui Iohannis, aşa cum trâmbiţeaza presa de partid, ci vorbim despre un eşec de proporţii care ne va urmări mult timp de acum chiar şi dupa ce actualul preşedinte va părăsi Palatul Cotroceni!”.
Aflat la Craiova, președintele Klaus Iohannis le-a atras atenția reprezentanților administrației locale că e timpul să se pună pe treabă, acum că tot vor avea și cu ce, referindu-se la proaspăta veste potrivit căreia, aproximativ 80 miliarde de euro vor putea fi folosiți pentru reclădirea țării.
Klaus Iohannis: „De asta m-am bătut acolo pentru bani europeni, nu pentru mine, ci pentru România”
Tranșant cum îl știm (cel puțin așa cum s-a dovedit a fi în ultima perioadă), Iohannis a menționat că este esențial ca acești bani să fie folosiți cu cap, ținându-se cont de nevoile țării. Implementarea de proiecte județene este un prim pas spre „exploatarea” acestui ajutor din partea Uniunii Europene. De altfel, acordarea acestor fonduri va fi posibilă doar în cazul în care se vor prezenta proiecte doveditoare, aceasta fiind condiția principală impusă.
„La sosire în aeroport am avut și o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale. (…) Am avut un mesaj clar: construiți proiecte pentru bani europeni. Știți că am negociat 80 de miliarde de euro, bani europeni, pentru România, bani care vor putea fi folosiți în următorii ani cu mare succes. I-am invitat să pregătească din timp proiecte pentru Craiova, pentru județ, pentru întreaga regiune – infrastructură, dezvoltare economică, dezvoltarea sistemului educațional, fiindcă acești investitori au nevoie de mână de lucru calificată și toate acestea pot fi făcute și vor fi făcute folosind prioritar bani europeni. De asta m-am bătut acolo pentru bani europeni, nu pentru mine, ci pentru România și pentru dezvoltarea României, pentru restartarea României”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la Craiova.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
