Primarul general al Capitalei nu are încredere că Guvernul este pregătit pentru ceea ce înseamnă începerea anului școlar în vreme de pandemie de coronavirus, din cauza incertitudinilor care planează în privința planurilor anunțate. La aproape o lună distanță de momentul în care se vor redeschide unitățile de învățământ, Gabriela Firea consideră că responsabilitatea privind siguranța elevilor stă în mâna primarilor, mai ales că recentele declarații ale președintelui și alte membrilor guvernului chiar asta fac: pasează responsabilitatea în sarcina autorităților locale, fără însă a detalia și măsurile care trebuie luate. Din acest motiv, primarul Firea a luat decizia de a discuta cu fiecare primar de sector, pentru a stabili exact ce trebuie făcut din timp, până ca elevii să se reîntoarcă în bănci.
„”Planul semafor” al guvernului, de începere a noului an școlar, anunțat ieri cu mare tam-tam, adâncește haosul și bulversează o întreagă generație de copii și adolescenți, care și așa are de suferit din cauza pandemiei. Incertitudinea celor trei scenarii – verde, galben și roșu – mesajele contradictorii transmise de cei care ar trebui să gestioneze și să găsească soluții acestei situații extrem de complexe, dar mai ales, faptul că în al doisprezecelea ceas Guvernul PNL se spală pe mâni de responsabilități, forțează limita incompetenței.
Așa numita ”descentralizare” a deciziei legată de felul în care vor fi reluate cursurile și aruncarea acestui cartof fierbinte la nivel local, fără a scoate o vorbă despre alocarea resurselor de care este atâta nevoie, este dovada clară că Guvernul PNL Orban recunoaște că este depășit de situație.
Indolența și lipsa de preocupare față de problemele reale își spun cuvântul. Tabletele promise de Guvernul Orban la începutul crizei sanitare nu au ajuns nici acum la copiii din familii defavorizate și nici nu există siguranța că vor ajunge până la începutul noului an școlar.
Minciuna a ieșit la suprafață. În continuare, vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Educației, Monica Anisie, se rezumă la promisiuni conjugate la timpul viitor.
În lipsa echipamentelor și a pregătirii necesare, consecințele sunt îngrijorătoare. Studiul Fundației World Vision România, disponibil aici, care arată că peste 40% din copiii din mediul rural nu au participat la școala online în timpul pandemiei, este un semnal de alarmă.
Ce face premierul PNL Ludovic Orban în acest timp? Este preocupat de respectarea drepturilor pedofililor și de faptul că agresorii sexuali ai minorilor sunt discriminați.
Declarațiile halucinante făcute de vicepremierul Raluca Turcan și de ministrul Educației, Monica Anisie, dacă elevii trebuie sau nu să poate mască la cursuri și în ce condiții concrete pot fi reluate cursurile, ne pun și mai mult pe gânduri.
Este tot mai clar că acest Guvern nu doar că nu are priceperea și competența să rezolve lucrurile dar nici nu înțelege profunzimea problemelor cu care oamenii se confruntă.
Sistemul de învățământ are nevoie de investiții, pregătire și adaptare la noile cerințe pentru desfășurarea anului școlar în condiții de siguranță sanitară pentru elevi și cadre didactice.Și asta, în ritm alert.
Deși Primăria Capitalei nu are în administrare rețeaua școlară, această fiind la primăria de sectoare, cred că este responsabilitatea noastră, a tuturor, să nu lăsăm lucrurile așa. Îi invit pe colegii mei primari la o dezbatere aplicată cu privire la pregătirea începerii anului școlar.
Este momentul să vorbim pe o singură voce, indiferent de opțiunile politice, și să cerem răspicat Guvernului ca atunci când ne transferă responsabilități, să aloce și resursele financiare necesare pentru a le rezolva. Pentru că sunt oameni care pot, vor și au priceperea să ia măsuri și să le pună la timp în practică!”, atrage atenția Gabriela Firea.
Scandalul corvetelor multirol, care s-a lăsat cu concedieri masive de personal în șantierele Damen din Mangalia și Galați, readuce în atenția opinie publice incapacitatea sau reaua voință a guvernanților, de orice culoare politică ar fi ei, de a susține investiții serioase în România. Aproape, dacă nu toate marile aporturi de capital străin din economia autohtonă s-au transformat în eșecuri.
Olandezului Damen i-a zburat profitul
Pe scurt, grupul Damen, care deținea șantierul din Galați, a achiziționat recent și șantierul de la Mangalia, după ce coreenii de la Daewoo și-au luat jucăriile și au plecat. Olandezii sperau să prindă contractul de un miliard de euro pentru construcția de corvete multirol și modernizarea fregatelor militare, însă statul a atribuit altcuiva contractul. Au urmat șase luni de procese, pierdute de olandezi iar acum aproape o mie de salariați români din cele două șantiere vor fi concediați.
Victor a semnat, Ludovic a tăiat
Un alt episod penibil a fost asocierea statului român cu chinezii pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. După cinci ani de discuții și tatonări cu China General Nuclear Power Corporation, statul român a rupt colaborarea cu chinezi pentru finalizarea reactoarelor 3 și 4. Victor Ponta a fost primul care a semnat documentul de colaborare cu chinezii, iar una din primele măsuri luate de Ludovic Orban când a pus din nou piciorul la Palatul Victoria a fost să rezilieze înțelegerea.
Noua guvernare dorește parteneriate nucleare cu state NATO, dar habar nu are că România a mai avut o încercare de asociere cu investitori din Europa pentru reactoare, dar nici aceasta nu a mers. Una peste alta, deși chinezii nu s-au grăbit cu investiția, la mijloc este vorba de vreo șase miliarde de euro, cât se estimează că va costa finalizarea celor două unități nucleare. O fi prostie, rea voință sau amândouă la un loc din partea guvernului liberal, tu cititorule să judeci.
Reamintim că Nuclearelectrica a semnat pe 9 noiembrie 2015, cu reprezentantii companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 CNE Cernavoda. Potrivit documentului, cele două parti ar fi urmat să înființeze o companie de proiect, de tip joint-venture, în care compania chineză va deține o participație de cel putin 51% și care va prelua valoarea investiției Nuclearelectrica în filiala EnergoNuclear SA (vechea companie de proiect). Numai că oficialii chinezi nu s-au grăbit să semneze, așa cum au făcut în trecut companiile din Europa, vreun angajament concret, așteptând probabil să vadă cum evolueză lucrurile. Și s-a văzut. Până la urmă rezilierea nu ar fi o problemă dacă executivul Orban ar avea un înlocuitor, însă acesta nu există.
Nici europenii nu vor la Cernavodă
Primul proiect de finalizare a celor două reactoare nucleare a fost iniţiat de statul român în 2007, iar în anul 2009 a fost înfiinţată oficial compania EnergoNuclear SA. Structura de acţionariat era următoarea: Nuclearelectrica deţinea o cotă de participare de 51% din capitalul social, celorlalți investitori în proiect revenindu-le participaţii după cum urmează: RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola câte 6,2%. Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că Ministerul Economiei, prin Nuclearelectrica, a ajuns să deţină 86% din firma de proiect. După retragerea celor patru companii, proiectul a stagnat întrucât Guvernul nu a reuşit să atragă alţi parteneri.
Patru din cele cinci firme străine activează în domeniul energiei regenerabile, CEZ fiind compania cu cele mai multe investiții în acest domeniu: cel mai mare parc eolian de uscat din Europa- 200 de turbine eoliene ridicate pe litoral. Și cum același stat român le-a dat la gioale acestor investitorilor prin înjumătățirea certificatelor verzi, nu te mai miră de ce “eolienii” au renuntat la proiectul nuclear.
Frații miliardari Lurssen și-au tocit degeaba pantofii la Mangalia
Olandezul Damen nu este singurul nordic căruia începe să-i pară rău ca a investit în România.
Pe 4 august 2008, conducerea Companiei Lϋrssen Werft GmbH & co.KG, care deține șantierul naval Lϋrssen din Bremen-Vegesack, Germania și are filiale ȋn 15 țări, a semnat cu AVAS un contract de asociere privind fostul șantier militar de la Mangalia, SNM, aflat în vecinătatea actualului șantier Damen (Mangalia deține două șantiere care inainte de 1989 funcționau sub aceeași umbrelă: civil și militar, n.r.). Astfel s‑a ȋnființat S.C. MANGALIA NAVAL SYSTEMS S.R.L. care, ȋn perioada 04.08.2008- 23.12. 2009, a fost administrată de grupul Lϋrssen. Contractul de asociere era valabil pe o perioadă de 36 de luni, cu posibilitatea de prelungire și prevedea ca firma Lϋrssen să investească 10,5 milioane de euro, din care jumătate capital de lucru, iar SNM participa în afacere cu activele sale de circa 9,6 milioane euro, care rămâneau ȋn proprietatea sa. Asocierea era, ca și cazul Damen, legată de construcția unor noi nave militare. Era vorba de vânătoare de mine, ce urmau să însotească forțele navale. Lurssen era specializat în acest tip de nave și urma ca totul să devină o poveste de succes. Numai că nemții au rupt relatiile după un an și ceva, tot din lipsă de comenzi ferme. “Regretăm că suntem nevoiți să ne retragem. Au apărut probleme financiare, dar și de colaborare cu forurile competente române. Am crezut ca vom putea colabora fructuos cu MApN, dar protocolul ȋncheiat cu acest minister nu a fost respectat”, a declarat la acea dată Wolfgang Baerisch, reprezentantul fraților Lurssen, deținătorii grupului.
Nici israelienii nu au făcut mulți purici la SNM
Ȋn vara anului 2013, reprezentanți ai trustului SHOLMO GROUP din Israel, au purtat discuții cu reprezentanți ai Ministerului Economiei. Compania israeliană activează în domeniile auto, energie, şantiere navale, logistică, imobiliare, asigurări şi comunicaţii. Este specializată în construcția de nave rapide de patrulare. Cum altfel, și în acest caz negocierile au eșuat. Ultima încercare de preluare a fostului șantier militar a venit chiar din partea vecinilor coreeni. Fostii proprietari au șantierului civil, DMHI au vrut să-și extindă producția în SNM, dar totul a fost un fiasco. Nu se știe dacă această ratare a fost unul dintre motivele pentru care coreeni au decis să plece cu totul de la Mangalia, însă statul a consemnat o nouă ratare la privatizare.
(I)Morala
Acum mulți ani, pe la începutul carierei de jurnalist economic, am participat la un eveniment important în portul Constanța. La acea vreme nu tot portul avea regim de Porto Franco (scutiri de taxe), ci doar un câmp de dane neamenajate la Agigea. Denumită cu fast Zona Liberă Constanța sud-Agigea, facilitatea nu era deloc interesantă pentru investitori în principal din cauză că era dotată doar cu bălării, fără infrastructură și curent electric. În fine la eveniment apare, pe lângă oficialii români îmbracați scorțos, un miliardar olandez, în blugi, cu cămasă de vară și trabuc. A spus că vrea să investească vreo opt sau zece milioane de dolari, nu mai țin exact minte, într-o fabrică ridicată de la zero în zona liberă. Olandezul m-a șocat și mai tare pentru că a prezentat un plan de investiții pe zece ani. “S-o crezi tu” mi-am zis atunci în gând și cum gura păcătosului adevăr grăiește, la câteva luni după ce omul a semnat cu statul român, jap! același stat român anulează toate facilitățile promise olandezului. A fugit ăla cu trabuc cu tot și cred că și-a jurat să nu mai pună piciorul în România. Ei bine, nimic nu s-a schimbat până în ziua de azi. Aceeași incompetență, aceeași foame după șpăgi și aceeași indiferență. Ce dacă o mie de români rămân șomeri pe șantierele patriei.
Un contract de furnizare a energiei pe piața reglementată de peste este 139 de milioane lei a fost atacat în instanță de șefii SN Nuclearelectrica.
În așteptarea punctului zero al liberalizării prețurilor la energia electrică pe piața românească, respectiv 1 ianuarie 2021, “băieții deștepți” din energie nu vor să cedeze niciun leu din profiturile uriașe. Unul dintre cei mai importanți furnizori de curent, SNN Nuclearelectrica, a dat bani grei avocaților pentru anularea unor decizi ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei privind protecția populației.
După șase luni de lupte în instanță, ultima decizie a magistraților a dat câștig de cauză consumatorului, însă războiul nu s-a terminat. “S.N. Nuclearelectrica anunță că a luat la cunoștință, la data de 31.07.2020, de pe portalul instanțelor de judecată, de respingerea cererii de anulare a Ordinului ANRE nr. 216/11.12.2019 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețurilor pentru energia electrică vândută de producători pe bază de contracte reglementate și a cantităților de energie electrică din contractele reglementate încheiate de producători cu furnizorii de ultimă instanță și de stabilire a cantităților maxime de energie electrică ce pot fi impuse ca obligații de vânzare pe bază de contracte reglementate („Ordinul nr. 216/2019”). Hotărârea Curtii de Apel Bucuresti poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, a comunicat SNN. Acest ordin mult contestat permite ANRE să stabilească pentru producători obligații de vânzare a unor cantități ferme de energie electrică pe bază de contracte reglementate.
De ce sunt supărați șefii SNN
Reamintim că în martie 2020 Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a dat acest ultim ordin în avantajul românului de rând, pentru că oricum de la anul, Dumnezeu cu mila pe piața energiei. Cu tentă electorală sau nu, statul a vrut să- i oblige pe furnizorii de energie să păstreze prețurile neschimbate pănă la sfârșitul anului. SNN a avut obligația, potrivit Deciziei nr. 2213/23.12.2019 a ANRE, să vândă pe piața reglementată, în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2020, o cantitate de 1.086.596,545 MWh (10,5% din cantitatea totală de producție programată pentru anul 2020), la prețul reglementat de 188,47 lei/MWh.
De asemenea, ANRE a hotărât, prin Decizia nr. 2214/23.12.2019, ca, în perioada 1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020, Nuclearelectrica să livreze pe piața reglementată 1.095.026,028 MWh. Astfel, în total, Nuclearelectrica va livra pentru piaţa reglementată până la 2,18 TWh de energie electrică, mult peste cei 1,38 TWh alocaţi în anul 2019. Prețul a rămas același ca și anul trecut, de 188 lei/MWh. Rezultă o diferență de 0,74 TWh, care transformată înseamnă 740.000 MWh care iarăși transformată în bani rezultă nu mai puțin de 139.120.000 lei. Această sumă ar putea fi mult mai mare dacă SNN ar valorifica în al mod cantitatea.
În urma alianței de „dreapta” dintre USR PLUS și PNL, pentru primăria Capitalei, forțele politice implicate ar fi semnat un acord ce interzice atacurile împotriva parternerilor de alianță. Cu toate astea, într-un ultim mesaj postat pe un cont de socializare, Claudiu Năsui nu se dă în lături de la opinii, cu toate că asta încalcă în mod vădit acordul semnat pentru București.
„Dacă dorința de relansare a economiei este cu adevărat o prioritate pentru România, atunci acțiunile noastre ar trebui să arate total opus. Aflăm că se pregătește un OUG pentru a crește salariile angajaților din DSP: șefii ar urma să primească măriri de 40%, iar ceilalți funcționari o mărire de 30%.
Cum este motivată această creștere? Cert este că nu în baza performanțelor. Nu trece ziua fără să mai aflăm de o calamitate pusă în seama DSP. De la telefoane la care nu răspunde nimeni cu orele, la ambulanțe care ar trebui trimise și se lasă așteptate cu zilele, probe fiziologice trimise prin curier fără a fi marcate ca atare, iar acestea sunt doar câteva exemple.
Practic, recunoaștem că suntem atât de disperați să scăpăm de aceste contraexemple, încât suntem gata să plătim sporuri unor instituții care nu funcționează, doar ca acestea să îndeplinească ce scrie în fișa postului.”, scrie Claudiu Năsui.
Năsui: „Poate o soluție mai bună ar fi să punem niște profesioniști adevărați”
„Poate o soluție mai bună ar fi să punem niște profesioniști adevărați pe aceste poziții care zeci de ani de zile au fost ocupate doar de pile și activ de partid. Angajații statului nu merită sporuri doar pentru că își fac treaba. Am ajuns să normalizăm că, pentru a avea o instituție de stat funcțională, trebuie să o umplem de privilegii. Nu că asta ar garanta ceva.
Este absolut contraintuitiv și contraproductiv să creștem cheltuielile statului când economia a fost puternic lovită, iar declarativ spunem că ne dorim să sprijinim mediul privat și să lăsăm mai mulți bani în buzunarele cetățenilor. Să nu uităm că aceste creșteri nu sunt gratis și nu vin de la stat, ci vin de la fiecare român care muncește și e forțat să își împartă salariul cu statul doar pentru a susține astfel de măsuri populiste.”, adaugă liderul USR, Claudiu Năsui.
Zvonurile privind candidatura lui Călin Popescu-Tăriceanu la Primăria Capitalei sunt de azi certitudine. Liderul ALDE a ieșit într-o conferință de presă pentru a confirma că este alesul formațiunii pentru alegerile locale din această toamnă, explicând succint de ce s-a întâmplat acest eveniment. „Astăzi am avut o reuniune a organizației și am luat decizia să îmi depun candidatura pentru Primăria orașului București”, și-a început discursul Tăriceanu, subliniind că decizia are la bază trei argumente principale. Toate au legătură cu ideologia liberală, despre care Tăriceanu spune că nu mai există pe actuala piață politică, cu o singură excepție: a sa.
„Am constatat că în București nu e niciun candidat liberal – Nicușor Dan nu are un profil liberal, faptul că e susținut de PNL e cu totul altceva”, crede liderul ALDE. Totodată, Tăriceanu a spus că planează îndoieli serioase chiar și asupra profilului liberal al PNL. Plus că, a lăsat să se înțeleagă liderul ALDE, a luat această decizie de a candida pentru a veni în ajutorul bucureștenilor care vor să voteze un liberal și nu au pe cine. „Sunt de 30 de ani liberal și cred că acesta este al doilea argument, având în vedere că trecem printr-o perioadă grea și nu este timp de experimente, e nevoie de oameni cu experiență, cu greutate”, a spus acesta.
Al treilea argument este acela că are „o responsabilitate și o obligație” față de colegii săi și organizațiile ALDE din țară, pe principiul că „un lider stă alături de soldați în luptă, pe câmpul de bătălie”.
Nu este prima dată când Tăriceanu pune la încercare opinia electoratului din București. În 1992, acesta a vrut să fie primar general ca reprezentant al PNL-Aripa Tânără, fără prea mare succes. Partidul fusese fondat chiar de Tăriceanu, împreună cu Dinu Patriciu și fostul primar al Sectorului 1, Andrei Chiliman. După ce a rezolvat cu PNL-Aripa Tânără, în 1993, Tăriceanu a revenit la PNL (cel bătrân) și a fost recompensat cu funcția de vicepreședinte (1993-2004). A fost ulterior prim-ministru al României (până în decembrie 2008), dar și președinte al PNL din 2005 până în 2009. Din anul 2015 a devenit președintele ALDE, formată prin fuziunea Partidului Liberal Reformator cu Partidul Conservator, care din 2016 a devenit partid membru în coaliția guvernamentală condusă de PSD. Poate și de aici, din activitatea politică, i se trage și experiența cu principiile liberale. Ar mai fi de spus că, totuși, Tăriceanu a avut ceva succes cu candidatura de la alegerile prezidențiale din 2014, când în primul tur a obținut 508.572 voturi din numărul total de 9.723.232, clasându-se astfel pe locul 3 din 14, cu 5,36% din toate voturile exprimate și validate. Adică undeva la aceeași încredere pe care ALDE ar avea-o în acest moment din partea electoratului, potrivit lui Tăriceanu.
Proaspăt scos din cursă de pe listele PNL la îndemnul USR, Dan Cristian Popescu pare să nu se lase. Surse confirmă faptul că acesta ar putea candida independent, cu toate că, cel puțin aparent, ar fi pierdut susținerea liberalilor. Spunem „aparent”, întrucât aceleași surse sugerează faptul că Popescu ar fi susținut, în continuare, de o bună parte din filiala PNL a Sectorului 2.
Oamenii Monicăi Anisie, în continuare de partea lui Dan Cristian Popescu?
În urma alianței de dreapta dintre PNL și USR, Dan Cristian Popescu a tras paiul scurt, împreună cu Dan Croitoru, numele vehiculat înainte de concretizarea alianței, pentru Sectorul 5. Dacă candidatura lui Croitoru de la 5 a fost înlocuită cu cea a lui Cristian Băcanu, Popescu a fost trecut, la rândul lui, pe linie moartă, făcându-i loc useristului Radu Mihaiu.
Privind lucrurile cât se poate de obiectiv, Radu Mihaiu nu reprezintă, nici pe departe, varianta de top, întrucât, odată cu alegerea acestuia în postura de candidat al „dreptei”, liberalii par să fi pierdut un candidat foarte bine cotat în sondaje.
Da, ați ghicit, este vorba de Dan Cristian Popescu.
Astfel, cu Popescu eliminat din joc, șansele lui Neculai Onțanu cresc văzând cu ochii, acesta devenind favorit pentru câștigarea fotoliului de primar al Sectorului 2. Onțanu este susținut atât de Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), cât și de PSD. De altfel, acesta nu ar fi la prima lui interacțiune cu primăria Sectorului 2. Fostul membru PSD și UNPR a condus administrația locală de la 2 între anii 2000 și 2016.
Neculai Onțanu (susținut de PPUSL și PSD)
Popescu, în continuare în top
Dan Cristian Popescu este, în acest moment, viceprimarul Sectorului 2 și, așa cum menționam anterior, încă preferat de mulți dintre liberalii filialei. Rămâne de văzut dacă sursele vor fi confirmate de realitate și dacă acesta va decide, până la urmă, să candideze din postura de independent.
Daniel Tudorache atrage atenția că primul termen avansat ca cert pentru finalizarea lucrărilor la Stadionul Tineretului Arcul de Triumf nu era tocmai în conformitate cu realitatea, dat fiind că între timp țara noastră a fost lovită de pandemia de coronavirus și multe planuri au fost date peste cap. Mai realist, primarul Sectorului 1 crede că lucrările ar putea fi terminate pe la mijlocul lunii viitoare, însă rămâne de văzut care va fi situația în România și dacă, de la acel moment, vor putea fi reluate și evenimentele.
„Am avut dreptate când am spus că termenul de finalizare al lucrărilor de la Stadionul Tineretului Arcul de Triumf, 31 iulie, este unul curajos (și aici tot pandemia de covid-19 și-a băgat coada, întârziind livrările furnizorilor).
Dar din ce am văzut, și din discuțiile avute, sunt sigur că această modernă și cochetă arenă sportivă din Sectorul 1 va fi finalizată până la sfârșitul acestui prim mandat (15 septembrie este termenul avansat).
Sper ca, până atunci, și situația sanitară să se îmbunătățească, iar Stadionul Arcul de Triumf să poată găzdui și evenimente sportive, și spectacole, și concerte, cu oameni în tribune, capacitatea acestei arene moderne fiind de 8.000 de locuri”, explică primarul Tudorache.
Centrul Capitalei începe să aibă o nouă față, odată cu reabilitarea clădirilor, lucrări care în ultimul timp au fost finalizate cu succes. Cea mai recentă lucrare finalizată este cea de reparare și înfrumusețare a clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta, de la numărul 30, iar în moment sunt reabilitate clădirile de pe Calea Victoriei nr. 101, Calea Victoriei nr. 100, Calea Victoriei nr. 126 și Calea Victoriei nr. 22-24. Primarul general al Capitalei anunță că în cel mai scurt timp vor începe lucrări și la blocul din Calea Victoriei nr. 1-5, la intersecția cu Splaiul Independenței.
„În doar o lună, colegii mei de la Administrația și Compania Consolidări au reușit să finalizeze lucrările. Pereții murdari, scorojiți, cu pete de rugină sau plini de reclame sunt istorie. Clădirea, veche de 120 de ani, nu mai este acum o pată cenușie în centrul Capitalei.
În mai puțin de un an, au fost refăcute fațadele a zece imobile, unele dintre ele monument-istoric.
În doar doi ani de la înființare, compania și administrația pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic au consolidat 12 clădiri cu bulină, 20 de fațade și au pus în siguranță 200 de imobile. Spre deosebire de anii anteriori, când nu a existat o astfel de preocupare. În 25 de ani, au fost consolidate doar 20 de clădiri. Nici măcar una pe an!
Mai multe detalii despre programul de reducere a riscului seismic din Capitală puteți găsi pe site-ul https//:consolidaripmb.ro sau la call-center 021.9529. Alege să trăiești într-un București Trainic!”, este sfatul Gabrielei Firea.
De mai bine de patru ani, în fața magistraților se află un dosar în care acesta este acuzat că a prejudiciat Primăria Călimănești cu aproape un milion de lei.
El a fost dat în judecată chiar de reprezentanții actuali ai primăriei, la șase ani de la inaugurarea Centrului! Tribunalul Vâlcea i-a dat dreptate, însă dosarul a mers mai departe, la Curtea de Apel Pitești, iar următorul termen este în data de 19 octombrie 2020.
N-aveau bani, așa că s-au împrumutat de la constructor
Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia din Călimănești a costat 12 milioane de euro, cu TVA și s-a construit pe fonduri europene. Licitația a fost câștigată de asocierea SC Confort SA/SC Construcții Erbașu SA.
Întrucât autoritățile locale și județene nu aveau banii necesari pentru construcție, iar fondurile europene întârziau, ceea ce ar fi dus la blocarea proiectului, Primăria Călimănești a primit banii necesari chiar de la constructor, sub formă de împrumut.
Valoarea împrumutului s-a ridicat la suma de 1.032.442,75 de lei, SC Construct SA oferindu-l în patru tranșe, prin ordine de plată.
Dupa o investitie uriasa pentru Calimanesti, dupa plecarea lui Ilie Amuzan, Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia a ajuns centru en gros de mobila ieftina
Mai greu a fost cu restituirea banilor, astfel că SC Construct SA mai avea de recuperat 632.542,75 lei, fapt pentru care a dat Primăria Călimănești în judecată, câștigând procesul.
Timpul a trecut, iar la această sumă s-au adunat penalități de 308.742,52 lei, dobânda legală calculată la suma anterioară – 22.151,40 lei, cheltuieli de executare – 2500 de lei și cheltuieli de judecată.
În momentul de față, Primăria Călimănești este de părere că vina aparține lui Ilie Amuzan și îi cere acestuia să plătească, ca persoană fizică, nu mai puțin de 965.935,67 lei.
Judecătorii Tribunalului Vâlcea: ”În lipsa plăţii la termenele stabilite, finanţarea ar fi fost oprită, cu consecinţe financiare grave”
Însă judecătorii sunt de altă părere. Aceștia nu consideră că fostul primar ar fi comis vreo ilegalitate, din moment ce toate documentele depuse la dosar arată că acesta a folosit banii împrumutați pentru achitarea lucrărilor necesare Centrului.
”Astfel cum reiese din ordinele de plată, suma împrumutată de la executantul lucrării S.C. CONFORT S.A. a fost virată în contul Unităţii Administrativ Teritorială a Oraşului Călimăneşti, evidenţiată în actele primăriei şi folosită integral pentru plăţi către Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, pentru obiectivul Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia, astfel cum reiese şi concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză.
Chiar şi pârâtul recunoaşte prin întâmpinare că sumele primite de la constructorul investiţiei au fost folosite exclusiv pentru plata părţii de cofinanţare, conform înţelegerii contractuale existente între Primăria Oraşului Călimăneşti şi Consiliul Judeţean Vâlcea, în lipsa plăţii la termenele stabilite, finanţarea ar fi fost oprită cu consecinţe financiare grave”, se arată în hotărârea Tribunalului Vâlcea, din data de 20 decembrie 2019.
Aceiași judecători au decis că Primăria Călimănești nu a suferit niciun prejudiciu, ca urmare a împrumutului, având în vedere că ea a fost beneficiara obiectivului de investiţii Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia.
Mai mult, instanța a explicat și de ce nu poate fi considerat vinovat Ilie Amuzan, din moment ce obligația de a efectua plățile aparține Primăriei Călimănești. În plus, el nu a mai fost primar din 2012, iar vreme de doi ani, până la hotărârea judecătorească prin care instanța a obligat primăria să-și achite datoria față de Construct SA, instituția nu a înapoiat niciun leu.
”Din luna iunie 2012, pârâtul nu mai ocupa funcţia de primar al UAT Călimăneşti, motiv pentru care, după această dată, reclamanta avea posibilitatea să întreprindă demersuri pentru a restitui suma împrumutată de la executantul lucrării şi astfel să evite plata penalităţilor de întârziere şi a altor cheltuieli de judecată şi de executare silită, având în vedere că suma a fost folosită în beneficiul unităţii administrativ teritorială pentru obiectivul de investiţii Centrul de Convenţii şi Expoziţii Nord-Oltenia şi evidenţiată în actele primăriei-documentele de evidenţă tehnico operativă, în aceste condiţii neputându-se reţine susţinerea reclamantei că nu a avut cunoştinţă de acest împrumut.
Or, reclamanta nu a efectuat vreun demers în acest sens, procedând la achitarea sumei împrumutate nerestituite doar după pronunţarea sentinţei civile menţionate anterior, situaţie în care a fost obligată şi la plata penalităţilor de întârziere”, se mai arată în textul hotărârii Tribunalului Vâlcea.
În încheiere, Primăria Călimănești a fost cea care a trebuit să îi dea bani lui Ilie Amuzan: 4.500 de lei, reprezentând onorariu avocat şi onorariu expert parte.
Nici criza coronavirusului, nici primele semne ale crizei economice, nu au reușit să intimideze clientelismul politic, care continuă cu la fel de mult aplomb ca în vremurile „normale”.
Dacă în 2010 criza economică aducea austeritatea în cheltuirea banului public și erau reduse la indemnizațiile celor numiți în Consiliile de Administrație (CA) ale companiilor naționale sau societăților din administrația locală, acum, în prag de alegeri, finanțarea din bani publici a clientelei politice a devenit o prioritate.
Pe 25 iunie, Consiliul Municipal Galați s-a întrunit într-o ședință desfășurată în format online din cauza Covid-19 și a aprobat, printre altele, 5 hotărâri prin care erau numiți în CA-urile societăților municipalității un număr de 9 reprezentanți ai partidelor politice, aproape toți de la PSD.
Toate numirile au fost adoptate cu 18 voturi „pentru” și 6 „împotrivă”, pentru că de data aceasta, pe fondul apropierii alegerilor locale, „Opoziția” a fost „contra”. Altfel, nici reprezentanții PNL sau PMP nu se sfiesc să ia cu asalt CA-urile, cu explicația că numai așa pot controla ce fac oamenii PSD, UNPR și ALDE, la aceste societăți.
Indemnizația CA este de 1.740 lei, dar se adaugă „componenta variabilă”
Teoretic, la Galați, fiecare membru CA la societățile municipalității încasează o indemnizație fixă de 1.740 lei brut lunar, dar, potrivit cutumei hotărârilor Consiliului Municipal, la aceasta se adaugă „componenta variabilă a remuneraţiei membrilor neexecutivi, stabilită ulterior pe baza unor indicatori de performanţă negociaţi şi aprobaţi de adunarea generală a acționarilor”.
Aparent, lucrurile par OK, se plătesc indemnizații unor persoane cu experiență în domeniul respectiv, care pot determina o mai bună administrare a societății, creșterea eficienței economice, dezvoltarea unor investiții, bla-bla. În realitate, în CA-uri sunt numite secretare de la sediul organizației (care, după modelul consacrat la PSD Teleorman sunt plătite din bani publici, nu din cotizații,), dar sunt recompensați și „lipitori de afișe” și lideri de la „tineret”, de care e nevoie în campanie.
La Apă Canal SA Galați, indemnizații lunare de 8.100 lei. Anual, un membru CA încasează 20.000 de euro!
O situație specială este la societatea Apă Canal SA Galați. Potrivit declarațiilor de avere depuse în luna iunie, toți membrii CA-ului de la Apă Canal Galați au încasat în 2019 câte 97.349 lei. Asta înseamnă că, anual, membrii CA își depun în conturi peste 20.000 de euro!
În general, astfel de sume, de ordinul zecilor de mii de euro sunt încasate de membrii CA-urilor de la companiile naționale, la care se toacă sume imense pe salariile directorilor, dar la o societate de interes local asemenea cheltuieli salariale sunt extravagante. În scripte, Apă Canal SA Galați este numită „operator regional”, dar cum instalațiile pe care le administrează sunt numai în localități din județul Galați, statusul este de „operator județean”.
Este un record absolut ca un membru CA de la o societate din administrația locală să se încaseze o indemnizație de 8.112 lei pentru o ședință sau două pe lună, la care de obicei sunt votate, fără obiecții, deciziile luate de director.
La celelalte societăți „Apă – Canal” din țară, indemnizații între 2.000 și 2.500 lei
În domeniul serviciilor de apă-canal, majoritatea societăților își plătesc administratorii ne-executivi, adică pe membrii CA, cu indemnizații lunare între 2.000 și 2.500 lei.
La Apă Canal SA Sibiu, președintele CA, Cristian Bucura, a încasat în 2018, potrivit declarației de avere nr 18.876/12.06.2019, o sumă de 27.347 lei, adică o indemnizație lunară de 2.278 lei. Un alt membru CA a încasat 25.593 lei, adică o indemnizație de 2.123 lei lunar.
La Apă Canal 2000 SA Pitești, președintele CA, Mihai Foamete a încasat în 2019, potrivit declarației de avere nr 25/11.06.2020, suma de 24.000 lei, adică o indemnizație lunară de 2.000 lei. Un alt membru CA, Dumitre Deonise, a încasat tot indemnizații lunare de 2.000 lei.
Președintele CA-ului de la Aparegio Gorj SA, Radu Angheloiu, a încasat în 2018, potrivit declararației de avere 18.072/05.06.2019, o sumă de 25.593 lei, adică o indemnizație lunară de 2.123 lei. Alt membru CA, Mădălina Negrescu, a încasat în 25.200 lei, respectiv o indemnizație lunară de 2.100 lei.
Coincidență?! Toți membrii CA de la Apă Canal Galați sunt membri PSD
Pe lângă faptul că anul trecut au încasat toți câte 20.000 de euro, membrii CA-ului au în comun și altceva: toți sunt membri PSD!
În trecut, societatea a mai fost fief PRM sau al Partidului Conservator, dar de 10 ani este fief PSD. În CA-urile celorlalte societăți ale Primăriei Galați mai sunt și membri PNL, ALDE, UNPR, PMP, dar la Apă Canal CA-ul e 100% PSD.
Din februarie 2009, director general al Apă Canal Galați este Gelu Stan, vicepreședinte al Municipalei PSD Galați. Are un salariu anual de 295.920 lei. Cam 5.200 euro lunar. În 2019 a mai încasat salarii în valoare de 61.098 lei ca director al Asociației Constructorilor de Nave, funcție pe care o deține de pe vremea când era director al Șantierului Naval „Damen” Galați. A mai încasat 5.896 lei, două indemnizații de CA la Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați. Are și o pensie destul de bună, de 7.952 lei lunar.
Potrivit declarației de avere nr 14.492/03.06.2020, Zaharia a încasat în 2019, în calitate de președinte al CA-ului Apă Canal SA, suma de 97.349 lei. A mai încasat și 26.090 lei în calitate consilier județean și membru din partea PSD al Autorității Teritoriale de Ordine Publică de pe lângă CJ Galați. A mai încasat și de la Casa de Pensii 57.340 lei, ca fost director la Administrația Piețelor având o pensie de 4.778 lei. În 2019 a adus la bugetul familiei peste 180.000 de lei, dar e puțin pe lângă veniturile soției, Alexandrina Zaharia, fostă președintă a Tribunalului Galați, care, având o pensie lunară de 23.344 lei, a încasat anul trecut de la Casa de Pensii suma de 278.928 lei.
Cicerone Lupu
Vicepreședinte al CA-ului de la Apă Canal este Cicerone Lupu, susținut tot de PSD. De profesie contabil, Lupu are din 1995 propria afacere, Viniviticola SRL Târgu Bujor. În perioada 1995-2009 a fost director la Vinificație și Băuturi SA Galați. În perioada mai – octombrie 2009, a „mariajului” la guvernare PSD-PDL, a fost cu numit cu susținerea PSD director adjunct la Direcția de Finanțe Publice Galați. După ce PSD a părăsit Guvernul Boc a fost demis de ANAF. În 2012, după revenirea PSD la Palatul Victoria, Cicerone Lupu a fost numit șef la Comisariatul pentru Protecția Consumatorului Galați. S-a pensionat în 2015.
Potrivit declarației de avere nr 13.721/25.05.2020, Cicerone Lupu a încasat de la Apă Canal SA tot 97.349 lei, adică o indemnizație lunară de 8.112 lei. Vorbim de peste 1.700 euro lunar. A încasat mai mult decât din propia afacere, firma Viniviticola SRL Tg Bujor, unde în 2019 a încasat 28.080 lei ca director executiv și 987 lei ca administrator unic. Ca pensionar încasează lunar 3.282 lei.
Mirela Onisor
Mirela Onișor, de profesie inginer TCM, este din 1985 profesoară de discipline tehnice la colegii din Galați. În mai 2009, a fost numită cu susținerea PSD în funcția de șefă a Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Galaţi, funcție din care a fost demisă în octombrie 2009, tot din cauza părăsirii Guvernului Boc de către PSD. Din 2012 este directoarea Colegiul Tehnic „Radu Negru”. În 2016 a candidat pe lista PSD pentru Consiliul Municipal Galați. Potrivit declarației de avere 14.848/04.06.2020, profesoara Mirela Oprișor a încasat în 2019 suma de 77.572 lei ca directoare la Colegiul Tehnic „Radu Negru” și un pic mai mult, 97.394 lei, ca membru CA.
Elena Basov
Alt membru al CA-ului Apă Canal Galați, Elena Basov, a deținut mai multe funcții de conducere în Primăria Galați, care este una dintre cele mai mari „organizații PSD” din Galați. De mulți ai este șefa Serviciului Geotopocad din Primăria Galați. Potrivit declarației de avere nr 14.170/28.05.2020, a încasat anul trecut 97.394 lei de la CA-ul Apă Canal SA, iar ca șefă a serviciului din Primăria Galați a încasat un pic mai mult: 109.875 lei.
Dragoș Magearu, președintele Organizației de tineret a PSD Galați, are deja o carieră administrativă de invidiat. În 2014, la 29 de ani, era numit de ministrul PSD al Transporturilor, Dan Șova, director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați. În 2019, PSD l-a retras în administrația locală, numindu-l director la Gospodărire Urbană SRL, un fel de ADP al Primăriei Galați.
Potrivit declarației de avere 14.031/27.05.2020, pe lângă cei 97.394 lei primiți pe card de la Apă Canal SA, în 2019 a încasat ca director general APDM suma 36.224 lei (din salariul anual de 70.000 pe care l-ar fi luat dacă rămânea în funcție), dar a mai încasat și 46.080 lei pentru noua funcție, de director la ADP.
Soția este tot angajată a Primăriei Galați și a încasat anul trecut 20.2019 lei.
Dorian Dumitru
Alt membru CA de la Apă Canal Galați este Dorian Dumitru, care a fost până în luna ianuarie, director general al Companiei Naționale Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați. Este un profesionist în domeniul navigației, dar a fost susținut în funcție de PSD. Cu PNL nu a mai ținut figura și a fost înlocuit de ministrul Lucian Bode cu un subordonat (referent) cu carnet PNL.
Conform declarației de avere13.861/28.05.2020, Dumitru a încasat 97.394 lei ca idemnizație pentru CA-ul de la Apă Canal, dar ca director al AFDJ Galați, a încasat o sumă pe măsura șefiei la o companie națională: 214.515 lei. Trebuie să remarcăm că este un salariu cu mult mai mic decât cel al directorului Apă Canal SA, Gelu Stan.
Succesul în politică, văzut altfel: „ocupația” de membru CA
Pentru unii politicieni din Galați „membru CA” a devenit o ocupație. Își evaluează succesul în politică prin banii încasați din indemnizații AGA și CA, pentru care nu se muncește, trebuie doar să ridici mâna când se votează, o dată pe lună. Unii dintre acești „profesioniști” ai CA-urilor au și câte două „job”-uri în același timp.
Dragos Magearu
Este cazul lui Cicerone Lupu, finanțistul care e vicepreședintele CA-ului de la Apă Canal SA Galați. Pe 25 iunie 2020, Consiliul Municipal Galați a aprobat numirea lui Cicerone Lupu în CA-ul de la Gospodărire Urbană SRL, ADP-ul Primăriei Galați, la care este director alt membru CA de la Apă Canal, Dragoș Magearu.
Lupu va încasa și de la ADP o indemnizație lunară de cel puțin 1.740 lei. Anual, va încasa 20.880 lei. În total, din CA-urile de la Apă Canal SA și ADP, Lupu va încasa anual peste 118.000 lei. Adică 25.000 de euro. Sunt bani cu care la Galați cumperi un apartament într-o zonă bună a orașului. Să încasezi din propria afacere 21.800 lei, iar din indemnizații CA peste 118.000 lei, adică de peste 5 ori mai mult, este într-adevăr o performanță.
Milioane de euro cheltuite pe „mentenanța” clientelei politice
În urmă cu câțiva ani, organizațiile din Galați ale partidelor își împărțeau 76 de „job”-uri de membri CA, reprezentanţi AGA şi cenzori la societăţile Primăriei Galați, fiecare dintre aceştia încasând lunar câte o indemnizaţie de 15-20% din salariul directorului, adică de la 1.200 la 2.000 lei.
Un calcul făcut prin 2010 demonstra că pentru salarizarea clienţilor politici ai PSD, PC, PNL şi PD, impuşi în AGA şi CA la societățile Primăriei Galați se cheltuiseră peste 5 milioane de euro. Între timp, probabil că „mentenanța” clientelei politice a mai costat alte câteva milioane de euro, bani adunați din impozitele plătite de gălățeni, din tarifele la apă și canalizare, salubrizare, etc.
Acest jaf al banului public este tolerat de autoritățile centrale, de la Palatul Victoria și „Casa Poporului”. Pe fondul crizei, în ianuarie 2009, Guvernul Boc a plafonat salariile directorilor de regii, acestea fiind de circa 5.000-6.000 lei.
În 2010, a fost redus şi cuantumul indemnizaţiilor AGA și CA la 1%, dar pentru că asta sărăcea clientela politică, în 2011, tot Guvernul Boc a ridicat restricţiile, dând libertatea ca indemnizaţiile CA să fie stabilite la fiecare societate în parte. Aşa că s-a dat din nou undă verde desfrâului pe bani publici.
În cadrul conferinței de presă susținută astăzi la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis s-a declarat mulțumit de întoarcerea din drum a clasării dosarului „10 August”.
„Dati-mi voie sa constat ca dosarul a fost intors pentru cercetari mai aprofundate, ceea ce este un lucru bun. Mai mult la aceasta speta nu am ce sa spun”.
În egală măsură, președintele Klaus Iohannis a declarat că, dacă ar putea, ar da timpul înapoi pentru a nu da PSD-ului voie să guverneze, considerându-i pe aceștia principalii vinovați pentru care protestatarii de la Piața Victoriei, din 10 august 2018 au fost gazați și bătuți de Jandarmerie.
„Daca as putea sa dau timpul inapoi as prefera sa nu existe acea guvernare PSD sa-i bata si gazeze pe romani, dar s-a intamplat. Important este sa se faca lumina. Si daca dureaza mai mult este destul de rau ca dureaza atat de mult, dar important pentru mine este ca adevaratii vinovati sa fie trasi la raspundere si asta se va intampla. Am incredere in justitie”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Fostul director al Spitalului Militar Central, Ioan Sîrbu este noua variantă a lui Victor Ponta pentru alegerile locale 2020, din București. Sîrbu urmează să candideze pentru funcția de Primar General al Municipiului București, împotriva Gabrielei Firea, a lui Nicușor Dan și a lui Traian Băsescu.
Cine este Ioan Sîrbu și ce-l califică?
După cum menționam anterior, Ioan Sîrbu este fostul director al Spitalului Militar Central, însă și fost șef al Direcției Medicale a Armatei.
Chiar și-așa, aparițiile în presă ale lui Sîrbu nu sunt puține. În vârstă de 62 ani, acesta se afla în 2016 pe listele PNL Argeș pentru Camera Deputaților, după ce fusese anterior acuzat de plagiat. La momentul acuzării de plagiat, acesta deținea funcția de consilier al Ministrului Educației.
Mai pe larg, în 2012, Ioan Sîrbu publica un curs de implantologie care, ulterior, s-a dovedit a fi copiat din „Dental Implants: The Art of Science”. Cu toate că acesta și-a recunoscut între timp fapta, mizând, probabil pe zicala „greșeala recunoscută este pe jumătate iertată”, a omis, cel mai probabil, natura greșelii intenționate la care respectivul proverb nu face referire.
Sîrbu și Ponta – cine se aseamănă, se adună?
Și pentru că nimic nu este întâmpltor, amintim că nici Victor Ponta nu este străin de metoda plagiatului, acestuia retrăgându-i-se de curând titlul de doctor, Înalta Curte stabilind că fostul premier al României ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat.
Alte legături, alte învârteli
Mai mult decât atât, în urmă cu patru ani, Evenimentul Zilei scria că Emanuela Sîrbu, soția acestuia, ar fi avut legături de „prietenie” cu Gorghiu, de unde ar fi rezultat și o serie de „avantaje”, acestea fiind, de asemenea, partenere în cabinetul de avocatură al Alinei Gorghiu.
Și pentru că o familie care se respectă are grijă de toți membrii acesteia, în 2013, fostul ministru Corneliu Dobrițoiu îl angaja fără concurs pe Valentin Sîrbu, fiul lui Ioan Sîrbu și al Emanuelei Sîrbu la Clinica de Implantologie Orală. De altfel, acesta devenea medic militar încă din anul patru de facultate.
Candidatura la Primăria Capitalei, sub umbrela generoasă a lui Victor Ponta
În cursul zilei de astăzi, Victor Ponta a făcut marele anunț. După ce s-a chinuit îndelung să-și găsească un candidat potrivit (care să și dorească să candideze pentru el la Primăria Capitalei), iată că lucrurile par să se fi concretizat, astrele mizând pe Generalul Sîrbu.
Apariții trecute în Ziarul de Investigații:
Reamintim că în 2010, Ziarul de Investigații scria despre Ioan Sîrbu, cel care, la acea vreme era încă șeful Direcției Medicale a M.Ap.N.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
