Depunerea candidaturii lui Kelemen Hunor pentru alegerile prezidențiale din 2024 este cel puțin o mișcare predictibilă, având în vedere că este a patra oară când liderul UDMR încearcă să ajungă în cea mai înaltă funcție din stat. În mod evident, Hunor joacă o carte deja cunoscută: aceea de a reprezenta interesele minorității maghiare.
Însă, deși discursul său se concentrează pe problemele comunității pe care o reprezintă, există o realitate evidentă care subminează candidaturile sale repetate – lipsa de relevanță reală în contextul general al alegerilor naționale.
Kelemen Hunor a devenit un „obișnuit” al campaniilor prezidențiale, iar rezultatele sale din trecut demonstrează că susținerea sa nu depășește granițele electoratului tradițional UDMR. De fapt, se pune întrebarea dacă acest tip de candidatură nu este mai mult un exercițiu de formalitate decât o încercare autentică de a accede la funcția de președinte.
A patra candidatură nu face altceva decât să repete același model, lăsând în urmă o întrebare legitimă: pentru ce se mai depune acest efort dacă rezultatele sunt aceleași la fiecare ciclu electoral?
Deși Hunor insistă că vrea să „spună lucrurilor pe nume” (ciudat, vrea să le spună pe nume doar dacă iese Președinte, altfel nu) și să aducă în prim-plan problemele reale ale românilor și maghiarilor, adevărul este că platforma sa politică este limitată la subiecte specifice comunității pe care o reprezintă.
Această abordare îi reduce semnificativ șansele de a fi perceput ca un candidat serios la nivel național. România are nevoie de un lider care să adreseze problemele tuturor cetățenilor, nu doar ale unei minorități etnice. Deși importantă, această platformă este insuficientă pentru a galvaniza un electorat divers.
Unii ar putea afirma că Kelemen Hunor este conștient de lipsa sa de șanse reale și că intrarea sa în cursă este mai degrabă o strategie menită să mențină vizibilitatea UDMR și să asigure o prezență constantă a partidului în dezbaterile naționale. Este, așadar, o tactică de autopromovare, care are mai puțin de-a face cu intenția autentică de a câștiga alegerile și mai mult cu dorința de a consolida poziția partidului în viitoarele alianțe politice post-electorale.
Candidatura lui Kelemen Hunor pentru președinția României în 2024 este un act politic repetat, cu un rezultat previzibil. În ciuda declarațiilor sale, rămâne puțin probabil ca el să depășească pragul minoritar de voturi pe care l-a obținut în trecut.
Dacă Hunor vrea să fie luat în serios pe scena politică națională, ar trebui să depășească platforma limitată pe care o propune și să abordeze, cu adevărat, problemele majore care afectează întreaga țară.
Dar el preferă o semi-jertfă pe altarul politic pentru a ridica scorul partidului care pare că se încăpățânează acum să fie real sub 5 procente. Dar, așa cum s-a mai văzut, sunt sigur că, comunitatea maghiară din Oltenia istorică îi va da o mână de ajutor pentru că nevoia de guvernare (deci, nu de guwernare) este mai mare ca niciodată.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea în continuare introducerea impozitului progresiv. „Ne mințim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică”, a spus liderul PSD.
„Sunt mai multe măsuri fiscale pe care trebuie să le prezentăm până pe 1 iunie. Codul Fiscal trebuie modificat cu șase luni înainte ca viitorul buget de stat să îl construim pe masuri luate de la 1 iunie, cu efecte de la 1 ianuarie. Rămân la părerea că în zona prețurilor la energie ar fi trebuit venit cu reglementare și ar fi avut efecte imediate. Compensarea, după cum vedem, a creat un decalaj până se văd efectele. Dacă am fi venit cu o reglementare, efectele ar fi fost de a doua zi și poate nu am fi ajuns la această inflație”, a spus Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu a declarat că trebuie făcută o analiză până în 1 iunie
Marcel Ciolacu susține introducerea impozitului progresiv, „în continuare, cu deductibilitățile necesare”.„S-a îmbunătățit colectarea și noul șef al ANAF chiar a luat o perspectivă bună. Există și o redimensionare și o reașezare a impozitelor, astfel încât să avem o colectare mai bună, dar asta nu înseamnă că mărim taxele”, a adăugat liderul PSD. „Ori intrăm într-o logică, cum este toată lumea și toate țările dezvoltate, ori încercăm să ne mințim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică”, a spus Marcel Ciolacu. „Ori intrăm într-o logică, cum este toată lumea și toate țările dezvoltate, ori încercăm să ne mințim în continuare cu această cotă unică, care nu mai este unică”, a spus Marcel Ciolacu.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a ignorat legea și a permis ca bucureștenii să plătească triplu pentru depozitarea gunoiului. Nu o spune presa, ci un document oficial emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice(A. N. R. S. C). Acesta va fi discutat la ședinta ordinară a Consiliului Local Sector 1, din data de 22 decembrie ac.
De asemenea, edilii din Sectoarele 1-4 sunt disperați, câtă vreme se prefigurează o „criză” a deșeurilor, iar Nicușor Dan nu vrea să comunice tariful pe care Eco Sud are dreptul să îl aplice pentru depozitarea gunoiului la groapa Vidra.
În urma unui control efectuat de ANRSC, s-a constatat că acestea sunt practicate de compania Eco Sud, fără a fi apobate prin Hotărârile de Consiliu General(foto)
Primarii din sectoarele 1-4 susțin că în lipsa unor aprobări ale Consiliului Local General, sunt în imposibilitatea de a hotărî cuantumul taxelor/tarifelor care trebuie aplicate în condițiile legii.
„E strigător la cer ce se întâmplă! Totul a fost o minciună! Plătim cei mai mulți bani pentru gunoi. Bineînțeles că voi lua poziție vis a vis de această situație”, a menționat pentru Ziarul de Investigații, Daniela Popa, reprezentanta consilierilor locali PSD din Sectorul 1.
Nicușor Dan a refuzat să amendeze Eco Sud. Nu are alternative pentru „criza” gunoiului
Astfel, ANRSC a notificat Primăria Capitalei și Prefectura București. Însă, Nicușor Dan nu a dat „doi bani” pe instituțiile statului și mai ales pe bucureșteni. Nu a transmis ANRSC în fiecare lună ce măsuri a luat și, în mod normal ar trebui să primească amendă pentru acest prejudiciu adus bucureștenilor și mediului.
„Primăria Municipiului București nu a efectuat niciun control la Eco Sud, cu toate că avea cunoștință că societatea aplică tarifele de depozitare neaprobate de către Consiliul General, iar compania Eco Sud trebuia sancționată cu amendă între 30 000 -50 000 de lei”, se arată în notificarea ANRSC.
„Consecințele negative sunt greu de cuantificat(…) pentru bucureșteni și Mediu”
Totodată, și Primăria Municipiului București ar putea fi amendată de ANRSC cu aceeași sumă, pentru că nu s-a conformat dispozițiilor transmise.
Eco Sud SA refuză să aplice acest tarif potrivit primarilor din sectoarele mai sus menționate și aplică tarife cuprinse între 200 și 214 lei/tona de gunoi. Aceste aspecte au mai fost prezentate de Ziarul de Investigații, iar reacția Eco Sud SA a fost să nege existența vreunui control.
„Consecințele negative sunt greu de cuantificat și de reparat, pentru bucureșteni, dar și pentru mediul înconjurător”, explică președintele ANRSC, Ionel Tescaru.
Afirmația este justificată, câtă vreme operatorii de colectare a deșeurilor vor refuza să mai achite tariful triplat nelegal de Eco Sud, iar gunoiul din București va rămâne nedepozitat. Gropa de gunoi Vidra este singura din proximitatea Bucureștiului. Potrivit legislației în vigoare, deșeurile nu pot fi depozitate decât în județele din care sunt colectate.
Primăria Capitalei a încălcat și Legea 544/2001(R) privind accesul liber la informație și nu a răspuns solicitărilor noastre, pentru corecta informare. De asemenea, Nicușor Dan nu a putut fi contactat nici telefonic, deși s-au făcut demersuri în acest sens.
În momentul în care Clotilde Armand și-a făcut apariția în politica românească, cei de la USR au prezentat-o națiunii învelită în staniol. Marea salvare a României. Pe principiul, dacă noi nu ne descurcăm singuri, haideți să importăm o franțuzoaică cu viziuni „europene”, care să ne învețe pe noi cum să facem lucrurile bine.
Clotilde Armand a păcălit o perioadă
După care, staniolul cu care o înveliseră cei din USR a început să se deterioreze, iar adevărata față a doamnei a ieșit la iveală, pic cu pic. Valorile europene ale dumneaei nu mai par de mult, nici ele, atât de europene cum se doreau a fi prezentate electoratului.
După ce a pierdut la mustață primăria Sectorului 1, în favoarea lui Dan Tudorache, Clotilde Armand n-a pierdut vremea. Ba chiar s-a reorientat strategic spre Parlamentul European, după o tură scurtă prin consiliu, unde a binevoit să pună piedici peste piedici unor proiecte ce-ar fi venit în sprijinul comunității de la S1.
Cum alegerile locale ne trag din nou de mânecă, după un silentio stampa ca la carte, demn de dicționar, Armand a început din nou să prindă glas, denigrând tot ce nu are legătură cu persoana ei sau „valorile” ei.
Desigur, așa e în politică, ați putea spune. Cu toate astea, pentru un om care se vrea a fi trup și suflet sectorului pe care își dorește să-l administreze, trebuie să recunoaștem că tăcerea ei de până acum pare suspicioasă. Cu atât mai mult cu cât glasul pare să i se fi reactivat acum, odată cu apropierea alegerilor. Nu cumva un om dedicat cu adevarat ar fi trebuit să fie prezent constant în viețile cetățenilor, nu numai în preajma alegerilor? Este o întrebare pe care noi toți ne-o adresăm. Răspunsuri există. La fel cum există și adevăruri nespuse, adevăruri neștiute de cetățeni. Un om demn de primărie încearcă să găsească soluții, nu să pună piedici celor care le găsesc.
Un exemplu concludent în acest sens îl reprezintă situația întâmplată în luna februarie, atunci când România se afla abia la începutul pandemiei de Coronavirus. În acele vremuri, primăria Sectorului 1 s-a adaptat, dând dovadă de inovativitate și a pus la dispoziție holtere, adică sisteme de monitorizare. În sprijinul acestei acțiuni au venit atunci medici, specialiști, și chiar Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Victor Costache, care a susținut la rându-i faptul că ideea nu e deloc rea. Mai mult decât atât, între Ministerul Sănătății condus de un liberal și Primăria Sector 1 este semnat un Memorandum prin care holterele sunt date spre folosință Ministerului, ca o contribuție a primăriei S1 pentru combaterea COVID-19. S-au lăsat la o parte diferențele politice și s-a acționat pentru binele populației.
Cu toate astea, USR, prin Clotilde Armand, a continuat să pună piedici și să considere că circul politic este mai important, implicând DNA-ul în povestea asta. Firește că holterele nu vindecă COVID-19! Acest lucru nu a fost insinuat de nimeni. Nu de Primăria S1, nu de Ministerul Sănătății. Holterele au ca prim obiectiv monitorizarea. S-a știut încă de la început. Dacă acestea ar fi avut ca scop vindecarea și eliminarea virusului, credeți că acum România se mai confrunta cu această problemă?
Pentru o mai bună reprezentanție a situației, vă invităm să dați click pe acest link (între 2:27 și 2:32, mai exact), unde Ministrul Sănătății de la acea vreme, Victor Costache susținea o prezentare în sedința cu omologii săi la nivel european din martie 2020, atunci când în România aveam doar șapte cazuri de COVID-19 confirmate. Ministrul Costache explica la vremea aceea în fața omologilor europeni că sistemul de holtere va fi folosit pentru monitorizarea pacienților aflați în izolare sau în carantină la domiciliu.
Vreau ca cititorii Ziarului de Investigații nostru să înțeleagă bine povestea, iar pentru asta trebuie să mergem cu ceva ani în urmă, ca să dezvăluim cum a ajuns Ilie Năstase proprietarul Bazei Voința, din Pipera, iar mai târziu să aflăm cum a devenit și Marica un fel de antreprenor, în acea bază, în vreme ce secțiile sportive ale Clubului din Cartierul Aurel Vlaicu s-au desființat și au luat drumul pribegiei. Erau sportivi de valoare de la atletism, ciclism, canotaj, fotbal, popice, care s-au trezit, într-o bună zi, că nu mai au unde să se antreneze. Și-l lăsăm pe fostul administrator al bazei să vorbească, Mihai Piștalu, care s-a luptat ani în șir, pentru ca Voința să nu dispară.
”Am băgat pe dracu-n casă, un om mârșav, care ne-a furat clubul”!
Și suferințele noastre au început în 1998, când l-am chemat pe Ilie Năstase în Bază, să-i arătăm ce-i putem oferi, pentru a-și face o academie de tenis, iar el să ne plătească chirie, câteva mii de euro, ca să putem supraviețui și noi. Am fost naivi, recunosc, pentru că Năstase ne-a păcălit – dar nu cred că era el așa deștept să-și dea seama de oportunitatea ivită, probabil că cei din jurul lui i-au deschis ochii, poate soția de la Timișoara, Brigitte Sfăt, o femeie unsă cu multe alifii, poate omul de afaceri Virgil Călina, nașul lui Năstase. Îi mai suspectez și pe ministrul Sportului de-atunci, Crin Antonescu, dar și pe premierul României, Radu Vasile, care l-au ajutat pe Năstase, cu semnăturile lor, să elimine Voința din ecuație și să rămână singurul proprietar al Bazei.
Ilie Năstase și Brigitte Sfăt au ”furat” Baza Voința!
Radu Vasile și Crin Antonescu și-au pus semnătura pe acte false…
Documentele pe care le deținem, arată că și Antonescu, și Vasile au semnat punerea în posesie, pentru Fundația lui Năstase, cu câteva zile înainte ca aceasta să existe oficial. Justiția din București a văzut greșeala și mi-a dat dreptate, dar Brigitte Sfăt a mutat procesul la Timișoara, loc unde judecătorii n-au ținut cont de nimic și i-au dat câștig de cauză lui Năstase.
Crin Antonescu
Doar că providența lucrează și ea pentru noi, cei de la Voința – Radu Vasile a murit, Crin Antonescu a ieșit din politică, pe ușa din dos, Brigitte Sfăt a divorțat de Năstase, iar pentru toate afacerile, mai mult sau mai puțin la vedere, se confruntă cu mari greutăți în educația copilului, un tânăr rebel, căruia îi plac drogurile și aventurile de tot felul. Nu mă bucur pentru nimic, dar spun că, mai devreme sau mai târziu, fiecare plătește pentru gesturile sale”!, ne spunea administratorul Bazei Voința, Mihai Piștalu.
Ciprian Marica, noul stăpân de la Voința!
După 20 de ani de la acest furt calificat, și cu acte în (ne)regulă, Baza Voința arată jalnic – canalizarea este la pământ, apa se infiltrează prin mai multe locuri, creând focare de infecție. Stadionul de fotbal nu mai există, avea cel mai bun gazon din București, unde veneau echipe din ligile mari să se antreneze aici, vezi Dinamo, Rapid. El a fost împărțit în mai multe zone și are gazon artificial foarte prost.
”Noul șef al Bazei, aproape stăpân, este fostul fotbalist Ciprian Marica. El a luat terenul de fotbal, iar acum vrea să facă sală de evenimente, din popicăria clubului, adică de nunți și alte petreceri. Și acea sală este una cu tradiție, istorică, s-au jucat campionate mondiale aici și meciuri de cupe europene. Dar Marica nu ține cont, își bate joc de întreaga bază.
Chiriașilor li s-au sechestrat bunurile – a venit vremea dreptății!
Dar li s-a înfundat – pe vremea clubului existau aici mai mulți chiriași, care desfășurau diferite activități. În Sala de Popice funcționa un centru de fitness, sala fiind închiriată de Giovani Dumitrescu. Omul, când a venit la Voința, a schimbat instalații, a curățat pereții și i-a renovat din nou, a făcut o sala de excepție, cu aparatură modernă. Când Năstase l-a dat afară, i-a pus sechestru pe toate bunurile și nu i-a dat voie să-și ia nimic de-acolo. Toate aceste aparate și alte bunuri au fost depozitate în popicăria mică, un spațiu chiar alături de clădirea mare a popicelor.
În aceeași situație s-a aflat și George Cerbu, un alt chiriaș care se pricepea la tenis – îngrijea omul terenurile, avea mașină de racordat rachete, avea mingii, fileuri și alte materiale cu care să-și facă treaba. A fost și el dat afară, iar materialele i-au fost sechestrate și depozitate în aceeași popicărie mică, ale cărei uși au fost sudate, din ordinul fostei soții a lui Năstase, Brigitte Sfăt.
De ceva vreme, haosul a pus stăpânire pe bază, sunt clădiri cu uși deschise, mizerie în interior, nimic nu mai este amenajat, totul este vraiște, chiar și acel spațiu de depozitat, de unde au dispărut toate materialele!
Năstase și Marica sunt așteptați la Secția 2 Poliție
Chiriașii au depus plângere la Secția 2 Poliție, iar zilele trecute au fost cu toții interogați, și chiriașii, și eu, ca fost administrator al Bazei Voința. Am spus tot ce știam, ba chiar am povestit polițiștilor cu lux de amănunte cum acest Năstase mi-a furat baza și a desființat un club de tradiție al Bucureștiului.
Probabil că vor fi chemați la audieri și Năstase, și Marica – în cazul lor recunosc că mi-ar plăcea să fie pedepsiți pentru abuzurile făcute”!, a mai spus Mihai Piștalu.
Am vrut să vorbim și cu unul din chiriași, mai precis cu Giovani Dumitrescu, dar n-am avut noroc să ne răspundă la telefon. Oricum, acțiunea demarată de poliție este un pic de durată și eu sper ca într-o zi să-l pot contacta pe cel care deținea o Sală de fitness, în Baza Voința.
În Ajunul Crăciunului, podul Constanța împlinește 81 de ani. Pentru că nu a beneficiat de nici o singură reparație majoră în aproape un secol de existență, podul a devenit spaima șoferilor.
Riscă să se prăbușească în orice clipă, în timp ce
autoritățile care ar trebui să rezolve problema au știut doar să dea declarații
sforăitoare, care să dea bine în presă.
Declarațiile au trecut, lucrările anunțate în vara acestui
an s-au anulat. Pe surse, motivele ar fi că firma care trebuia să se ocupe de
lucrările de reparații și consolidare nu și-a primit banii de la CFR SA,
compania care administrează podul.
Iarna a
venit, armăturile ruginesc, betonul devine friabil și există riscul ca
lucrările de cămășuire începute la stâlpii
de susținere a tablierului să fie compromise. În plus, mai sunt și alte lucrări
ce nu au apucat a fi începute, de exemplu cele la culeea și la trotuarul de pe
partea stângă, în sensul spre Bd. Bucureștii Noi, cât și reparațiile la
tablier.
De asemenea,
șoferii care tranzitează pasajul de sub pod se află în pericol. Oricând poate
avea loc o tragedie!
Facem un
apel către noua conducere a Ministerului Transporturilor, ca după toate
schimbările făcute în aparatul propriu, să aibă
disponibilitatea și dorința de a găsi urgent modalitățile de deblocare a
acestor lucrări pentru ca astfel, cei
care tranzitează pasajul de dedesubt, să o poată face în totală siguranță.
Apoi este
important să comunice transparent și obiectiv rezultatul acestor lucrări pentru
a îndepărta teama instituită în mentalul colectiv că, acest pod se poate
prăbuși.
Valoarea
estimativă a lucrărilor de reparații este de 5,13 milioane lei.
Podul
Constanța a fost construit în anul 1938 în numai cinci luni.
Un nou scandal sexual zguduie Biserica Ortodoxă din temelii. Fotografii indecente, discuții intime și căderea în patima sodomiei. Așa arată viața fără perdea a unui stareț ce slujește la o mănăstire din județul Caraș-Severin. Dincolo de imaginea impecabilă pe care a creat-o în comunitate, la lăsarea serii viața socială a feței bisericești devine siropoasă. Mai o conversație pe Facebook, mai o poză indecentă, toate discuțiile fiind cu tentă sexuală.
Totul a început într-o zi de marți după ora 23:00 când un tânăr l-a abordat pe Facebook pe Arhimandrit Justinian Tibil, starețul Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Teiuș, județul Caraș-Severin. Încă din primele mesaje conversația se aprinde și cei doi trec la picanterii, cum ar fi „un vin turbat”, „un lapte de bărbat”.
Tânărul i-a făcut avansuri, iar preotul i-a răspuns. La
primele mesaje starețul se arată interesat, fără să pună prea multe întrebări
legate de persoana cu care discută pe rețeaua de socializare.
„Tu vrei?” este întrebat starețul Justinian Tibil, iar
răspunsul este cât se poate de neașteptat pentru un preot : „Dar fără să mai
dai în stânga și în dreapta”.
Desfrâul din spatele sutanei apare în momentul în care
cei doi protagoniști încep să facă schimb de fotografii și să își facă
complimente. Starețul îi spune tânărului că este „foarte drăguț”, „foarte
frumos”, „un baiat minunat”. Tânărul i-a
trimis și fotografii indecente, iar preotul, aprins, a spus că vrea să vadă mai
mult. „Doar 2? …Sigur ai multe și
frumoase…Mai ceva poze frumoase. Sigur ai… Ești foarte frumos”
Conversația devine intimă și starețul îi comunică: „Ba daaaaa, tu ești șeful” la care tânărul răspunde „Nu, nu vreau așa, eu vreau o chestie de genul, hai să…hai să…facem etc etc de comun acord”. „Normal” este replica părintelui.
„O trezire în miezul nopții pt un număr”
Tânărul i-a spus și că îi plac bărbații mai maturi, iar
preotul confirmă: „maturii pun patimă”. Mai apoi au urmat discuții mai puțin
ortodoxe și implicit desfrâul părintelui care spune: „O trezire în miezul
nopții pt un număr. Ce zici?”.
Revolta bărbatului ce l-a agățat în online pe stareț a
venit atunci când acesta a aflat că preotul spovedește copii.
„A fost o discuție pe teme homosexuale. Mi-a cerut poze explicite, i-am trimis și am vorbit despre o eventuală întâlnire și ce nebunii am putea face. Mi-a trimis o poză cu fața dumnealui mai întâi. Mă șochează că e preot și împărtășește niște copii. Deși eu fac parte din comunitatea gay, nu mi se pare normal ca un preot cu astfel de înclinații să împărtășească niște copii!”, precizează bărbatul ce îi aduce acuzații grave preotului.
Pe preotul Justinian Tibil l-am găsit la mănăstire, în
chilia sa. Întrebat de jurnaliști dacă a avut vreo conversație pe Facebook cu
un tânăr, acesta nu a negat.
Mai marii Episcopiei Caransebeșului au aflat și ei de
aceste discuții și l-au suspendat pe stareț. Joi se va da verdictul în cazul
acestuia, până atunci el se află la chilia sa din incinta mănăstirii.
Starețul declara într-un interviu, în anul 2016 că
familia trebuie menținută în forma sa actuală, bărbat și femeie, pentru a ne
putea bucura de o sănătate a societății.
„Da, familia trebuie menținută în forma sa actuală bărbat și femeie, pentru a ne putea bucura în continuare de o sănătate a societății, chiar dacă un pic șubrezită acum. Nu aruncăm cu pietre asumându-ne rolul de judecatori, ci doar încercăm a ne apara valorile, credința, neamul, și a nu ne arunca de bună voie copiii în brațele păcatului. Chiar dacă unele țări, printre care, chiar spre marea uimire personală, și Grecia, au acceptat aceste modele noi de familie alcătuite din persoane de același sex, nu înseamna că trebuie să mergem orbește pe calea spiritului de turmă, pentru că Dumnezeu ne-a dat discernământ, ori aici nu există cale de mijloc. Da sau nu, imi apăr sau nu-mi apăr valorile morale și credința și nu mă ascund în spatele unei toleranțe greșit înțelese”, declara părintele pentru publicația livearad.ro.
Tânărul mai afirmă și faptul că o față bisericească ce
promovează familia tradițională este cea care e împotriva firii.
„E o chestiune care poate fi interpretată ca o răzbunare. N-a spus niciun preot din țara asta că nu ar fi de acord cu relațiile homosexuale. Toți spun că Biserica dezaprobă astfel de atitudini. Dar cine strigă că aceste lucruri sunt împotriva firii?! Exact cei care fac aceste lucruri!”, mai adaugă tânărul.
Cine este starețul Justinian Tibil?
Acum 20 de ani, părintele Justinian Tibil ridica una
dintre cele mai importante mănăstiri din Mitropolia Banatului. Pe atunci avea
doar 26 de ani și a fost ajutat de credincioși să construiască lăcașul de cult.
La zece ani de la înfiinţarea mânăstirii, starețul a fost
ridicat la rangul de Arhimandrit.
În anul 2016, starețul Justinian Tibil își lansa cartea
„Pe cărări de suflet. Flori duhovnicești din grădina Teiușului”, o carte în
care preotul își povestește trăirile din viața preoțească și nu numai. Patru
ani mai târziu preotul o lua pe cărările Facebook-ului și a desfrâului online.
Pe parcursul anilor în care a activat ca stareţ, Justinian
Tibil a publicat, în funcţie de posibilităţile financiare, cărţi, broşuri,
articole şi pliante.
La final de septembrie 2019, fața bisericească mai primește un titlu onorific de data asta din partea comunității, cel de cetățean de onoare al Caransebeșului.
Inițiatorul proiectului de hotărâre, consilierul PSD Florin
Bogdea. Pentru că propunerea nu a trecut de votul colegilor, chiar și a celor de
partid, Florin Bogdea i-a solicitat primarului Felix Borcean să-și dea avizul
pentru introducerea pe ordinea de zi a ședinței de consiliu din 24 septembrie.
Acest titlu de cetățean de onoare nu este singurul, starețul
fiind cetățean de onoare din luna iulie a anului 2019 și în comuna Poienile
Izei din județul Maramureș.
Potrivit unor surse se pare că acest caz nu este unul singular și că în cadrul Episcopiei Caransebeșului sodomia nu mai este de mult un subiect taboo, mai mulți preoți și prelați fiind implicați în relații intime cu bărbați.
Un cetățean ucrainean a fost reținut, iar mai apoi plasat sub control judiciar, sub acuzația de complicitate la înșelăciune.
Inculpatul s-a dat drept angajat al Băncii Naționale a României, a fost prins în flagrant pe când lua de la o persoană o pungă în care trebuiau să fie 46.000 de lei.
Anchetă în curs într-un dosar de înșelăciune, printre inculpați fiind inclusiv un cetățean de origine ucraineană, care ar fi sprijinit mai multe persoane să păcălească o parte vătămată din București.
Cetățeanul ucrainean a fost prezentat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 București cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, față de acesta fiind dispusă luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile. Și așa, conform soluției instanței, inculpatul nu are voie să depăşească limita teritorială a municipiului Bucureşti, „decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar”.
„În data de 24.07.2026, persoana vătămată T.E.A. a fost indusă în eroare de către persoane necunoscute, care s-au recomandat în mod nereal în calitate ca fiind reprezentanți ai mai multor instituții publice (Autoritatea Națională Antifraudă, Banca Națională Română, Poliția Română), respectiv ai mai multor instituții bancare private, care i-au comunicat faptul că pe numele său ar fi fost solicitat în mod fraudulos un credit de nevoi personale în cuantum de 60.000 RON și că, pentru a împiedica acordarea acestuia, trebuie să contracteze un credit, ocazie cu care l-au determinat, la aceeași dată, să acceseze un credit de nevoi personale în cuantum de 130.000 RON de la o entitate bancară, urmând ca ulterior persoana vătămată să retragă suma de la un terminal ATM și să o înmâneze unor așa-ziși reprezentanți ai BNR.
Conștientizând la acel moment că este victima unei posibile infracțiuni de înșelăciune, persoana vătămată a apelat la organele de poliție, în acest context fiind apoi organizat un flagrant în vederea depistării autorilor. Astfel, inculpatul F.P. s-a deplasat în Parcul Izvor din Municipiul București, Sector 5, unde, în sprijinul persoanelor necunoscute menționate anterior, sub pretextul că ar reprezenta instituția Băncii Naționale a României, a determinat persoana vătămată să îi remită o pungă de culoare neagră în care se aflau suma de 400 lei și mai multe hârtii pentru a crea aparența existenței sumei de 46.000 lei, acesta fiind prins în flagrant de către organele de poliție”, precizează procurorii.
Liderul AUR George Simion a anunțat că încep discuțiile cu reprezentanții tuturor partidelor parlamentare, pentru strângerea unei majorități care să susțină suspendarea președintelui Nicușor Dan.
Aceasta în condițiile în care chiar la începutul acestei luni formațiunea politică făcea public faptul că se pun pe treabă, demarează procedurile de suspendare a șefului statului și pentru organizarea alegerilor anticipate.
George Simion a anunțat că Mihai Enache, liderul deputaților AUR, și Petrișor Peiu, liderul senatorilor formațiunii, au primit mandat pentru a purta discuții cu formațiunile parlamentare, astfel încât să fie găsită o formulă politică care să conducă la alegeri anticipate și, ulterior, la formarea unui guvern care să beneficieze de stabilitate pentru un mandat complet.
„Atitudinea lui Nicușor Dan față de această criză pe care el a creat-o nu este de natură a ne liniști. Ba chiar deloc. Suntem în a 84-a zi în care România nu are guvern. Este dovada supremă a iresponsabilității lui Nicușor Dan și o încălcare gravă a Constituției.
Dacă sunt unii și alții care îi iau apărarea lui Nicușor Dan și spun că nu există motive pentru care să fie suspendat, putem să le răspundem cu numărul de zile de când dânsul nu se învrednicește să-și facă datoria constituțională și să propună Parlamentului un nume de premier. (…) Domnul Nicușor Dan, cu mintea lui încâlcită, ne-a băgat în această criză economică și, respectiv, politică. (…)
E nevoie de stabilitate, e nevoie de predictibilitate, e nevoie de un guvern cu puteri depline cât mai curând. Noi suntem dispuși să facem toate concesiile necesare, normale, dar fără a trăda propriul electorat”, a declarat George Simion.
Pe 1 iulie, Consiliul Național de Conducere (CNC) al formațiunii a decis, în cadrul unei ședințe extraordinare, „demararea procesului de suspendare al lui Nicușor Dan și începerea procedurilor pentru organizarea alegerilor anticipate”. În ciuda tuturor declarațiilor, suspendarea președintelui presupune pași parlamentari, strângerea unei majorități și, în final, un referendum.
Relocare a patru urși care în prezent sunt îngrijiți la Sanctuarul Libearty de la Zărnești.
Urșii urmează a fi transferați într-un parc natural din Franța, în cadrul unei colaborări internaționale.
Alexandra, Anita, Chance și Thomas, cei patru urși, sunt frați și au aproximativ doi ani și jumătate. Conform informațiilor de pe pagina de Facebook AMP Libearty Bear Friends, frații urși fuseseră aduși din Slănic Moldova în luna august a anului 2024.
„Cei patru frățiori – Anita, Alexandra, Chance și Thomas sunt cei mai curioși și simpatici locatari ai Sanctuarului AMP Libearty! În vârstă de numai câteva luni atunci când au rămas orfani de mamă, cei patru pui nu ar fi putut supraviețui singuri în pădure, așa că Sanctuarul AMP Libearty a fost singura soluție pentru ca ei să rămână în viață!
Au crescut măricei și joaca e ocupația lor preferată! Dacă lui Thomas îi place să se bălăcească în piscină cât e ziua de lungă, Anita e cea mai curioasă, iar Alexandra și Chance preferă să se ascundă printre ramurile copacilor și să fugă de privirea omului!”, se arăta pe pagina AMP Libearty Bear Friends în iulie anul trecut.
După aproape 2 ani la Sanctuarul Libearty de la Zărnești, aceștia vor ajunge la Parc Animalier de Sainte-Croix. Conform Asociația Milioane de Prieteni (AMP), administrator al sanctuarului, urșii vor fi transportați după ce vor fi tranchilizați, drumul până la destinație durând peste o zi.
„Sanctuarul AMP Libearty va trăi un moment cu adevărat istoric: patru urși, proveniți din sălbăticie, aflați, acum, în grija noastră vor pleca împreună din România către un parc din Franța. Este un transfer fără precedent pentru AMP Libearty și un eveniment unic pentru România.
Plecarea celor patru urși reprezintă rezultatul unei colaborări internaționale complexe. A fost pregătită în cele mai mici detalii, astfel încât transportul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță”, au precizat reprezentanții AMP pentru AGERPRES.
Conform aceleiași surse, parcul natural din Franța unde vor ajunge cei patru urși se întinde pe 120 de hectare și adăpostește 1.500 de animale din 100 de specii ale faunei europene. Aici, cei care doresc pot să se cazeze în cabanele din arealul parcului și să urmărească de aproape animalele.
Primarul Sectorului 5, Vlad Popescu Piedone, a participat la festivitatea dedicată împlinirii a 120 de ani de la înființarea primului Serviciu de Ambulanță din România.
Evenimentul a reprezentat un prilej de recunoaștere a activității celor care intervin în fiecare zi pentru salvarea pacienților aflați în situații critice și care formează unul dintre cele mai importante servicii ale sistemului medical de urgență.
Un omagiu pentru cei care intervin în cele mai grele momente
În mesajul transmis cu această ocazie, Vlad Popescu Piedone a evidențiat profesionalismul, curajul și sacrificiul personalului din serviciile de ambulanță.
În spatele fiecărei intervenții se află oameni care își lasă propriile griji deoparte și aleg să fie prezenți în momentele în care pacienții și familiile lor au cea mai mare nevoie de ajutor.
„Curajul, sacrificiul și puterea voastră nu pot fi măsurate în cuvinte”, a transmis primarul Sectorului 5.
Acesta a subliniat că activitatea echipajelor medicale presupune responsabilitate, pregătire și capacitatea de a lua decizii rapide în situații în care fiecare secundă poate conta.
De la trăsurile trase de cai la ambulanțele moderne
Serviciile de ambulanță au trecut prin transformări majore în cei 120 de ani de existență.
Vlad Popescu Piedone a amintit rolul profesorului Nicolae Minovici în dezvoltarea primului Serviciu de Ambulanță din România și în construirea unui sistem care avea să devină un pilon esențial al intervenției medicale de urgență.
Primele echipaje erau formate din sergenți, medici interni și sanitari, iar deplasarea se făcea cu trăsuri trase de cai. În prezent, intervențiile sunt realizate cu ambulanțe dotate cu aparatură modernă și echipamente necesare pentru acordarea asistenței medicale în numeroase tipuri de urgență.
Această evoluție a permis reducerea timpilor de intervenție și creșterea capacității de răspuns a echipajelor medicale.
Timpul de intervenție poate face diferența
În situațiile critice, timpul de răspuns este unul dintre factorii care pot face diferența dintre viață și moarte.
Modernizarea ambulanțelor, pregătirea personalului și dezvoltarea serviciilor medicale de urgență au contribuit la îmbunătățirea intervențiilor și la creșterea șanselor pacienților aflați în pericol.
Serviciul de Ambulanță înregistrează anual un număr foarte mare de solicitări și rămâne una dintre componentele esențiale ale sistemului național de sănătate.
Activitatea echipajelor nu se rezumă doar la transportul pacienților. Personalul medical acordă primul ajutor, stabilizează persoanele aflate în stare gravă și intervine în situații complexe, uneori în condiții dificile și sub o presiune uriașă.
Vlad Popescu Piedone: „Faceți diferența în cele mai dificile momente”
Primarul Sectorului 5 le-a mulțumit tuturor celor care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de ambulanță și care contribuie zilnic la salvarea vieților.
„Prin profesionalismul, dedicarea și curajul vostru, faceți diferența în cele mai dificile momente și contribuiți, zi de zi, la salvarea a zeci, poate chiar sute de vieți omenești”, a transmis Vlad Popescu Piedone.
Edilul le-a urat salvatorilor sănătate, putere și succes în continuarea misiunii lor, pe care a descris-o drept una nobilă și esențială pentru societate.
120 de ani de responsabilitate și devotament
Aniversarea celor 120 de ani de la înființarea primului Serviciu de Ambulanță din România marchează nu doar evoluția tehnică și medicală a sistemului, ci și continuitatea unei misiuni construite în jurul grijii pentru oameni.
De la primele trăsuri de intervenție până la ambulanțele moderne de astăzi, obiectivul a rămas același: salvarea vieților și sprijinirea celor aflați în cele mai grele momente.
Prin mesajul său, Vlad Popescu Piedone a adus un omagiu tuturor generațiilor de medici, asistenți, ambulanțieri și angajați care au contribuit la dezvoltarea și funcționarea acestui serviciu.
„Vă felicit pentru întreaga activitate și vă doresc multă putere, sănătate și succes în nobila misiune pe care o îndepliniți în slujba societății”, a transmis primarul Sectorului 5.
Cu cinci luni înainte de termenul care decide dacă TAROM mai poate primi vreodată ajutor de stat, compania națională de transport aerian nu are director general cu mandat plin. Are, din 22 iulie 2026, al doilea director general provizoriu din acest an.
Documentul: a doua solicitare în șase zile
Ziarul de Investigații a analizat solicitarea înregistrată de Sindicatul Unit TAROM (SUT) sub nr. 51/27.07.2026, adresată lui Radu-Dinel Miruță, viceprim-ministru și ministru interimar al Transporturilor și Infrastructurii. Documentul a fost transmis spre știință Adunării Generale a Acționarilor C.N.T.A.R. TAROM S.A. și Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Actul completează o scrisoare deschisă anterioară, înregistrată sub nr. 22970/21.07.2026, și reia cererea de revocare a administratorilor. De această dată, motivarea este strict juridică și vizează un singur act: hotărârea prin care Consiliul de Administrație l-a numit pe Cristian Anghel director general interimar. Semnatar – Narcis Pașcu, președintele SUT, organizație afiliată Confederației Sindicatelor Democratice din România.
Argumentul central: postul nu a fost niciodată vacantat
Prima teză a documentului pornește de la o distincție tehnică, dar cu efecte juridice majore.
Bogdan Costaș, candidatul selectat pentru postul de director general, nu a semnat contractul de mandat – act care, potrivit documentului, este parte integrantă a actului administrativ de numire. Consecința susținută de sindicat: postul supus selecției nu a fost ocupat, iar „postul de director general NU a fost vacantat după încheierea selecției”
Dacă postul nu a fost vacantat, temeiul pe care s-a construit numirea interimară cade. Documentul invocă expres art. 29^1 alin. (5) din OUG nr. 109/2011, text care reglementează desemnarea de directori provizorii exclusiv în ipoteza vacantării unuia sau mai multor posturi de director al unei întreprinderi publice, și susține că „NU SUNT APLICABILE prevederile” acestuia.
Lista scurtă și candidatul de pe locul doi
Al doilea argument este cel mai greu de contracarat, dacă premisa lui factuală se confirmă.
Sindicatul invocă art. 35 alin. (4) și alin. (8) din OUG nr. 109/2011, potrivit cărora numirea directorilor se realizează de către consiliul de administrație „prin selectarea candidaților din lista scurtă” întocmită de comitetul de nominalizare și remunerare (doc. citat, pag. 2). Iar dacă Bogdan Costaș nu a fost singurul candidat de pe acea listă, „CA TAROM avea obligația legală să numească în postul de DG TAROM un alt candidat dintre cei înscriși pe lista scurtă” (pag. 2).
Premisa factuală a fost confirmată public chiar de fostul director general. Într-o intervenție televizată din 23 iulie, Costaș a afirmat că au existat patru candidați, dintre care doi au rămas pe lista scurtă, și că, după refuzul său, putea fi numit următorul clasat.
Consiliul de Administrație a ales altceva. În aceeași zi în care l-a înlocuit pe Costaș, TAROM a demarat o nouă procedură de selecție competitivă, invocând tot OUG nr. 109/2011.
Întrebarea care rezultă și care rămâne, deocamdată, fără răspuns public: de ce a fost relansată selecția de la zero, în loc să fie contactat candidatul rămas pe lista scurtă?
Transparența, invocată prin preambulul ordonanței
Documentul construiește și un al treilea palier de argumentație, mai puțin obișnuit într-o adresă sindicală: invocă preambulul OUG nr. 109/2011 și principiile OCDE de guvernanță corporativă, alături de art. 35 alin. (5), care impune ca selecția să respecte principiile liberei competiții, nediscriminării, transparenței și asumării răspunderii.
Formularea sindicatului este „că TAROM a încălcat una din cerințele esențiale legate de selecție și anume transparența” (pag. 2).
De aici și solicitarea subsidiară, formulată la finalul documentului: publicarea rezultatelor selecției pentru ocuparea postului de director general.
Siguranța zborurilor, argumentul de fond
Punctul 3 al solicitării deplasează discuția din zona guvernanței corporative în zona reglementării aeronautice.
TAROM nu este, în formularea documentului, „o întreprindere publică oarecare, ci una în cazul căreia deciziile Directorului general au efecte directe asupra pasagerilor transportați” (pag. 2). Sindicatul susține că siguranța zborurilor este un obiectiv specific și fundamental al administrării companiei, iar competența directorilor este un element esențial din această perspectivă.
Consecința pe care o trage: Consiliul de Administrație nu își poate permite riscul ignorării rezultatelor selecției și nu poate numi, în locul unui candidat selectat și înscris pe lista scurtă, un director general provizoriu „care nu a demonstrat în niciun fel competența necesară ocupării postului de Director general, cu tot respectul pentru acesta”(pag. 2–3).
Cristian Anghel lucrează la TAROM din 2017, este licențiat în Drept și are specializări postuniversitare în management, leadership și managementul activităților antifraudă. Până la numire a ocupat funcția de director Operațiuni Sol. Compania a explicat decizia prin încrederea acordată generației tinere de manageri formate în interior.
„Exces de putere” și riscul de anulare în lanț
Punctele 5 și 6 ale documentului conțin avertismentul cu cel mai mare potențial de consecințe operaționale.
Sindicatul susține că mecanismul interimatului este prevăzut de ordonanță „exclusiv pentru cazurile în care nu există o procedură de selecție finalizată sau dacă aceasta a eșuat complet din lipsă de candidați declarați admiși” (pag. 3). Atât timp cât există un rezultat final cu candidați competenți, ignorarea acestora ar reprezenta, în formularea documentului, „un abuz de putere (exces de putere) din partea CA” (pag. 3).
Iar dacă hotărârea de numire este anulată în instanță, efectul nu se oprește la persoana directorului. Documentul avertizează că urmează „nelegalitatea și anularea tuturor deciziilor Directorului general astfel numit” (pag. 3).
Pentru o companie aeriană aflată în ultima fază a unui plan de restructurare monitorizat de Comisia Europeană, anularea retroactivă a actelor de decizie ale conducerii executive nu este un risc teoretic.
Ce spune cealaltă parte
Versiunea oficială asupra plecării lui Bogdan Costaș este diferită de cea din documentul sindical.
Ministrul interimar al Transporturilor a anunțat revocarea directorului general după ce Consiliul de Administrație a constatat că acesta nu ar fi întreprins demersuri pentru refacerea bugetului pe date reale și că ar fi întârziat nejustificat demersurile către Comisia Europeană pentru modificarea planului de restructurare. Anterior, ministrul amânase aprobarea bugetului companiei, susținând că estimările de venituri nu sunt credibile.
Costaș susține varianta opusă. Într-un comunicat public, el afirmă că a refuzat oficial preluarea noului mandat, decizie comunicată Consiliului de Administrație la 17 iulie 2026, pe considerente strategice, instituționale și profesionale. Tot el afirmă că propunerea executivului de ajustare a Planului de Restructurare a fost avizată prin HCA nr. 15 din 26 mai 2026 și transmisă Ministerului Transporturilor, fără să primească vreo reacție.
Cele două versiuni nu pot fi ambele adevărate în forma tare. Actele care le pot departaja sunt hotărârile Consiliului de Administrație din 17 și din 22 iulie 2026, documente care nu au fost făcute publice.
Nodul Boagiu și chiria de sub propriul hangar
Scrisoarea deschisă anterioară, pe care documentul din 27 iulie o completează, conține un element care depășește conflictul de personal.
Un membru al actualului Consiliu de Administrație, Anca-Daniela Boagiu, a contrasemnat în calitate de ministru al Transporturilor Hotărârea Guvernului nr. 1.267 din 7 decembrie 2000, prin care terenurile din perimetrul aeroportului – inclusiv cel de sub hangarul tehnic al TAROM – au fost transmise în administrarea Companiei Naționale Aeroporturi București. Sindicatul susține că din acest act decurge o chirie anuală de aproximativ 900.000 de euro, plătită astăzi de TAROM Tehnic SRL pentru folosința terenului de sub propriul hangar, deși ambele entități au același acționar – statul român.
Poziția sindicatului: este inadecvat ca aceeași persoană să fie membru în Consiliul de Administrație al companiei prejudiciate prin actul pe care l-a contrasemnat și, în plus, să prezideze Comitetul de nominalizare și remunerare, cu rol determinant în selecția directorului general.
Calificarea chiriei drept ilegală aparține sindicatului. Nicio instanță nu s-a pronunțat în acest sens, iar HG nr. 1.267/2000 este act normativ în vigoare.
Miza reală: 31 decembrie 2026
Conflictul de guvernanță se desfășoară pe fundalul unui termen de decădere.
TAROM se află în implementarea unui plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, cu un ajutor total de până la 95,3 milioane de euro, sub formă de ștergere de datorii și injecție de capital, cu termen de încheiere la 31 decembrie 2026 și cu obligația reducerii flotei de la 18 la 14 aeronave.
Indicatorii nu au fost atinși. Principala sursă de venit în 2024 a fost vânzarea de active – sloturi și aeronave – nu activitatea operațională; gradul de ocupare estimat pentru 2025 se situează sub 70%, față de 78% prognozat; pierderea estimată pentru 2025 se ridică la aproximativ 186 milioane de lei. La 31 august 2025, compania înregistra o pierdere de 30 de milioane de euro, față de un profit net previzionat de cinci milioane, și un EBITDA negativ de nouă milioane, față de un EBITDA pozitiv previzionat de 30 de milioane.
După 31 decembrie 2026, România nu va mai putea acorda TAROM un nou ajutor de stat pentru cel puțin zece ani, în temeiul principiului european „one time, last time”.
Aceasta este miza pe care documentul sindical o atinge indirect, dar pe care o descrie exact: în ultimele cinci luni ale planului de restructurare, decizia de a notifica Comisia Europeană aparține unui director general provizoriu, revocabil oricând, a cărui numire este contestată juridic.
Trei elemente rămân fără răspuns
componența și clasamentul listei scurte pentru postul de director general;
textul integral al hotărârilor Consiliului de Administrație din 17 și 22 iulie 2026;
forma consolidată a art. 29^1 din OUG nr. 109/2011 aplicabilă la 22 iulie 2026, ordonanța fiind modificată succesiv, inclusiv prin OUG nr. 69/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1137 din 9 decembrie 2025.
Directorii generali ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) au fost suspendați din funcțiile de conducere, ca urmare a trimiterii acestora în judecată de către Direcția Națională Anticorupție.
Adrian Pintea și Romeo Șoldea au fost trimiși în judecată pentru instigare la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată și, respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată, motiv pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a luat măsura înlăturării acestora din funcții.
În luna mai, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciului teritorial Suceava anunțau că Pintea și Șoldea au un dosar penal pe numele lor, iar luna aceasta acuzațiile s-au concretizat printr-un rechizitoriu trimis spre judecare la Tribunalul București.
„La data de 03 decembrie 2024, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), având în subordine directă Autoritatea Națională Fitosanitară (A.N.F.), inculpatul Pintea Adrian, profitând de ascendentul conferit de funcția deținută, l-ar fi determinat pe directorul general al instituției, inculpatul Șoldea Romeo, să întreprindă, de îndată, demersurile necesare pentru transferul unui cunoscut al său, cu încălcarea unor dispoziții legale primare.
Astfel, persoana respectivă a fost transferată de la Camera Deputaților – Departamentul Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă la Autoritatea Națională Fitosanitară, pe funcția publică generală de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale, cu atribuții pe linie de secretariat. Ulterior, persoana a fost mutată definitiv, împreună cu postul ocupat, la Oficiul Județean Fitosanitar (O.J.F.) Botoșani, în localitatea sa de domiciliu.
În concret, într-o primă etapă, inculpatul Pintea Adrian i-ar fi solicitat inculpatului Șoldea Romeo să aprobe, într-un termen foarte scurt, transferul persoanei respective de la Camera Deputaților la A.N.F. – Biroul Relații Publice Internaționale, deși ar fi cunoscut că emiterea deciziei de transfer urma să se realizeze cu încălcarea unor dispoziții din Codul administrativ. Potrivit acestor dispoziții, autoritatea publică avea obligația de a publica un anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru verificarea îndeplinirii competențelor profesionale necesare ocupării funcției publice, însă transferul ar fi fost realizat în numai șapte zile de la formularea cererii.
Într-o a doua etapă, ca urmare a instigării inițiale exercitate de inculpatul Pintea Adrian, inculpatul Șoldea Romeo ar fi dispus mutarea definitivă a aceleiași persoane, împreună cu postul ocupat, la O.J.F. Botoșani, cu începere de la data de 16 decembrie 2024, printr-o decizie presupus nelegală, adoptată cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor Uniunii Europene aplicabile în domeniu. În acest mod, persoana respectivă ar fi fost încadrată pe o funcție publică ce presupunea exercitarea atribuțiilor de control în domeniul tehnic fitosanitar.
În acest scop, ar fi fost operate modificări ale fișei postului, noului angajat fiindu-i atribuite competențe pe care nu le putea exercita nici în fapt, nici în drept, întrucât nu deținea studii superioare de specialitate în domeniul fitosanitar și nici nu absolvise cursuri de perfecționare sau pregătire profesională în domeniul agricol, horticol, biologic ori chimic.
Prin aceste demersuri, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Autorității Naționale Fitosanitare, prin încadrarea, în condiții presupus nelegale, prin transfer, a unei persoane pe un post pe care nu îl putea ocupa prin concurs, în contextul suspendării organizării concursurilor, precum și prin imposibilitatea obiectivă a acesteia de a îndeplini atribuțiile prevăzute în fișa postului.
Totodată, ar fi fost cauzat un prejudiciu bugetului M.A.D.R. în cuantum de 148.542 lei, reprezentând salariile brute încasate de persoana respectivă în perioada 09 decembrie 2024 – 08 octombrie 2025, în calitate de funcționar public cu atribuții de control. Autoritatea Națională Fitosanitară (A.N.F.) s-a constituit parte civilă în cauză cu suma menționată anterior, reprezentând prejudiciul material cauzat instituției, și a solicitat actualizarea acesteia cu rata inflației, precum și obligarea la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data producerii prejudiciului și până la data achitării integrale a acestuia. În cauză, procurorii anticorupție au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui bun imobil deținut de inculpatul Pintea Adrian și asupra unui bun mobil deținut de inculpatul Șoldea Romeo, până la concurența sumei de 148.542 lei și a cheltuielilor judiciare”, detalia DNA.
La distanță de câteva zile, procurorii anticorupție au trimis și informarea oficială la MADR, unde, prin ordin de ministru, s-a dispus „suspendarea de drept a raportului de serviciu a directorului general Adrian Pintea și încetarea exercitării temporare a funcției de director general pentru Romeo Șoldea”.
„Pentru asigurarea continuității activității și buna desfășurare a proceselor operaționale în cadrul celor două instituții subordonate, conducerea MADR a decis ca, până la data de 31 iulie 2026, atribuțiile aferente funcțiilor de director general vor fi îndeplinite interimar de Kerekes Melinda Klara, director al Direcției Economice, pentru APIA, iar pentru ANF de Nechifor Ramona Ionela, director general adjunct și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar.
Măsura suspendării este aplicată strict în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv art. 513 alin. (1) lit. l) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu al funcționarului public în cazul proceselor penale/măsurilor preventive sau de urmărire penală comunicate oficial”, precizează MADR.
Amendament la proiectul legii integrității făcut de parlamentarii PNL în tandem cu cei de la USR, pentru obligativitatea depunerii declarațiilor de interese financiare.
Conform amendamentului, toți demnitarii și persoanele care exercită funcții publice de autoritate ar trebui să depună astfel de declarații.
Demersul este explicat prin aceea că „România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese”, amendamentul urmând a fi luat în discuție în contextul în care Parlamentul are în dezbatere în sesiunea extraordinară și propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității.
Momentan, proiectul se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Camerei Deputaților, urmând să fie adoptat în plenul Camerei și apoi să meargă la Senat, care este for decizional.
Potrivit PNL, obligația de a depune declarații de interese financiare ar urma să o aibă inclusiv Președintele României, Prim-ministrul, parlamentarii și persoanele aflate în conducerea unor instituții publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM.
„Considerăm că România are nevoie de standarde solide de integritate și de un control eficient al conflictelor de interese. Prin urmare, PNL solicită tuturor parlamentarilor să susțină, în această sesiune extraordinară, noua lege a integrității și amendamentul privind declarațiile de interese financiare”, arată PNL.
Greva generală anunțată de sindicaliștii din Sănătate va avea loc mâine, după calendarul decis.
Însă, între timp, Federația SANITAS precizează că „au început deja presiunile asupra angajaților”, având un mesaj pentru aceștia: „Nu vă lăsați intimidați!”.
Protestele anunțate de sindicaliștii din sănătate, nemulțumiți de noua formă a Legii salarizării, continuă mâine, cu greva generală. Aceasta în condițiile în care, momentan, proiectul de lege – măr al discordiei – a fost pus „pe pauză”, dată fiind o soluție pronunțată de instanță.
În urmă cu nicio săptămână, Federația SANITAS a obținut în instanță suspendarea procedurii proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice publicat pe site-ul Ministerului Muncii, ceea ce înseamnă că acum nu mai poate continua consultarea, definitivarea și avizarea proiectului. Chiar și așa, calendarul stabilit pentru proteste merge înainte.
„Mâine, 28 iulie 2026, începe greva generală în Sănătate. Astăzi au început deja presiunile asupra angajaților. Federația SANITAS a primit informații din spitale potrivit cărora conducerile unor instituții solicită liste cu numele salariaților care și-au exprimat acordul pentru participarea la grevă, în vederea suspendării contractelor individuale de muncă ale acestora încă de astăzi, luni, 27 iulie.
Considerăm că asemenea demersuri, făcute înainte de declanșarea efectivă a grevei, pot fi interpretate drept instrumente de presiune și intimidare a angajaților care și-au exercitat un drept recunoscut de lege. Spunem foarte clar: semnarea pentru declanșarea grevei nu înseamnă că salariatul se află deja în grevă și nu justifică suspendarea anticipată a contractului individual de muncă.
Legea dialogului social nr. 367/2022 prevede că suspendarea contractului individual de muncă operează pe durata participării salariatului la grevă. Mai mult, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 5 din 5 mai 2025, a stabilit, în interpretarea art. 160 alin. (1) din Legea nr. 367/2022, că suspendarea contractului individual de muncă intervine ca efect al aderării la grevă „doar pe durata participării la aceasta”.
Cu alte cuvinte, un contract individual de muncă nu poate fi suspendat pentru participarea la o grevă care încă nu a început. Suspendarea poate interveni numai din momentul în care salariatul participă efectiv la grevă și numai pentru perioada în care acesta se află efectiv în grevă. ÎCCJ arată, de altfel, că momentul relevant este cel al încetării lucrului, suspendarea producându-se pe durata grevei.
Reamintim, de asemenea, că Legea nr. 367/2022 protejează expres salariații care participă la o grevă organizată cu respectarea legii: participarea la grevă sau organizarea acesteia nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu și nu poate atrage sancționarea salariaților.
„Le transmitem tuturor colegilor noștri din Sănătate: dreptul la grevă este un drept legal. Exercitarea lui nu poate fi transformată într-un motiv de amenințare, presiune sau intimidare. Solicităm conducerilor unităților sanitare să respecte cu strictețe legea și să nu transforme procedurile administrative într-un instrument de descurajare a participării la grevă. Iar celor care cred că, în ajunul grevei generale, pot opri nemulțumirea oamenilor prin liste, amenințări sau suspendări anticipate ale contractelor de muncă le spunem atât: Nu veți opri greva prin intimidare!” a declarat Iulian Pope, președintele Federației Sanitas din România.
Mâine, 28 iulie, începe greva generală în Sănătate și nicio presiune politică, managerială sau de altă natură nu ne poate opri!”, se arată într-o postare pe Facebook, atribuită Biroului Operativ al Federației Sanitas din România.
Doi inspectori vamali din cadrul din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța au admis că se fac vinovați de luare de mită, sens în care au încheiat un acord cu procurorii anticorupție.
Cei doi inculpați, Diner Suliman și Bogdan Vîlsan, au fost chiar reținuți în dosar, în urmă cu câteva luni, fiind acuzați că solicitau bani pentru a îndeplini anumite formalități vamale.
Acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de cei inculpați vor fi analizate de Tribunalul Constanța, care urmează a da o soluție. Și, tot aici, a mai fost trimis un acord încheiat procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, de un administrator de firmă, care i-a dat unuia dintre inspectorii vamali suma de 6.500 de lei, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale.
Conform acordurilor încheiate, pentru inculpatul Diner Suliman a fost propusă o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru inculpatul Bogdan Vîlsan – 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare, iar pentru administratorul de firmă – un an și 6 luni de închisoare cu suspendare.
O altă mențiune din acorduri este aceea că cei trei inculpați vor presta munci neremunerate în folosul comunității pe durate cuprinse între 60 și 120 de zile, procurorii dispunând și instituirea unor măsuri asigurătorii și de confiscare extinsă de la inculpatul Suliman.
Astfel tribunalul trebuie să decidă asupra confiscării speciale de la inculpatul Suliman a 17.900 dolari americani și 36.300 lei, precum și confiscarea extinsă a sumelor de 73.526 dolari americani și 146.780 lei, iar de la Vîlsan – confiscarea specială a 10.000 lei, primită cu titlu de mită.
„În perioada noiembrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, inculpatul Suliman Diner în calitate de inspector vamal din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța ar fi primit, în mod direct, sume de bani pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu.
Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța. Din totalul acestor sume, inculpatul Suliman Diner a remis, la rândul său, suma de 17.900 de dolari americani și 29.800 de lei unui colaborator cu identitate atribuită din cauză, care își desfășoară activitatea în domeniul portuar. Ulterior, sumele de bani menționate anterior au fost predate organelor de cercetare penală de către colaborator.
La data de 09 aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit de la inculpatul G.G. suma de 6.500 de lei, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, referitoare la operațiuni de vămuire solicitate în luna martie 2026 de societatea al cărei reprezentant este inculpatul G.G. Suma de bani ar fi fost remisă de inculpatul G.G. prin plasarea acesteia în autoturismul personal al inculpatului Suliman Diner.
În perioada ianuarie – aprilie 2026, inculpatul Suliman Diner ar fi primit, în mod direct, sume de bani necuantificate, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu. Sumele de bani ar fi fost primite de la reprezentanți ai unor persoane juridice importatoare care solicitau efectuarea unor operațiuni de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, iar la data de 26 aprilie 2026, din sumele astfel primite, inculpatul Suliman Diner ar fi remis suma de 10.000 de lei inspectorului vamal Vîlsan Bogdan, pentru acesta, precum și pentru ca o parte din sumă să fie distribuită și altor persoane din cadrul Biroului Vamal.
Totodată, în cursul lunii februarie 2026, inculpatul Vîlsan Bogdan ar fi pretins, în mod direct, de la reprezentantul unor persoane juridice, sume de bani în cuantum de 200 de dolari americani pe container, pentru sine și pentru alte persoane, în legătură cu îndeplinirea formalităților vamale ce intrau în atribuțiile sale de serviciu, respectiv pentru efectuarea cu celeritate a operațiunilor de vămuire la nivelul Biroului Vamal de Frontieră Constanța”, s-a reținut în acordurile de recunoaștere a vinovăției.
Războiul de la graniță, declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, are repercusiuni tot mai dese în România.
Azi, o dronă a fost doborâtă de un avion în zona Padina-Pogoanele, din județul Buzău, intervenția având loc într-o zonă agricolă.
O nouă dronă a tranzitat spațiul nostru aerian, aceasta fiind interceptată și doborâtă într-o zonă nelocuită din județul Buzău. Conform Ministerului Apărării Naționale, la ora 09.39 de sistemul de supraveghere radar a detectat o „țintă aeriană” „la o distanță de aproximativ 20 km Est de Sulina, care a pătruns în spațiul aerian național, pe traiectul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău”.
„Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană de la Fetești, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 09.48, respectiv 10.56, pentru monitorizarea situației.
Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județele Tulcea și Brăila, fiind transmise mesaje RO-Alert.
La ora 11.02, aeronava F-16 a Forțelor Aeriene Române a angajat ținta și a doborât-o. Vom reveni cu informații actualizate imediat ce acestea vor fi disponibile”, a transmis MApN.
Potrivit Instituției Prefectului – Județul Buzău, avionul era unul de vânătoare NATO, iar pilotul a putut să tragă în dronă de la altitudine mai mare, pentru că drona nu zbura prea sus.
Chiar dacă intervenția a fost una sigură, la nivelul județului Buzău a fost emis un mesaj RO-ALERT privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie. În acest moment, a precizat șeful statului, sunt efectuate cercetări.
„În această dimineață, în jurul orei 11:00, un pilot român de pe un avion F-16 a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian al țării noastre. Zona era nelocuită, astfel încât pilotul a putut să tragă fără să existe niciun fel de risc. În prezent, echipele instituțiilor cu atribuții cercetează zona pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan.
Stațiunea Boghiș băi. Pe 21 mai 2026, la Zalău, s-au ținut trei adunări ale creditorilor. Prima la ora 10:00, a doua la ora 11:00, a treia la ora 12:00. Două societăți diferite, ambele în faliment, același lichidator judiciar pentru amândouă.
La sfârșitul celei de-a treia, stațiunea balneară Boghiș băi este închiriată, din nou, aceleiași societăți care o exploatează din 2022. Societate deținută de asociatele societății falimentare.
Am obținut documentele depuse la Tribunalul Sălaj și publicate în Buletinul Procedurilor de Insolvență. Arată cum s-a ajuns aici.
Cine deține ce
Băi Boghiș SRL, cu sediul în Zalău și codul unic de înregistrare 32255126, este proprietara stațiunii. Se află în faliment din 15 aprilie 2022, prin Sentința civilă nr. 607 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. 135/84/2019. Lichidator judiciar: Dorner Peter Egon.
Potrivit datelor din registrul comerțului, Stanca Veronica-Elena figurează ca asociat cu 10% în societatea aflată în faliment. Aceeași persoană este asociat unic și administrator special al societății Vidalis Impex SRL.
Smarald Invest SRL – societatea care închiriază stațiunea din 2022 – le are ca asociate, potrivit cererii depuse de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, pe Stanca Nadine-Magda și Stanca Lia-Patricia.
Palnax Oil SRL le are ca asociate, potrivit aceluiași document, pe Mialău-Stanca Lia Patricia și pe Costina, fostă Stanca, Nadine Magda.
De cealaltă parte a mesei se află Construcții Erbașu SA, cu o creanță garantată de 4.407.159 lei, reprezentând 35,10% din masa credală, și cu calitatea de președinte al Comitetului Creditorilor. Este creditorul principal al procedurii. Alături de el au votat, constant, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice și BRD Groupe Société Générale.
Creanțele care nu aduc bani, dar aduc voturi
Aici se află cheia întregului mecanism, iar ea este contraintuitivă.
Stanca Veronica Elena și Costina, fostă Stanca, Nadine Magda sunt înscrise la masa credală cu 47,62% – o proporție determinantă. Însă creanțele lor sunt înscrise în categoria creanțelor subordonate.
O creanță subordonată se plătește ultima. După ce toți ceilalți creditori au fost îndestulați integral. În documentul depus de creditorul principal, situația este descrisă direct: șansele de recuperare sunt inexistente.
Cu alte cuvinte, cele două asociate ale societății falimentare dețin aproape jumătate din masa credală într-o categorie de creanțe pe care, practic, nu le vor încasa niciodată.
O creanță subordonată nu aduce bani. Aduce vot.
Pentru că în Adunarea Creditorilor votul se cântărește după suma înscrisă în tabelul creditorilor, nu după șansa de a o încasa.
Contractul din martie 2022
Pe 10 martie 2022, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de apel privind reorganizarea societății. În aceeași zi, înainte de pronunțarea hotărârii judecătorului-sindic de deschidere a procedurii falimentului, societatea debitoare – prin administratorul său special – a încheiat un contract de închiriere cu Smarald Invest SRL.
Contractul ceda folosința tuturor bunurilor stațiunii Boghiș, pe o durată de trei ani. Chiria: 40.000 lei pe lună în sezon și 2.500 lei pe lună în extrasezon. Contractul a fost ratificat de Adunarea Creditorilor pe 8 iunie 2022.
Momentul contează. Administratorul special este reprezentantul asociaților debitoarei în procedură. După deschiderea falimentului, atribuțiile de administrare trec la lichidatorul judiciar, iar actele de acest fel intră direct sub cenzura procedurii. Contractul a fost încheiat în fereastra dinaintea acestui moment, prin conducerea proprie a debitoarei, și a ajuns în fața creditorilor ca fapt împlinit, supus doar ratificării.
Ce a produs contractul
Situațiile financiare anuale ale Smarald Invest SRL, depuse la Ministerul Finanțelor Publice și anexate cererii creditorului principal, arată următoarea evoluție:
An
Cifră de afaceri
Profit net
2021 — anul dinaintea închirierii
650.228 lei
769 lei
2022 — anul încheierii contractului
2.431.635 lei
361.803 lei
2023
3.050.710 lei
504.023 lei
2024
3.939.319 lei
767.942 lei
De la 769 de lei profit net, la 767.942 de lei. În trei ani. Fără nicio investiție proprie declarată în activ.
În aceeași perioadă, societatea aflată în faliment a încasat, din chirie, 142.500 de lei pe an – 40.000 de lei pe lună pentru cele trei luni de sezon, plus 2.500 de lei pe lună pentru restul anului.
Creditorul principal are de recuperat 5.225.365,24 lei. La nivelul chiriei încasate, recuperarea creanței ar dura aproximativ 30 de ani. În scenarii mai apropiate de realitatea încasărilor efective, între 40 și 60 de ani.
Dacă societatea aflată în faliment ar realiza direct profiturile pe care le realizează chiriașul, termenul de recuperare ar fi de aproximativ 7 ani.
Diferența dintre 30 de ani și 7 ani nu este o chestiune de management. Este diferența dintre ce produce activul și ce plătește chiriașul pentru el. Iar cei care încasează diferența sunt aceiași care votează chiria.
Prima tentativă și anularea ei
Pe 20 octombrie 2025, lichidatorul judiciar a convocat Adunarea Creditorilor pentru data de 30 octombrie, cu un punct unic pe ordinea de zi: prelungirea contractului de închiriere din 10 martie 2022, pe perioade succesive de un an, până la valorificarea bunurilor.
Prelungirea a fost aprobată cu 56,39% din voturile valabil exprimate, aparținând exclusiv membrilor familiei Stanca și societății Palnax Oil.
Creditorul principal a formulat cerere în anulare. Pe 27 februarie 2026, judecătorul-sindic al Tribunalului Sălaj a dispus anularea hotărârii, în dosarul asociat nr. 135/84/2019/a57.
Sentința nu este definitivă. La data la care au fost formulate cererile din prezentul dosar, nu era nici motivată.
Ziua de 21 mai
Pe 11 mai 2026, lichidatorul judiciar a emis două convocatoare, în aceeași zi, pentru două societăți diferite.
Primul, nr. 3522, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, convoca Adunarea Creditorilor Băi Boghiș SRL pentru 21 mai, ora 12:00. Punct pe ordinea de zi: aprobarea sau respingerea cererii Smarald Invest SRL de încheiere a unui nou contract de închiriere.
Al doilea, nr. 3523, convoca Adunarea Creditorilor Vidalis Impex SRL pentru aceeași zi, ora 11:00. Punct unic pe ordinea de zi: stabilirea votului pe care Vidalis Impex îl va exprima, o oră mai târziu, în adunarea Băi Boghiș.
Vidalis Impex SRL se află, la rândul ei, în faliment, în dosarul nr. 2685/84/2014 al Tribunalului Sălaj. Lichidatorul judiciar desemnat este același: Dorner Peter Egon. Administratorul special al societății este Stanca Veronica Elena.
Pe 18 mai, creditorul principal a transmis lichidatorului o cerere scrisă, solicitând reprogramarea adunării și completarea ordinii de zi, precum și punerea la dispoziție a documentației. Lichidatorul nu a răspuns și a menținut adunarea la data fixată.
Ora 10:00
Prima adunare a fost convocată de creditorul principal, în temeiul dreptului conferit de art. 48 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 creditorului care deține peste 30% din valoarea creanțelor.
Pe ordinea de zi, măsuri elementare:
obligarea chiriașului la efectuarea unor investiții minime de 100.000 lei la imobil;
prezentarea licenței de exploatare a apelor termale;
prorogarea votului privind contractul, până la clarificarea situației juridice a licenței;
autorizarea înregistrării online a ședințelor;
reconvocarea adunării după prezentarea documentelor.
Stanca Veronica Elena și Costina, fostă Stanca, Nadine Magda au votat împotriva tuturor acestor puncte.
Împotriva investițiilor la imobil. Împotriva prezentării licenței de exploatare. Împotriva înregistrării audio-video a ședințelor.
Ora 11:00
Adunarea Creditorilor Vidalis Impex SRL a adoptat, cu 86,56% din voturile valabil exprimate, poziția de vot pe care societatea urma să o exprime în adunarea Băi Boghiș.
Voturile au aparținut, potrivit documentelor: Palnax Oil SRL – 52,76%, Stanca Nadine Magda și Stanca Lia Patricia – 25,06%, Stanca Veronica Elena – 5,81%, Onix Invest SRL – 2,93%.
BRD Groupe Société Générale a votat împotrivă. Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice a solicitat, în mod expres, reconvocarea adunării numai după ce potențialul chiriaș va clarifica obiectul contractului și regimul juridic al apelor termale.
Două detalii din această adunare apar în cererea depusă de Finanțele Publice.
Primul: potrivit acestei cereri, Smarald Invest SRL a votat în adunarea creditorilor Vidalis Impex, aprobând ca Vidalis să voteze pozitiv, în adunarea Băi Boghiș, propria sa cerere de închiriere. Beneficiarul contractului a participat, așadar, la stabilirea unuia dintre voturile care urmau să îl aprobe.
Al doilea: Onix Invest SRL, care a votat pozitiv, are ca asociat și administrator o persoană care deține, potrivit aceleiași cereri, calitatea de împuternicit să reprezinte Vidalis Impex SRL în Spațiul Privat Virtual.
Ora 12:00
Adunarea Creditorilor Băi Boghiș SRL a adoptat Hotărârea nr. 1 cu 60,95% din voturile valabil exprimate.
Au votat pentru
%
Au votat împotrivă
%
Costina (Stanca) Nadine Magda
38,53
Creditorul principal
35,68
Stanca Veronica Elena
9,84
DGRFP Cluj-Napoca – AJFP Sălaj
3,37
Vidalis Impex SRL
9,17
Palnax Oil SRL
2,12
Comuna Boghiș
0,98
Cover Prod SRL
0,31
Total
60,95
Total
39,05
Nucleul familial – cele două asociate ale debitoarei, plus Palnax Oil – a totalizat 50,49%. Peste pragul necesar, chiar și fără votul Vidalis Impex.
În cadrul ședinței, creditorul principal a solicitat expres să se precizeze care este obiectul contractului, inclusiv în privința dreptului de exploatare a apelor termominerale, și să fie prezentată licența de exploatare valabilă.
Lichidatorul judiciar a confirmat că proiectul de contract este, în fapt, contractul vechi. Nicio licență de exploatare valabilă nu a fost prezentată.
Camera în care se votează
Aici se află argumentul juridic central al ambelor cereri depuse la Tribunalul Sălaj. Și tot aici se află singura explicație care leagă toate faptele de mai sus.
Legea nr. 85/2014 stabilește două organe distincte prin care creditorii își exercită drepturile.
Comitetul Creditorilor este un organ restrâns. La Băi Boghiș este format din trei membri: creditorul principal, Vidalis Impex SRL și Comuna Boghiș. Deciziile se iau cu majoritate simplă din totalul numărului de membri. Iar art. 51 alin. (5) din lege prevede că membrul aflat, din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor se va abține de la vot, sub sancțiunea anulării deciziei.
Adunarea Creditorilor este forul larg. Acolo votul se cântărește după valoarea creanței deținute.
Potrivit art. 87 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, invocat de ambele cereri, actele și operațiunile care exced activității curente se avizează de Comitetul Creditorilor.
Măsura a fost supusă Adunării Creditorilor.
În Comitet, Vidalis Impex – societate al cărei asociat unic și administrator special este una dintre asociatele debitoarei – ar fi fost pusă în situația abținerii obligatorii. Ar fi rămas creditorul principal și Comuna Boghiș.
În Adunare, cele 47,62% de creanțe subordonate au decis.
Creditorul principal susține, în cererea depusă la Tribunalul Sălaj, că lichidatorul judiciar a ales în mod deliberat să supună această decizie Adunării Creditorilor, în locul Comitetului Creditorilor, cu scopul vădit de a eluda incidența dispozițiilor art. 51 alin. (5), care impun membrilor comitetului obligația de abținere în caz de conflict de interese.
Instanța urmează să se pronunțe asupra acestei susțineri.
Ce nu este interzis de lege
Un lucru trebuie spus limpede, iar Finanțele Publice îl recunosc singure în propria cerere: legea nu interzice explicit votul creditorilor afiliați în Adunarea Creditorilor. Interdicția este prevăzută în mod expres doar pentru Comitetul Creditorilor.
Prin urmare, întreaga contestație nu se sprijină pe încălcarea unei interdicții directe. Se sprijină pe două lucruri diferite: alegerea forului competent și abuzul de drept.
Art. 15 din Codul civil prevede că niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Pe acest temei, ambele cereri susțin că dreptul de vot a fost deturnat de la finalitatea sa legală – protejarea masei credale – și exercitat pentru conservarea unui avantaj patrimonial propriu.
Creditorul principal invocă în sprijin trei hotărâri ale Curții de Apel Cluj: Decizia civilă nr. 317/2016, Decizia civilă nr. 152/2018 și Decizia nr. 83/2019, prin care exercitarea abuzivă a dreptului de vot de către creditori a fost sancționată cu lipsirea de efecte juridice a votului respectiv.
Mecanismul a funcționat, așadar, fără să încalce o interdicție expresă. Prin alegerea camerei și prin exercitarea unui drept real, în alt scop decât cel pentru care a fost instituit.
Ce nu li s-a dat creditorilor
Potrivit cererii creditorului principal, la data votului lipseau din materialul informativ:
proiectul de contract – lichidatorul a confirmat în ședință că draftul este contractul vechi, fără a-l pune în prealabil la dispoziția creditorilor;
ofertele comparative – nu a fost făcut niciun demers real pentru identificarea altor operatori economici;
studiul de piață privind chiria – nivelul propus, de 42.000–45.000 lei pe lună în sezon și 2.500 lei pe lună în extrasezon, este practic identic cu cel din 2022, deși valoarea bunurilor imobile și piața chiriilor turistice au crescut semnificativ în intervalul 2022–2026;
documentele privind avizele și licențele – materialul menționează existența unui certificat de atestare din 2022 și a unei autorizații de mediu din 2023, fără a prezenta niciun document în original sau copie conformă;
clarificarea unei adrese a Primăriei Boghiș din octombrie 2025 privind nerespectarea obligației de racordare la rețeaua de canalizare.
Absența unui studiu de piață real nu este o omisiune tehnică. Un test efectiv al pieței deschide posibilitatea unei oferte mai bune din exterior. În lipsa lui, singura ofertă supusă aprobării rămâne cea a chiriașului existent.
Cine a contestat
Două cereri au fost depuse la Tribunalul Sălaj și publicate, ambele, în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 15980 din 16 iunie 2026.
Prima, o cerere în anulare formulată de creditorul principal, prin SCA Chiriță și Asociații și Toader și Asociații SCA. Invocă șase motive distincte și cumulative: depășirea competenței Adunării Creditorilor, eludarea autorității de lucru judecat a sentinței din dosarul a57, exercitarea abuzivă a dreptului de vot de către creditorii aflați în conflict de interese, imposibilitatea legală a executării hotărârii în lipsa titlului de exploatare a resursei, caracterul incomplet al materialului informativ și prejudicierea creditorului garantat.
A doua, o cerere de desființare formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sălaj, semnată de șeful administrației și de șeful serviciului juridic.
Statul însuși cere anularea hotărârii.
În cererea instituției se arată că membrii aceleiași familii, care sunt creditori majoritari în ambele societăți și le controlează deopotrivă pe debitoare și pe chiriaș, folosesc puterea deținută pentru a aproba tranzacții cu ei înșiși, sub paravanul unei alte firme controlate de aceleași persoane. Și că interesul acestei majorități se află în contradicție flagrantă cu interesul urmărit de toți ceilalți creditori.
Ce urmează
Ambele cereri sunt pe rolul Tribunalului Sălaj. Sentința din 27 februarie nu este definitivă.
Stațiunea funcționează.
Iar în tot acest timp, în documentele pe care le-am citit apare o întrebare adresată de trei ori – de creditorul principal, de Finanțele Publice și de BRD – și rămasă fără răspuns în toate cele trei adunări din 21 mai: cine deține, de fapt, dreptul legal de a extrage apa termominerală de la Boghiș?
Răspunsul se află într-o adresă a autorității naționale care reglementează exploatarea resurselor minerale. L-am obținut.
Un ofițer de poliție din județul Giurgiu va sta, conform deciziei instanței, 30 de zile în arest preventiv, ca inculpat într-un dosar de corupție.
Omul legii, care are funcția de comisar și este șef al Secției de Poliție Rurală nr. 6 Mihăilești, este acuzat că a solicitat și primit de la un afacerist diverse sume de bani, pentru a-l ajuta.
Conform procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, polițistul, pe numele său Ștefan Claudiu Barbu, ar fi fost ajutat de fratele său, de asemenea inculpat în dosar, sub acuzația de complicitate la luare de mită. Totodată, în dosar a fost pus sub acuzare și afaceristul care îi remisese comisarului bani, infracțiunea cercetată în cazul acestuia fiind de dare de mită.
„În cursul anului 2026, inculpatul Barbu Ștefan-Claudiu, în calitate de șef al Secției de Poliție Rurală nr. 6 Mihăilești, județul Giurgiu, ar fi pretins și primit, atât direct, cât și prin intermediul fratelui său, inculpatul B.M.A., de la inculpatul M.E., reprezentantul în fapt al unei societăți comerciale, foloase necuvenite constând atât în sume de bani (între care suma de 20.000 de lei remisă la data de 02.04.2026 prin intermediul fratelui său), cât și în încheierea, în beneficiul societății administrate de fratele său, a unor contracte de prestări servicii cu societatea reprezentată de inculpatul M.E.
În schimbul acestor foloase, inculpatul Barbu Ștefan-Claudiu ar fi promis că nu își va îndeplini atribuțiile de serviciu și că va împiedica lucrătorii de poliție din subordine să efectueze controale specifice asupra transporturilor realizate de societatea reprezentată de inculpatul M.E.
În concret, întrucât societatea reprezentată de inculpatul M.E. construia un parc fotovoltaic în localitatea Coteni, județul Giurgiu, pentru realizarea lucrărilor era necesară tranzitarea comunelor din zonă cu autocamioane care depășeau tonajul maxim admis pe anumite sectoare de drum. Pentru a evita sancționarea acestor transporturi, inculpatul Barbu Ștefan-Claudiu ar fi pretins și primit foloasele menționate anterior”, arată DNA.
Inițial, toți cei trei inculpați au fost reținuți de procurorii anticorupție, apoi au fost prezentați judecătorului de drepturi și libertăți din carul Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă.
„Față de ofițerul de poliție în cauză și o altă persoană fără calitate specială a fost dispusă măsura arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile, iar față de a treia persoană a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile”, precizează ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție, cei care au desfășurat activități procedurale, sub coordonarea procurorilor anticorupție.
Un cetățean ucrainean a fost reținut, iar mai apoi plasat sub control judiciar, sub acuzația de complicitate la înșelăciune.
Inculpatul s-a dat drept angajat al...
Liderul AUR George Simion a anunțat că încep discuțiile cu reprezentanții tuturor partidelor parlamentare, pentru strângerea unei majorități care să susțină suspendarea președintelui Nicușor...
Relocare a patru urși care în prezent sunt îngrijiți la Sanctuarul Libearty de la Zărnești.
Urșii urmează a fi transferați într-un parc natural din Franța,...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
Astfel, ANRSC a notificat Primăria Capitalei și Prefectura București. Însă, Nicușor Dan nu a dat „doi bani” pe instituțiile statului și mai ales pe bucureșteni. Nu a transmis ANRSC în fiecare lună ce măsuri a luat și, în mod normal ar trebui să primească amendă pentru acest prejudiciu adus bucureștenilor și mediului.
