Proaspăt scos din cursă de pe listele PNL la îndemnul USR, Dan Cristian Popescu pare să nu se lase. Surse confirmă faptul că acesta ar putea candida independent, cu toate că, cel puțin aparent, ar fi pierdut susținerea liberalilor. Spunem „aparent”, întrucât aceleași surse sugerează faptul că Popescu ar fi susținut, în continuare, de o bună parte din filiala PNL a Sectorului 2.
Oamenii Monicăi Anisie, în continuare de partea lui Dan Cristian Popescu?
În urma alianței de dreapta dintre PNL și USR, Dan Cristian Popescu a tras paiul scurt, împreună cu Dan Croitoru, numele vehiculat înainte de concretizarea alianței, pentru Sectorul 5. Dacă candidatura lui Croitoru de la 5 a fost înlocuită cu cea a lui Cristian Băcanu, Popescu a fost trecut, la rândul lui, pe linie moartă, făcându-i loc useristului Radu Mihaiu.
Privind lucrurile cât se poate de obiectiv, Radu Mihaiu nu reprezintă, nici pe departe, varianta de top, întrucât, odată cu alegerea acestuia în postura de candidat al „dreptei”, liberalii par să fi pierdut un candidat foarte bine cotat în sondaje.
Da, ați ghicit, este vorba de Dan Cristian Popescu.
Astfel, cu Popescu eliminat din joc, șansele lui Neculai Onțanu cresc văzând cu ochii, acesta devenind favorit pentru câștigarea fotoliului de primar al Sectorului 2. Onțanu este susținut atât de Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), cât și de PSD. De altfel, acesta nu ar fi la prima lui interacțiune cu primăria Sectorului 2. Fostul membru PSD și UNPR a condus administrația locală de la 2 între anii 2000 și 2016.
Neculai Onțanu (susținut de PPUSL și PSD)
Popescu, în continuare în top
Dan Cristian Popescu este, în acest moment, viceprimarul Sectorului 2 și, așa cum menționam anterior, încă preferat de mulți dintre liberalii filialei. Rămâne de văzut dacă sursele vor fi confirmate de realitate și dacă acesta va decide, până la urmă, să candideze din postura de independent.
Daniel Tudorache atrage atenția că primul termen avansat ca cert pentru finalizarea lucrărilor la Stadionul Tineretului Arcul de Triumf nu era tocmai în conformitate cu realitatea, dat fiind că între timp țara noastră a fost lovită de pandemia de coronavirus și multe planuri au fost date peste cap. Mai realist, primarul Sectorului 1 crede că lucrările ar putea fi terminate pe la mijlocul lunii viitoare, însă rămâne de văzut care va fi situația în România și dacă, de la acel moment, vor putea fi reluate și evenimentele.
„Am avut dreptate când am spus că termenul de finalizare al lucrărilor de la Stadionul Tineretului Arcul de Triumf, 31 iulie, este unul curajos (și aici tot pandemia de covid-19 și-a băgat coada, întârziind livrările furnizorilor).
Dar din ce am văzut, și din discuțiile avute, sunt sigur că această modernă și cochetă arenă sportivă din Sectorul 1 va fi finalizată până la sfârșitul acestui prim mandat (15 septembrie este termenul avansat).
Sper ca, până atunci, și situația sanitară să se îmbunătățească, iar Stadionul Arcul de Triumf să poată găzdui și evenimente sportive, și spectacole, și concerte, cu oameni în tribune, capacitatea acestei arene moderne fiind de 8.000 de locuri”, explică primarul Tudorache.
Centrul Capitalei începe să aibă o nouă față, odată cu reabilitarea clădirilor, lucrări care în ultimul timp au fost finalizate cu succes. Cea mai recentă lucrare finalizată este cea de reparare și înfrumusețare a clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta, de la numărul 30, iar în moment sunt reabilitate clădirile de pe Calea Victoriei nr. 101, Calea Victoriei nr. 100, Calea Victoriei nr. 126 și Calea Victoriei nr. 22-24. Primarul general al Capitalei anunță că în cel mai scurt timp vor începe lucrări și la blocul din Calea Victoriei nr. 1-5, la intersecția cu Splaiul Independenței.
„În doar o lună, colegii mei de la Administrația și Compania Consolidări au reușit să finalizeze lucrările. Pereții murdari, scorojiți, cu pete de rugină sau plini de reclame sunt istorie. Clădirea, veche de 120 de ani, nu mai este acum o pată cenușie în centrul Capitalei.
În mai puțin de un an, au fost refăcute fațadele a zece imobile, unele dintre ele monument-istoric.
În doar doi ani de la înființare, compania și administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic au consolidat 12 clădiri cu bulină, 20 de fațade și au pus în siguranță 200 de imobile. Spre deosebire de anii anteriori, când nu a existat o astfel de preocupare. În 25 de ani, au fost consolidate doar 20 de clădiri. Nici măcar una pe an!
Mai multe detalii despre programul de reducere a riscului seismic din Capitală puteți găsi pe site-ul https//:consolidaripmb.ro sau la call-center 021.9529. Alege să trăiești într-un București Trainic!”, este sfatul Gabrielei Firea.
De mai bine de patru ani, în fața magistraților se află un dosar în care acesta este acuzat că a prejudiciat Primăria Călimănești cu aproape un milion de lei.
El a fost dat în judecată chiar de reprezentanții actuali ai primăriei, la șase ani de la inaugurarea Centrului! Tribunalul Vâlcea i-a dat dreptate, însă dosarul a mers mai departe, la Curtea de Apel Pitești, iar următorul termen este în data de 19 octombrie 2020.
N-aveau bani, așa că s-au împrumutat de la constructor
Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia din Călimănești a costat 12 milioane de euro, cu TVA și s-a construit pe fonduri europene. Licitația a fost câștigată de asocierea SC Confort SA/SC Construcții Erbașu SA.
Întrucât autoritățile locale și județene nu aveau banii necesari pentru construcție, iar fondurile europene întârziau, ceea ce ar fi dus la blocarea proiectului, Primăria Călimănești a primit banii necesari chiar de la constructor, sub formă de împrumut.
Valoarea împrumutului s-a ridicat la suma de 1.032.442,75 de lei, SC Construct SA oferindu-l în patru tranșe, prin ordine de plată.
Dupa o investitie uriasa pentru Calimanesti, dupa plecarea lui Ilie Amuzan, Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia a ajuns centru en gros de mobila ieftina
Mai greu a fost cu restituirea banilor, astfel că SC Construct SA mai avea de recuperat 632.542,75 lei, fapt pentru care a dat Primăria Călimănești în judecată, câștigând procesul.
Timpul a trecut, iar la această sumă s-au adunat penalități de 308.742,52 lei, dobânda legală calculată la suma anterioară – 22.151,40 lei, cheltuieli de executare – 2500 de lei și cheltuieli de judecată.
În momentul de față, Primăria Călimănești este de părere că vina aparține lui Ilie Amuzan și îi cere acestuia să plătească, ca persoană fizică, nu mai puțin de 965.935,67 lei.
Judecătorii Tribunalului Vâlcea: ”În lipsa plăţii la termenele stabilite, finanţarea ar fi fost oprită, cu consecinţe financiare grave”
Însă judecătorii sunt de altă părere. Aceștia nu consideră că fostul primar ar fi comis vreo ilegalitate, din moment ce toate documentele depuse la dosar arată că acesta a folosit banii împrumutați pentru achitarea lucrărilor necesare Centrului.
”Astfel cum reiese din ordinele de plată, suma împrumutată de la executantul lucrării S.C. CONFORT S.A. a fost virată în contul Unităţii Administrativ Teritorială a Oraşului Călimăneşti, evidenţiată în actele primăriei şi folosită integral pentru plăţi către Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, pentru obiectivul Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia, astfel cum reiese şi concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză.
Chiar şi pârâtul recunoaşte prin întâmpinare că sumele primite de la constructorul investiţiei au fost folosite exclusiv pentru plata părţii de cofinanţare, conform înţelegerii contractuale existente între Primăria Oraşului Călimăneşti şi Consiliul Judeţean Vâlcea, în lipsa plăţii la termenele stabilite, finanţarea ar fi fost oprită cu consecinţe financiare grave”, se arată în hotărârea Tribunalului Vâlcea, din data de 20 decembrie 2019.
Aceiași judecători au decis că Primăria Călimănești nu a suferit niciun prejudiciu, ca urmare a împrumutului, având în vedere că ea a fost beneficiara obiectivului de investiţii Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia.
Mai mult, instanța a explicat și de ce nu poate fi considerat vinovat Ilie Amuzan, din moment ce obligația de a efectua plățile aparține Primăriei Călimănești. În plus, el nu a mai fost primar din 2012, iar vreme de doi ani, până la hotărârea judecătorească prin care instanța a obligat primăria să-și achite datoria față de Construct SA, instituția nu a înapoiat niciun leu.
”Din luna iunie 2012, pârâtul nu mai ocupa funcţia de primar al UAT Călimăneşti, motiv pentru care, după această dată, reclamanta avea posibilitatea să întreprindă demersuri pentru a restitui suma împrumutată de la executantul lucrării şi astfel să evite plata penalităţilor de întârziere şi a altor cheltuieli de judecată şi de executare silită, având în vedere că suma a fost folosită în beneficiul unităţii administrativ teritorială pentru obiectivul de investiţii Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia şi evidenţiată în actele primăriei-documentele de evidenţă tehnico operativă, în aceste condiţii neputându-se reţine susţinerea reclamantei că nu a avut cunoştinţă de acest împrumut.
Or, reclamanta nu a efectuat vreun demers în acest sens, procedând la achitarea sumei împrumutate nerestituite doar după pronunţarea sentinţei civile menţionate anterior, situaţie în care a fost obligată şi la plata penalităţilor de întârziere”, se mai arată în textul hotărârii Tribunalului Vâlcea.
În încheiere, Primăria Călimănești a fost cea care a trebuit să îi dea bani lui Ilie Amuzan: 4.500 de lei, reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert parte.
Nici criza coronavirusului, nici primele semne ale crizei economice, nu au reușit să intimideze clientelismul politic, care continuă cu la fel de mult aplomb ca în vremurile „normale”.
Dacă în 2010 criza economică aducea austeritatea în cheltuirea banului public și erau reduse la indemnizațiile celor numiți în Consiliile de Administrație (CA) ale companiilor naționale sau societăților din administrația locală, acum, în prag de alegeri, finanțarea din bani publici a clientelei politice a devenit o prioritate.
Pe 25 iunie, Consiliul Municipal Galați s-a întrunit într-o ședință desfășurată în format online din cauza Covid-19 și a aprobat, printre altele, 5 hotărâri prin care erau numiți în CA-urile societăților municipalității un număr de 9 reprezentanți ai partidelor politice, aproape toți de la PSD.
Toate numirile au fost adoptate cu 18 voturi „pentru” și 6 „împotrivă”, pentru că de data aceasta, pe fondul apropierii alegerilor locale, „Opoziția” a fost „contra”. Altfel, nici reprezentanții PNL sau PMP nu se sfiesc să ia cu asalt CA-urile, cu explicația că numai așa pot controla ce fac oamenii PSD, UNPR și ALDE, la aceste societăți.
Indemnizația CA este de 1.740 lei, dar se adaugă „componenta variabilă”
Teoretic, la Galați, fiecare membru CA la societățile municipalității încasează o indemnizație fixă de 1.740 lei brut lunar, dar, potrivit cutumei hotărârilor Consiliului Municipal, la aceasta se adaugă „componenta variabilă a remuneraţiei membrilor neexecutivi, stabilită ulterior pe baza unor indicatori de performanţă negociaţi şi aprobaţi de adunarea generală a acționarilor”.
Aparent, lucrurile par OK, se plătesc indemnizații unor persoane cu experiență în domeniul respectiv, care pot determina o mai bună administrare a societății, creșterea eficienței economice, dezvoltarea unor investiții, bla-bla. În realitate, în CA-uri sunt numite secretare de la sediul organizației (care, după modelul consacrat la PSD Teleorman sunt plătite din bani publici, nu din cotizații,), dar sunt recompensați și „lipitori de afișe” și lideri de la „tineret”, de care e nevoie în campanie.
La Apă Canal SA Galați, indemnizații lunare de 8.100 lei. Anual, un membru CA încasează 20.000 de euro!
O situație specială este la societatea Apă Canal SA Galați. Potrivit declarațiilor de avere depuse în luna iunie, toți membrii CA-ului de la Apă Canal Galați au încasat în 2019 câte 97.349 lei. Asta înseamnă că, anual, membrii CA își depun în conturi peste 20.000 de euro!
În general, astfel de sume, de ordinul zecilor de mii de euro sunt încasate de membrii CA-urilor de la companiile naționale, la care se toacă sume imense pe salariile directorilor, dar la o societate de interes local asemenea cheltuieli salariale sunt extravagante. În scripte, Apă Canal SA Galați este numită „operator regional”, dar cum instalațiile pe care le administrează sunt numai în localități din județul Galați, statusul este de „operator județean”.
Este un record absolut ca un membru CA de la o societate din administrația locală să se încaseze o indemnizație de 8.112 lei pentru o ședință sau două pe lună, la care de obicei sunt votate, fără obiecții, deciziile luate de director.
La celelalte societăți „Apă – Canal” din țară, indemnizații între 2.000 și 2.500 lei
În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților își plătesc administratorii ne-executivi, adică pe membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 lei.
La Apă Canal SA Sibiu, președintele CA, Cristian Bucura, a încasat în 2018, potrivit declarației de avere nr 18.876/12.06.2019, o sumă de 27.347 lei, adică o indemnizație lunară de 2.278 lei. Un alt membru CA a încasat 25.593 lei, adică o indemnizație de 2.123 lei lunar.
La Apă Canal 2000 SA Pitești, președintele CA, Mihai Foamete a încasat în 2019, potrivit declarației de avere nr 25/11.06.2020, suma de 24.000 lei, adică o indemnizație lunară de 2.000 lei. Un alt membru CA, Dumitre Deonise, a încasat tot indemnizații lunare de 2.000 lei.
Președintele CA-ului de la Aparegio Gorj SA, Radu Angheloiu, a încasat în 2018, potrivit declararației de avere 18.072/05.06.2019, o sumă de 25.593 lei, adică o indemnizație lunară de 2.123 lei. Alt membru CA, Mădălina Negrescu, a încasat în 25.200 lei, respectiv o indemnizație lunară de 2.100 lei.
Coincidență?! Toți membrii CA de la Apă Canal Galați sunt membri PSD
Pe lângă faptul că anul trecut au încasat toți câte 20.000 de euro, membrii CA-ului au în comun și altceva: toți sunt membri PSD!
În trecut, societatea a mai fost fief PRM sau al Partidului Conservator, dar de 10 ani este fief PSD. În CA-urile celorlalte societăți ale Primăriei Galați mai sunt și membri PNL, ALDE, UNPR, PMP, dar la Apă Canal CA-ul e 100% PSD.
Din februarie 2009, director general al Apă Canal Galați este Gelu Stan, vicepreședinte al Municipalei PSD Galați. Are un salariu anual de 295.920 lei. Cam 5.200 euro lunar. În 2019 a mai încasat salarii în valoare de 61.098 lei ca director al Asociației Constructorilor de Nave, funcție pe care o deține de pe vremea când era director al Șantierului Naval „Damen” Galați. A mai încasat 5.896 lei, două indemnizații de CA la Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați. Are și o pensie destul de bună, de 7.952 lei lunar.
Potrivit declarației de avere nr 14.492/03.06.2020, Zaharia a încasat în 2019, în calitate de președinte al CA-ului Apă Canal SA, suma de 97.349 lei. A mai încasat și 26.090 lei în calitate consilier județean și membru din partea PSD al Autorității Teritoriale de Ordine Publică de pe lângă CJ Galați. A mai încasat și de la Casa de Pensii 57.340 lei, ca fost director la Administrația Piețelor având o pensie de 4.778 lei. În 2019 a adus la bugetul familiei peste 180.000 de lei, dar e puțin pe lângă veniturile soției, Alexandrina Zaharia, fostă președintă a Tribunalului Galați, care, având o pensie lunară de 23.344 lei, a încasat anul trecut de la Casa de Pensii suma de 278.928 lei.
Cicerone Lupu
Vicepreședinte al CA-ului de la Apă Canal este Cicerone Lupu, susținut tot de PSD. De profesie contabil, Lupu are din 1995 propria afacere, Viniviticola SRL Târgu Bujor. În perioada 1995-2009 a fost director la Vinificație și Băuturi SA Galați. În perioada mai – octombrie 2009, a „mariajului” la guvernare PSD-PDL, a fost cu numit cu susținerea PSD director adjunct la Direcția de Finanțe Publice Galați. După ce PSD a părăsit Guvernul Boc a fost demis de ANAF. În 2012, după revenirea PSD la Palatul Victoria, Cicerone Lupu a fost numit șef la Comisariatul pentru Protecția Consumatorului Galați. S-a pensionat în 2015.
Potrivit declarației de avere nr 13.721/25.05.2020, Cicerone Lupu a încasat de la Apă Canal SA tot 97.349 lei, adică o indemnizație lunară de 8.112 lei. Vorbim de peste 1.700 euro lunar. A încasat mai mult decât din propia afacere, firma Viniviticola SRL Tg Bujor, unde în 2019 a încasat 28.080 lei ca director executiv și 987 lei ca administrator unic. Ca pensionar încasează lunar 3.282 lei.
Mirela Onisor
Mirela Onișor, de profesie inginer TCM, este din 1985 profesoară de discipline tehnice la colegii din Galați. În mai 2009, a fost numită cu susținerea PSD în funcția de șefă a Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Galaţi, funcție din care a fost demisă în octombrie 2009, tot din cauza părăsirii Guvernului Boc de către PSD. Din 2012 este directoarea Colegiul Tehnic „Radu Negru”. În 2016 a candidat pe lista PSD pentru Consiliul Municipal Galați. Potrivit declarației de avere 14.848/04.06.2020, profesoara Mirela Oprișor a încasat în 2019 suma de 77.572 lei ca directoare la Colegiul Tehnic „Radu Negru” și un pic mai mult, 97.394 lei, ca membru CA.
Elena Basov
Alt membru al CA-ului Apă Canal Galați, Elena Basov, a deținut mai multe funcții de conducere în Primăria Galați, care este una dintre cele mai mari „organizații PSD” din Galați. De mulți ai este șefa Serviciului Geotopocad din Primăria Galați. Potrivit declarației de avere nr 14.170/28.05.2020, a încasat anul trecut 97.394 lei de la CA-ul Apă Canal SA, iar ca șefă a serviciului din Primăria Galați a încasat un pic mai mult: 109.875 lei.
Dragoș Magearu, președintele Organizației de tineret a PSD Galați, are deja o carieră administrativă de invidiat. În 2014, la 29 de ani, era numit de ministrul PSD al Transporturilor, Dan Șova, director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați. În 2019, PSD l-a retras în administrația locală, numindu-l director la Gospodărire Urbană SRL, un fel de ADP al Primăriei Galați.
Potrivit declarației de avere 14.031/27.05.2020, pe lângă cei 97.394 lei primiți pe card de la Apă Canal SA, în 2019 a încasat ca director general APDM suma 36.224 lei (din salariul anual de 70.000 pe care l-ar fi luat dacă rămânea în funcție), dar a mai încasat și 46.080 lei pentru noua funcție, de director la ADP.
Soția este tot angajată a Primăriei Galați și a încasat anul trecut 20.2019 lei.
Dorian Dumitru
Alt membru CA de la Apă Canal Galați este Dorian Dumitru, care a fost până în luna ianuarie, director general al Companiei Naționale Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Este un profesionist în domeniul navigației, dar a fost susținut în funcție de PSD. Cu PNL nu a mai ținut figura și a fost înlocuit de ministrul Lucian Bode cu un subordonat (referent) cu carnet PNL.
Conform declarației de avere13.861/28.05.2020, Dumitru a încasat 97.394 lei ca idemnizație pentru CA-ul de la Apă Canal, dar ca director al AFDJ Galați, a încasat o sumă pe măsura șefiei la o companie națională: 214.515 lei. Trebuie să remarcăm că este un salariu cu mult mai mic decât cel al directorului Apă Canal SA, Gelu Stan.
Succesul în politică, văzut altfel: „ocupația” de membru CA
Pentru unii politicieni din Galați „membru CA” a devenit o ocupație. Își evaluează succesul în politică prin banii încasați din indemnizații AGA și CA, pentru care nu se muncește, trebuie doar să ridici mâna când se votează, o dată pe lună. Unii dintre acești „profesioniști” ai CA-urilor au și câte două „job”-uri în același timp.
Dragos Magearu
Este cazul lui Cicerone Lupu, finanțistul care e vicepreședintele CA-ului de la Apă Canal SA Galați. Pe 25 iunie 2020, Consiliul Municipal Galați a aprobat numirea lui Cicerone Lupu în CA-ul de la Gospodărire Urbană SRL, ADP-ul Primăriei Galați, la care este director alt membru CA de la Apă Canal, Dragoș Magearu.
Lupu va încasa și de la ADP o indemnizație lunară de cel puțin 1.740 lei. Anual, va încasa 20.880 lei. În total, din CA-urile de la Apă Canal SA și ADP, Lupu va încasa anual peste 118.000 lei. Adică 25.000 de euro. Sunt bani cu care la Galați cumperi un apartament într-o zonă bună a orașului. Să încasezi din propria afacere 21.800 lei, iar din indemnizații CA peste 118.000 lei, adică de peste 5 ori mai mult, este într-adevăr o performanță.
Milioane de euro cheltuite pe „mentenanța” clientelei politice
În urmă cu câțiva ani, organizațiile din Galați ale partidelor își împărțeau 76 de „job”-uri de membri CA, reprezentanţi AGA şi cenzori la societăţile Primăriei Galați, fiecare dintre aceştia încasând lunar câte o indemnizaţie de 15-20% din salariul directorului, adică de la 1.200 la 2.000 lei.
Un calcul făcut prin 2010 demonstra că pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi CA la societățile Primăriei Galați se cheltuiseră peste 5 milioane de euro. Între timp, probabil că „mentenanța” clientelei politice a mai costat alte câteva milioane de euro, bani adunați din impozitele plătite de gălățeni, din tarifele la apă și canalizare, salubrizare, etc.
Acest jaf al banului public este tolerat de autoritățile centrale, de la Palatul Victoria și „Casa Poporului”. Pe fondul crizei, în ianuarie 2009, Guvernul Boc a plafonat salariile directorilor de regii, acestea fiind de circa 5.000-6.000 lei.
În 2010, a fost redus şi cuantumul indemnizaţiilor AGA și CA la 1%, dar pentru că asta sărăcea clientela politică, în 2011, tot Guvernul Boc a ridicat restricţiile, dând libertatea ca indemnizaţiile CA să fie stabilite la fiecare societate în parte. Aşa că s-a dat din nou undă verde desfrâului pe bani publici.
În cadrul conferinței de presă susținută astăzi la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de întoarcerea din drum a clasării dosarului „10 August”.
„Dati-mi voie sa constat ca dosarul a fost intors pentru cercetari mai aprofundate, ceea ce este un lucru bun. Mai mult la aceasta speta nu am ce sa spun”.
În egală măsură, președintele Klaus Iohannis a declarat că, dacă ar putea, ar da timpul înapoi pentru a nu da PSD-ului voie să guverneze, considerându-i pe aceștia principalii vinovați pentru care protestatarii de la Piața Victoriei, din 10 august 2018 au fost gazați și bătuți de Jandarmerie.
„Daca as putea sa dau timpul inapoi as prefera sa nu existe acea guvernare PSD sa-i bata si gazeze pe romani, dar s-a intamplat. Important este sa se faca lumina. Si daca dureaza mai mult este destul de rau ca dureaza atat de mult, dar important pentru mine este ca adevaratii vinovati sa fie trasi la raspundere si asta se va intampla. Am incredere in justitie”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Fostul director al Spitalului Militar Central, Ioan Sîrbu este noua variantă a lui Victor Ponta pentru alegerile locale 2020, din București. Sîrbu urmează să candideze pentru funcția de Primar General al Municipiului București, împotriva Gabrielei Firea, a lui Nicușor Dan și a lui Traian Băsescu.
Cine este Ioan Sîrbu și ce-l califică?
După cum menționam anterior, Ioan Sîrbu este fostul director al Spitalului Militar Central, însă și fost șef al Direcției Medicale a Armatei.
Chiar și-așa, aparițiile în presă ale lui Sîrbu nu sunt puține. În vârstă de 62 ani, acesta se afla în 2016 pe listele PNL Argeș pentru Camera Deputaților, după ce fusese anterior acuzat de plagiat. La momentul acuzării de plagiat, acesta deținea funcția de consilier al Ministrului Educației.
Mai pe larg, în 2012, Ioan Sîrbu publica un curs de implantologie care, ulterior, s-a dovedit a fi copiat din „Dental Implants: The Art of Science”. Cu toate că acesta și-a recunoscut între timp fapta, mizând, probabil pe zicala „greșeala recunoscută este pe jumătate iertată”, a omis, cel mai probabil, natura greșelii intenționate la care respectivul proverb nu face referire.
Sîrbu și Ponta – cine se aseamănă, se adună?
Și pentru că nimic nu este întâmpltor, amintim că nici Victor Ponta nu este străin de metoda plagiatului, acestuia retrăgându-i-se de curând titlul de doctor, Înalta Curte stabilind că fostul premier al României ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Alte legături, alte învârteli
Mai mult decât atât, în urmă cu patru ani, Evenimentul Zilei scria că Emanuela Sîrbu, soția acestuia, ar fi avut legături de „prietenie” cu Gorghiu, de unde ar fi rezultat și o serie de „avantaje”, acestea fiind, de asemenea, partenere în cabinetul de avocatură al Alinei Gorghiu.
Și pentru că o familie care se respectă are grijă de toți membrii acesteia, în 2013, fostul ministru Corneliu Dobrițoiu îl angaja fără concurs pe Valentin Sîrbu, fiul lui Ioan Sîrbu și al Emanuelei Sîrbu la Clinica de Implantologie Orală. De altfel, acesta devenea medic militar încă din anul patru de facultate.
Candidatura la Primăria Capitalei, sub umbrela generoasă a lui Victor Ponta
În cursul zilei de astăzi, Victor Ponta a făcut marele anunț. După ce s-a chinuit îndelung să-și găsească un candidat potrivit (care să și dorească să candideze pentru el la Primăria Capitalei), iată că lucrurile par să se fi concretizat, astrele mizând pe Generalul Sîrbu.
Apariții trecute în Ziarul de Investigații:
Reamintim că în 2010, Ziarul de Investigații scria despre Ioan Sîrbu, cel care, la acea vreme era încă șeful Direcției Medicale a M.Ap.N.
Fostul ministru al Justiției Ana Birchall face un apel la posesorii de rațiune în problema pandemiei de coronavirus, însă nu pierde ocazia să îl atace pe unul dintre „coronascepticii” declarați: Adrian Severin. Nu ar fi o miză sau vreun exemplu de urmat fostul europarlamentar condamnat pentru fapte de corupție comise chiar din funcția pe care o ocupa în Parlamentul European, însă probabil Ana Birchall consideră că niciodată nu strică să readucă în amintire trecutul celor care se zbat să reintre în atenția opiniei publice. În urmă cu câteva zile, Adrian Severin se arăta trist de faptul că la Vama Veche se închide petrecerea devreme, conform reglementărilor din starea de alertă, făcând o paralelă cu libertatea pe care dumnealui o simțea în regimul comunist. Libertate pe bune.
„Cine țipă și se zvârcolește ca din gaură de șarpe …dar aruncând zvonuri și manipulări? Un condamnat penal pentru fapte de corupție, eliberat condiționat, care ne-a făcut de râs în Parlamentul European (supărat pe mine și probabil și pe viață pentru că nu a apucat să îl albească și pe el Cooperativa Nufărul, alias SIIJ), împreună cu unul din cei doi avocați susținuți și promovați puternic de rușii de la Sputnik și care, probabil, se pregătește de vreo candidatură pentru parlamentare, de exemplu! „Nuuu! Covid-ul nu „iegzistă”…. e doar un zvon răutăcios și o invenție a celor care care vor să ne confiște creierele cu tehnologia 5G”. Eu vă rog să îi ignorați pe acești 2 maimuțoi (3 cu celălalt avocat cu nume de condiment și care, cu un cinism greu de egalat, își fac numărul strict pentru propriul interes) Vă rog să luați în serios doar informațiile oficiale de la autoritățile competente! Vă rog să aveți grijă de voi, de cei dragi și de cei din jur! Fiți bine! Dați share și condamnați acțiunile acestor 2 bufoni!”, scrie fostul ministru Birchall pe pagina sa de Facebook.
Factorul declanșator al acestei postări a fost opinia pe care domnul Severin și-o exprimase în urmă cu câteva zile vizavi de ceea ce se întâmplă în zilele noastre cu libertățile individuale. Dumnealui ar trebui să știe bine cum e cu libertățile, dat fiind că în 2016 a fost condamnat definitiv la 4 ani închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență. Abia în 2018, pe 28 februarie a fost liberat condiționat. Însă Severin nu scrie acum despre anii de pușcărie, ci despre studenție.
„Pe când eram student, adică în plin regim comunist, Vama Veche era o insulă de libertate și un simbol al libertății absolute. Autoritățile nu au încercat, din câte știu, și nu ar fi îndrăznit să îi pună opreliști. Astăzi, în așa zis regim democratic, ajunsă în “paza” tinerilor frumoși și liberi, Vama devine simbolul capitulării. Curat #rezist! Rezistăm, dar numai cu autorizarea stăpânului. Nu pun în discuție necesitatea măsurilor de “stingere” (a luminii) în baruri la ora 23, când se pare că încep să circule virușii beți. Mă intrigă acceptarea fără de crâcnire critică a acestor măsuri (și prin crâcnire nu înțeleg reacții violente), în cel mai bun caz rezultat al incapacității guvernanților de a stăvili epidemia prin soluții cu adevărat adecvate. Dar să fim veseli! Încă nu este dictatură. Am citit în presă”, încerca să fie spiritual Adrian Severin.
Fost membru al PSD, acesta a și demisionat din partid în urma scandalului de corupție. Era și greu să se treacă chiar tot cu vederea, dat fiind că dosarul său a plecat de la o investigație jurnalistică sub acoperire a ziarului britanic The Sunday Times. Jurnaliștii britanici au contactat 60 de europarlamentari cărora le-au propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiți pentru a susține amendamente, însă au acceptat doar Adrian Severin din România, Ernst Strasser – fost ministru de Interne în Austria, și Zoran Thaler din Slovenia. Adrian Severin a și facturat cu 12.000 de euro firma de lobby, după care a fost sunat de editorul publicației și i s-a explicat în ce situație se află. Ulterior, al nostru Severin a fost singurul dintre cei trei care nu și-a dat demisia din Parlamentul European, însă nu că nu era chiar nevinovat a stabilit instanța, cu hotărârea definitivă de condamnare.
Criticat chiar ieri de Codrin Ștefănescu pentru lipsa de reacție în cazul traseiștilor din PSD și a migrărilor acestora către PNL, Marcel Ciolacu iese furtunos la rampă. Președintele interimar al PSD anunță ferm că va face sesizare la Direcția Națională Anticorupție împotriva PNL pentru „mită politică”.
„Toți DUDUIENII galbeni din GUVERN – la PUȘCĂRIE!!!
Interlopi politici cu mentalitate mafiotă care faceți trafic de influență la masa Guvernului! Voi, hâzilor, toți cei care vă bateți joc de banul public doar pentru a face din PNL un partid-stat! Pentru a avea toată puterea! Pentru voi, pentru neamurile voastre, pentru a căpușa și a fura în continuare!
Nu sunt bani de măști, nu sunt bani de alocații, nu sunt bani de pensii. Sunt bani doar pentru MITĂ POLITICĂ!!!
Asta face PNL în aceste zile. Cară primari la București sau le promit în țară tot felul de proiecte și bani în schimbul sfintei adeziuni la PNL- partidul-stat. Cine nu cedează, este amenințat și șantajat! PNL nu e în stare să convingă oamenii, de aia încearcă să-i ia cu forța pe cei care au demonstrat că au făcut ceva pentru comunitățile lor. Le spun tuturor primarilor PSD să reziste presiunilor. Uniți suntem puternici! Nu pot ei șantaja cât pot românii VOTA! Sfârșitul acestor hoți și mafioți este aproape.
De ce tace Iohannis, fostul primar, când partidul lui comite fapte penale una după alta?
PSD va depune azi plângere penală la DNA împotriva tuturor reprezentanților PNL din Guvern și din teritoriu care au transformat instituțiile statului într-un rai al criminalității! Solicit organelor de urmărire penală ca acest dosar să fie soluționat cu celeritate! România nu trebuie scufundată în mocirla penală a Duduienilor galbeni!”, avertizează Ciolacu.
Politicienii zilelor noastre nu au găsit nimic mai interesant de făcut la Bacău decât să se lupte pentru un spital, în aceste vremuri de pandemie, când orice unitate poate fi folosită pentru tratarea bolnavilor de coronavirus. Ieri, primarul Bacăului (actual Pro România), atrăgea din nou atenția că Spitalul Municipal, deși finalizat, nu poate fi deschis pentru a primi bolnavii din lipsa unor avize și, tot ieri, prefectul județului se arăta extrem de îngrijorat de situație și promitea să rezolve, ca fiind propria idee. Între timp, și liderul Pro România a avenit în ajutorul colegului său de partid și înfiera cu mânie proletară atitudinea liberalilor din Bacău. Probabil Victor Ponta încă nu aflase că prefectul Liviu Miroșeanu promisese să deblocheze situația semnalată de primarul Cosmin Necula. Firește, toți se folosesc în discursuri de situația bolnavilor Covid-19, care nu au unde fi tratați. Măcar de s-ar întâmpla ceva.
În ordinea inversă, Ponta se plângea că „Spitalul Municipal din Bacău este finalizat, dotat, pregătit – dar Ministerul Sănătății amână de două luni avizul de funcționare (doar pentru că primarul este PRO România)! Între timp Spitalul Județean Bacău nu mai are capacitate de primire – și oamenii mor acasă! Toți care strigați în stradă că “vreți Spitale – nu catedrale”/ haideți să strigăm împreună în fața Guvernului: “DESCHIDEȚI NOUL SPITAL DIN BACĂU”!!! Noi suntem ProRomânia – și ținem doar cu România!”.
Poate vă întrebați de unde aflase Ponta ce se întâmplă la Bacău și că oamenii au nevoie de tratament pentru coronavirus, deși de altfel este un „Gică-contra” când vine vorba de internări? Nu, nu a fost la Bacău recent, ci a citit pe Facebook o postare de-a primarului Necula, care, ca orice primar, primise „apelul disperat al unui pacient depistat pozitiv cu noul coronavirus”. Ei, acel pacient nu putea fi internat din lipsa locurilor din spital, iar soluția lui Cosmin Necula, evidentă, era aceea ca băcăuanul să fie internat la spitalul aflat în grija Consiliului Local. Spital care, deși funcțional, nu este deschis în lipsa unor avize.
„Se află la domiciliu iar starea lui se înrăutățește de la o oră la alta. În urma apelului la Ambulanță i s-a comunicat că nu poate fi preluat de acasă pentru că nu mai există loc la spital. Este un caz despre care am aflat acum, nu vreau să mă gândesc câte alte situații asemănătoare există! Este de neimaginat cum stăm cu SPITALUL MUNICIPAL ÎNCHIS de două luni! Spital în care se pot salva vieți, dotat cu toate funcționalitățile necesare pentru preluarea cazurilor grave și critice.
Oameni buni, stimați membri ai Guvernului și lideri PNL Bacău, știți foarte bine că spitalul poate fi deschis de îndată, așa cum am arătat încă de săptămâna trecută. Vă rog nu vă jucați, nu mai vorbim despre o luptă a orgoliilor și despre cine își asumă mai multe merite! Deschideți Spitalul Municipal până nu este prea târziu!”, soma primarul Necula. Adevărul adevărat este că nu aseară Necula și-a adus aminte că are un spital în patrimoniu, ci a mai scris despre situație, anume că „Ministerul Sănătății se împiedică în hârtii și chestiuni birocratice și nu a pus spitalul în funcțiune”, deși „atât etajele 4 și 5, cât și parterul spitalului sunt complet echipate cu aparatură medicală și pot prelua în condiții optime, până la 153 de pacienți – cazuri grave și critice de Covid 19”.
Ei, pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, prefectul de Bacău anunța tot ieri că se rezolvă tot în această dimineață, când „o comisie va recepționa lucrările executate la etajele patru și cinci, iar asocierea Consiliul Local – Consiliul Județean și DSP va parafa decizia de a trece această amenajare către Consiliul Județean, respectiv, către Spitalul Județean de Urgență Bacău”. Posibil ca înainte să scrie Ponta despre asta. „Tot în cursul zilei de miercuri se va face o dezinfecție, iar personalul medical de la Spitalul Județean va începe preluarea aparaturii și verificarea acesteia și se va realiza un inventar al tuturor eventualelor nereguli. În paralel, Consiliul Local și Consiliul Județean Bacău vor face demersurile necesare pentru a se întruni în ședințe extraordinare și a aproba documentele necesare preluării și funcționării etajelor 4 și 5. Practic, mergem în paralel cu mai mulți pași, astfel încât spitalul municipal, cu cele două etaje ale sale, să devină funcțional de îndată”, spunea ieri prefectul Miroșeanu.
Șeful Consiliului Județean Giurgiu, Marian Mina face acuzații grave la adresa liberalilor, sugerând că membrii PSD din județ ar fi supuși unor presiuni de a trece în tabăra adversă. Potrivit lui Mina, celor ce ar refuza noua afiliere li s-ar trimite controale. În acest context, președintele Consiliului Județean Giurgiu cere demisia prefectului Aneta Matei pe care o acuză că s-ar comporta ca un „agent constatator”.
Marian Mina: „Primarii din Giurgiu luați cu arcanul”
„Primarii din Giurgiu luați cu arcanul, duși la Palatul Victoria și somați să intre în PNL plătesc pentru refuzul de a trăda PSD. Instituțiile de control sunt trimise în desant peste ei și le taie amenzi cu duiumul. Într-o acțiune elocventă de poliție politică, prefecta se comportă ca un agent încasator și semnează cu mâna ei somațiile de plată. Cer public încă o dată demiterea Anetei Matei din importanta demnitate publică la nivelul căreia nu reușește să se ridice. Astea sunt metodele liberalilor de a face politică în secolul XXI în județul Giurgiu”, a scris Mina pe pagina sa de socializare.
În urma procesului intentat de autoritățile din comuna Gornet Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, instanța dă parțial dreptate părții acuzatoare și anulează, astfel, Ordinul Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nr. 4659202/22.07.2020 privind instituirea carantinei zonale în localitatea Gornet, comuna Gornet, judeţul Prahova. Cu toate astea, respinge capătul de cerere, cel referitor la despăgubirea cerută de autoritățile locale din comuna Gornet.
Comuna Gornet ar putea scăpa de carantină
„Admite in parte cererea – Respinge acţiunea restrânsă şi modificată formulată de reclamantul Bogdan Dumitru, în contradictoriu cu pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, ca neîntemeiată. Admite, în parte, acţiunea restrânsă şi modificată formulată de reclamanta UAT Comuna Gornet, prin reprezentant legal primar, în contradictoriu cu acelaşi pârât. Anulează Ordinul Şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă nr. 4659202/22.07.2020 privind instituirea carantinei zonale în localitatea Gornet, comuna Gornet, judeţul Prahova. Respinge capătul de cerere în pretenţii din acţiunea reclamantei UAT Comuna Gornet, ca neîntemeiat. Cu recurs în termen de maximum 2 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII – a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată, azi, 4 august 2020, în condiţiile art. 402 Cod procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.”, se arată în minuta ședinței de judecată.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Prahova a instituit carantina în data de 22 iulie, în comuna Gornet, în urma infectorii a 15 persoane cu COVID-19, într-un timp extrem de scurt de două săptămâni. Măsura carantinei ar fi fost valabilă timp de 14 zile, cu posibilitatea de prelungire.
Cu toate astea, în data de 29 iulie, autorităţile locale din comuna Gornet au atacat ordinul în instanţă, cerând DSU 4 milioane de euro despăgubiri.
„În comuna Gornet există un trend crescător al cazurilor în ultimele 14 zile – au fost înregistrate 15 cazuri noi în perioada 8 – 20.07.2020; rata de infectare depăşeşte nivelul de 3 cazuri /1.000 de locuitori; cazurile sunt înregistrate în comunitate (nu există comunităţi închise); ponderea populaţiei cu vârsta de 65 de ani şi peste este similară în comună cu cea din restul judeţului; personalul de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, care efectuează anchetele epidemiologice, este depăşit de numărul de cazuri noi zilnice”, susţinea atunci Prefectura Prahova.
O cerere care depășește un simplu calcul contabil
La nivel formal, documentul pare unul banal: o companie solicită eșalonarea unei datorii. În realitate, cererea depusă...
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării.
David...
Cândva ministru al Apărării, acum portavoce a PSD, Mihai Fifor nu a putut să treacă pur și simplu peste declarațiile lui Radu Miruță, referitor...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
