Traian Băsescu nu putea rămâne impasibil la situația din America, unde azi noapte parte din susținătorii fostului președinte Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în momentul în care Congresul Statelor Unite ale Americii s-a întâlnit într-o sesiune pentru a fi certificată victoria democratului Joe Biden în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie.
Cu toate acestea, Trump le-a solicitat totuși pe Twitter susținătorilor să fie pașnici, însă nu a făcut vorbire despre faptul că aceștia ar trebui să plece din Capitoliu. Aceasta înainte ca Twitter să îi suspende contul. „Le cer tuturor care se află la Capitoliu să rămână pașnici. Fără violență! Țineți minte, NOI suntem Partidul Legii și Ordinii – respectați Legea și oamenii noștri măreți în Albastru. Vă mulțumesc!”, scria Trump pe Twitter.
Ca de la fost președinte la fost președinte, actualul europarlamentar vrea să sublinieze că știe foarte bine care este datoria și care sunt limitele unui conducător adevărat, așa că Băsescu îl cataloghează pe Trump drept „un om politic mărunt, bolnav de egoism şi putere”.
„Trump! “We’re making America great again” – şi o face praf. După ce a izolat ţara în timpul mandatului, fiind incapabil să înţeleagă că o ţară izolată nu poate fi liderul lumii, este acum, la sfârşit de mandat, pe cale să-şi facă ţara praf şi pulbere. Un mare om de afaceri şi în acelaşi timp, un om politic mărunt, bolnav de egoism şi putere şi care se pune pe el deasupra intereselor ţării lui”, este convins Băsescu.
În cadrul brifingului ședinței de Guvern de la Palatul Victoria, premierul Florin Cîțu a vorbit, printre altele, și despre două dintre cele mai arzătoare două subiecte ale perioadei: redeschiderea școlilor, însă și cheltuirea banului public în raport cu viitoarele taxe. Referitor la taxe, premierul a declarat că, în momentul de față, există în derulare o analiză în premieră ce vizează bugetul, astfel că, în urma acesteia se urmărește cheltuirea banului public în mod responsabil. De asemenea, Cîțu a adăugat că în anul 2021 nu vor exista taxe suplimentare celor deja existente.
Florin Cîțu, după ședința de guvern
„Este o analiză pe care nu am văzut să o mai facă cineva înainte de buget. Banii publici nu vor mai fi cheltuiți aiurea. Vreau să bugetăm acele proiecte care pot fi făcute, nu povești. În 2020 am reușit un record, investițiile sunt la un nivel record. Această bugetare din acest an va dura mai mult, dat veți vedea că va avea un impact pozitiv pentru economie. Mediul economic are din partea mea predictibilitate. Am spus că nu vom modifica Codul Fiscal și nu vom introduce noi taxe”, a declarat Florin Cîțu.
Cât despre redeschiderea școlilor, subiect fierbinte pe ordinea de zi, premierul Cîțu a declarat că a avut o discuție cu liderul UDMR Kelemen Hunor, cât și cu liderul USR Dan Barna, adăugând că își dorește, la rândul său, ca învățământul să revină la normal într-un timp cât mai scurt.
„Am avut o discuție cu domnul Hunor, cu domnul Barna. Și eu vreau să redeschidem școlile, restaurantele. Dacă nu ar fi problema pe sănătate, aș vrea să fie redeschise. Important ca pe lângă campania de vaccinare, să avem și reducerea efectelor epidemie. Sunt orașe în care nu mai sunt cazuri. Putem redeschide școlile pe 8 februarie, dacă păstrăm acest trend de scădere”, a mai spus Florin Cîțu.
Cu toate astea, Guvernul condus de Florin Cîţu a adoptat o ordonanţa de urgenţă prin care se prelungește dreptul ministrului Educaţiei de a suspenda cursurile fizice până pe data de 8 februarie 2021.
Sibienii care locuiesc singuri vor plăti cea mai mare taxă de salubrizare din țară, dacă Regulamentul supus votului Consiliului Local Sibiu va fi adoptat în forma în care a fost pus în dezbatere publică. Taxa e de trei ori mai mare față de București, Cluj-Napoca sau Iași.
Punem în dezbatere publică modificarea Regulamentului pentru taxa de salubrizare, publicând integral documentul pe site-ul sibiu.ro. Sibienii pot transmite timp de o lună (n.r. începând cu 17 decembrie) observații și sugestii cu privire la acesta, folosind mijloacele de comunicare electronice. Precizez că această modificare este o obligație legală pe care o avem de a implementa modul de taxare numit «plătește pentru cât arunci», instituită pentru a atinge țintele de reciclare și reutilizare a deșeurilor stabilite prin legislația națională
Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu
Potrivit acestui Regulament au fost stabilite „trei tipuri de abonamente pentru utilizatorii casnici, astfel că taxarea nu va mai avea loc pe persoană, ci pe baza unui abonament anual ce include un anumit număr de ridicări ale recipientelor de colectare”, se arată în documentul de pe portalul Primăriei Sibiu.
În 2021, triplu față de decembrie 2020
Noile abonamente variază între 346 de lei pe an (ECO), 430 de lei (Practic) și 490 de lei (Maxi). Până anul trecut, taxa de salubrizare era plătită în funcție de numărul de persoane care locuiesc la o adresă, valoarea acesteia fiind de 11 lei pe lună de persoană. Cu noile tarife, înseamnă 35,83 de lei pe lună (Practic) pentru cei care locuiesc singuri, de trei ori mai mult decât au plătit până în decembrie 2020, deși cantitatea lor de deșeuri nu s-a schimbat.
Noile tarife pentru anul 2021
Începând cu anul 2021, toți utilizatorii caznici vor avea alocat din oficiu abonamentul Practic, trecerea spre un alt tip de abonament putându-se face doar prin intermediul declarației rectificative. „Trecerea la abonamentul ECO va fi aprobată de către SPMSPM doar în situația în care, în urma verificării situației colectării deșeurilor din ultimele 12 luni, rezultă faptul că numărul de goliri ale pubelei destinate deșeurilor reziduale nu depășește numărul de goliri anuale incluse în abonamentul ECO”, iar acest lucru se poate verifica cu ajutorul tag-urilor RFID.
Noile tarife sunt stabilite având în vedere „necesitatea alinierii taxei speciale de salubrizare cu noii indicatori de colectare separată a deșeurilor (maxim 40% deșeuri reziduale, 13,8% deșeuri reciclabile și 46,2% biodeșeuri din totalul deșeurilor municipale generate), dar și obligația atingerii țintelor de reciclar, reutilizare și de deviere de la depozitare a deșeurilor municipale angajate în România, ca stat membru UE”, mai apare în Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare.
Protest împotriva SOMA
Miercuri, pe Facebook a fost anunțat un protest cu privire la aceste majorări de tarife, iar în urma anunțului sute de sibieni s-au arătat interesați de acest demers. Mai mult, deja a apărut și o petiție pentru „anularea plății taxei de salubrizare pentru locuințele nelocuite”, dar și pentru „micșorarea taxei de salubrizare în Sibiu și alinierea ei la adevăratul cost pentru orașul Sibiu”.
Cine este SOMA
S.C. SOMA S.R.L., cu sediul în Bacău, asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi nemenajere de pe raza municipiului Sibiu, a orașelor Cisnădie și Ocna Sibiului, fiind singurul prestator a acestor servicii atât pentru agenţii economici, asociaţii de locatari şi proprietari cât şi pentru locuinţele individuale.
Care sunt prețurile prin țară: la Galați, taxa de habitat este de 86 de lei/an/persoană (adică puțin peste 7 lei pe lună), în timp ce la Cluj-Napoca este de 10,93 de lei de persoană, la Iași este 18 lei, iar la București este 11,7 lei de persoană.
Cristian Petrescu, directorul general al Centrului Național de Învățământ Turistic (CNIT), reacționează la declarațiile lui Claudiu Năsui, actualul ministru al Economiei, la adresa instituției pe care o conduce. Directorul CNIT încearcă să convingă că instituția în fruntea căreia se află din februarie 2020 este una care își face treaba și nicidecum nu ar fi una care doar consumă bani degeaba. Pe scurt, Petrescu califică declarațiile despre CNIT ca fiind „dezinformări demne de Radio Erevan”.
„Afirmă dl. Năsui: CNIT nu a organizat cursuri înainte de 2017. Normal, pentru că anterior anului 2017 Compania nu era Centrul Național de Învățământ Turistic, ci Compania de Investiții în Turism. Nicio legătură cu școala. Abia în 2017 a redevenit, după o pauză de 8 ani, o companie de stat cu atribuții de școală de turism. Eu am preluat mandatul de conducere a CNIT abia în februarie 2020, în debutul pandemiei iar acum sunt în derulare două proiecte europene, în care sunt formate 250 de persoane (de 10 ori mai mult decât în perioada anterioară). În plus, suntem în evaluare cu un alt proiect european, în care vom forma, pe competențe digitale, încă 150 de angajați în turism. Afirmă bombastic dl. Năsui că valoarea salariului mediu al salariaților în cadrul CNIT este de 19.500 lei!!?!! Nu, domnule ministru, nu este de 19.500 lei cum susțineți în postarea preluată ca o gălușcă de toată presa, ci muuuuuult mai mică. Sunt salariați care au minimul pe economie, adică 1.800 de lei în mână. Ba chiar și pe acelea le-am redus, prin repartizarea salariaților pe proiecte, deci plătite din fonduri europene. Toți acești salariați ai CNIT (pe lângă programele de formare pe care le derulează) au grijă ca bunurile din proprietatea statului, două hoteluri, trei restaurante, baza de agrement și 66.000 mp în nordul Bucureștiului, în valoare de peste 46 de milioane de euro, să fie exploatate așa cum trebuie de către asociații privați, tocmai ca să aducă venituri statului, adică românilor. Era de ajuns o întrevedere în care să primiți explicațiile legate de ce realizează CNIT și salariații săi și ați fi înțeles situația reală. Nu știu cine v-a “servit” aceste cifre și informații, eu l-aș da afară pentru dezinformarea pe care v-ați asumat-o. Așadar, postarea Dvs. este doar o poCNIToare, o fumigenă pentru presă, ca la Radio Erevan: nu stăteau ci munceau, nu câștigau mult ci puțin și nu mâncau banii românilor ci le aduceau profit”, scrie Cristian Petrescu la rândul său, pe Facebook.
Nu mai e niciun motiv pentru ca școala să se desfășoare online și după vacanța de iarnă, este concluzia la care a ajuns deputatul PSD Alexandru Rafila. Acesta a adus în sprijinul solicitării cifrele pandemiei, publicate în ultimele săptămâni de Ministerul Sănătății, care arată o scădere a ratei infecţiilor. Așa că mesajul este clar: „PSD cere în mod clar redeschiderea şcolilor odată cu terminarea vacanţei”.
„Eu, ca om de sănătate publică, sunt în imposibilitatea găsirii raţionamentului pentru care şcolile nu se deschid. Îl cunosc, îl respect pe domnul profesor Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, şi îmi pare rău că este pus într-o situaţie în care nu are decizia de hotărî foarte clar, împreună cu ministrul Sănătăţii, deschiderea şcolilor. Eu înţeleg că dl ministru Cîmpeanu are o grea moştenire din partea doamnei Anisie şi nu cred că este o surpriză pentru nimeni, dar pe de altă parte, amânarea deschiderii şcolilor nu are justificare”, a spus deputatul Rafila într-o conferință de presă, citat de News.ro.
Partidul Social Democrat a găsit o definiție a premierului Florin Cîțu, fără a-i menționa numele. Astfel, într-o postare pe Facebook, social democrații spun că țara a încăput pe mâinile „unui mitoman”.
„Înainte de alegeri, PNL ne asigura că economia își revine. După alegeri, revenirea s-a transformat în criză! Așa se întâmplă când țara ajunge pe mâinile unui mitoman, care joacă la ruleta împrumuturilor aberante viitorul României!”, este opinia tranșantă.
Pe lângă nevoia de a minți, mitomania este totuși definită ca fiind o boală psihică ce se manifestă prin tendința de a denatura adevărul, de a inventa fapte care nu s-au petrecut în realitate. Nu știm dacă într-adevăr actualul premier al României are ceva analize făcute în acest sens sau social democrații au pe mâna lor vreun document care să dovedească ceva, cert este că în postarea de pe pagina PSD vorbele sunt întărite de un filmuleț în care Florin Cîțu apare cu diverse declarații, legate – cum altfel – de majorări. Astfel, se fac referiri la revenirea economiei în semestrul III al anului 2020, creșterea „cât mai rapidă” a pensiilor, moment în care Cîțu, pe vremea când era simplu ministru al Finanțelor, asigura că „banii sunt în buget”. În oglindă, cei de la PSD au făcut un filmuleț, în care arată și alte declarații ale actualului premier Florin Cîțu: „România, alături de economia globală, trece printr-o perioadă dificlă. Ar trebui să fim onești și să le spunem românilor că nu putem să creștem pensiile, că nu putem să dublăm alocațiile”.
S-a dat startul campaniei de vaccinare, iar în data de 5 ianuarie 2021, în spitalele din județul Slobozia, vaccinul anti-COVID-19 a fost distribuit în cutii de pizza.
Nu doar ”ambalajul” a constituit un subiect de critică, dar și punctualitatea: faptul că vaccinul a venit târziu.
Publicația locală independentonline.ro a menționat că, deși vaccinarea a fost anunțată pentru ora 10:00, acțiunea de la Spitalul Județean de Urgență Slobozia a întârziat cu aproximativ 2 ore.
Motivul care a stat la baza lipsei de organizare ar fi fost distribuția greoaie a serului de la Centrul Principal de Depozitare din cadrul Institutului Cantacuzino.
Vaccinul anti-COVID-19, distribuit în cutii de pizza
Pentru a răspunde la întrebările jurnaliștilor, medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, a declarat că nu are amănunte în legătură cu situația dată și a adăugat că este vorba doar o modalitate în care sunt separate acele doze din pachetul iniţial.
”Important este să se respecte lanţul de frig pentru că ele nu sunt transportate efectiv în cutii de carton, ci sunt în cutii frigorifice cu data-loggere care monitorizează în permanenţă temperatura, iar acest lucru se poate proba în orice moment pentru că este o datorie a noastră de a asigura condiţiile lanţului de frig”.
Virgil Musta: vaccinul nu avea cum să vină în cutii de pizza
La o zi după ”incident”, Virgil Musta a decis să aducă critici cu privire la transportarea vaccinului. Din punctul său de vedere, cutiile de pizza reprezintă ceva „ciudat”. De asemenea, ajungând la subiectul dozelor rămase nefolosite, Musta este de părere că acest fapt arată o lipsă de organizare.
”Sunt convins că n-aveau cum să vină în cutii de pizza. Astfel nu-mi închipui sau nu știu cum s-a întâmplat acest lucru. Sunt convins că n-aveau cum să vină în cutii de pizza în congelatoarele acelea, la -80 de grade, e aproape imposibil”, a declarat Virgil Musta într-o intervenție telefonică în platoul B1 TV.
Dincolo de estetic, siguranță, punctualitate sau amuzament, medicii care s-au imunizat consideră că vaccinul este singura cale prin care pandemia poate fi stopată.
Astăzi, cu ocazia marii sărbători ortodoxe de Bobotează, Constanța nu a ocolit obiceiurile anuale, de a organiza slujbe bisericești cu fast. La Arhiepiscopia Tomisului a avut loc, la prânz, slujba de Bobotează, oficiată de ÎPS Teodosie, împreună cu un sobor de preoți. Cu toate că încă ne aflăm în plină stare de alertă, credincioșii nu s-au sfiit să se îngrămădească în fața Arhiepiscopiei, participând cu sutele la ceremonia religioasă. Dacă într-o primă instanță, la slujbă s-au adunat câteva sute de oameni, într-un timp extrem de scurt, sutele s-au transformat în mii. Jandarmeria a anunțat că la sărbătoarea Bobotezei pot participa maxim 3.000 de persoane, cu respectarea regulilor de distanțare fizică. De asemenea, ÎPS Teodosie i-a îndemnat, la un moment dat, pe enoriași să respecte recomandările „ca să nu supărăm autoritățile”.
ÎPS Teodosie anunța, încă de ieri, că a sfințit 100 de tone de apă, pentru enoriașii din Constanța ce vor participa la sărbătoarea de Bobotează
Așa cum ne-a obișnuit, ÎPS Teodosie, într-un exces de zel caracteristic, a anunțat că a sfințit, în cursul zilei de ieri, aproximativ 100 de tone de apă. Apa a fost transportată cu cisterne aparținând Regiei Județeane de Apă și a fost depozitată în butoaie de lemn care, ulterior, au fost sfițite de prelatul constănțean.
Tradiția de la Arhiepiscopia din Constanța spune că, în fiecare an, boii și măgărușii sunt chinuiți în numele religiei și a sărbătorii de Bobotează, fiind nevoiți să tragă butoaiele masive de lemn, pline cu apă sfințită. Nici anul acesta nu s-a făcut rabat de la regulă, apa sfințită fiind transportată cu ajutorul animalelor, de la Arhiepiscopie, până în Portul Tomis, timp în care boii au fost păziți de Jandarmerie, urmând ca după procesiunea religioasă din port, animalele să-și continue drumul osândei prin cartierele din Constanța, pentru ca preoții să împartă aghiazma credincioșilor. La rândul lui, ÎPS Teodosie a fost transportat de o caleașcă trasă de cai.
Dacă Bucureștiul se confruntă cu o criză majoră a gunoaielor, localitățile din jurul Capitalei se confruntă cu maldăre de gunoi aruncate zilnic.
Gunoaiele sunt descărcate din mașini care au decis un traseu fix prin câmp, pentru a evita drumurile noroioase. Un simplu exemplu: ziariștii au observat inclusiv o mașină, o Dacie Logan albastră, din care se descărcau gunoaie. Fix în ziua reportajului.
Este vorba de ieșirea din Capitală, ieșirea spre Giurgiu și de capătul străzii Panselei din Jilava: câmpul este plin de gunoaie aruncate pe pășune și în șanțuri, gunoaie care se înmulțesc considerabil la kilometri distanță.
Deșeuri din spitale: saci marcați, lăsați lângă culturi
Pe lângă gunoi menajer, saci de moloz sau vase de toaletă, există și mormane de deșeuri în descompunere, deși ne aflăm în mijlocul unei crize sanitare. Un sac specific celor scoase din spitale, sac notat ca fiind deșeu periculos, a fost fotografiat aici de reporterii Libertatea.
Din punctul de vedere al localnicilor, atât vina cât și responsabilitatea pică pe doi primari: primarul din Jilava și edilul din Măgurele. Astfel, ziarul Libertatea i-a contactat pe ambii primari pentru a afla de ce nu se face nimic în legătură cu problema despre care localnicii susțin că este arhiștiută, însă nu e rezolvată niciodată, în ciuda deselor plângeri.
Elefterie Ilie Petre, edilul din Jilava a afirmat că ridică 50-70 tone de gunoaie pe lună de acolo, dar spune că Bucureștiul ar fi vinovat, grosul venind din partea Capitalei. De asemenea primarul a declarat că au fost puse camere de supraveghere, problema intervenind cu zona de câmp, zonă care nu ține de Primărie. Astfel, au fost prinși mai mulți indivizi care se descotoroseau de saci, dar care afirmau că s-au rătăcit în căutarea unei gropi de gunoi.
”Spun că s-au rătăcit, că ei căutau o groapă de gunoi. Că așa le-a dat GPS-ul. Păi așa ți-a dat GPS-ul, să le arunci pe câmp? Am anunțat Garda de Mediu, i-a amendat, le-a luat mașinile. Eu nu pot multe, decât amendă”.
Narcis Constantin, primarul din Măgurele știe și el de existența gunoaielor, gunoaie care sunt aruncate chiar și pe culturi de grâu.
”Vă dați seama că începem curățenia în zonele populate. Dacă mă apuc să le iau și pe alea din mijlocul câmpului, unde aruncă ăștia noaptea cu camioanele…Prindem, activitate avem, dar sunt mai mulți decât putem noi să prindem. Noi facem tot ce se poate”.
Deșeurile sunt aruncate chiar și pe culturile de grâu
Conform unui simplu calcul, există un traseu al gunoaielor din câmp, traseu care se întinde pe 30.000 de metri pătrați. Acestea sunt răsfirate pe toată această lungime, prea puțin contând dacă se află pe asfalt, în șanțuri sau pe culturile de grâu.
Amenzi există, primari responsabili există, dar nu pot fi prinși toți cei care aruncă gunoaiele, iar amenzile nu mai sperie și nici nu corectează mare lucru.
În momentul în care Bucureștiul a fost invadat de gunoaie, primarul Clotilde Armand a considerat strânsul acestora ”o datorie nejustificată”. Primarii din Jilava și Măgurele cunosc problema și își asumă responsabilitatea. Doar că totul ține de educație și, oricâte școli s-ar redeschide, mintea unora rămâne la fel: închisă.
Nemulțumirile celor din sistemul medical vor fi strigate pe 14 ianuarie, în fața Guvernului, dar și în fața Prefecturilor. Biroul Executiv al Federației „Solidaritatea Sanitară” (FSS), întrunit în data de 05.01.2020, a decis inițierea procedurii privind declanșarea protestelor de amploare și a stabilit calendarul primelor acțiuni de protest, potrivit unui comunicat de presă al FSS.
Astfel, în această săptămână, în perioada 7-9 ianuarie, toate sindicatele membre vor înmâna, în teritoriu memorii de susținere a revendicărilor Federației „Solidaritatea Sanitară”, urmând ca pe 14 ianuarie, toate sindicatele membre ale FSS să participe la un protest în Piața Victoriei, iar în teritoriu să fie pichetate Prefecturile.
Totodată, Biroul Executiv a decis convocarea de urgență a Consiliului de Coordonare, pentru data de 06.01.2021, aceasta urmând să stabilească acțiunile pe termen lung, luând în considerare toate formele de protest posibile.
Ce susțin cei de la Federația „Solidaritatea Sanitară”
Adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecția sănătății și securității salariaților din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale și umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariați nou infectați SARS-CoV-2 și, mai ales, decedați din cauza COVID-19. Măsurile trebuie să includă:
Elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaților din sănătate în privința vaccină
Stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecție și asigurarea acestora în cantitatea necesară și la calitatea corespunzătoare.
Elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienților COVID-19.
Reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecție la 3 ore.
Includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate.
Respectarea dreptului legal la pensia de urmaș pentru copiii colegilor decedați la datorie.
Creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020.
Raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale și acordarea tuturor sporurilor pentru condiții de muncă la nivel maxim.
Acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toți salariații din sănătate.
Acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei și plata orelor suplimentare, pentru toți lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele.
Plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază.
Reașezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creșterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuției la tratamentul și îngrijirea pacienților.
Posibilitatea lucrătorilor din sănătate de a beneficia de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieșire la pensie) proporțional cu activitatea desfășurată peste norma de bază.
Federația „Solidaritatea Sanitară” este „organizație reprezentativă la nivelul sectorului Sănătate, având ca membri peste 25.000 de salariați din acest sector. Acțiunile federației sunt desfășurate pentru apărarea și promovarea drepturilor lucrătorilor din sectorul sanitar”, se mai arată în comunicatul FSS.
Asociațiile piloților maritimi din portul Constanța au organizat luni un protest în fața sediului Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime. Printre nemulțumirile acestora se numără trecerea serviciului de pilotaj în administrarea statului. De asemenea, oamenii se plâng că li s-ar fi luat locurile de muncă și că, în urma concedierii lor, mulți dintre aceștia ar fi rămas pe drumuri.
„Protestăm pentru că administrația portuară ne-a luat locurile de muncă. A luat câțiva piloți și acum suntem pe drumuri. Nu avem locuri de muncă”, a declarat pentru Cuget Liber (publicație locală din Constanța) Ovidiu Ștefănescu, de meserie marinar.
De asemenea, un alt participant la protest, marinar, la rândul său, a declarat că și-ar dori să se angajeze la CNAPMC, cu toate că este pensionar, menționând că în ciuda vârstei este încă sănătos. Cu toate astea, potrivit declarațiilor, nu se dorește angajarea acestuia. „Administrația portuară a suspendat activitatea firmelor de pilotaj, în noaptea de Anul Nou și nu a vrut să prelungească contractele cu acestea. Au discutat cu patronii noștri și nu s-au înțeles. Acum lucrează cu doar nouă piloți. Nicăieri în Europa nu există pilotaj de stat. Până acum administrația portuară lua o redevență din veniturile pilotajului de 25%. Probabil că vrea să pună mâna pe toți banii. Pe urmă, cine știe, vor da pilotajul cuiva, pe care îl au ei. Așa bănuiesc! Așa au făcut și acum 30 de ani, când pilotajul era de stat. Noi protestăm pentru că ne-a lăsat fără serviciu, practic. Încalcă o mulțime de legi și nimeni nu intervine, că e statul!”, a spus pilotul Alexandru Kutnic, pentru aceeași publicație locală din Constanța.
Ce spune directorul general al Portului Constanța
De cealaltă parte a baricadei, directorul general al Portului Constanța a declarat că solicitarea cerințele protestatarilor sunt nefondate și le-a catalogat ca fiind „ilegale”, în contradicție cu hotărârea consiliului de administrație al CNAPMC, cu politica Consiliului Concurenței, dar și cu problemele aflate în litigiu în Justiție, după cum a declarat directorul general Florin Goidea.
„Trecerea serviciului de pilotaj în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime este fortuită, determinată de o situație de urgență. În urma suspendării OMT nr. 991/2020, de către instanța de judecată, decizie care nu este definitivă, CNAPMC a cerut prelungirea contractelor comerciale încheiate cu companiile de pilotaj pe trei luni, până pe 31 martie 2021. Pilotajul fiind un serviciu de siguranță a navigației, aceste companii nu pot întrerupe executarea lui decât atunci când decide Administrația Portuară. Companiile de pilotaj au refuzat să semneze prelungirea contractelor pe trei luni, afirmând că vor continua să presteze acest serviciu numai dacă CNAPMC semnează cu ele contracte cu durata de cinci ani.
Solicitarea lor este ilegală, căci vine în contradicție cu hotărârea consiliului de administrație al CNAPMC, cu politica Consiliului Concurenței, dar și cu problemele aflate în litigiu în Justiție.”, a declarat Goidea.
În completare, s-a adăugat faptul că porturile din județul Constanța vor opera normal, atât din punct de vedere al programului, cât și a capacității de funcționare.
Viceprimarul Sorin Enache - „S-a putut realiza o etapă de succes!"
Construirea parcului industrial a început în 2003, în baza unei finanțări în valoare de 4,5 milioane de euro de la Ministerul Dezvoltării. Construirea unui sediu administrativ, a unei hale industriale de 1.200 mp și a unei platforme betonate, nu ar fi trebuit să dureze mai mult de doi ani, dar lucrările au fost încheiate după zece ani, în toamna lui 2013 și au costat peste 13,5 milioane euro. De trei ori mai mult. Numai cabina portarului a costat 200.000 de euro, cât 4-5 apartamente!
După inaugurarea cu fast, parcul industrial a rămas pustiu încă patru ani, până în 2017, când, în sfârșit, au apărut doi investitori, unul din Statele Unite și celălalt din Ucraina. Niciunul din acești investitori strategici nu și-a putut pune în practică bussines-planul pentru că Parcul Industrial Galați a rămas fără teren din cauza deciziilor primarului Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD) și a subordonatului primarului, directorul Industrial Parc SRL Galați, Costică Voicu, tot membru PSD.
Marea încurcătură: primarul Galațiului și directorul Parcului Industrial au blocat statutul juridic al terenului
În ianuarie 2017, Consiliul Municipal Galați a aprobat la inițiativa primarului Ionuț Pucheanu transferul a 16,8 ha din cele 21,8 ha ale Parcului Industrial la Zona Liberă Galați, unde, potrivit primarului, apăruse un investitor din Statele Unite interesat de terenul parcului, care are avantajul ieșirii la Dunăre. Era o facilitate pentru transportul pe Dunăre a materiilor prime și producției, care nu exista la Zona Liberă. În urma acestei decizii, parcul industrial a rămas doar cu clădirile și 5 ha de teren.
Fostul director al parcului industrial, Costică Voicu
Trei luni mai târziu, pe 25 aprilie 2017, directorul Industrial Parc SRL Galați, Costică Voicu, a semnat, din proprie inițiativă, fără să anunțe Primăria Galați, un contract cu o firmă românească cu capital din Ucraina, VVK Eurotehnologic SRL Galați, căreia i-a cesionat pentru 42 de ani dreptul de folosință a întregii suprafețe de teren a parcului industrial, de 21,8 ha.
Astfel s-a ajuns într-o situație fără ieșire. Investitorul din Statele Unite nu putea beneficia de concesiunea de teren din Zona Liberă din cauză că directorul Parcului Industrial semnase contractul cu firma cu capital din Ucraina înaintea finalizării transferului celor 16,8 ha la Zona Liberă, iar investitorul din Ucraina nu putea beneficia de cesionarea dreptului de folosință a terenului din Parcul Industrial din cauza transferului a celor 16,8 ha de teren care fusese aprobat de Consiliul Municipal Galați.
Principalul responsabil pentru situația haotică la care s-a ajuns este directorul Parcului Industrial, Costică Voicu, care a acționat ca și cum ar fi condus propria afacere, nu o companie publică, dar la fel de este vinovat este și primarul Ionuț Pucheanu, care ar fi trebuit să aibă habar ce se întâmplă la parcul industrial din moment ce era șeful direct al directorului Costică Voicu, care îi era și coleg în Municipala PSD Galați. Primarul l-a concediat pe director și consideră că astfel a scăpat de orice răspundere pentru situația la care s-a ajuns:
Suntem în situația în care potențial pierdem investitori pe Parcul Industrial pentru că nu avem cum să închiriem. Avem un contract care a apărut de nicăieri, cu o societate ucraineană care pretinde că ar fi concesionat acest teren printr-o negociere directă cu fostul director
explica Pucheanu.
Război în instanță. Primăria Galați a dat în judecată propria societate și investitorul pe care ar fi trebuit să-l atragă
S-a ajuns la război în instanță. Firma VVK Eurotehnologic SRL a contestat Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor la Industrial Parc SRL Galați, prin care era diminuat capitalul social cu valoarea celor 16,8 ha transferate la Zona Liberă. Reprezentanții firmei cu capital ucrainean susțineau că au un contract de cesiune a unor drepturi de folosinţă şi superficie pe 42 de ani, pentru întreaga suprafaţă a parcului. La rândul său, Primăria Galați a cerut instanței să constate nulitatea contractului semnat de directorul parcului industrial cu VVK Eurotehnologic SRL.
Din august 2017 până în iulie 2018, dosarul a fost tergiversat pentru stabilirea calităților procesuale și a instanțelor competente să judece cauza. Printr-o primă sentință, Tribunalul Galați a dat dreptate firmei VVK Eurotehnologic SRL, hotărând că Primăria Galați nu are calitate procesuală. Primăria a făcut recurs și în octombrie 2019, Curtea de Apel i-a dat câştig de cauză, trimițând dosarul la Tribunalul Galați, pentru rejudecare.
Primarul Pucheanu
Primăria Galați a trecut la contra-atac și în dosarul nr 3341/121/2017 a deschis acțiune în instanță împotriva firmei pe care o avea în subordonare, Industrial Parc SRL Galați, dar și împotriva investitorului de la Parcul Industrial, VVK Eurotehnologic SRL. Era o situație atipică în raport cu obiectivul generos de atragere a investițiilor pentru dezvoltarea orașului și crearea de locuri de muncă.
După încă un an de tergiversări procedurale, magistrații s-au pronunțat în dosarul 3341/121/2017****, dând dreptate primăriei.
Instanța constată nulitatea absolută a contractului de cesiune a dreptului de folosinţă şi constituire a dreptului de superficie nr. 3/25.04.2017. Repune părţile în situaţia anterioară încheierii contractului
se spune în sentința nr 376/12.11.2020 a Tribunalului Galați.
Procesul intră în prelungiri, de frica Curții de Conturi
Primăria Galați a câștigat războiul în instanță, dar cum de la momentul atragerii la Zona Liberă a investitorului din Statele Unite au trecut 4 ani, este o victorie care nu va folosi la nimic. Sentința putea fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, dar investitorul din Ucraina nu a contestat decizia magistraților. În aceste condiții, având la dispoziție toate cele 21,8 ale parcului industrial, reprezentanții municipalității puteau să se întoarcă la momentul 2017, reluându-și încercările de a atrage a unor investitori.
Dar, surpriză (!), pe 28 decembrie 2020, a făcut recurs tocmai Primăria Galați și procesul se va prelungi cu câteva luni. Motivarea apelului este una oarecum formală, ținând de recuperarea cheltuielilor de judecată. Primăria a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru, dar nu și de plata celorlalte cheltuieli, printre care și onorariul Societății de avocați Daghie și Asociații, care a reprezentat-o în proces. Curtea de Conturi obligă instituțiile bugetare să încerce prin orice mijloace recuperarea unor astfel de cheltuieli suportate din banul public și Primăria Galați s-a conformat acestei reguli.
La 6 ani de la inaugurare, Parcul Industrial Galați a devenit depozit de vechituri
În decembrie 2019, Primăria Galați a găsit o utilitate pentru hala parcului industrial care era pustie de la inaugurare. A transformat-o în depozit de vechituri. La dezbaterea din Consiliul Municipal Galați cu privire la „realizarea obiectivelor Industrial Parc SRL”, viceprimarul Sorin Enache a dezvăluit că Primăria Galați a hotărât să depoziteze la Parcul Industrial vechiturile rezultate din executări silite și mobilierul abandonat de chiriașii evacuați din imobilele primăriei, dar și ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeană, aflate în gestiunea Cantinei Săracilor.
Din fericire s-a putut realiza o etapă de succes. Sunt două contracte. E vorba de depozitarea ajutoarelor în alimente primite de la Uniunea Europeană. La Industrial Parc se vor depozita câteva tone de ajutoare, iar contractul va fi încheiat cu Cantina de Ajutor Social și va genera venituri, bineînțeles și cheltuieli. Asta este doar o parte a activității. A doua parte va consta în încheierea unui contract între Primărie și Industrial Parc, pentru depozitarea bunurilor rezultate din executări silite, din sechestre și bunuri pe care nu avem unde să le depozităm
a explicat viceprimarul
„Dacă nu închiriam acolo, închiriam în altă parte”, a explicat și primarul Ionuț Pucheanu, confirmând astfel că obiectivul atragerii investițiilor la Galați este unul de neatins.
Astfel, la 6 ani de la inaugurarea sa cu fast, Parcul Industrial Galați a devenit depozit de vechituri și în acest context trebuie să remarcăm succesul operațiunii edililor orașului, așa cum a fost prezentat de viceprimarul Galațiului: „Din fericire s-a putut realiza o etapă de succes”!?
Parcul Industrial, eterna „gaură neagră” pentru bugetul Galațiului
Suntem în 2021. Au trecut 18 ani de la începerea construirii Parcului Industrial de la Galați. Se împlinesc și 8 ani de la inaugurarea parcului. În acești opt ani, bâlbele edililor Galațiului au alungat investitorii, parcul industrial nu a produs nimic, dar a fost, an de an, o „gaură neagră” pentru bugetul Galațiului.
Spre exemplu, în urmă cu doi ani, prin adresa nr 910/22.04.2019, Curtea de Conturi comunica Primăriei Galați mai multe nereguli decoperite la SC Industrial Parc SRL Galați, printre care și faptul că a fost cheltuită suma de 237.150 de lei, deși veniturile societății au fost de 1.055 lei. O mare parte din bani, 50.658 lei, au fost cheltuiți pe „protocol, reclamă și publicitate, deplasări”. Alți 5.900 de lei s-au dus pe indemnizațiile reprezentantului AGA, care a participat la o singură ședință.
Investiția în Parcul Industrial, „umflată” cu 430%. Cabina portarului a costat 200.000 de euro
Parcul Industrial Galati
Pe hârtie, epopeea Parcului Industrial Galați a început în 2003, când au fost alocate cele 4,5 milioane euro. Până în 2006, adică până să înceapă efectiv lucrările, la Parc Industrial SRL Galați fuseseră tocați toți banii de la Ministerul Dezvoltării și primărie. Primăria a „pompat” bani în continuare și Parcul Industrial a fost finalizat în 2013, dar de la 11 milioane lei s-a ajuns ca investițiile totale să fie de 59 milioane lei, adică 13 milioane de euro. Față de costurile estimate inițial este o „majorare” cu 430%!
Din acești bani s-au construit un sediu administrativ, o hală, câteva platforme betonate, un gard și o cabină a portarului. Inspectorii Curții de Conturi au fost uluiți să constate că numai cabina portarului a costat 914.841 lei, adică vreo 200.000 de euro.
La Ploiești există 15 parcuri industriale, iar la Cluj sunt 11 parcuri industriale. La Galați a durat 10 ani contruirea primului parc industrial și au mai fost necesari 6-7 ani pentru transformarea acestuia în depozit de vechituri. Atât s-a putut!
Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice și alte categorii vulnerabile va crește de la 22 lei la 32 lei/zi.
Aceasta...
9 din 9. Acesta este nivelul maxim al avertismentului de călătorie emis de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru Republica Islamică Iran.
Iar MAE explică și...
Incident deosebit de grav ieri, în județul Timiș, în sediul Poliției Rutiere din municipiul Lugoj.
Mai precis, într-o anexă a Poliției Rutiere din Lugoj, unde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
