Tot mai multe viitoare mămici din București cer sprijinul Primăriei Capitalei pentru a duce sarcinile la sfârșit în siguranță, cu ajutorul programului „Voucher Materna”. Numai în lunile iunie și iulie au fost depuse aproape 5.000 de solicitări pentru stimulente financiare, însă în cei doi ani de când programul a fost lansat la inițiativa primarului Gabriela Firea, zeci de femei au primit voucherul în valoare de 2.000 de lei de persoană. Cu acești bani acordați de Primăria Capitalei, mămicile din București își pot achita analizele și tratamentele necesare în sarcină care însă nu sunt decontate în mod obișnuit. Voucher Materna poate fi accesat de orice mămică care locuiește în București, mai multe informații putând fi obținute la numerele 021.314.23.15 și 021.314.23.16 sau prin mail la voucher.materna@dgas.ro.
„Consider că este un program esențial pentru sănătatea tinerelor însărcinate, pentru că acestea, cu ajutorul stimulentelor financiare acordate de noi, își pot cumpăra medicamente sau pot achita analize sau proceduri medicale esențiale, care nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate și care, de cele mai multe ori, sunt inaccesibile ca preț. Este un program care s-a bucurat de un succes enorm: până în prezent, aproape 40.000 de femei însărcinate au primit vouchere în valoare de 2.000 de lei, bugetul acestui proiect fiind de peste 11 milioane de euro!
Lunile iunie și iulie ale acestui an au reprezentat depuneri record de solicitări, fiind lunile în care s-au primit cele mai multe dosare de la debutul programului – aproape 2.500 de dosare în fiecare lună de vară. Acest fapt ne demonstrează încă o dată că este un proiect extrem de necesar, care ajută zeci de mii de femei să traverseze perioada de sarcină sub atenta supraveghere a unui medic pentru că, din păcate, sunt foarte multe cazurile în care viitoarele mămici, din lipsă de bani, nu merg la un consult de specialitate și nici nu își fac toate analizele necesare.
• În prezent sunt circa 5.000 de dosare în analiză și procesare pentru care urmează să se acorde voucherele Materna în perioada imediat următoare.
• Reamintim ca voucher-ul Materna București se acordă oricărei femei cu vârsta de peste 18 ani, cu domiciliul stabil în București sau viză de reședință de cel puțin 6 luni pe raza Capitalei, la data depunerii cererii, după săptămâna a 10-a luna de sarcină.
În câteva zile se vor plăti dosarele din iunie și imediat după evaluarea dosarelor din iulie vor intra la plata și acestea.
• Voucherul Materna se acordă de către Primăria Capitalei prin DGASMB, începând cu luna iunie 2018, în baza H.C.G.M.B nr. 120/2018, modificată și completată prin HCGMB nr. 260/2018 și HCGMB nr. 824/2018, privind stabilirea unor condiții de acordare a unui sprijin financiar femeilor gravide din București pentru achitarea medicamentelor și serviciilor medicale”, explică primarul general al Capitalei.
Au fost cândva colegi de partid. Trăgeau la aceia;i căruță cum se spune, dar vremurile acelea au apus demult. Astăzi Marian Vanghelie și Victor Ponta sunt la cuțite și nu fac nici cel mai mic efort să-și ascundă adversitățile. Fost primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie și-a anunțat intenția de a candida în această toamnă la Primăria Capitalei. Victor Ponta râvnește și el fotoliul de Primar General, dar nu o spune răspicat. Chiar dacă a picat mai mereu în picioare, Ponta nu se bucură de notorietatea lui Vanghelie. Și parcă nici nu are aceeași capacitate de luptă corp la corp precum Vanghelie. În ciuda trecutului lor comun în politică între cei doi nu poate fi vorba de vreo alianță electorală, fiind într-un conflict deschis de mai bine de 15 ani. Mai mult, Marian Vanghelie susține că liderul Pro România ar trebui exclus din viața politică, în vreme ce Ponta îl amenință cu instanța. Vrea ca Vanghelie să-și ceară scuze public pentru tot ce a spus despre el și îi cere și despăgubiri de sute de mii de euro.
Cocoș în declarații, Ponta s-a cam temut mereu de Vanghelie
Conflictul dintre Marian Vanghelie și Victor Ponta este vechi. În 2006 Victor Ponta îl susținea pe Mircea Geoană la șefia PSD în timp ce Marian Vanghelie făcea lobby pentru Ion Iliescu. Patru ani mai târziu, în 2010, chiar înaintea alegerii lui Victor Ponta în funcția de președinte al PSD, cei doi au avut un schimb de replici în fața jurnaliștilor. Din acel moment relația dintre cei doi a fost ca finalul unui meci de box la categoria grea. Nu de puține ori păreau sleiți de puteri, dar niciodată nu au lăsat garda jos. Orice lovitură încasată de la celălalt putea reprezenta finalul. Tot în 2010, pe la sfârșit de an, ca să arate că este un om al momentului, Victor Ponta începea o campanie de rebranding a PSD-ului prin crearea unor conturi în rețelele de socializare Facebook și Twitter. Vanghelie nu le avea pe astea, dar avea alegătorii de partea lui.
Conflictul a căpătat noi valențe în 2011, când Ponta și-a anunțat susținerea pentru Sorin Oprescu la Primăria Capitalei în detrimentul lui Marian Vanghelie care își dorea și el aceeași poziție. De altfel, atâta timp cât a avut putere de decizie în PSD, Victor Ponta a încercat permanent să scape de Vanghelie, care însă, a știut să intre în grațiile seniorului Ion Iliescu, organizându-i acestuia o fastuoasă petrecere aniversară la pachet cu lansarea cărții „Fragmente de viață și istorie trăită”. Conștient că o tragere pe linie moartă în cadrul PSD a lui Marian Vanghelie l-ar pune într-o poziți nu tocmai bună în fața lui Ion Iliescu, Ponta s-a abținut să facă curățenie în partid, dar conflictul dintre cei doi nu s-a stins niciodată, iar fostul edil de sector nu s-a ferit niciodată să-l atace pe marele lui dușman politic, Victor Ponta.
„Din păcate, la noi, în România, se spunea în felul următor, cine este mai alunecos și mai mincinos, acela este om politic. Fraților, om politic înseamnă un om cu demnitate, un om cu curaj, un om care spune lucrurilor pe nume și care se ține de cuvânt. De aia suntem în stadiul de față astăzi, că nu mai avem nici politicieni, pentru că am considerat că cei care mint și sunt alunecoși, sunt adevărații politicieni”, spunea recent Marian Vanghelie, făcând trimitere la Victor Ponta care, după ce a dat senzația că o va susține pe Gabriela Firea pentru un nou mandat în fruntea Primăriei Municipiului București, s-a “sucit” și a început să caute un candidat pe măsură, care să reprezinte ProRomânia la scrutinul din septembrie.
Și a început revoluția lui Ponta
Revenind la momentul 2011, Vanghelie a încasat lovitură după lovitură. Ponta l-a acuzat că face echipa cu Elena Udrea, după ce consilierii PSD își dădeau votul propunerilor PDL la bugetul Capitalei. A fost ocazia perfectă pentru Victor Ponta să-l atace pe edilul Sectorului 5. „Domnul Vanghelie, în primul rând, riscă să nu mai fie luat în serios ca lider la București, dacă, pe de-o parte, el e contra doamnei Udrea, dar consilierii domniei sale votează cu doamna Udrea. E greu să-l mai crezi serios. Ori ăsta este un risc foarte mare pentru el, înseamnă că nu mai stăpânești organizația de București sau înseamnă că lucrurile acolo scapă de sub control”, spunea Ponta care, avea să-l lovească pe Marian Vanghelie unde îl durea cel mai tare „furându-i” candidatura la Primăria Capitalei și sugerându-i acestuia că trebuie să dovedească Uniunii Social Liberală (cum se numea alianța de la acea vreme dintre PSD și PNL) că are șanse mai mari decât Sorin Oprescu pentru funcția de primar al Bucureștiului.
Că Victor Ponta avea alte planuri pentru PSD aveau să o dovedească acțiunile lui din 2010 – 2011 când a început acțiunea de epurare a apropiaților lui Mircea Geoană, exact omul pe care îl susținuse în 2006 pentru funcția de președinte al social-democraților. Primul tras pe linie moartă, după ce Victor Ponta a fost ales președinte al PSD, a fost titanul Viorel Hrebenciuc. Strategul PSD a fost înlocuit de la șefia grupului deputaților PSD cu liderul PSD Harghita, deputatul Mircea Dușa, evident un apropiat al lui Ponta. A urmat mazilirea lui Mircea Geoană și înlocuirea europarlamentarului Viorica Dăncilă, șefa delegației PSD în Parlamentul European, în locul ei fiind uns Cătălin Ivan, la fel de apropiat de Victor Ponta. Următorii pe listă erau Ion Prioteasa, Ecaterina Andronescu, Gheorghe Nichita, Dan Nica, Rodica Nassar și chiar și Marian Vanghelie era pe lista scurtă a celor care urmau să devină istorie în PSD, doar că Vanghelie a avut întotdeauna câteva atuuri în mânecă, pe care Ponta nu le-a anticipat.
Declinul real al lui Ponta și aparenta înfrângere a lui Vanghelie
Ascensiunea lui Victor Ponta în PSD și în politica românească a continuat și a culminat cu intrarea acestuia în cursa prezidențială din 2014, din poziția de premier al țării. Eșecul în fața lui Klaus Iohannis avea să-i aducă critici fără precedent din partea celor care și-au pus speranțele în el. Pe turnantă tocmai se lansase Liviu Dragnea, un pericol nu doar pentru Ponta, ci și pentru Marian Vanghelie. A fost unul dintre puținele momente din ultimii ani în care fostul primar al Sectorului 5 a fost, de dragul partidului, de partea lui Ponta, însă acest lucru nu l-a ajutat cu nimic un an mai târziu când pentru amândoi au început adevăratele probleme. Între timp Dragnea devenise președintele PSD și l-a numit pe Vanghelie trădător pentru că, în 2014, a încercat să-i ia locul lui Ponta la șefia partidului. Ulterior Vanghelie avea să fie dat afară din PSD la recomandarea lui Ponta, dar nici rivalului său nu i-a mers mai bine. Nenorocirea din Clubul Colectiv și reacția oamenilor l-au determinat pe Victor Ponta să-și înainteze demisia. A fost de altfel, ultimul gest de onoare făcut de fostul premier al țării.
Pentru Marian Vanghelie a urmat cea mai proastă perioadă a vieții. Hăituit de procurori, reținut și judecat, fostul primar de la Sectorul 5 avea să facă fără voia lui un pas în spate. În 2016 a lăsat și administrația sectorului atât de drag lui, pe mâinile noului primar. În tot acest timp Victor Ponta a continuat să existe și să activeze în calitate de politician, dar scena își pierduse, aparent, actorul principal. Spunem aparent pentru că în realitate Marian Vanghelie a continuat să fie cel care trăgea sforile la nivel administrativ și după problemele cu legea prin intermediul unor oameni oameni cheie în poziții la fel de importante.
Războiul continuă și în 2020
Fără Victor Ponta și Marian Vanghelie politica românească nu ar fi avut sarea și piperul. Chiar dacă doar în cazul primului putem vorbi despre victorii reale, Vanghelie i-a suflat mereu în ceafă. Ponta se bucură și azi de o oarecare imagine să o numim pozitivă, însă rivalul lui este cel care poate înclina oricând balanța. Vanghelie a știut mereu să facă altfel de alianțe. Și mai are un atu important, oamenii pe care a știut să și-i țină aproape. Vor mai fi cei doi vreodată distribuiți în roluri importante? Greu de anticipat, dar un lucru nu se va sfârși, probabil, niciodată – rivalitatea. Vanghelie a reintrat în jocul politic și visează iar la ceea ce nu a avut niciodată, Primăria Capitalei. Și a făcut-o în felul lui, cartierist, cu dezvăluiri, cu acuze și atacuri, desigur, toate în spațiul public. Acum, scandalul dintre ei s-a mutat la tribunal după ce Victor Ponta a depus o plângere pentru calomnie, defăimare și atingerea demnității, după ce Vanghelie l-a acuzat în repetate rânduri că ar fi fost cel care a dictat arestarea lui.
Deocamdată rămânem doar cu declarațiile lui Marian Vanghelie, dar odată începută lupta în instanțe și Victor Ponta va trebui să dovedească contrariul spuselor lui Vanghelie. Între altele, Vanghelie în acuză pe Victor Ponta că în vremea când era prim-ministru lua bani oamenilor de afaceri și că pe Mircea Geoană l-a dat afară din partid pentru că urma să candideze pentru funcția de premier. „Eu voiam să candidez pe postul lui Liviu Dragnea, așa că s-au descotorosit și de mine. Mi-a spus Crin Antonescu că a fost amenințat de Ponta cu închisoarea atunci când nu a mai vrut să voteze în Parlament. S-a întâmplat la o masă cu mai mulți oameni din politică. Victor Ponta, Ilie Sârbu și George Maior au negociat lista cu numele persoanelor care trebuiau arestate. Pe listă eram și eu pentru că mereu l-am incomodat. Trebuia să dispar din viața politică”, povestește Marian Vanghelie care a mai pomenit un episod în care Victor Ponta l-ar fi rugat pe Traian Băsescu să îl pună ministru al Justiției, însă Băsescu l-ar fi refuzat.
Procesul dintre cei doi ar fi trebuit să înceapă deja la Tribunalul București, însă starea de pandemie a amânat termenul dat inițial. Poate nu e cel mai bun orator, dar dintre toți liderii politici din România, Marian Vanghelie este cu siguranță unul dintre cei mai abili în a atrage electoratul de partea lui, iar acest lucru ar putea, de ce nu, să-l aducă într-o poziție favorabilă negocierii revenirii lui în PSD. În fond, a spus-o chiar Vanghelie: „Eu nu am plecat niciodată din PSD, eu am fost dat afară!”.
Până la finele săptămânii, liberalii din țară trebuie să decidă cu cine vor defila la alegeri atât pentru primării cât și consilii județene și să prezinte candidaturile sâmbătă în Biroul Politic Național al partidului. Potrivit lui Ludovic Orban, până la BPN trebuie finalizate inclusiv toate eventualele negocieri cu USR pentru candidați comuni la primăriile de sector.
„Am decis să convocăm Biroul Politic Naţional sâmbătă dimineaţă, pentru a definitiva toate candidaturile. Până sâmbătă, fiecare filială judeţeană are obligaţia de a definitiva candidaturile. La București, negocierile cu USR pentru candidați comuni la primăriile de sector vor continua în această săptămână”, a spus Ludovic Orban.
Critică serioasă din partea senatorului PSD Mihai Fifor la adresa Guvernului Orban, acesta considerând că totul este un eșec în această guvernare, punctul culminant fiind situația pandemiei de coronavirus din țară. Fifor, care a purtat același discurs ca mai toți social democrații și a lăsat să se înțeleagă până acum că de fapt coronavirusul nu ar fi o boală foarte gravă, pare acum îngrijorat la culme de ceea ce se întâmplă. Iar neîncrederea românilor în guvern și măsurile instituite, am spune noi chiar în existența virusului, vine strict din bâlbele liberalilor, și nicidecum nu și-ar putea avea rădăcina în discursul PSD, pare a fi sigur Mihai Fifor.
„Guvernul Orban trebuie să plece pentru că a eșuat să atragă cetățenii de partea sa în lupta cu pandemia. Frica, amenzile și amenințările nu vor putea înlocui niciodată măsurile corecte și comunicarea transparentă și credibilă.Oamenii nu mai dau doi bani pe ce zic Orban și miniștrii lui de carton. Au și motive:
Măștile gratuite pentru persoane vulnerabile – #ZERO Marea testare națională care trebuia să înceapă la 1 iunie – #ZERO (doar Gabi Firea trebuia blocată ca nu cumva bucureștenii să știe exact care este situația în orașul lor…) Măștile produse intern de ROMARM – #ZERO (doar Orban este fericitul singur deținător al unei măști prototip) 400 de ventilatoare care trebuiau să ajungă ”în două săptămâni” – #ZERO (dar acum urlă peste tot că nu mai sunt paturi la ATI) Cetățeni testați cu cele 2 milioane de kituri de testare anunțate de Orban că au fost luate de UNIFARM – #ZERO (probabil nu s-au înțeles la șpagă…) Laptopuri și tablete pentru copii și profesori – #ZERO (dar continuă să se facă de râs cu școala online, când o treime dintre copii nu au acces la internet…)
Și vă mai mirați că nu vă mai crede nimeni??!”, se întreabă Mihai Fifor.
Întrebat despre situația alocațiilor elevilor din țară, premierul Ludovic Orban a declarat că alocațiile vor fi mărite, la un moment dat, însă nu se știe nici când, nici cum, nici cu cât. Se preconizează o mărire în etape, în funcție de prognozele experților în domeniu, cu toate că, cel puțin momentan, nu se știu detalii în acest sens.
Decizia urmează să fie făcută publică, atunci când va fi conturată
„Când vom lua o decizie o vom face publică. La ora actuală suntem în evaluarea posibilităților efective de a susține o creștere a alocațiilor. Ce pot să spun sigur e că vom crește alocațiile. Ne-am gândit la un mecanism de creștere a alocațiilor care să permită o creștere în mai multe etape, dar procentul și ritmul de creștere a alocațiilor depinde de prognozele pe care le facem”, a declarat Ludovic Orban.
Premierul Orban și etapele măririi alocațiilor
„Să păstrăm sensul legii, dar să realizăm acest lucru în etape, în funcție de resursele financiare pe care le avem. Nu se poate lua o decizie fără un studiu de impact. Cert este că le vom crește alocațiile”, a adăugat Orban.
Liderul PRO România Victor Ponta acuză faptul că răspândirea virusului se produce într-un ritm galopant. În dorința sa de a evidenția presupusele greșeli ale administrației guvernamentale conduse de Ludovic Orban, acesta subliniază faptul că România ar fi pierdut șase luni în bătălia împotriva Coronavirusului. Cu toate astea, poate este bine de menționat că același Victor Ponta se lăuda de curând cu partidul său care nu a votat legea carantinării și izolării, lăsând astfel, loc de interpretări acum când se declară îngrijorat din pricina evoluției răspândirii viruslui.
Ponta: România este țara care, până azi, NU a distribuit nicio mască populației
„Va rog sa urmariti acest scurt filmulet despre paturile de terapie intensiva / mi-a fost trimis de Doctorul Ion Alexie din America ( Spitalul din Las Vegas) ! Este pe intelesul tuturor!”, este de părere Ponta, în timp ce atașează următorul clip:
„La 6 luni de la declansarea Pandemiei de Covid 19 Romania este aproape in punctul de plecare / pentru ca Guvernul “Orban” s-a multumit sa faca propaganda politica si NU a luat masurile necesare:
1. Numarul de teste a crescut datorita spitalelor si policlinicilor private ( unde testele sunt, normal, la un pret pe care putini romani si-l permit) / in centrele de Stat ( cu testare gratuita) Romania testeaza si acum sub 10% din capacitatea actuala a altor tari
2. Romania NU testeaza pe nimeni care intra in tara ( nu avem niciun control asupra celor care vin deja infectatu cu virusul din alte tari) / in schimb Romania este singura tara care interneaza fortat in spitale persoanele asimptomatice
3. Romania este tara care, pana azi, NU a distribuit nicio masca populatiei ( desi avem o lege aprobata de Parlament si o Ordonanta de Guvern care a alocat fondurile necesare inca din luna Aprilie)
4. Romania este singura tara care nu si-a crescut semnificativ numarul de paturi de terapie intensiva ( desi Guvernul Orban a dat inca din luna Martie ordonanta de urgenta privind achizitia de ventilatoare si aparatura pentru ATI) / Doctorul Alexie vorbeste de “proasta organizare” – si daca e vorba de altceva?
Am pierdut 6 luni in batalia cu Pandemia de Covid 19 si cu Criza Economica !!!”, scrie Victor Ponta, pe Facebook.
Daniel Tudorache, primarul Sectorului 1, vrea ca bucureștenii din zonele pe care le administrează să fie cât mai protejați în fața coronavirusului. Este nevoie de măsuri de prevenire, inclusiv din partea autorităților, crede acesta, astfel încât a luat decizia ca în sectorul său să fie reluată acțiunea de dezinfecție în scările de bloc. Potrivit acestuia, bucureștenii pot suna la Poliția Locală pentru a solicita ca blocurile să fie dezinfectate, cu atât mai mult cu cât evoluția este una îngrijorătoare.
„Evoluția cazurilor de infectare cu covid-19 din ultima perioadă este clară. Al doilea val este acum. Din acest motiv vom relua dezinfecția scărilor de bloc din Sectorul 1. Preferăm să fim precauți.
Ca și în perioada stării de urgență, coordonarea acțiunii revine colegilor de la Poliția Locală. Așadar, dacă doriți să intervenim la blocul dumneavoastră, vă rog să solicitați acest lucru la 021.9540. Din reacțiile de până acum ale autorităților centrale, și în absența unui vaccin, care cel mai probabil va veni anul viitor, am înțeles clar un lucru: suntem pe cont propriu. Dar vă asigur că #ReusimImpreuna”, promite Daniel Tudorache.
E incredibil, dar s-a întâmplat! E scris negru pe alb pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție că în dosarul Afacerii „Aviasan”, în care a fost luat „cu japca”, prin falsuri, un teren de 39,6 ha din zona rezidențială din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro toți „protagoniștii” au primit pedepse de câte 3 ani de închisoare, cu suspendare.
Principalul „artizan” al acestei afaceri a fost Mihail Boldea, fost deputat PD, care în perioada 2007 – 2008 a dat mai multe „tunuri” imobiliare la Galați, toate dezvăluite „live” de „Ziarul de Investigații”.
În acei ani, deputatul Boldea părea bine protejat la dezăluirile din presă de NUP-urile Parchetului General, dar după ce în 2011 a demisionat din PD și plănuia ca împreună cu fostul primar al Galațiului Eugen Durbacă, să se alăture UNPR-ului, a ajuns „persona non grata”. În martie 2012, a fost chemat la audieri la DIICOT Galați. Ca să scape, Boldea a fugit în Africa. A fost găsit de Interpol și pe 26 martie s-a predat la Consulatul din Nairobi, capitala Kenyei.
A urmat un an și 8 luni de arest preventivși o puzderie de procese pe fond și proceduri, unele aflate și acum în apel pe rolul Înaltei Curți. După ce a ieșit din arestul preventiv, Mihail Boldea și-a luat doctoratul în drept, cu teza de doctorat „Amnistia” și de vreo doi ani a revenit în Barou.
Parchetele și-au aruncat dosarul „Aviasan” de la unul la altul, ca un „cartof fierbinte”
Pe scurt, Afacerea „Aviasan” s-a derulat în modul următor: în 2007, Mircea Marosy, Matei Oprea și Valentina Cojocaru, asociați la Fitocom SRL Galați, prin care în 2000 cumpăraseră acareturile fostei aerobaze „Aviasan” Galați, au recurs la serviciile avocatului Boldea pentru obținerea în instanță a celor 39,6 ha ale fostului aerodrom, care erau de fapt un izlaz în proprietatea comunei Vânători, dar în anii 70-80 fusese folosită ca pistă de „Aviasan”.
Cu un „arsenal” de documente falsificate și un pic de „spiritism penal”, adică inventarea unui personaj fantomă, a fost obținută o sentință favorabilă. Consiliul Local al comunei Vânători a reacționat prin plângeri penale și acțiuni în instanță, iar de aici au apărut și acuzațiile de șantaj ale unor membri ai grupării asupra consilierilor locali și primăriței din Vânători, Sicuța Murgu.
În dosar mai erau cercetați fostul prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galați, Costache Roșca – acuzat de șantaj și fostul director al Oficiului de Cadastru, Nicolae Reti. Într-un dosar disjuns în 2013, au fost cercetați și doi parlamentari de la vremea aceea, senatorul PC Eugen Durbacă, socrul lui Mircea Marosy, acuzat de fapte de corupție și deputatul PC Bogdan Ciucă, fost președinte al Comisiei Juridice din Camera Depulaților, la al cărui notariat fuseseră perfectate tranzacțiile imobiliare și care a cumpărat un lot din terenul obținut. În 2017, DNA i-a scos de sub urmărire penală pe cei doi parlamentari.
Aerobaza Aviasan
Inițial, dosarul Afacerii „Aviasan” a fost aruncat de la un Parchet la altul, ca un „cartof fierbinte”. Dosarul 383/P/2007 a fost plimbat de la Parchetul Judecătoriei Galați la cel al Tribunalului şi la Parchetul Curţii de Apel, apoi a ajuns la DNA Bucureşti şi la Parchetul General, pentru ca în cele din urmă să fie anchetat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, care prin Ordonanţa din 19.12.2007 a dispus NUP-ul în privinţa lui Mihai Boldea şi fostului procuror Costache Roşca, restul lotului fiind pasat procurorilor de la Parchetul Tribunalului Galați.
La Curtea de Apel Brașov, lotul „Aviasan” a primit 181 de ani de închisoare
Dosarul a fost redeschis de procurorul general Laura Codruța Kovesi, în 2012, după aducerea lui Boldea în țară, din Kenya. Procurorii DNA Brașov au anchetat cu celeritate Afacerea „Aviasan” și în 2013 au trimis dosarul în judecată cu două acuzații principale, de spălare de bani și infracțiuni de corupție conform Legii 78/2000, dar acestea erau completate de alte 11 acuzații: şantajul (art194 CP), sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art 242 CP), abuz în serviciu contra intereselor publice (art 248 CP), abuz în serviciu în formă calificată (art 248 CP), luare de mită (art 254 CP), dare de mită (art 255 CP), falsul intelectual (art. 289 CP), uzul de fals (art 291 CP), falsul în declaraţii (art 292 CP), asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art 323 CP), infracţiunea de spălare de bani (Legea 656/2002 art. 23), infractiuni la legea contabilităţii (Legea nr.82/1991).
În dosarul 1.142/44/2013, magistrații de la Curtea de Apel Brașov au pronunțat sentința nr 10/26.02.2016, prin care au dispus ani grei de închisoare. Boldea a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Magistrații au reținut în sarcina lui și comiterea a 14 infracțiuni de șantaj, asupra membrilor Consiliului Local Vânători, pentru fiecare aplicându-i câte o pedeapsă de 4 ani de închisoare. Boldea a mai fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru spălare de bani și la alți 3 ani de închisoare pentru fals în declarații. În total, însumate, pedepsele lui Boldea erau de 68 de ani de închisoare. Prin contopirea pedepselor, magistrații au dispus ca Boldea să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani de închisoare.
Mircea Marosy a fost achitat pentru asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie și pentru infracţiunea de dare de mită, însă a fost condamnat pentru șantaj, primind 14 pedepse de câte 7 ani de închisoare. A mai fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru spălare de bani. În total, aceste pedepse ar fi însumat 104 ani de închisoare. Curtea de Apel Brașov a dispus ca Marosy să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani de închisoare.
Instanța i-a condamnat la câte 3 ani de închisoare și pe Valentina Cojocaru și Matei Oprea, însă magistrații au dispus suspendarea executării pedepselor pentru cei doi. Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați, Costache Roșca, a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru săvârşirea a 13 infracţiuni de şantaj, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei.
Potrivit unor surse judiciare, în dosarul de la Brașov a existat o expertiză în care terenul situat în zona de dezvoltare edilitară din nordul Galațiului, evaluat de DNA la 21 de milioane de euro, era „re-evaluat” la 1,7 milioane euro. La o asemenea „prăbușire a pieței imobiliare”, pentru membrii grupării a fost foarte simplu să rezolve cu plata prejudiciilor.
Prin sentința definitivă a ÎCCJ, Boldea & Comp. au primit câte 3 ani de închisoare cu suspendare
Toate părțile au făcut recurs și cauza a ajuns pe rolul ÎCCJ. În dosarul 2.178/1/2016, instanța s-a pronunțat pe 23 iulie și din cei 181 de ani de închisoare cu care Curtea de Apel Brașov pedepsise tunul imobiliar din Afacerea „Aviasan”, nu a mai rămas nici un an de închisoare cu executare pentru vreunul din membrii grupării.
Mihail Boldea, care primise inițial o pedeapsă de 6 ani de închisoare cu executare, a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare, cu suspendare, dar numai pentru infracțiunea de spălare de bani. Instanța a dispus pentru Boldea ca suspendarea executării pedepsei să fie supravegheată de Serviciul de Probaţiune din Bucureşti pe un termen de încercare de 6 ani.
Mircea Marosy, pe care Curtea de Apel București îl condamnase la 7 ani de închisoare, cu executare, a primit, pentru spălare de bani, tot 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Pentru Matei Oprea și,Valentina Cojocaru, instanța ÎCCJ a menținut pedepsele la câte 3 ani cu suspendare pentru spălare de bani, iar Costache Roşca, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, a fost achitat pentru şantaj.
Sigur, nu avem motive să criticăm decizia Instanței Supreme, este o hotărâre bazată pe probe, expertize, declarații de martor, dar nu se poate să nu ne întrebăm de ce două instanțe judecătorești din România au evaluări diferite pentru infracțiunile din același dosar și una dispune pedepse de 6-7 ani de închisoare, cu executare, iar alta dă pedepse la 3 ani, cu suspendare.
Cu tunul imobiliar prin zona rezidenţială
Conform rechizitoriului DNA, în perioada mai 2000 – mai 2007, inculpaţii Matei Oprea, de profesie pilot aeronave şi Valentina Cojocaru, în calitate de asociaţi şi administratori ai SC Fitoplant SRL Galaţi, şi ulterior ai SC Fitocom Serv SRL Galaţi, s-au asociat în scopul săvârşirii de infracţiuni, având ca rezultat obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,6 ha, situată în extravilanul comunei Vânători, judeţul Galaţi. Este un teren situat în centrul zonei rezidențiale care s-a dezvoltat la nord de Galați.
În realizarea scopului infracţional, potrivit procurorilor DNA, cei doi inculpaţi i-au cooptat pe Mircea Marosy şi Mihail Boldea, acesta din urmă fiind avocat în Baroul Galaţi.
La această grupare ar fi aderat şi Costache Roşca, prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Galaţi, care în perioada 2007 – 2008, i-a sprijinit pe inculpaţi pentru a dobândi terenul respectiv. În schimb, procurorul a primit suma de 2 milioane de euro, provenită din vânzarea unor suprafeţe de teren, susţineau procurorii DNA.
Din documente rezulta că terenul de 39,6 ha, teren agricol, situat în extravilanul comuna Vânători, pe care a funcționat Aerobaza „Aviasan” Galaţi, se afla în proprietatea statului şi că, de-a lungul timpului, a fost dat în folosinţă la CAP Vânători, dar niciodată nu a ieşit din proprietatea statului.
Potrivit DNA, la data de 24 august 2000, Aviaţia Utilitară Tuzla SA, societate cumpărată de la FPS de un afacerist din Constanța, societate care cuprindea Aerobaza Tuzla și care deținea și „acareturile” Aerobazei „Aviasan” Galați a vândut către Fitoplant SRL, la care ulterior a devenit asociat și Mircea Marosy, activele de la Galați, respectiv hangar de reparaţii, depozit carburanţi, staţie meteo, rezervor benzină, rezervor motorină, etc. Terenul aferent se transmitea doar în folosinţă. În contractul 3202/24.08.2000 se preciza: „Vânzătorul nu deţine dreptul de proprietate asupra terenului. Menţionăm că terenul aferent activului ce se vinde, în suprafaţă de 396.122,22 mp este proprietate de stat şi se transmite în folosinţă societăţii cumpărătoare”.
Arsenalul de falsuri al lui Boldea
Aerobaza Aviasan
A intrat în scenă avocatul Mihail Boldea și au apărut şi documentele falsificate. Boldea era împuternicit să negocieze cu SC Aviaţia Utilitară SA Tuzla un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului de 39,6 ha.
Unul din documentele falsificate este antecontractul nr 1/01.08.2004, prin care un oarecare Daniel Severin, un fals reprezentant al SC Aviaţia Uitilitară SA Tuzla se angaja să vândă firmei lui Marosy, Oprea şi Cojocaru, cele 39,6 ha de teren de la Vânători, la un preţ „promoţional”, de 300.000 lei. Adică 75 de bani/mp!
Din partea Fitocom Serv SRL, contractul era semnat de Boldea. Faptul că acel „Daniel Severin”, cu care Boldea a semnat antecontractul, era un personaj inexistent a fost constatat de procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Galaţi.
A mai fost falsificat Certificatul de atestare a dreptului de proprietate Seria MO7 nr 0757, care fusese eliberat de Ministerul Transporturilor pentru terenul de 38 ha de la Tuzla, dar a fost falsificat tocmai ca să pară că ar fost eliberat pentru terenul de la Galați.
Spiritism penal: cu fantoma la proces!
Cu acest „arsenal” de falsuri, pe 16.03.2007, avocatul Mihail Boldea a deschis acţiune la Judecătoria Galaţi, cerând, în numele Fitocom Serv SRL Galaţi, emiterea prin ordonanţă președințială a unei hotărâri „care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare”!
Boldea a invocat antecontractul încheiat cu „fantoma”. Scenariul episodului de spiritism penal era următorul: „Daniel Severin” s-ar fi prezentat pe 21.03.2007 la cabinetul avocatului Radu Constantinescu Aluna şi ar fi încheiat împuternicirea avocaţială pentru a-l asista în dosarul 3506/233/2007. Pe împuternicire apare „clientul” Aviaţia Utilitară SA Tuzla, ce fusese desfiinţată de 2 ani.
În proces, avocatul Constantinescu a depus la dosar o „întâmpinare” semnată de inexistentul „Daniel Severin”, în numele desfiinţatei „Aviaţia Utilitară Tuzla”, pe care a fost aplicată ştampila falsificată a societăţii din Tuzla. Practic, se cerea, de către partea adversă, „pârâta SC Aviaţia Utilitară prin avocat Constantinescu Aluna Radu”, admiterea cererii clienţilor lui Boldea, adică să li se dea o sentinţă care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, o sentinţă care să ţină loc de act de proprietate asupra celor 39 ha.
O avere dobândită într-un proces de 12 zile
Prin sentinţa 2887/28.03.2007, judecătoarea Stela Ivan, de la Judecătoria Galaţi a admis cererea comună a reclamanţilor şi „pârâtei”. Prin Fitocom Serv SRL, Mircea Marosy, Matei Oprea şi Valentina Cojocaru, reprezentaţi de avocatul Mihai Boldea, au devenit proprietarii terenului de 39,6 ha de la Vânători.
A fost probabil cea mai rapidă dobândire a unei averi de milioane de euro. Acţiunea în instanţă fusese deschisă pe 16.03.2007, iar după 12 zile, pe 28.03, averea de milioane de euro era deja în ograda clienţilor lui Boldea.
Prima vânzare – la 29 bani/mp, de 900 ori sub preţul pieţei!
Deputatul Mihail Boldea
Instanţa de la Judecătoria Galaţi dăduse terenul în proprietatea Fitocom Serv SRL, dar terenul trebuia introdus pe piaţa afacerilor imobiliare. Marosy, Oprea şi Cojocaru, au împărţit terenul în 8 loturi şi l-au vândut. Prin contractul autentificat sub nr 3659/11.05.2007, Fitocom Serv SRL a vândut cele 39 ha lui Mircea Marosy, Dănuţ Oancă, Ştefan Filip şi Carmen Partenie. Mircea Marosy a cumpărat 163.807 mp cu 49.051 lei, deși cele 16 ha valorau cel puţin 9.600.000 euro. Dănuţ Oancă a cumpărat 18.918 mp cu 6.069 lei, Stefan Filip – 26.415 cu 8.016 lei, iar Carmen Partenie a cumpărat 176.697 mp cu 53.290 lei.
Preţul total a fost de 116.427 lei. Adică 29 de bani metrul pătrat! De 900 de ori mai ieftin decât minima valoare a terenului pe piaţa imobiliară. Apoi au fost zeci de vânzări „în cascadă”, pentru se pierde urmele acestui tun imobiliar.
Mihail Boldea a devenit doctor în Drept, cu lucrarea „Amnistia”
La doi ani de la reţinerea sa de către procurorii DIICOT, perioadă în care a executat şi un an şi opt luni de arest preventiv, Boldea a obţinut titlul de doctor în Drept.
Potrivit „luju.ro”, el se înscrisese la doctorat în 2009. La 5 luni de la eliberarea din penitenciar, în aprilie 2014, Boldea şi-a susţinut doctoratul cu lucrarea „Amnistia”, pe care a prezentat-o în faţa unei comisii doctorale compuse din conf. univ. Constantin Sima (de la Parchetul General), prof. Alexandru Boroi, prof. Tudor Amza şi conf. univ.dr. Gabriel Liviu Ispas, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea „Titu Maiorescu”.
Eugen Teodorovici face ce știe să facă mai bine: pune bețe în „roate”. Nu, nu vă gândiți la bețe propriu-zise în roate, ci mai mai de grabă atacă în cuvinte ca un adevărat om al opoziției, ce este. Într-un ultim mesaj postat pe pagina sa de Facebook, oponentul lui Marcel Ciolacu la șefia partidului declară ironic faptul că premierul Ludovic Orban „s-a ținut de cuvânt” atunci când a declarat că se va deplasa pe litoral, împreună cu o serie de ministere pentru a găsi cea mai bună soluția, sugerând că vizita premierului la inaugurarea hotelului lui Mohammad Murad este una menită să sublinieze caracterul electoral.
Eugen Teodorovici: „Fericită coincidență: un mega-business lansat, un întreg sector salvat!”
„În luna mai, Mohammad Murad, om de afaceri și preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, care reuneşte hotelierii de pe litoralul românesc, se manifesta public, pe bună dreptate, în favoarea susținerii sectorului #economic cel mai afectat de pandemie – #HORECA. Tot el îl acuza atunci foarte vehement pe premierul #Orban că nu a luat nicio măsură pentru protejarea industriei, a celor 400.000 de oameni angajați și atât de afectați, precum și a celor 6 milioane de turiști care vin în vacanţă pe litoral
Chiar dădea un fel de ultimatum Guvernului: „să se deplaseze imediat pe #litoral, până sâmbătă, 16 mai, o comisie formată din toate ministerele tangenţiale cu turismul, respectiv Muncii, Turismului, Economiei, Sănătate”, ca să găsească împreună cea mai bună soluţie!
Și premierul chiar s-a conformat și iute pe litoral s-a deplasat, în urmă cu câteva zile, la inaugurarea Hotelului Amfiteatru, din Olimp, al cărui patron este același pătimaș om de afaceri Muhammad Murad.
Întreb și eu, retoric, în continuarea multelor întrebări pe care le-am adresat acestui #guvern vândut:
Domnilor Orban și Murad, sunteți amândoi mulțumiți?
Considerați că ați rezolvat toate problemele industriei HORECA?”, a precizat Eugen Teodorovici pe pagina sa de Facebook. P.S. Felicitari Muhammad Murad pentru ambitia de a investi in turismul din Romania”, a precizat Eugen Teodorovici pe pagina sa de Facebook.
Astfel, cu toate că îi prezintă omului de afaceri, Mohammad Murad felicitările pentru lansarea hotelului Amfiteatru, Eugen Teodorovici îl întreabă atât pe acesta, cât și pe Ludovic Orban, dacă sunt mulțumiți.
Știrea potrivit căreia Alexandru Rafila ar fi fost invitat să candideze la Primăria Generală a Capitalei din partea PRO România a creat deja vâlvă între reprezentanții opiniei publice. Astfel, dorind să lămurească situația, acesta a afirmat că, într-adevăr, Victor Ponta i-ar fi făcut această invitație, numai că ulterior invitația i-a fost declinată.
„Este adevărat că înainte de a pleca în vacanţă am primit o ofertă din partea domnului Victor Ponta, preşedintele partidului Pro România ca să reprezint, să mă sprijine pentru fotoliul de primar al Capitalei. Vă daţi seama că asta e o propunere pe care trebuie să o diger, de aceea nu poţi să răspunzi pe moment nici da, nici nu. Eu m-am întors în urmă cu două zile în ţară şi i-am comunicat că declin această propunere, deci nu candidez la Primăria Capitalei.
Cu toate că îl refuză pe Victor Ponta de a candida la Primăria Capitalei din partea PRO România (ori a altui partid), Alexandru Rafila afirmă că motivul refuzului nu este unul legat de persoana lui Ponta, ci de faptul că, cel puțin în acest moment, este mai mare nevoie de el în sănătate și nu în politica de administrație.
„Unul dintre motivele foarte serioase este că ne aflăm într-o perioadă dificilă şi cred că expertiza mea este mai degrabă utilă în zona aceasta a sănătăţii publice, decât în administraţia locală şi cred că este decizia corectă pe care am luat-o în acest moment”, a spus Rafila la Digi24.
Cui nu-și mai amintește, o să le spunem că Darius Vâlcov este, printre altele, fostul consilier al Vioricăi Dăncilă, de pe vremea când aceasta era prim-ministru. De-atunci, însă și un pic înainte, Vâlcov a reușit performanța de a-și lega numele de diferite controverse care în unele cazuri s-au soldat chiar și dosare penale.
Astăzi aflăm că judecătorii Tribunalului Gorj i-au achitat pe toți cei patru inculpați din dosarul care îl vizează și pe Darius Vâlcov, cel din urmă beneficiind, la rându-i de achitare.
„Achită pe inculpatul C.E. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Achită pe inculpatul D. M. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă continuată. Achită pe inculpata C.-S. E.-M. pentru infracţiunea de dare de mită în formă continuată. Achită pe inculpatul V. D.-B. pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la dare de mită şi instigarea la luarea de mită. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei sentinţei penale”, se arată în decizia instanței Tribunalului Gorj, în cazul procesului ce îl implică și pe Darius Vâlcov.
Motivul inițial al acuzațiilor îl constituie faptul că Darius Vâlcov ar fi inițiat constituirea unui număr de trei societăți care ar fi conlucrat ca un tot unitar. După ce Darius Vâlcov ar fi devenit ministru de Finanțe, l-ar fi adus în aceeași barcă și pe Eduard Cincu, la vremea respectivă funcționar al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, care ulterior ar fi verificat documentația întocmită de angajații uneia dintre cele trei firme. Scopul final ar fi fost neînregistrarea unor respingeri la OCPI.
Presedintele USR, Dan Barna, sustine o conferinta de presa, in Bucuresti, duminica, 21 iulie 2019. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO
Președintele Uniunii Salvați România asigură că dialogul cu Partidul Național Liberal – prin vocea premierului Ludovic Orban, este pe cale de a fi restabilit. Dan Barna și Ludovic Orban ar urma să se întâlnească la sfârșitul acestei săptămâni, detaliile fiind puse la punct telefonic, după ce premierul a răspuns la apelul liderului USR. Potrivit Știri pe Surse, cei doi ar urma să discute despre candidații unici la alegerile locale, Dan Barna declarând că „suntem relativ aproape de a găsi o soluție”.
„Ar fi un lucru, credem noi, valoros și necesar pentru București și, din această perspectivă, zilele următoare sunt critice, aș spune, pentru găsirea acestei soluții. Așteptăm ca PNL să se decidă dacă își doresc să meargă pe această cale a unor candidaturi comune sau o altă posibilitate care poate să existe: fiecare dintre Alianța USR PLUS și PNL să își prezinte propriii candidați. Toate scenariile sunt pe masă în momentul acesta. A început strângerea de semnături, e foarte clar că nu mai putem stă într-o incertitudine care e păguboasă și, din punctul nostru de vedere, descurajantă pentru electoratul din București. Asta este și poziția pe care o vom avea în discuțiile de la finalul săptămânii. Evident, săptămâna viitoare vor fi luate niște decizii.
Condițiile pe care USR PLUS le-a pus pentru perspectiva de a putea pune în spatele lui Nicușor Dan șase oameni este că acești oameni să fie integri și competenți. Sunt cele două criterii fundamental obligatorii. Atât timp cât vom avea pe masă candidați cu probleme de integritate cunoscute, evident că nu vom putea susține astfel de candidați. Aici nu e niciun fel de discuție. În rest, orice se poate discuta, toate scenariile sunt pe masă, dar principiul integrității candidaților, principiul ca acești candidați să nu fie recuperați de la PSD, cum sunt din păcate mai multe situații din țară, este un principiu pe care nu îl putem negocia și care nu este pe masă ca alternativă”, a afirmat Dan Barna.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
