Ministrul PNL al Finanţelor, Marcel Boloş, este invitat astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, la Ora Guvernului.
Dezbaterea a fost solicitată de grupului parlamentar AUR, pentru discuții pe tema „Riscul de suspendare al fondurilor europene pentru România cauzat de deficitul uriaş”.
Dezbaterile politice sunt programate, potrivit programului oficial anunțat, de la ora 16.00, în condițiile în care ministrul Boloș a fost chiar luna trecută subiectul unei moțiuni simple de cenzură, fiind considerat „unul dintre vinovații pentru dezastrul bugetar în care se află România în prezent”.
Moțiunea era iniţiată de 56 de parlamentari USR și Forța Dreptei – aceștia din urmă „neafiliați”, dar acționând sub „umbrela” grupului parlamentar USR, care catalogau mandatul lui Marcel Boloș ca fiind „catastrofal”.
N-ar fi pentru prima dată când un ministru de Finanțe este chemat la Ora Guvernului. În aprilie anul acesta, chiar înainte de rotativa care a dus la numirea lui Marcel Ciolacu în funcția de premier, predecesorul PSD a lui Boloș, Adrian Câciu, a fost chemat în plenul Camerei Camerei Deputaţilor, la Ora Guvernului, pentru a explica situaţia încasărilor la buget.
Invitația fusese lansată de Grupul parlamentar al USR, solicitarea intitulându-se „Dezastrul încasărilor la buget din primele 3 luni ale anului. Situaţia îngrijorătoare a deficitului bugetar”.
Scandal în PSD Alba, după ce senatorul Călin Mătieș a anunțat puvlic că și-a făcut bagajele și a trecut la Aur.
Mătieș nu e doar senator PSD de Alba, ci și președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, plecarea acestuia la AUR având loc se pare pe fondul unui conflict cu Victor Negrescu, care momentan conduce interimar organizația.
Și nu doar atât. Până azi, Călin Matieș era candidatul oficial anunțat de PSD pentru funcția de primar al municipiului Alba Iulia, iar acum se pare că va candida din partea AUR, ba chiar că ar urma să preia şi conducerea filialei judeţene a AUR.
Pe lângă o bună parte a organizaţiei PSD Alba Iulia, deputatul Mătieş susține că alături de el vor mai trece la partidul condus de George Simion şi alte organizaţii judeţene.
Cu toate acestea, PSD Alba a ieșit astăzi cu un comunicat, în care se subliniază că „nu a existat nicio decizie a organizației PSD Alba Iulia de a trece în bloc la AUR”, avertismentul fiind că „prin decizia luată de fapt face jocurile PNL și transformă AUR în brelocul liberalilor”.
Mai mult, PSD alba promite că „rămâne o organizație unită care luptă pentru interesele albaiulienilor”, spre deosebire probabil de „traseistul” Călin Mătieș, „proaspăt convertit la doctrina extremistă, anti-românească și rasistă a AUR”, care face „declarații false”.
„Toți liderii importanți ai organizației, alături de majoritatea covârșitoare a membrilor, au rămas consecvenți valorilor și principiilor social democrate, parte a unei echipe decise să redea administrația publică albaiulienilor.
De altfel, majoritatea din cei anunțați nu au fost niciodată în PSD. Călin Mătieș nu a fost dat afară și nu ia fost solicitat de organizație să plece.
Decizia de a îmbrăca, din nou, haina traseismului îi aparține în totalitate, iar motivația, cum poate intui oricine, a fost aceea a păstrării unui post călduț și promisiunea unui nou mandat, fie el și din partea unui partid extremist, cum este AUR. Justificările oferite de acesta nu sunt doar puerile, ci sunt niște minciuni grosolane.
Candidatura lui Călin Mătieș pentru Primăria Alba nu a fost pusă niciodată în pericol de jocuri de culise, așa cum susține acesta, ci doar de propria lui performanță. Anunțul candidaturii sale, repetat cu obstinație, însă lipsit de proiecte serioase pentru comunitate, a făcut ca toate studiile și sondajele să-l plaseze mult sub scorul partidului și mult sub principalii contracandidați.
Organizația Municipală din Alba Iulia este deja coordonată de vicepreședintele organizației municipale și vicepreședinte al PSD Alba, domnul Florin Tomuța, antreprenor cu o vastă experiență, implicat activ în viața comunității locale. Mai mult, niciun consilier local al PSD în Alba Iulia nu a părăsit partidul, demonstrând lipsa de credibilitate a demersului.
Călin Matieș nu are niciun fel de credibilitate, pentru că dacă era onest cu alegatorii demisiona și din funcția de senator obținută pe lista PSD.
PSD Alba Iulia a obținut scoruri și de 28% la alegerile europene din 2014, cu mult înaintea blaturilor sale. Lui Călin Mătieș nu i-a fost oferit niciodată o „variantă sigură”, așa cum susține acesta, în speță poziția întâi pentru candidatura la Camera Deputaților. Nici nu ar fi avut cum să-i promită cineva așa ceva, candidații fiind desemnați în urma unei competiții interne, în baza susținerii membrilor și a performanței dovedite.
Realitatea este că trecerea lui Călin Mătieș la AUR este bazată strict pe dorința acestuia de a-și asigura un post călduț, de a-și securiza o candidatură și un nou mandat. PSD Alba Iulia, în ciuda planurilor traseistului Călin Mătieș, planuri la care prietenii lui din PNL priveau cu jind, nu are de suferit. Ba chiar, prin plecarea unui om lipsit de coloană vertebrală și principii, a unui oportunist de carieră, mereu cu ochii pe ciolan, organizația are de câștigat.
PSD Alba Iulia rămâne o organizație serioasă, cu oameni de valoare, implicați în comunitate și deciși să schimbe viața cetățenilor în bine. Suntem convinși că împreună vom construi o organizație credibilă și serioasă, care să lupte pentru Alba Iulia, pentru un oraș dezvoltat, verde, curat, cu investiții serioase și școli moderne. Adevărații PSDiști și albaiulienii nu se vor lăsa păcăliți de clovni și vor susține o echipă serioasă ce luptă pentru oameni”, a atransmis biroul municipal PSD Alba Iulia.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, reia din nou discuția din august, privind „curățenia” din poliție, și care ar trebui să înceapă de la Constanța.
Cel puțin în luna august, discuția avea loc în contxtul accidentului mortal provocat de adolescentul de 19 ani drogat, între stațiunile 2 Mai și Vama Veche.
Și, după ce a trimis Corpul de Control la Constanța, Predoiu a arătat că a luat decizia ca IPJ Constanța să fie „supus unui reset complet prin reorganizare”, aceasta însemnând că structura organizatorică urmează a fi modificată, „actualul inspectorat va fi practic dizolvat și reconstruit într-o formă nouă și adaptată”, iar „o echipă managerială de tranziție va prelua conducerea operațională”.
La distanță de câteva luni, Predoiu încă discută, iar azi ne anunță pe Facebook că e gata „concepția de reorganizare” a IPJ Constanța, concepție care a fost prezentată la sediul Inspectoratului.
Potrivit celor detaliate pe Facebook, reorganizarea va cuprinde cei trei piloni de activitate: ordine și siguranță publică, investigarea criminalității și suport.
„Am început punerea în aplicare a proiectului-pilot „Noul IPJ Constanța”, cu o structură mai simplă şi mai flexibilă, cu mai mulţi poliţişti în operativ, cu o mai bună prezență în stradă, în mijlocul comunităților, cu o concentrare mai logică a liniilor de lucru specializate. Vom urmări aplicarea lui în următoarele luni, vom cere resurse pentru suplimentarea forţelor şi a dotărilor logistice, vom face alocări bugetare în 2024, vom recruta personal suplimentar ş.a.m.d.
Luăm în serios acest proiect. Va sta la baza unei viitoare mari reforme a Poliţiei Române, folosind modelul acestui proiect-pilot şi toate lecţiile ce vor fi învăţate pe parcursul aplicării lui.
Doresc să îi asigur pe toţi polițiștii, precum şi pe cetăţenii judeţului Constanța, de faptul că înţeleg nevoia de a prioritiza domeniul siguranţei şi ordinii publice pe agenda politică şi administrativă şi voi acţiona în consecinţă. În acelaşi timp, chem alături de Minister în acest efort managementul de la toate nivelurile, colegii din toate armele, sindicatele, autorităţile locale prin ATOP-uri şi, nu în ultimul rând, cetăţenii, beneficiari ai actului profesional poliţienesc”, asigură Predoiu.
„Legea pensiilor a fost adoptată! Nu există ”nu vreau” sau ”nu pot” atunci când vine vorba de pensionari. Acest Guvern le va face dreptate!”, anunța premierul Marcel Ciolacu aseară, după o ședință de Guvern tensionată.
Într-adevăr, Legea pensiilor a fost adoptată de Guvern joi după-amiază, după mai multe contre între PNL și PSD, dat fiind că ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, ar fi refuzat inițial să-și dea avizul. Motivul: nu ar fi bani.
După o amânare de câteva ore, membrii coaliției au căzut totuși la un consens, ministrul Boloș și-a dat în cele din urmă avizul, iar premierul Ciolacu a declarat despre acesta că „așa e el, mai supărăcios”.
Inițial, ședința de Guvern pe tema legii pensiilor trebuia să înceapă la ora 12.00, însă a fost amânată cu o oră, abia după acest interval ministrul Boloș dându-și avizul pentru proiect.
La începutul ședinței de Guvern, Ciolacu i-a cerut însă lui Boloș să vină cu un plan de măsuri asumat, cu „termene clare de implementare”:
„Este una dintre cele mai importante legi din acest mandat care aduce două majorări de pensii în anul 2024. Prima va fi la 1 ianuarie, când va fi indexat punctul de pensie, cum prevede legea. A doua va veni la 1 septembrie, când majoritatea pensiilor vor crește prin recalculare, reparând nedreptăți majore.
Vor fi eliminate toate inechitățile din sistemul public de pensii atât cele dintre femei și bărbați, dar și cele dintre persoanele pensionate în baza unor legi diferite. Mai mult, prin aprobarea acestei legi, vom elimina pragul de 9,4% din PIB introdus de cei care doreau blocarea creșterii pensiilor până în anul 2070.
Am parcurs şi avizul Ministerului de Finanțe şi categoric în anul 2024 nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult, știm cu toții, în cererea de plată numărul patru este nevoie de o reformă fiscală.
Dar până la reforma fiscală, aștept de la ministrul finanțelor un plan de măsuri administrativ asumat atât în ceea ce privește colectarea la bugetul de stat, cât și planul concret, prevăzut și el de altfel, în ceea ce privește digitalizarea ANAF-ului şi a sistemului vamal”, a punctat premierul PSD.
Explicații au fost date la final de ședință, de Simona Bucura-Oprescu, ministra Muncii, care a asigurat că „proiectul a parcurs toate etapele”, însă a admis că „este evident (…) un efort comun pe care trebuie să-l facem, fiindcă românii au nevoie de acest proiect”.
„Guvernul lucrează pentru pregătirea proiectului de lege pentru bugetul de stat pe 2024 și sunt convinsă că – ca de fiecare dată – fiindcă de fiecare dată guvernele PSD au fost guverne responsabile, după cum și acest guvern de coaliție este un guvern responsabil, fiindcă proiectul a parcurs toate etapele, inclusiv cel de a fi discutat în coaliție, sunt convinsă că împreună cu colegii din PNL, noi, cei din PSD, colegii din Guvern, vom găsi soluțiile necesare, astfel încât românii, în 2024, să poată beneficia de creșterile la pensie prevăzute în acest proiect de lege”, a mai punctat ministra Muncii, excluzând că proiectul a fost adoptat doar de „ochii lumii”, electoral.
Astfel, Simona Bucura-Oprescu a arătat că este „o lege stabilă și sustenabilă”:
„Toate aceste calcule, tot acest timp, pe care colegii noștri, și vreau să le mulțumesc aici, în direct, fiindcă, deși poate nu se vede efortul nostru, efortul nostru din această perioadă a fost… nu poate fi descris în cuvinte; a fost un efort susținut continuu, două dintre colegele care au lucrat la acest proiect de lege se află aici și am făcut acest proiect cu gândul că românii trebuie să aibă parte de el și că românii trebuie să simtă faptul că îi respectăm și printr-o lege a pensiilor sustenabilă și aplicabilă, și prin acest proiect de lege”.
Guvernul vrea sa arunce în aer cele mai importante instituții de mediu, conform unui proiect de hotărâre redactat de curând, la nivelul Ministerului Mediului, care circulă, începând de ieri, pe mai multe rețele comunicare. Motivul declarat: economia la buget și îmbunătățirea activității.
Garda Națională de Mediu și Garda Forestieră Națională precum și Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate se vor comasa în opt Gărzi Regionale de Mediu (GRM), respectiv, în opt Agenții Regionale de Mediu (ARM).
„Prin proiectul de OUG se instituie un corp unic de control și o autoritate unică de implementare și monitorizare în domeniul mediului, apelor și pădurilor, la nivel regional. Ca urmare se desființează ANPM și instituțiile din subordine (1+41), ANANP (1), GNM(1) și GFN cu instituțiile din subordine (1+9), deci un nr. total de 54 instituții și se înființează 8 Autorități Regionale de Mediu și 8 Gărzi Regionale de Mediu. Instituțiile care se desființează erau conduse de un număr de 4 secretari de stat și 7 subsecretari de stat. Prin inființarea celor 16 instituții se crează un număr de 16 secretari de stat ( sau subsecretari de stat)”, conform Notei de prezentare a proiectului de Ordonanță de Urgență privind înființarea autorităților regionale de mediu, gărzilor regionale de mediu și modificarea unor acte normative.
Economie la buget sau interese pe termen lung?
În aceste condiții, e lesne de înțeles că nu este vorba despre nicio economie de buget, ci doar de o „reducere din pix” a numărului de instituții, pentru că acestea ar urma să preia oricum tot ce ține de activitatea actualelor instituții de mediu, precum și cheltuielile sau personalul.
Mai mult decât atât, prin desemnarea a 16 președinți cu rang de secretar de stat pentru fiecare regională și a câte unui secretar general (care se știe, sunt numiți politic), se vor adăuga la buget noi cheltuieli cu salarizarea, cazarea și diurna, în cazul în care persoanele desemnate să conducă noile instituții nu vor avea domiciliul în municipiile din care va trebui coordonată activitatea.
Conform Art.1, alin.2 din proiect, organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului în termen de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Cum vor fi împărțite Agențiile Regionale de Mediu
Conform Anexei 1 a documentului neoficial, lista Autorităților Regionale de Mediu și a Gărzilor Regionale de Mediu, precum și a județelor arondate va arăta așa:
Patron și slujbaș - Poză de ”familie” în momentul triumfal al prelurării colectării din Zona 3 de către Supercom SA
Deva, Hunedoara, Orăștie și alte localități din zona centrală a județului ar putea fi invadate de gunoaie după ce Consiliul Județean (CJ) Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor, a reziliat contractul cu fostul operator, Brai Cata SRL, iar instanțele au stabilit că noul contract a fost atribuit ilegal de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Sistemul de Gestionare Integrată a Deșeurilor” (ADI SIGD) Hunedoara firmei Supercom SA, a fostului senator PSD și vicepreședinte UNPR Ilie Ciuclea.
Pe 31 octombrie, Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat în acest caz prin sentință definitivă, dispunând anularea atribuirii contractului de zeci de milioane de lei, care nu s-a făcut în baza unei licitații, ci prin „negociere directă fără publicarea unui anunț”, o procedură care încalcă legea achizițiilor publice.
Război în instanță. Tribunalul București a constatat nulitatea procedurii de atribuire a contractului firmei Supercom SA
Sentința Tribunalul București din data de 13 ianuarie 2023 – „Contractul încheiat cu societatea comercială este lovit de nulitate”
Dosarul atribuirii ilegale a contractului pentru colectarea deșeurilor din Zona 3 – „Centru”, din care fac parte Deva, Hunedoara, Orăștie și alte 34 de localități, a ajuns în instanță în urma contestației nr 53.072/31.10.2022, depusă la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) de fostul operator din zona „Centru”, Brai Cata SRL București.
Consiliul a constatat că atribuirea contractului de către ADI SIGD Hunedoara s-a făcut prin încălcarea legii dar, prin Decizia 2461/C5/2630 din data de 22.11.2022, CNSC a constatat că nu are competența materială de judecare a litigiului și a dispus trimiterea dosarului la Secția de Contencios Administrativ a Tribunalul București.
Pe 13 ianuarie, Tribunalul București a pronunțat decizia prin care a constatat nulitatea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului și a amendat ADI SIGD Hunedoara cu 1.000.000 de lei.
„Instanța: (…) Constată nulitatea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea Contractului LOT3 nr. 44/10.10.2022. În temeiul art. 58 alin. (3) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 101/2016 aplică următoarele sancţiuni alternative: – limitează efectele contractului, în sensul că reduce termenul de execuţie la 01.05.2023, dată la care contractul încetează; – aplică pârâtei ADI Hunedoara o amendă judiciară în cuantum de 1.000.000 lei”, se spune în decizia Tribunalului.
Amenda uriașă, de 1.000.000 de lei, era dovada concretă a gravității ilegalității comise de șefii administrației din Hunedoara în atribuirea contractului. Ulterior, amenda a fost anulată, dar asta nu înseamnă că gravitatea faptelor s-a diminuat.
Recursul a complicat lucrurile
ADI SIGD Hunedoara și „clientul” său favorit, Supercom-ul lui Ilie Ciuclea, au făcut recurs și dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a admis recursul ADI-ului, dar a respins recursul declarat de Supercom SA.
Dosarul a fost disjuns. Capătul de cerere referitor la anularea contractului încheiat ilegal între ADI SIGD și Supercom SA a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, iar partea de contestație referitoare la anularea procedurii de atribuire a contractului a fost trimisă spre soluționare la CNSC.
„Instanța: constată nul recursul formulat de recurenta-pârâtă Supercom SA. Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă ADI SIGD Judeţul Hunedoara”. Trimite contestaţia formulată de contestatoarea Brai Cata SRL, având ca obiect anularea procedurii de atribuire, spre soluţionare de către CNSC.
Trimite spre rejudecare, la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ capătul de cerere privind anularea contractului de achiziţie publică”, se spune în decizia nr 55/06.03.2023 a Curții de Apel București.
CNSC a anulat procedura ilegală prin care ADI „Deșeuri” a atribuit contractul de 450 milioane firmei lui Ciuclea
CNSC a luat în discuție sentința Curții de Apel București și prin decizia nr 1088/C5/455, din data de 12 mai 2023 a dispus anularea procedurii.
„Consiliul decide: admite contestația formulată de Brai Cata SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Hunedoara și anulează procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”, se spune în Decizia 1088/C5/455/12.05.2023 A CNSC.
Prin Decizia nr 1088, de pe 12 mai 2023, CNSC a dispus anularea procedurii de atribuie a contractului firmei Supercom SA
Hotărârea CNSC de anulare a „procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare” în baza căreia a fost încheiat contractul dintre ADI SIGD și Supercom SA, era primul pas în anularea contractului.
Curtea de Apel Alba Iulia a anulat procedura prin care contractul a fost atribuit Supercom-ului lui Ciuclea
ADI-ul din Hunedoara a atacat în instanță decizia CNSC și pe 25 mai 2023 dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București. În dosarul nr 3496/2/2023, instanța și-a declinat competența teritorială în judecarea acestui litigiu și pe 20 septembrie a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Alba Iulia.
Pe 31 octombrie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia a respins constestația ADI SIGD Hunedoara la Decizia nr 1088/C5/845/12.05.2023, prin care CNSC a dispus anularea procedurii de atribuire a contractului încheiat cu Supercom SA.
„Instanța: respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenta ADI SIGD Județul Hunedoara împotriva Deciziei nr.1088/C5/845/12.05.2023 a CNSC. Definitivă”, se spune în decizia nr 592/31.10.2023 a Curții de Apel Alba Iulia.
Decizia Curții de Apel Alba Iulia este definitivă. Nu mai este nicio cale de atac. Prin această sentință a Curții de Apel Alba Iulia este desființat un întreg scenariu pus la cale pentru ca Supercom SA să primească, prin negociere, contractul de zeci de milioane de lei pentru colectarea deșeurilor din Zona 1 – „Centru”.
Oamenii lui Dan Stoian au pus la cale un scenariu care să impună atribuirea contractului numai firmei lui Ciuclea
Să revenim la dezbaterea care avea loc la începutul lunii mai în ședința Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), pentru că din constatările membrilor consiliului aflăm detaliile manevrelor puse la cale de oamenii directorului ADI SIGD, Dan Stoian, pentru favorizarea Supercom SA.
În motivarea deciziei, se conturează punerea la cale a unui scenariu prin care se miza pe crearea unei crize de timp care putea duce la blocarea colectării deșeurilor și astfel să se justifice acordarea contractului Supercom SA prin „negociere directă”, ca să nu se ajungă la o criză a gunoaielor la Deva și Hunedoara.
Noul contract trebuia încheiat în termen de 3 luni de la rezilierea contractului cu Brai Cata pentru colectarea deșeurilor din Zona 3 – „Centru”, adică până pe data de 26 octombrie 2022. A fost aleasă aceeași metodă utilizată și atunci când i-a fost atribuit Supercom SA contractul de administrare a Depozitului ecologic CMID Bârcea Mare. Atunci, lucrurile au fost tergiversate, astfel încât să nu mai fie timp pentru organizarea unei licitații la care să se prezinte și alți operatori de salubritate și contractul a fost atribuit Supercom SA prin încredințare directă.
De această dată s-a mers pe varianta organizării unei „negocieri competitive”, o competiție de oferte cu eșec programat. Pe 20 iulie, Adunarea Generală a Acționarilor de la ADI SIGD a aprobat hotărârea nr 12/2022, prin care se dădea undă verde documentației procedurii de „negociere competitivă”.
Directorul Dan Stoian a dispus ca pe 11 august 2022 să aibă loc „negocierea competitivă”, pe care tot Dan Stoian a anulat-o două săptămâni mai târziu, pe 25 august. Și după ce a demonstrat că a fost ratată procedura competitivă, tot Dan Stoian a trecut la procedura de „negociere directă fără publicarea unui anunț”, care îi permitea să încheie contractul cu cine vrea el, adică cu Supercomul lui Ciuclea.
„După rezilierea contractului de delegare, încheiat cu Brai Cata SRL, în data de 26.07.2022, a lăsat să curgă o perioadă de 16 zile până la publicarea în SEAP a anunțului de participare din 11.08.2022, a organizat o procedură de negociere competitivă, pretinzând termene mai reduse, pe care a anulat-o prin Procesul-Verbal de anulare a procedurii din data de 25.08.2022, și a continuat cu atribuirea directă a Contractului lot 3, nr 44/10.10.2022, printr-o procedură nelegală”, se arată în motivarea Deciziei 1088/12.05.2023 a CNSC.
ADI-ul condus de Dan Stoian a mizat pe criza de timp și pentru a invita la negocierea noului contract un singur operator, adică exact firma Supercom SA.
„ADI Hunedoara a optat pentru transmiterea unei invitații către un singur ofertant (Supercom – n red), având în vedere termenul scurt pe care autoritatea contractantă îl mai avea la dispoziție (până la 26.10.2022) pentru încheierea unui contract de servicii având ca obiect prestarea serviciilor de salubrizare în Zona de colectare 3 Centru, precum și pentru a preîntâmpina formularea unor posibile contestații la rezultatul procedurii, în cazul în care ar fi invitat să participe mai mulți ofertanți”, se mai spune în motivarea deciziei CNSC din 12 mai 2023.
ADI „Deșeuri” condus de Dan Stoian a încheiat cu Supercomul SA al lui Ilie Ciuclea contractul nr 44/10.10.2022, pentru colectarea deșeurilor în „zona 3 – Centru”.
După două săptămâni, pe 23 octombrie Ilie Ciuclea i-a invitat pe Laurențiu Nistor și Dan Stoian la festivitatea triumfală în care a prezentat flota de mașini de gunoi cu care face colectarea în Zona 3 – „Centru”, sărbătorind împreună încă un pas făcut spre monopolul Supercom în salubrizarea din Hunedoara.
Aceeași autospecială de spălat pubelele a fost prezentată și la Târgoviște și la Cluj zonele 1, 2 și 3…si la Deva
De la minutul 00.12
O scurtă istorie a ascensiunii Supercom în salubrizarea din Hunedoara
„Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor” (SMID) Hunedoara a fost înființat în baza unei finanțări europene de 55 milioane de euro. Elementul cel mai important este Depozitul Ecologic „Centrul de Management Integrat al Deșeurilor” (CMID), în valoare de 9 milioane euro, situat la Bârcea Mare, în apropiere de Deva.
Pentru atribuirea administrării SMID a fost întocmit un „Studiu de oportunitate pentru delegarea serviciilor de operare ale SMID, Judetul Hunedoara”, de 125 de pagini, dar pentru că lucrurile au fost tergiversate nu a fost organizată o licitație pentru operarea CMID Bârcea Mare. S-a mers pe atribuire directă.
Supercom SA a primit de la CJ Hunedoara, în 2019, prin încredințare directă administrarea CMID Bârcea Mare și colectarea deșeurilor din Zona 4 – „Valea Jiului”.
În celelalte trei zone, zona 1 – „Brad”, zona 2 – „Hațeg”, zona 3 – „Centru”, colectarea deșeurilor este realizată de Asocierea SC Brai Cata SRL București – SC Ted Trans SRL Petroșani, desemnați prin licitație.
Laurentiu Nistor – Ilie Ciuclea – Dan Stoian
Dar Ilie Ciuclea voia monopolul salubrității din Hunedoara și după câteva luni șefii CJ s-au executat, demarând rezilierea contractelor încheiate cu Brai Cata SRL București. În ședința de pe 30 iunie 2020 CJ Hunedoara a aprobat „demararea procedurilor de reziliere a Contractelor de delegare încheiate cu Brai Cata SRL și Ted Trans SRL pentru Zonele de colectare 1 – Brad, 2 – Hațeg și 3 – Centru”.
În același timp, Supercom SA, care deține contractul de administrare a depozitului a refuzat să încheie contract cu Brai Cata SRL pentru depozitarea la CMID Bârcea Mare a deșeurilor colectate de această firmă din zonele 1-2 și 3. Deșeurile aduse de Brai Cata SRL erau primite la Depozitul Bârcea Mare, dar numai cu plata cash, fără să existe un contract cu Supercom.
După aceste manevre, ultimul pas a fost făcut de CJ Hunedoara, condus de Laurențiu Nistor. Pe 17 decembrie 2021, CJ Hunedoara a aprobat Hotărârea nr 340/2021, prin care au fost reziliate contractele încheiate de ADI SIGD cu Brai Cata pentru colectarea deșeurilor din „zona 2 Hațeg” și „zona 3 Centru”. Astfel se dădea „undă-verde” atribuirii noilor contracte Supercomului lui Ciuclea.
Dar, potrivit legii, Brai Cata SRL era obligată să continue colectarea deșeurilor încă o perioadă, de 180 de zile, adică până în iunie 2022. Contractul cu Brai Cata SRL pentru colectarea deșeurilor din Zona 3 – „Centru”, Deva, Hunedoara, Orăștie și alte 34 de localități a fost reziliat pe 26 iulie 2023.
Miza acestor manevre: contractele pentru zonele 1-2 și 3 pentru zece ani de operare sunt în valoare de 450 milioane lei. Fără TVA!
Găsim o explicație a acestor manevre pentru atribuirea firmei Supercom SA a contractelor de colectare a deșeurilor din localitățile hunedorene în „Studiul de oportunitate pentru delegarea activităților serviciului de salubrizare în cadrul SMID în Județul Hunedoara”, realizat de EPMC Consulting SRL Cluj în baza contractului nr 13/25.06.2021 încheiat cu ADI SIGD.
La capitolul „5.3. Previziuni privind valoarea estimată a Contractului de delegare”, nu apare deloc zona 4 – „Valea Jiului”, în care colectarea este deținută de Supercom SA din 2019, dar sunt estimate valorile contractelor din Zonele 1-2 și 3, în care colectarea o făcea Brai Cata SRL. Estimarea contractelor de colectare pentru zonele 1-2 și 3 era realizată pentru o perioadă de 10 ani.
În varianta de atribuire, pentru 10 ani, a unui singur contract pentru toate cele trei zone, valoarea totală (fără TVA) a contractului este estimată la de 442.661.156 de lei.
Evident că atribuirea unor contracte în valoare de aproape 450 de milioane de lei fără TVA, din bani publici, este o miză uriașă.
Urmează anularea contractului dintre ADI „Deșeuri” și Supercomde către Tribunalul București
Odiseea atribuirii ilegale a contractului de colectare a deșeurilor din Zona -3 – „Centru” nu s-a încheiat. Magistrații Tribunalului București trebuie să judece capătul de cerere referitor la anularea contractului dintre ADI „Deșeuri” și Supercom. Procesul a fost suspendat până la judecarea contestației ADI la decizia prin care CNSC dispunea anulare procedurii de atribuire a contractului.
Acum, după ce Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat, va începe judecarea cauzei și e greu de crezut Tribunalul București nu va anula contractul dintre ADI SIGD și Supercom SA, după ce o instanță superioară a dispus anularea procedurii de atribuire a contractului.
Cine este păgubit de manevrele lui Dan Stoian și Laurențiu Nistor? Sutele de mii de hunedoreni care își plătesc taxele de salubritate
Odată finalizate aceste bătălii în justiție, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu colectarea deșeurilor din Deva, Hunedoara, Orăștie și celelalte 34 de localități. Probabil că, timp de 2-3 luni, colectarea deșeurilor se va face în baza unei clauze de forță majoră, dar după aceea ce se va întâmpla?
Principalii vinovați de această situație sunt directorul ADI SIGD, Dan Stoian și șeful CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, care au protejat sistematic neregulile firmei lui Ciuclea, acceptând raportări false decontate din banul public, deversări de levigat și o lungă serie de încălcări ale legii constatate de Garda de Mediu și APM Hunedoara. Prin atribuirea contractului de colectare în Zona „Centru”, se făcea încă un pas către monopolul Supercom SA în salubrizarea din Hunedoara.
În urma acestor manevre, cei păgubiți sunt sutele de mii de hunedoreni care își plătesc taxele de salubritate pentru a beneficia de un serviciu public esențial, dar constată că nimeni nu se zbate pentru calitatea serviciilor care le sunt oferite și banii strânși din impozitele lor sunt doar miza unor afaceri pe bani publici.
Două persoane, soț și soție, au fost reținute astăzi de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, după un flagrant: au dat 50.000 de euro, bani care urmau să ajungă la un judecător.
Dacă femeia este acuzată că a încercat să „cumpere” o soluție favorabilă pentru o rudă cu această sumă, soțul acesteia este acuzat că a sprijinit-o.
Acum, ambii au mandate de reținere pentru 24 de ore – pentru dare de mită și, respectiv, complicitate la dare de mită, urmând totodată să fie prezentați Tribunalului Mureș cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Demersurile inculpatei ar fi început pe 25 octombrie anul acesta, arată procurorii, iar flagrantul a fost realizat ieri, 8 noiembrie. Totul a avut loc într-un restaurant de pe raza municipiului Cluj – Napoca, când inculpata ar fi remis unui martor 50.000 euro, care reprezenta de fapt un avans dintr-o sumă mult mai mare, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
„În contextul în care un afin al lor era judecat într-un dosar de corupție, aflat în faza apelului, inculpata ar fi luat legătura cu o persoană (martor în cauză), ruda unuia dintre judecătorii din complet, și s-ar fi oferit să achiziționeze o afacere pe care aceasta din urmă o deținea pe raza județului Mureş cu o sumă cuprinsă între 50.000 – 100.000 euro, indicând totodată şi posibilitatea remiterii unor alte foloase necuvenite.
Această “ofertă” inițială ar fi fost valabilă doar în condițiile în care magistratul respectiv ar fi urmat să pronunțe o sentință favorabilă (soluţie mai blândă) în cauza în care afinul inculpatei ar fi fost judecat pentru săvârșirea unor presupuse infracțiuni de corupție.
Ulterior, la data de 06 noiembrie 2023, inculpata ar fi promis judecătorului, prin intermediul aceluiași martor, suma de 50.000 euro, reprezentând un avans dintr-o sumă care nu a fost cuantificată până în prezent, restul banilor urmând a fi remiși după data când instanţa de judecată ar fi urmat să pronunţe în cauza respectivă o soluţie de achitare.
În demersurile descrise mai sus, inculpata ar fi fost ajutată de soțul său atât moral, cât şi material, acesta din urmă asigurându-i soției sale transportul atât în vederea “rezolvării problemei” la Baia Mare, cât şi ulterior, la remiterea sumei de 50.000 euro”, a detaliat DNA.
Zeci de localități din țară vor primi fonduri pentru diverse lucrări, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”.
Este vorba despre lucrări de modernizare drumuri, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare, construirea unor poduri și podețe, realizarea sau amenajarea trotuarelor, precum și înființarea sau dezvoltarea unor sisteme inteligente de distribuție a gazelor naturale.
În total, ministrul Dezvoltării a semnat de 54 de contracte, în valoare totală de 895.334.601,74 de lei. Cea mai mică sumă merge în județul Teleorman, la Turnu Măgurele, pentru proiectul „Reabilitare de străzi din zona centrală și din cartierele Măgurele și Odaia, precum și reabilitarea zonei pietonale „Central” din municipiul Turnu Măgurele – etapa I”- 3.000.846,89 lei, iar cea mai mare – în județul Harghita, unde Consiliul Județean Harghita a obținut 140.000.000 lei pentru „Reabilitare DJ 137”.
Din ce se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, în total localități din 30 de județe primesc finanțare pentru 54 de investiții în infrastructura rutieră și tehnico-edilitară.
Astfel, în Alba, la Lunca Mureșului, este vorba despre modernizare străzi; în Arad – „Canalizare menajeră pentru localitatea Chisindia, comuna Chisindia”; Argeș – „Rețea de canalizare menajeră și racorduri în satele Băbana, Cotmenița și Ciobănești, comuna Băbana”; în Bacău – „Reabilitarea infrastructurii rutiere în satul marginalizat Brad”, „Construire pod sat Vladnic, comuna Parincea”, „Înființare sistem inteligent de distribuție gaze naturale în comuna Faraoani” și „Sistem canalizare și stație de epurare comuna Solonţ”; în Bihor -„Modernizare străzi în Municipiul Beiuș” și „Amenajare trotuare și parcări în localitatea Tămășu, comuna Tămășeu”.
Cele mai multe proiecte au fost semnate însă în județul Botoșani: „Modernizare DC 18B ŞI DC 20A, comuna Ungureni”, „Rețea publică de alimentare cu apă și canalizare a apelor uzate menajere și stație de epurare în Comuna Hilișeu-Horia”, „Extindere sistem de alimentare cu apă în localitățile Coșula, Buda, Pădureni și Șupitca, Comuna Coșula”, „Extindere și modernizare sistem de distribuție apă potabilă în comuna Brăești”, „Modernizare drumuri de interes local în comuna Pomârla”, „Rețea de alimentare cu apă potabilă în comuna Roma”, „Modernizare drumuri de interes local în comuna Șendriceni” și „Modernizare drumuri de interes local în comuna Frumușica”.
Fonduri merg și în județele Brăila – „Modernizare străzi în comuna Cireșu”, Buzău – „Modernizare sistem de alimentare cu apă în comuna Bălăceanu”, Caraș-Severin – „Modernizare drumuri de interes local în comuna Mehadica” și „Modernizare infrastructură rutieră în comuna Berzovia”, precum și în Călărași – „Modernizare străzi în comuna Radovanu”.
În județul Cluj fonduri au fost alocate pentru „Modernizare străzi lot 2 în comuna Mintiu Gherlii” și „Reabilitare (modernizare) străzi: Vasile Goldiș, Nicolae Titulescu, Petru Maior,Traian, Teilor, Șoferilor, Parcului, Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, 1 Mai, Școlii, Alee Parc, Alee Nord, Alee Sud pentru mobilitate urbană alternativă în municipiul Câmpia Turzii”; iar la Dâmbovița – „Modernizare drumuri comunale DC 152, și DCL 5 Stăvilar – Primărie, comuna Brezoaele”, „Realizare podețe și trotuare cu acces inclusiv pentru biciclete și trotinete electrice, de-a lungul DN 72 de la km 34+600-39+145 în satele Răzvad și Valea Voievozilor, comuna Răzvad”, „Amenajare șanțuri betonate și accese proprietăți în comuna Răscăeți” și „Canalizare în comuna Văcărești”.
Totodată, au fost semnate contracte de finanțare și în județele Dolj „ „Modernizare drumuri locale comuna Breasta – sat Breasta”; Galați – „Extindere rețea de canalizare menajeră în comuna Corod”; Giurgiu – „Modernizare prin asfaltare străzi în comuna Grădinari”, Gorj – „Modernizare drumuri locale în satele Curpen, Vălari, Căleşti, Obreja din comuna Stăneşti”, Gorj – „Extindere sistem de alimentare cu apă şi canalizare în comuna Jupâneşti”; Harghita – „Reabilitare DJ 137”; Hunedoara – „Înființare canalizare menajeră și stație de epurare pentru satele Brănișca, Rovina, Boz și Târnăvița, comuna Brănișca”, „Reabilitare sistem rutier în municipiul Hunedoara, judeţul Hunedoara – strada Gabriel Bethlem”; Ialomița – „Modernizare și reabilitare DJ 212: Limită județ Brăila-Luciu-Mihail Kogălniceanu – intersecție DN2A, intersecție cu DJ 201 – Lăcusteni – Platonești – Movila – Fetești” și Iași – „Extindere rețea de canalizare în comuna Vlădeni”.
În Maramureș este vorba despre proiectele privind „Extindere si modernizare sistem de alimentare cu apă și sistem de canalizare a apelor uzate menajere, în comuna Rona de Sus”, iar în Mehedinți de „Asfaltare drumuri și ulițe sătești în comuna Tâmna”, „Modernizare drumuri locale în comuna Punghina” și „Sistem de alimentare cu apă si stație de tratare a apei în satul Gârbovatul de Sus, comuna Căzănești”. În Mureș au fost obținute fonduri pentru „Modernizare drumuri de interes local în comuna Lunca”, „Sistem de canalizare în comuna Livezeni, localitatea Ivănești” și „Construire poduri rutiere în comuna Măgherani”.
Fonduri prin PNI sunt alocate și în Neamț – „Reabilitare drumuri de interes local și poduri în comuna Făurei”; Prahova – „Modernizare drumuri de interes local şi drum comunal, în satele Păcureţi, Matiţa, Bărzila, Curmătura şi Slavu, comuna Păcureţi”; Sibiu – „Reabilitarea străzi şi podeţe sat Tălmăcel, străzi Râu şi Râuşor, orașul Tălmaciu”; Suceava – „Dezvoltare rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale în teritoriul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Pleșa (comuna Adâncata și comuna Hănțești” și Teleorman – „Reabilitare de străzi din zona centrală și din cartierele Măgurele și Odaia, precum și reabilitarea zonei pietonale „Central” din municipiul Turnu Măgurele – etapa I”.
În Vaslui sunt finanțate proiectele pentru „Înființare sistem de alimentare cu apă în comuna Gârceni” și „Modernizare drumuri comunale și sătești în satele Valea Siliștei si Boușori”, iar în Vâlcea, Râmnicu Vâlcea – „Amenajare sens giratoriu strada Copăcelu, km. 189+700” și „Arteră de circulație între Splaiul Independenței și strada Morilor inclusiv pod peste râul Olănești”.
Astăzi, membrii Guvernului se întâlnesc din nou în ședință, pentru a dezbate mai multe acte normative.
Printre acestea, și Proiectul legii pensiilor şi ordonanţa de modificare a plafoanelor privind plăţile cash.
Actele au strârnit controverse și discuții în spațiul public, inclusiv în rândul membrilor din cele două partide al coaliției de guvernare – PSD și PNL, însă azi se pare că trebuie să se ajungă la un consens.
Potrivit datelor făcute publice, în şedinţa Executivului se va afla în analiză proiectul legii sistemului public de pensii şi proiectul de ordonanţă pentru modificarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.
Vizavi de noua lege a pensiilor, în urmă cu câteva zile, premierul Marcel Ciolacu explica faptul că este una „care va face dreptate milioanelor de pensionari, care aşteaptă de ani de zile acest lucru. Este o lege care aduce echitate în sistem, pensii egale pentru muncă și contribuții egale. Astfel, pensiile vor crește anul viitor de două ori: prima dată, la 1 ianuarie, prin indexarea cu 13,8%, și, a doua oară, la 1 septembrie, în urma finalizării procesului de recalculare, conform legii. Suntem primul guvern care face și indexare, și recalculare, în același an”.
Avea însă un avertisment Ciolacu, anume că legea ar trebui adoptată în Parlament „până pe data de 20 noiembrie”. Referitor la cel de-al doilea punct, Ciolacu susținea că nu renunță la măsurile privind limitarea plăţilor cash, în vigoare din această lună, prin care se încearcă combaterea evaziunii fiscale, asigurând însă că în prima ședință de Guvern va revizui propunerile venite de la ANAF și Ministerul Finanțelor, „pentru că datoria mea este să intervin atunci când lucrurile o iau într-o direcție greșită. Vocea oamenilor, a gospodarilor din mediul rural, a tuturor românilor este auzită de Guvern”.
La acel moment, Ciolacu explica însă faptul că „toate limitele actuale de cash vor fi menținute, atât la persoanele fizice, cât și la cele juridice. Cu două excepții: plafonul de casă va fi de 50.000 de lei, iar avansul spre decontare 1.000 de lei/zi”.
Doi polițiști din Cluj, un bărbat și o femeie, au fost condamnați pe fond, de Tribunalul Cluj, la închisoare cu executare pentru luare de mită.
Prin pedapsa aplicată, care încă nu este definitivă, celor doi le-au fost interzise și câteva drepturi, inclusiv acela de a mai fi polițiști. Totul, după ce s-a descoperit că solicitau și primeau bani de la șoferi, pentru a nu-i sancționa.
Cei doi agenți de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj nu au fost acuzați doar de luare de mită, ci și de abuz în serviciu și fals intelectual. Potrivit sentinței, agentul de poliție ar avea de executat 4 ani și 4 luni de închisoare, în timp ce colega acestuia – 5 ani și 3 luni închisoare.
În momentul în care au fost făcute publice date din anchetă, chiar colegii acestora – ofițerii de la Direcția Generală Anticorupție – arătau că cei doi agenți „au pretins, primit și acceptat sume de bani cuprinse între 200 de lei și 500 de lei de la persoane care au comis abateri la regimul rutier pe raza județului Cluj, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu în mod corespunzător, respectiv de a nu aplica sancțiuni contravenționale și de a atesta fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu prilejul întocmirii actelor de constatare a contravențiilor”.
Infracțiunile au fost comise în perioada mai-octombrie 2021, iar cercetările efectuate de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Cluj, care au beneficiat de sprijinul de specialitate al Direcției Anchete, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj au dus la sentința de condamnare, atacată deja de cei doi inculpați:
„Condamnă inculpatul M. I – în prezent aflat în stare de libertate, fără antecedente penale – la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale). Condamnă inculpatul M.I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată (2 acte materiale). Achită inculpatul M. I. sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu – nu există probe că a săvârşit infracţiunea.
Constată că cele două infracţiuni comise de inculpatul M I se află în stare de concurs real. Contopeşte pedepsele de 4 ani închisoare şi 1 an închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă o treime din cealaltă pedeapsă (4 luni închisoare), rezultând în sarcina inculpatului M I pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare, în detenţie. Aplică inculpatului M.I alături de pedeapsa principală rezultantă pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării, pe o durata de 3 ani, calculată de la data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de poliţist.
tabileşte în sarcina inculpatului M I pedeapsa accesorie rezultantă, pe o durată începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, constând în interdicţia exercitării drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de poliţist. Scade din durata pedepsei închisorii de 4 ani şi 4 luni închisoare aplicate inculpatului M. I: durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 15.10.2021 la data de 10.11.2021; durata arestului la domiciliu din data de 11.11.2021 până la data de 06.01.2022.
Condamnă inculpata P. D – în prezent în stare de libertate, fără antecedente penale – la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale). Condamnă inculpata P D la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (3 acte materiale). Condamnă inculpata P D la pedeapsa de 1 an şi 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (5 acte materiale).
Constată că cele trei infracţiuni comise de inculpata P D se află în stare de concurs real. Contopeşte pedepsele de 4 ani închisoare, 2 ani şi 8 luni închisoare şi 1 an şi 1 lună închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă o treime din suma celorlalte pedepse (1 an şi 3 luni închisoare), rezultând în sarcina inculpatei P D pedeapsa de 5 ani și 3 luni închisoare, în detenţie.
Aplică inculpatei P D alături de pedeapsa principală rezultantă pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării, pe o durata de 3 ani, calculată de la data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de poliţist. Stabileşte în sarcina inculpatului M I pedeapsa accesorie rezultantă, pe o durată începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la data executării sau considerării ca executate a pedepsei principale, constând în interdicţia exercitării drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; de a ocupa funcţia de poliţist.
Scade din durata pedepsei închisorii de 5 ani şi 3 luni închisoare aplicate inculpatei P D durata reţinerii de 24 ore din data de 15/16.10.2021. Dispune confiscarea specială de la inculpatul M I: a sumei de 250 lei (jumătate din valoarea mitei primite de la martorul D M); a sumei de 250 lei (jumătate din valoarea mitei primite de la martorul C.I.F ). Dispune confiscarea specială de la inculpata P D: a sumei de 50 euro (echivalentul în lei al mitei primite de la martorul R F.D.); a sumei de 250 lei (jumătate din valoarea mitei primite de la martorul D M); a sumei de 250 lei (jumătate din valoarea mitei primite de la martorul C I F).
Dispune extinderea măsurii asigurătorii instituite prin ordonanţa procurorului din data de 21.12.2021 asupra sumelor de bani datorate de angajatorul IPJ Cluj cu titlu de salariu inculpatului M.I, asupra sumelor de bani datorate de Casa Judeţeană de Pensii Cluj cu titlu de pensie, inculpatului M. I, până la concurenţa sumei de 10.000 lei (cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale, în faza camerei preliminare şi a judecăţii) şi a sumei de 500 lei (supuse confiscării speciale).
Dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare aparţinând inculpatei P D, până la concurenţa sumei de 11.000 lei (cheltuieli judiciare în cursul urmăririi penale, în faza camerei preliminare şi a judecăţii) şi a sumei de 500 lei şi 50 euro (supuse confiscării speciale)”.
Atacurile de tip phishing au o nouă „imagine” trimisă la înaintare, în persoana lui Ștefan Radu oprea, avertizează ministerul pe care acesta îl conduce.
Într-un comunicat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului avertizează că în mediul virtual au apărut atacuri de tip phishing asupra Societății Naţionale de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” SA, „folosind imaginea și numele domnului Ștefan-Radu Oprea”.
Din ce se detaliază în informarea ministerului, „site-urile web implicate în aceste acțiuni utilizează fără permisiune imaginea companiilor respective și a unor persoane publice, în încercarea de a obține credibilitate și pentru a obține câștiguri frauduloase”.
„Rețeta” folosită este cea deja cunoscută: încercările de fraudă se bazează pe promisiuni exagerate de câștiguri rezultate din tranzacționarea acțiunilor companiei pe diverse platforme.
„Domnul Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului nu susține și nu încurajează prin declarații publice utilizarea vreunei platforme de tranzacționare sau dezvăluirea datelor personale (numărul contului bancar, datele din actul de identitate)”, arată responsabilii din minister, având și sfaturi pentru cei care primesc astfel de oferte tentante:
„Pentru a evita astfel de tentative de fraudă, vă recomandăm ca înainte de a lua o decizie de investiții să consultați sursele oficiale de informare, respectiv pentru Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” SA – , sau Ghidul de a deveni investitor, disponibil pe pagina de internet a Bursei de Valori București.
Este important ca în situația în care vă confruntați cu tentative de fraudă sau activități suspecte să raportați imediat aceste situații autorităților competente.
Pentru sesizări puteți accesa site-ul Directoratului Național de Securitate Cibernetică sau apela numărul unic de urgență la nivel național dedicat raportării incidentelor de securitate cibernetică este 1911, apelabil din orice rețea, cu tarif normal, disponibil 24/7*”.
Fostul manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, împreună cu cea care conducea serviciul juridic al unității, faptele imputate acestora având legătură cu o anchetă din perioada pandemiei.
Concret, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava îl acuză pe Vasile Rîmbu instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, de aceleași acuzații urmând a răspunde și „M. D. M., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.”
Râmbu era suspendat din funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în primăvara anului 2020, când se presupune că s-ar fi produs faptele imputate.
Din ce detaliază procurorii DNA, în cursul lunii martie 2020, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a fost înregistrat un dosar penal, ce avea ca obiect săvârșirea infracțiunilor de „zădărnicirea combaterii bolilor” și „abuz în serviciu” ce ar fi fost comise de presupuse persoane din conducerea Spitalului Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, printre care și managerul Rîmbu Vasile. Și, cu sprijinul celeilalte inculpate, arată DNA, Rîmbu ar fi avut acces la informații din dosarul care îl viza:
„…la data de 01 mai 2020, inculpata M. D. M., la solicitarea inculpatului Rîmbu Vasile și în scopul de a-i asigura acestuia din urmă posibilitatea a-și pregăti o strategie de apărare în vederea evitării atragerii răspunderii penale, i-ar fi transmis, printr-un intermediar, informații nedestinate publicității […]. Concret, inculpata i-ar fi transmis managerului, suspendat în acea perioadă, conținutul adreselor formulate de procurori, natura documentelor solicitate, precum și date cu privire la poziția exprimată de directorul medical al spitalului, în cuprinsul unui înscris destinat exclusiv organelor de urmărire penală, în care ar fi făcut referiri la persoana numitului Rîmbu Vasile.”, sunt câteva informații oficiale din rechizitoriul care a fost trimis spre judecare Tribunalului Suceava.
Începe un proces de selecție pentru ocuparea celei mai înalte funcții la Administrația Națională „Apele Române”.
Mai precis, cea de director general, a anunțat ministra...
Președintele României, Nicușor Dan, va avea mâine o întâlnire cu mai mulți șefi de stat, în cadrul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina.
Întâlnirea a...
Arestarea președintelui Nicolas Maduro, după atacul SUA din weekend în Venezuela, continuă cu inculparea oficială a liderului.
Astăzi, Maduro ar urma să fie prezentat...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
