Este vorba despre Primăria Municipiului Brașov, câștigată de Allen Coliban, despre cea a Timișoarei, câștigată de către Dominic Fritz, despre Primăria Municipiului Alba Iulia, câștigată de către Gabriel Pleșa și despre cea a Bacăului, câștigată de către Lucian Viziteu.
La Câmpulung Muscel a câștigat fosta jurnalistă Pro TV Elena Lasconi.
De asemenea primăriile Sectoarelor 1 și 2 le-au revenit lui Clotilde Armand – chiar dacă asupra corectitudinii alegerilor planează mari semne de întrebare, și, respectiv, Radu Mihaiu.
Lista ar putea fi completată cu primarul general al Capitalei Nicușor Dan.
Nicușor Dan
Fondator al USR, în postura de candidat la Primăria Capitalei, Nicușor Dan s-a bucurat mai întâi de sprijinul politic al acestei formațiuni, la care s-a raliat, apoi, și PNL. Mai mult decât atât, deși coaliția de guvernare USR-PNL s-a rupt, la nivel național, PNL guvernând, în prezent, cu PSD, la nivelul Municipiului București, Nicușor Dan se sprijină, în continuare pe o majoritate USR-PNL-PMP, în Consiliul General.
Astăzi, vom analiza prestația primarului Nicușor Dan în comparație cu promisiunile candidatului Nicușor Dan.
La învestirea sa în funcția de primar general, Nicușor Dan făcea apel la răbdarea bucureștenilor.
„Le cer bucureștenilor răbdare și solidaritate”, spunea proaspătul primar general al Capitalei.
Au trecut aproape trei ani de când Nicușor Dan ocupă fotoliul de primar din Regina Elisabeta, iar „răbdarea” și „solidaritatea” bucureștenilor, puse la grea încercare, s-au cam terminat.
Le-au mai rămas, probabil, doar apropiaților primarului general, care trăiesc într-o bulă proprie, pe care o construiesc printr-o propagandă asiduă pentru Nicușor Dan și pentru ei înșiși.
Poate cea mai importantă dintre promisiunile electorale ale lui Nicușor Dan a fost aceea în domeniul termiei.
Nicușor Dan spunea, în campania electorală din 2020, că se pot reabilita 100 de kilometri de rețea primară de termoficare pe an și că există soluții pentru redresarea rapidă a sistemului de termoficare, soluții pe care fostul edil PSD, Gabriela Firea, nu a dorit sau nu a știut să le aplice, aruncând fără noimă banii bucureștenilor într-o gaură neagră.
Discursul lui Nicușor Dan, s-a nuanțat chiar din discursul său de învestire, când, în prezența primului ministru de atunci, Ludovic Orban, spunea că nu există soluții minune și apela la răbdarea și solidaritatea bucureștenilor.
Apa caldă promisă
După aproape trei ani de zile de la preluarea frâielor Primăriei Capitalei, deși Nicușor Dan afirmă, de câte ori are ocazia, că, în sistemul de termoficare este din ce în ce mai bine, de la o iarnă la alta, lucrurile nu stau deloc așa.
Spre exemplu, pe data de 7 august 2023, aproape 4.800 de blocuri de locuințe din București nu au avut apă caldă. Asta înseamna peste 50% din total.
Cu toate că primarul general Nicușor Dan – sau cel care scrie pe pagina sa de socializare, se laudă fără întrerupere cu reabilitarea rețelei de termoficare, realitatea este că până și promisiunile edilului șef au scăzut de la 100 de km, mai întâi la 50 și, apoi, la 35 de km pe an.
După frenezia promisiunilor electorale, în viața reală, Nicușor Dan nu a reușit să reabiliteze nici măcar în trei ani 100 km de rețea de termoficare, cât promisese că va face într-un singur an.
Asta cu toate că Guvernul Orban îi făcea cadou, la scurtă vreme după învestirea sa ca primar general, în noiembrie 2020, contractul de finanțare pentru reabilitarea a 210 km de rețea de termoficare din fonduri europene nerambursabile.
Dar, Administrația Nicușor Dan a reușit să dea drumul la lucrările pe bani europeni cu peste doi ani întârziere.
De altfel, chiar și aliații săi liberali, care, împreună cu USR și PMP, îi asigură majoritatea în Consiliul General al Municipiului București (CGMB) de aproape trei ani de zile, au recunoscut eșecul lui Nicușor Dan în domeniul termoficării.
Chiar în cele 10 „porunci” ale lui Ciprian Ciucu – președinte al PNL București, la acea vreme, pentru Nicușor Dan, domeniul termiei era unul dintre cele în care edilul ar fi trebuit să facă progrese vizibile.
Că nu s-a întâmplat nimic în termie acuza, la ultima ședință a CGMB, cea din 18 septembrie, chiar consilierul general liberal, Adrian Moraru, din aripa dură liberală, care l-a susținut pe Nicușor Dan, chiar după schimbarea coaliției de guvernare, la nivel național.
Moraru l-a acuzat, în plenul CGMB, pe Nicușor Dan că nu a reușit să facă nimic în termie, mărginindu-se să plătească pierderile operatorului serviciului public de termoficare, Termoenergetica, în valoare de miliarde de lei.
Prețul la apă caldă și căldură s-a dublat
În schimb edilul Nicușor Dan a reușit să dubleze tariful plătit de bucureșteni pentru căldură și apă caldă. În ciuda dublării prețului gigacaloriei și a pretinse reduceri a pierderilor din sistemul de termoficare, Termoenergetica continuă să acumuleze pierderi financiare uriașe. Numai în ultimul an, operatorul de termoficare a acumulat datorii de peste 1 miliard de lei la Electrocentrale București S.A, principalul furnizor de energie termică, ajungând în pragul insolvenței. La ședința CGMB din 18 septembrie, majoritatea PNL-USR-PMP a votat acoperirea unor datorii ale Termoenergetica în valoare de peste 400 de milioane de lei.
În ciuda eșecului lui Nicușor Dan în domeniul termoficării, după expirarea, pe 31 iulie, a termenului ultimatumului liberalilor bucureșteni pentru Nicușor Dan, coaliția majoritară care îi asigură susținerea primarului general nu s-a schimbat, în cadrul CGMB.
În campanie rezolva și problema transportului public
O altă temă importantă în campania electorală din 2020 a fost aceea a transportului public.
Nicușor Dan le promitea bucureștenilor mijloace de transport moderne, curate și care să circule după un orar predictibil, astfel încât transportul în comun să devină o alternativă civilizată, comodă și viabilă la cel individual.
Cu privire la curățenia din mijloacele de transport în comun, Nicușor Dan nu a realizat nimic.
Acestea au rămas la fel de mizerabile, în ciuda externalizării serviciului de curățenie de către fostul director al Societății de Transport București (STB), Adrian Criț.
Deși această externalizare a fost anunțată cu surle și trâmbițe ca aducând o îmbunătățire a stării de curățenie din autobuze, tramvaie și troleibuze, în realitate, nu s-a reușit decât o creștere a cheltuielilor pentru curățenie, față de cele cu angajații proprii.
Mizeria a rămas aceeași, dacă te urci într-unul dintre tramvaiele obișnuite – ale liniilor 24 sau 45, spre exemplu, nu în cele noi ale liniei 41, păzite de controlorii STB, ambalaje de tot felul, pufuleți, coji de semințe, sunt aruncate pe jos, de-a valma cu doze de suc sau de bere, din care se scurg încă lichide. Barele de susținere sunt lipicioase, ca și podeaua, de ți-e scârbă să te ții de ele.
Nu mai vorbim despre geamurile pe care, uneori, nici nu poți vedea unde ai ajuns, din cauza mizeriei.
Înnoirea parcului STB cu mijloace de transport prietenoase cu mediul a fost și ea o promisiune electorală a candidatului Nicușor Dan, susținut de USR și PNL.
După aproape trei ani de mandat, primarul Nicușor Dan se poate lăuda numai cu circa jumătate dintre noile tramvaie ASTRA Imperio.
Însă, și în cazul acestor tramvaie au existat mari dubii, în privința conformității cu caietul de sarcini al licitației. Astfel, comisia de recepție a deliberat îndelung, luni de zile, înainte de a semna pentru conformitatea primului tramvai.
Din punctul de vedere al experientei călătorului, deși cu podeaua coborâtă integral, dotate cu aer condiționat și WI-FI și mai silențioase, noile tramvaie sunt mai înghesuite decât tramvaiele Bucur LF, produse la Uzina de Reparații a STB, de exemplu.
La orele de vârf, când toate locurile pe scaune sunt ocupate, nu mai rămâne aproape deloc spațiu pentru circulație pe culoarul din mijloc și ai neplăcuta senzație că ai sta în brațele călătorilor de pe scaune.
Liniile de tramvai
Administrația Nicușor Dan nu a reușit, în acești aproape trei ani, nici să modernizeze cei 50 de km de linii de tramvai vechi. Pe aceste linii – pe Ion Mihalache, Bulevardul Basarabia, Maica Domnului, de exemplu, tramvaiele circulă cu viteze foarte reduse, se zgâlțâie, sar, zdrăngăne, se scutură, iar călătorii se simt ca într-un fel de montagne-russe.
De foarte multe ori, poți vedea echipele de intervenție ale STB lucrând cu cionane, polizoare unghiulare și aparate de sudură, pentru a cârpi liniile rupte.
Autobuzele eco
Cât despre autobuzele electrice și noile troleibuze promise de Nicușor Dan, acestea se lasă, încă așteptate, în urma unor licitații ratate de către Primăria Generală.
În fine, predictibilitatea transportului public, promisă de Nicușor Dan lipsește cu desăvârșire.
Din cauză că nu au fost implementate culoarele unice, dedicate pentru STB, mijloacele de transport sunt prinse, la orele de vârf, în traficul general. Astfel, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele ajung să circule câte trei – patru sau chiar mai multe, într-un fel de caravane.
Dacă ai ratat o astfel de „caravană”, vei aștepta 20-25 de minute sau chiar mai mult următorul mijloc de transport. Iar, pe celălalt sens, călătorii așteaptă și ei la fel de mult în stații.
Aplicația Info TB, promovată cu multă pompă de aparatul de propagandă al lui Nicușor Dan – moștenit de la Ludovic Orban, îți spune doar la câte minute distanță este un mijloc de transport. Dar acesta poate rămâne la 5 minute distanță timp de un sfert de oră sau mai mult, dacă este blocat în trafic.
Greva și reorganizarea STB
Dacă Nicușor Dan nu a reușit, până acum, mare lucru în ceea ce privește înnoirea parcului STB și nu a reușit nimic în privința curățeniei din mijloacele de transport, a culoarelelor unice STB și a reabilitării liniilor vechi de tramvai, el a reușit, în schimb – prin inflexibilitatea de care a dat dovadă și prin ignorarea totală a dialogului social, să creeze o stare de tensiune în rândurile salariaților STB.
Această a culminat cu acțiunea spontană de protest a șoferilor, de la finele anului trecut. Prin managementul defectuos al acestei crize, Nicușor Dan a reușit să-i lase pe bucureșteni fără transport public de suprafață timp de cinci zile.
O altă „reușită” în domeniul transportului public de suprafață se datorează Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), al cărei președinte este nimeni altul decât primarul general Nicușor Dan.
Aceasta a reușit să dea peste cap transportul public bucureștean, prin „reorganizarea” unor linii de autobuze.
Această „reorganizare”, a însemnat, de fapt, desființarea unor linii mai scurte, care funcționau relativ bine, și înființarea unor linii gigant, care străbat orașul de la un capăt la altul și care au probleme pentru că străbat toate punctele de ambuteiaj de pe acest parcurs.
Un exemplu este desființarea liniei de autobuze 300, care făcea legătura între Podul Constanța, Piața Chibrit, și centrul orașului – Galeriile „Orizont”, zona Piața Palatului. Linia a fost unită cu 381, care întorcea la Piața Victoriei, rezultând o linie gigant, care pleacă din Berceni, de la Piața Reșița, și ajunge până la Piața Chibrit. Noua linie 381 prinde, la orele de vârf, toate punctele de ambuteiaj, din Berceni până la Victoriei și Piața Domenii, înregistrând întârzieri foarte mari și generând aglomerație.
Urbanism
Urbanismul a fost una dintre temele care l-au ajutat mult pe Nicușor Dan, în campania electorală din 2020. Candidatul Nicușor Dan spunea că urbanismul din București este „o golănie” și promitea că, dacă vă fi ales, va pune ordine în acest domeniu.
Primarul Nicușor Dan a suspendat cele cinci PUZ-uri de sector – sectoarele 2-6, și a reușit, prin intermediul unui ONG, să le anuleze în instanță.
Prin această acțiune a creat pagube de milioane de euro unor privați, dar și administrației locale. În Sectorul 5, spre exemplu, suspendarea și, apoi, anularea PUZ coordonator Sector 5 a blocat investiții de 1 miliard de euro, conform primarului Cristian Popescu Piedone.
Edilul Nicușor Dan a mai reușit să creeze un uriaș blocaj în urbanismul din București, refuzând să aducă în dezbaterea CGMB zeci de documentații de urbanism, în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Chiar consilierul general PNL Costin Hazarian i-a reproșat, în repetate rânduri, lui Nicușor Dan blocarea totală a Urbanismului, la nivelul Primăriei Capitalei.
Acest blocaj afectează grav industria real-estate și, pe orizontală, industria construcțiilor. Marii dezvoltatori imobiliari părăsesc Capitala, ducând la pierderea a numeroase locuri de muncă, dar și a unor însemnate venituri pentru administrația publică locală.
În schimb investiții private pe care Nicușor Dan a anunțat cu surle și trâmbițe că le-ar fi oprit, deoarece ar fi fost nelegale – cum sunt cea de la Gradina Icoanei, de pe amplasamentul fostului Restaurant „Moldova”, și cea de pe Strada Visarion, la intersecția cu B-dul Lascăr Catargiu, continuă cu spor.
Iar monumente de marcă ale Bucureștiului, precum Hanul Solacolu, de pe Moșilor Vechi, stau în continuare să se dărâme, pe mandatul „salvatorului patrimoniului” Bucureștiului.
Infrastructura rutieră
În ceea ce privește marile lucrări de infrastructură rutieră, Nicușor Dan nu a promis decât finalizarea a două mari investiții începute în mandatele anterioare – Pasajul Doamna Ghica și lărgirea Prelungirii Ghencea.
Pasajul Doamna Ghica, început în mandatul Gabrielei Firea, a fost finalizat abia în această toamnă, la începutul lunii septembrie.
În schimb, lărgirea Prelungirii Ghencea a fost abandonată, pur și simplu, după spusele primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu, cel care, în calitate de președinte al PNL București l-a susținut pe Nicușor Dan, atunci când, din rândurile liberalilor bucureșteni, se ridicau voci care cereau retragerea sprijinului politic pentru actualul primar general.
Tot conform estimărilor lui Ciprian Ciucu, Gabriela Firea ar fi dus lucrările din Prelungirea Ghencea la circa 10%, în timp ce, în mandatul lui Nicușor Dan, s-au mai realizat doar 2%, ajungându-se la 12% din total lucrare de executat.
Lucrările din Prelungirea Ghencea ar fi fost abandonate, cu bună știință, de către Compania Municipală Trustul de Clădiri Metropolitane, în favoarea celor la Pasajul Doamna Ghica, pe motive politice, Sectorul 2 fiind condus de către un primar USR, crede edilul din Calea Plevnei.
Cât privește parcarea, una dintre marile probleme ale Bucureștiului, în care candidatul Nicușor Dan promitea soluții, primarul Nicușor Dan a reușit cu mare greutate și întârziere să finalizeze parcarea de tip park&ride de la Cora Pantelimon, începută în mandatul Gabrielei Firea.
El nu a mai reușit să demareze lucrările pentru celelalte mari parcări subterane, despre care se vorbea încă din vremea lui Sorin Oprescu, cum ar fi cea de la Piața Constituției sau cele de la Sala Palatului.
În schimb, Compania Municipală Parking – înființată de către Gabriela Firea și păstrată de Administrația Nicușor Dan, în timp ce alte companii municipale au fost desființate, a început și desfășoară și în prezent o campanie de trasare de locuri de parcare, în zona centrală și de Nord a Bucureștiului, propunându-și să ajungă la 85 de mii de locuri de parcare taxabile.
Aceste locuri de parcare – unele dintre ele trasate în zone unde parcarea era neregulamentară, pe banda întâi a unor mari bulevarde, nu contribuie, însă, la decongestionarea traficului, așa cum se întâmplă cu parcările subterane.
Ele constituie numai o sursă de venituri pentru Compania de Parking, venituri care nu se regăsesc, însă, în investiții, în construirea de parcări subterane.
Compania Parking se mărginește doar la a trasa pe asfalt de acum binecunoscutele linii albastre, fără măcar a repara asfaltul din zona respectivă.
Un exemplu în acest sens este marea parcare la sol din Piața Constituției, unde dungile albastre trec direct prin gropi.
Poluarea din București
În campania electorală din 2020, Nicușor Dan se declara un susținător al calității aerului, promițând că va lupta împotriva poluării.
Abia zilele trecute, Primăria Capitalei a pus în funcțiune un site pe care bucureștenii pot urmări live datele de la cei 44 de senzori de calitatea aerului ai Municipalității.
În schimb, de trei ani de zile, Primăria Generală nu a recuperat spațiile verzi retrocedate – spre exemplu zona retrocedată din Parcul IOR, o promisiune electorală a lui Nicușor Dan, nu a plantat un copac, iar marile parcuri ale orașului – Herăstrău, Tineretului, Cișmigiu, Carol, Circului, administrate de către Primăria Municipiului București, prin Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), au fost lăsate în paragină.
Va urma
Notă* – Ziarul de Investigații a folosit fotografii de pe pagina de Facebook a domnului Nicușor Dan. Fotografiile și filmul de la ”Infrastructura rutieră” sunt făcute de Ziarul de Investigații în data de 22 septembrie 2023 în București.
