Marcel Ciolacu, șeful Executivului, a discutat zilele acestea despre modul în care România ar trebui să stabilească statutul juridic al cuplurilor formate din persoane de același sex.
Există o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care s-a stabilit că țara noastră a încălcat articolul 8 din Convenţie – dreptul la „respectarea vieţii private şi de familie” – în cazul cuplurilor de acelaşi sex, într-un proces intentat de mai multe familii.
Și, în acest context, Marcel Ciolacu a răspuns pe subiect… și nu prea. Din declarațiile acestuia, preluate de Agerpres, premierul nu a detaliat ce va face țara noastră pentru a respecta decizia CEDO, subliniind însă că România – „societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.
Însă în martie 2021, Ciolacu a dat detalii, într-un interviu, despre poziția sa referitoare la subiect, lăsând să se înțeleagă că nu ar încuraja căsătoriile gay. Opinia acestuia era însă că „este o rezoluție care privește întreaga Europă. Nu este o lege care se impune în interiorul României. Vă repet, eu respect tradițiile și specificul României. România este o țară creștină și, mai explicit, eu nu sunt de acord cu căsătoriile între persoane de același sex”, a declarat Marcel Ciolacu.
La acel moment, Marcel Ciolacu arăta că, indiferent de deciziile de la Bruxelles, România are propriul parcurs, „fiind o țară creștină”. Acum timp nu prea mai este, dat fiind că în martie anul acesta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că România trebuie să asigure o formă de recunoaștere, care să le ofere acestor cuplurilor gay drepturi egale și să creeze un cadru legal care să protejeze traiului în comun al acestor familii.
Acum, Ciolacu nu s-a mai declarat împotrivă, cu această rezervă: „Nu e pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment”.
„Nu este nici prima (decizie CEDO – n.r.), nici ultima care condamnă. România a fost condamnată şi pentru tratamentul din închisori. Nu este una dintre priorităţile mele şi, repet, nu cred că România este pregătită în acest moment.
Nu sunt un om obtuz, face parte din lume, nu am nicio reţinere, am prieteni care au relaţii cu un alt bărbat, nu am nicio problemă, eu vorbesc acum din punctul de vedere de prim-ministru. (…)
Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”, a arătat Ciolacu, potrivit sursei citate.
Florin Cîțu, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă sunt vizați oficial de ancheta procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul privind achiziționarea de vaccinuri anti-covid în pandemie.
Ieri, DNA a anunțat că ar fi nevoie ca, pentru continuarea cercetărilor, celor trei să le fie ridicată imunitatea, dat fiind că sunt parlamentari.
În acest sens, se intenționează sesizarea „Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”.
Procurorii anticorupție spun că există probe din care rezultă o eventuală vinovăție a celor trei, însă pentru a lămuri toate aspectele, ar trebuie să aibă „mână liberă” în anchetă.
„În prezenta cauză (…) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/ analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, a detaliat DNA.
Ieri seară, au existat reacții din partea a doi dintre cei vizați. Atât Cîțu cât și Voiculescu și-a exprimat succint punctul de vedere în mediul virtual, singură Ioana Mihăilă fiind cea care nu a postat vreun rând. De altfel, aceasta nici nu este foarte prezentă pe Facebook, ultima postare publică datând din martie anul acesta.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, precizez că întreaga mea activitate, indiferent de funcțiile și demnitățile publice îndeplinite, a stat sub semnul bunei credințe și a respectării legii, în slujba românilor.
Am deplină încredere în actul de justiție și sunt convins că procedurile aflate în desfășurare vor conduce la aflarea adevarului!”, a transmis Cîțu.
Vlad Voiculescu a elaborat mai mult, însă în final, cu aceeași concluzie. În schimb, acesta subliniază că alte persoane au fost implicate în achiziția de vaccinuri, printre care și Florin Cîțu:
„Pe 21 septembrie 2021 spuneam că o anchetă privind achiziția de vaccinuri în România este binevenită. În primul rând pentru că un moment critic pentru România și sănătatea publică a fost transformat într-un spectacol de atacuri politice în ultimii doi de ani de PSD.
Reamintesc că vaccinarea anti-COVID a fost în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătății: e vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl. Gheorghiță care îi raporta ministrului Apărării Ciucă și premierului Cîțu.
Alocările de cantități pentru statele membre au fost stabilite în cadrul unui contract comun de achiziție al Comisiei Europene cu furnizorii, în principal pe criteriul populației. Deciziile privind achiziția de vaccinuri au fost luate exclusiv de premierul de la acea vreme. Există înregistrări ale ședințelor de guvern și documente care probează că premierul și-a asumat aceste decizii.
Cu toate că nu am fost de acord cu toate deciziile luate de cei care aveau în coordonare vaccinarea (ex: prioritizarea “specialilor”, centrele secrete pentru “speciali”, falsificarea indicatorilor, comunicarea campaniei de vaccinare etc.) și este de notorietate că am fost și dat afară din guvern pentru asta, trebuie spus că cantitatea de doze achiziționate a constituit o decizie de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producției, evoluția tulpinilor, necesitatea re-vaccinării.
Sunt desigur semne de întrebare, cum o decizie executivă unde nu cunosc să existe vreo urmă sau vreun element de corupție și care nici măcar nu îmi aparține, face înainte de o campanie electorală subiectul unei acțiuni penale. Deși sunt semne îngrijorătoare în ultima vreme privind ingerințele politicului în Justiție, am convingerea că există resursele de profesionalism și onestitate în acest sistem, pentru a ajunge la concluzia corectă: aceea că am acționat în cele trei luni ca ministru cu cinste, punând mereu pe primul loc viața și sănătatea oamenilor”.
Bani alocați astăzi, în ședința de Guvern, pentru mai multe domenii.
Potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, este vorba despre o sumă totală de 13,6 miliarde lei, bani din Fondul de rezervă bugetară, pentru educaţie, sănătate și asistenţă socială, calificate de acesta drept „importante”, la care se adaugă „inclusiv fondurile necesare plăţii pensiilor”.
Clarificările au venit cu prilejul briefing-ului de după ședința de Guvern, când ministrul Boloș a precizat și că „mecanismul Fondului de rezervă bugetară este unul pe care îl vom utiliza până la sfârşitul anului şi vom încerca să asigurăm finanţarea în totalitate pentru aceste proiecte de investiţii prioritare pentru România”.
„Mecanismul Fondului de rezervă bugetară a fost adoptat în contextul în care ţinta noastră de dificit bugetar până la sfârşitul anului de 4,4% din PIB este prevăzută în Programul de convergenţă şi este un angajament extrem de serios asumat faţă de Comisia Europeană, iar în acest context controlul asupra a ceea ce înseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, în care prioritate să aibă cheltuielile de funcţionare ale statului, dar şi finalizarea proiectelor de investiţii cu finanţare din fonduri europene”, a transmis ministrul, cu precizarea că prin Politica de coeziune în perioada de programare 2014 – 2020 sunt alocate cele 24 de miliarde de euro pe care România trebuie să le absoarbă până pe data de 31 decembrie 2023.
De altfel, înaintea ședinței de Guvern, și premierul Marcel Ciolacu subliniase că „în ciuda tuturor greutăților și apocalipsei, domnul ministru Boloș a asigurat resurse financiare de 13,7 miliarde de lei cu care să acoperim cheltuielile sociale esențiale ale statului până la sfârșitul acestui an”.
Mai concret, a arătat Ciolacu, este vorba despre bani din Fondul de rezervă care ar trebui să acopere necesarul cu pensiile, alocațiile, şomajul, educația, sănătatea, dar și ajutoarele de încălzire. Î
„În același timp, toate proiectele importante de investiții publice vor continua până la sfârșitul anului, fără riscul apariției unor blocaje. Ministerul Dezvoltării vine cu o ordonanță de urgență care susține derularea în bune condiții a Programului Național de Dezvoltare Locală și a Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, iar Ministerul Finanțelor propune un mecanism mai flexibil, prin care autoritățile locale să poată angaja cheltuieli noi de investiții altele decât cele cu fonduri europene.
Așa cum am mai spus, vom ține sub control cheltuielile publice, dar în egală măsură dăm șansa tuturor primăriilor, consiliilor județene și altor instituții publice să-și finalizeze investițiile începute”, a asigurat premierul Marcel Ciolacu.
Nu totul este lapte și miere în Guvern, dat fiind că PSD și PNL pot fi văzute ca uleiul și apa, dincolo de asigurările că actuala coaliție merge bine.
Iar confirmarea a venit de la Nicolae Ciucă, președintele Senatului, care, în cadrul Foreign Investors Summit 2023, a admis că sunt disensiuni. Ciucă a „îndulcit” totuși situația, precizând că disensiunile duc în final spre un rezultat pozitiv.
Potrivit declarațiilor președintelui PNL, citat de Agepres, „există disensiuni, dar eu apreciez că aceste disensiuni practic conduc spre ceea ce înseamnă în final o decizie care să asigure rostul acestei coaliţii stabilitatea şi echilibrul”.
Mai mult decât atât, în viziunea liderului PNL, în afara țării coaliția este privită aproape cu invidie, pentru că „toți partenerii apreciază foarte mult această maturitate şi responsabilitate politică a liderilor partidelor din România”. Iar acest lucru face ca actualul Guvern (probabil și anteriorul, cu Ciucă șef al Executivului), să fie „un partener cât se poate de credibil”.
„România şi-a demonstrat rolul de pivot în regiunea Mării Negre, un pivot al democraţiei al stabilităţii, al echilibrului economic, dar cred că este foarte important, pentru perioada care urmează, atât în regiune cât şi în Uniune, şi sperăm (…) nu peste mult timp, în cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, România să devină un pivot de dezvoltare economică.
România este una dintre puţinele ţări din Europa care are tot ce-i trebuie. Ne-a dăruit Dumnezeu tot ce avem nevoie, avem resurse de toate felurile. Ceea ce ne mai trebuie este înţelepciunea şi curajul să le folosim, astfel încât să putem să ne înscriem pe această linie de dezvoltare economică.
Toate acestea sunt sunt posibile, dacă (…) decidenţii politici şi investitorii asigură încrederea unora în ceilalţi, stabilitate fiscal-bugetară şi predictibilitate. (…)
Orice intervenţie în momentul de faţă pe fiscalitate bulversează absolut orice. (…) Nu se va întâmpla ca fiscalitatea să fie modificată în 2024.
Aşa cum am discutat în întâlnirile anterioare şi cu reprezentanţi investitorilor străini şi cu reprezentanţii sectorului de business, patronatului din România, pentru îndeplinirea jalonului din PNRR care urmează să facă obiectul unei decizii pentru anul 2025 va fi nevoie de dialog, (…) care să analizeze toate detaliile legate de ceea ce va însemna un nou Cod fiscal, care (…) trebuie aşezat pentru a putea să producă efecte pe termen mediu şi lung”, a declarat Ciucă, conform sursei citate.
Aproape 200 de percheziții, dar și alte operațiuni specifice sunt derulate astăzi la nivelul întregii țări, coordonate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Poliția Română, cu sprijinul Poliției de Frontieră și Jandarmeriei Române.
În total, sunt efectuate 46 de acțiuni operative, pentru destructurarea unor grupări infracționale organizate, specializate în trafic de persoane și de minori, pornografie infantilă, criminalitate informatică și trafic de droguri, activitățile fiind derulate în continuarea „Zilei Z”, demarate în 2018.
Din ce precizează DIICOT, punctual, vor fi puse în executare 199 mandate de percheziție domiciliară și 210 mandate de aducere, fiind vizate persoane implicate în grupări care operează atât pe teritoriu național, cât și în context transfrontalier, în al căror scop intră exploatarea persoanelor vulnerabile, traficul de migranți dar și traficul de droguri.
„Este esențială conștientizarea faptului că Internetul nu este doar o sursă de informații și oportunități, ci și un teren periculos, mai ales pentru cei mici.
Semnalăm, sub acest aspect, creșterea alarmantă a numărului de minori, care la solicitarea unor persoane cunoscute în mediul virtual (care le-au câștigat încrederea inducându-i în eroare că sunt de vârsta lor) s-au fotografiat și filmat în ipostaze indecente și au trimis astfel de materiale unor prădători sexuali expunându-se unor acțiuni ulterioare de șantaj.
Această practică nu reprezintă numai o încălcare gravă a intimității, dar lasă și cicatrici emoționale adânci asupra celor afectați. Este imperativ ca părinții și persoanele care îi au în îngrijire să fie mai vigilenți ca niciodată în supravegherea copiilor și a activităților online ale acestora. Nu recomandăm recurgerea la măsuri extreme, de interzicere a accesului la mijloacele de comunicare electronică, dialogul constant cu copiii și educarea lor cu privire la pericolele care există în mediul online, fiind căile firești de conștientizare a riscurilor majore la care se expun”, transmite DIICOT.
Anchetatorii au și o promisiune, până la finalizarea invetigațiilor, anume că vor „intensifica lupta împotriva acestor forme de criminalitate cibernetică ce afectează grav drepturile și libertățile fundamentale ale omului, dar este esențial ca și comunitatea să fie activ implicată în protejarea copiilor”.
„În continuare, DIICOT derulează activități intense de investigare și punere sub acuzare a unor rețele de crimă organizată transfrontalieră, compuse din cetățeni români și străini, specializate în traficarea de migranți, care obțin profituri uriașe din recrutarea, adăpostirea și transportul unor grupuri de migranți de pe teritoriul României către țări din Vestul Europei.
Indiferent de infracțiunile grave la care ne referim (trafic de migranți, trafic de persoane sau de droguri, constituirea de grupuri infracționale organizate) activitățile de combatere de natura celor desfășurate astăzi de DIICOT și poliția judiciară se înscriu în efortul comun al organelor statului de creare a unui climat optim de siguranță a cetățenilor și de protecție a victimelor infracțiunilor.
Perchezițiile care vor fi efectuate în cursul zilei de astăzi au scopul obținerii de probe despre activitatea ilegală a grupurilor de criminalitate organizată și a altor persoane implicate în activități infracționale asociate criminalității organizate, pentru tragerea lor la răspundere penală, precum și identificarea bunurilor susceptibile de a fi confiscate sau destinate recuperării prejudiciilor.
În acest sens, menționăm și faptul că în primele 10 luni ale acestui an, au fost întocmite 1.463 de rechizitorii și au fost încheiate 355 de acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind trimiși în fața instanței 3423 inculpați, dintre care 1385 în stare de arest preventiv.
În cursul acestei zile, în funcție de evoluția anchetelor, în fiecare caz în parte, DIICOT și Poliția Română vor oferi informațiile ce pot fi făcute publice”, mai arată DIICOT.
Marcel Boloș, ministrul PNL de Finanţe, a făcut referire recent la o măsură pe care o are în vedere pentru combaterea evaziunii fiscale.
Acolo unde statul nu găsește pârghii, ideea ar fi să se implicii cetățenii. care să denunțe eventualele fapte de evaziune fiscală despre care au cunoștință. Nu gratis, ci pentru un procent din suma care va fi astfel recuperată.
Despre ideea în sine ministrul Boloș a făcut vorbire zilele acestea la Observator, acesta precizând că se ia în calcul ca cei care denunță ilegalitățile să primească un procent „din contravaloarea faptei de evaziune, pentru că e, până la urmă, e meritul persoanei care a constatat”.
Aparent, Boloș a luat în calcul ca românii să fie mai mult decât încântați de idee și să colaboreze, astfel încât se poate ajunge în situația ca mai multe persoane să sesizeze aceeași faptă, caz în care „ne putem gândi şi la un sistem de stimulare proporţională”.
Că va fi pusă în aplicare sau nu această idee, rămâne de văzut. Cert este că premierul PSD Marcel Ciolacu a precizat, citat de B1 TV, că măsura va fi discutată în „în interiorul Guvernului”, cu partenerii de coaliție.
„Chiar dacă avem alte păreri decât ale noastre proprii, nu trebuie să îi transformăm pe cei cu alte păreri în dușmani ai poporului. Asta e treaba lui, să aibă păreri. Câteodată sunt bune, câteodată sunt rele. S-ar putea să se impună o astfel de măsură.
Decizia politică este la coaliție, la președintele Nicolae Ciucă și colegii dânsului și la mine, cu colegii mei. Să nu mai judecăm oamenii după propunerile pe care le au. Să îi judecăm după performanța guvernamentală, după ceea ce realizează, după cum funcționează și cât de eficient este statul român.
Am avut un stat anchilozat, care a intrat în niște clișee, trebuie să reușim să ieșim din aceste cercuri. Câteodată când dorești să ieși din aceste clișee ai și niște propuneri bune, dar și niște propuneri mai puțin bune”, a subliniat Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu anunță un „triumf” în fața Comisiei Europene, ai cărei membri au fost în final de acord cu modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României.
Referirea premierului PSD este făcută în ceea ce privește plafonul stabilit inițial pentru cheltuielile cu pensiile, în vreme ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene arată într-un comunicat de presă că a fost aprobată modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro.
Într-o postare pe Facebook, Ciolacu arată că decizia Comisiei Europene „confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile”. Eliminare a plafonului care este strâns legată de anunțul MIPE.
„Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070.
Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari.
Înlăturăm, în acest fel, inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și asigurăm garanția că veniturile pensionarilor vor putea crește și în viitor, corelate în mod legitim cu performanța economică a țării.
Acesta este unul dintre obiectivele mele esențiale în mandatul de premier: creșterea economică a României să ajungă în principal la românii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai!”, precizează Marcel Ciolacu.
Sindicaliștii din Ministerul Muncii sunt deciși să își obțină anumite drepturi, soluția pentru aceasta fiind mișcările de protest.
Primul pas, greva de avertisment, care va avea loc astăzi, în intervalul orar 8:00 – 10:00, în semn de protest faţă de condiţiile actuale de muncă şi salariile pe care le consideră inechitabile.
„În aceste momente, ne îndreptăm către voi cu apelul de a manifesta un simț înalt al responsabilității. Prin solidaritate și profesionalism, arătăm țarii că suntem nu doar angajați, ci oameni cu caracter. Refuzăm provocările răutăcioase și ne concentrăm pe respectul față de beneficiari. Prin unitatea noastră, conturăm un exemplu de forță și integritate”, anunță sindicaliștii.
Totodată, aceștia avertizează că următorul pas este greva generală, care va fi declanșată pe 27 noiembrie 2023, când „activitatea în toate instituţiile noastre va fi oprită pe termen nelimitat”.
„Din păcate, modul în care clasa politică a înţeles să se raporteze la diferitele categorii sociale, măsurile adoptate, cât şi măsurile neasumate, atitudinea samavolnică, toate acestea au condus spre această decizie radicală – grevă. (…)
Membrii noştri au considerat că este necesar să recurgem la această formă de protest pentru a atrage atenţia asupra problemelor comunicate în nenumărate rânduri clasei politice şi rămase nerezolvate, clasă politică ce a ignorat şi ignoră în continuare realitatea expusă de noi”, se arată într-un comunicat al membrilor sindicatelor afiliate Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii.
Sindicaliștii sunt nemulțumiți de condiţiile de muncă neoptimizate, deficitul de personal, instabilitatea locurilor de muncă, aplicaţiile informatice neoptimizate, salariile inechitabile, neplata orelor suplimentare, dar și de neactualizarea statutului inspector de muncă/ inspector social.
Percheziții astăzi în zeci de locații din țară, coordonate de Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.
Vizați, spun anchetatorii, sunt mai mulți agenți de poliție de frontieră din cadrul Sectorului de Poliție de Frontieră Calafat, bănuiți de fapte de corupție.
În cursul zilei de astăzi, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție din mai multe județe, cu sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi „Frații Buzești” Craiova, au derulat o serie de activități pentru a proba faptele imputate chiar colegilor lor.
Astfel, potrivit DGA, la acțiuni au participat ofițeri din cadrul serviciilor anticorupție din județele Dolj, Argeș, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt, Dâmbovița, Sibiu, Caraș-Severin și Hunedoara, în total fiind efectuate percheziții domiciliare în 26 de locații, toate aflate pe raza județului Dolj.
„Cauza penală vizează săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție, respectiv luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu, presupus a fi săvârșite, în perioada 2022 – 2023, de către mai mulți agenți de poliție de frontieră din cadrul Sectorului de Poliție de Frontieră Calafat”, transmite DGA.
Bătălia pentru Rosal Grup SA s-a amplificat după ce a avut loc o întâlnire de taină în Dubai între directorul Rosal, Bogdan Niculescu și Marian Goleac, omul de încredere al primarului Băluță. Se întâmpla în octombrie 2022, cu câteva zile înainte de licitația pentru contractul de 1,5 miliarde lei pentru colectarea deșeurilor la care participa și Rosal SA, operatorul care se ocupă de salubrizarea sectorului din 2018. După ce au apărut în presă poze de la întâlnirea din Dubai, licitația a fost anulată, iar contractul Rosal Grup SA a fost prelungit cu un an.
După o lună, Bogdan Niculescu a organizat o adunare a acționarilor de la Rosal Grup, de la care a lipsit Honorius Prigoană, noul deținător al pachetului de 52% din acțiuni. Niculescu a obținut aprobarea transformării companiei Rosal Grup SA în United Waste Solutions SRL, la care s-a „înfipt” administrator până 2032.
Hotărârile AGA de la Rosal au fost suspendate de Tribunalul București până la judecarea litigiului pe fond și până atunci, din punct de vedere juridic, United Waste SRL nu există, există doar Rosal Grup SA.
Deși a fost notificat din aprilie în legătură cu deciziile Tribunalului București, în octombrie primarul Băluță a încheiat un nou contract, în valoare de 283,7 milioane de lei, adica 56,7 milioane euro, cu United Waste Solutions SRL a cărei înființare este suspendată de instanță și în consecință, este o firmă „fantomă”.
Să începem cu sfârșitul. Contract de 56,7 milioane euro, atribuit firmei United Waste Solutions SRL, „fantoma” Rosal GrupS.A.
La începutul lunii noiembrie a expirat contractul pentru salubrizarea Sectorului 4, contract atribuit în noiembrie 2022 firmei Rosal Grup SA de primăria condusă de Daniel Băluță. Acel contract, în valoare de 60 milioane euro, cu durata de un an, a fost încheiat într-o situație de forță majoră după ce expirase contractul-cadru dintre Primăria Sector 4 și Rosal Grup pentru perioada 2018 – 2022 și licitația pentru desemnarea unui nou operator de salubritate a fost anulată.
În 2023 ar fi trebuit reluată organizarea licitației pentru selectarea unui nou operator care să colecteze deșeurile din Sectorul 4 în următorii cinci ani, dar nu s-a întâmplat nimic. De ce?
Pe surse, am aflat că, pe 18 octombrie, Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, a încheiat un nou contract cu United Waste Solutions SRL, care este „clona” companiei Rosal Grup SA. Potrivit surselor noastre, contractul ar fi în valoare de 283,7 milioane de lei, adică 56,7 milioane de euro.
„Ziarul de Investigații” a solicitat Primăriei Sector 4 detalii în legătură cu valoarea și procedura de atribuire a acestui contract pe bani publici, dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.
Aparent, contractul semnat pe 18 octombrie ar fi o prelungire a contractului atribuit în noiembrie 2022 companiei Rosal Grup SA, sub noua sa denumire și identitate juridică, United Waste Solutions SRL.
Dar transformarea Rosal Grup în United Waste Solutions, pusă la cale de directorul Bogdan Niculescu, a fost contestată de fondatorul Rosal, Silviu Prigoană și de fiul acestuia, Honorius Prigoană, care a preluat pachetul de 52% din acțiunile companiei. Cei doi au contestat în instanță deciziile AGA.
În ianuarie 2023, Tribunalul București a suspendat hotările AGA prin care Rosal Grup a fost transformată în United Waste Solution și în aceste condiții nu există, nici din punct de vedere juridic, nici la Registrul Comerțului, firma cu care Primăria condusă de Daniel Băluță a încheiat contractul pe data de 18 octombrie. E o firmă „fantomă”. Cum poate fi încadrată juridic semnarea unui contract de zeci de milioane euro, din bani publici, cu o firmă care nu există?
Altă neregulă: contractul a fost încheiat pe 18 octombrie, anunțul a apărut pe SEAP pe 9 noiembrie
Tot pe surse, am aflat și altă situație ciudată în legătură cu încheierea noului contract. Primăria Sectorului 4 a încheiat contractul cu United Waste Solutions pe 18 octombrie, iar procedura de achiziție publică a apărut pe SEAP trei săptămâni mai târziu, pe 9 noiembrie.
„Ziarul de Investigații” așteaptă în continuare precizările Primăriei Sector 4 în legătură cu procedura de atribuire a contractului. E clar că nu mai era timp pentru organizarea unei licitații, ale cărei etape procedurale ar fi durat câteva luni, iar în toată această perioadă trebuia să existe un operator care să colecteze deșeurile din sector, dar atribuirea unui contract de zeci de milioane de euro trebuie să aibă la bază o procedură riguroasă.
„Lovitură de palat” la Rosal Grup SA. „Firma lui Prigoană”, preluată ostil de directorul Bogdan Niculescu
Rosal Grup SA București, cunoscută în mediile de afaceri ca „firma lui Prigoană”, a devenit miza unui război între familia Prigoană și directorul general Bogdan Niculescu. Silviu Prigoană, fondatorul și acționarul majoritar al Rosal, deținea 52% din acțiunile companiei, pe care în iunie 2022 le-a cesionat fiului său, Honorius Prigoană. Niculescu, este director general al companiei de peste un deceniu, și a fost unul dintre oamenii de încredere ai lui Silviu Prigoană, a încercat o „lovitură de palat” pentru preluarea controlului Rosal Grup.
Bogdan Niculescu, a fost omul de încredere al lui Silviu Prigoană, dar a devenit principalul lui inamic – Foto captura.ro
Cel mai important aliat al lui Niculescu este un alt fost om de încredere al lui Silviu Prigoană, avocatul Gabriel Găman, juristul șef al firmei, prieten de peste 30 de ani, pe care Prigoană l-a împuternicit să îl reprezinte în bordul companiei printr-un contract de fiducie. Alt aliat al lui Niculescu este Alexandra Costache, director financiar al Rosal, eminența cenușie care l-a învățat pe Niculescu secretele ascunderii profitului prin achiziții imobiliare, dar și strategii fiscale.
În perioada 2015 – 2020, Consiliul de Administrație al Rosal era format din directorul general Bogdan Niculescu (președintele CA), fratele acestuia Jean Niculescu (asociat la o firmă de salubritate concurentă, Blue Planet Service SRL), Gabriel Găman – reprezentantul lui Prigoană, Minea Gheorghe (deținătorul unui pachet de 10% din acțiuni) și Dumitru Mihalache.
O primă tentativă a lui Niculescu de preluare a controlului Rosal a avut loc pe 8 septembrie 2023, dar hotărârile adoptate atunci au fost contestate de Prigoană și au fost suspendate de Tribunalul București prin Sentința nr 2.707/11.11.2022.
Pe 6 decembrie 2022, a fost organizată o nouă Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA), în cadrul căreia au fost aprobate mai multe hotărâri, printre care prelungirea mandatelor membrilor Consiliului de Administrație și al directorului general, schimbarea denumirii firmei dar și schimbarea formei juridice a Rosal, care trecea de la Societate pe Acțiuni (SA) la SRL.
Potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial nr 54.440/30.12.2022, la AGEA de pe 6 decembrie au participat următorii acționari ai Rosal Grup: Imperial Master Invest SRL (care deține 20%), Dan Gabriel Găman (30%), Gheorghe Minea (10%). Lipsea Honorius Prigoană, deținătorul a 40% din acțiuni.
Printre deciziile aprobate, cea mai importantă în strategia „loviturii de palat” era cea de la punctul 1: „Aprobarea schimbării denumirii și formei juridice a societății din ROSAL GRUP SA în UNITED WASTE SOLUTIONS SRL”. Era schimbată nu numai denumirea ci și forma de organizare juridică a firmei, din „SA” în „SRL”. La punctul 13 a fost prevăzută o modificare a art 10, în sensul că „societatea este administrată de administratorul Niculescu Bogdan (…) numit pentru o perioadă de 10 (zece) ani cu drepturi depline”. Adică până în 2032!
Prin această „lovitură de palat”, Rosal Grup SA ar trebui să dispară, fiind transformată în United Waste Solutions SRL, iar Bogdan Niculescu să devină pentru o lungă perioadă de timp administratorul afacerilor fostei Rosal Grup.
Tribunalul București a suspendat transformarea Rosal Grup SA în United Waste Solutions SRL
Instanța Tribunalului București a suspendat transformarea Rosal Grup SA în United Waste Solutions SRL, dar și prelungirea mandatului de director al lui Bogdan Niculescu
Deciziile Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Rosal Grup SA au fost contestate în justiție de Silviu Prigoană și Honorius Prigoană, în contradictoriu cu „pârâții” Bogdan Niculescu și United Waste Solutions SRL. Contestația a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București pe 27 decembrie 2022.
Pe 13 ianuarie 2023, instanța de la Tribunalul București s-a pronunțat în dosarul 36.567/3/2022, dispunând suspendarea hotărârilor aprobate pe 6 decembrie, până la judecarea cauzei pe fond în dosarul 36.566/3/2022.
„Instanța (…) Admite cererea formulată în contradictoriu cu pârâta United Waste Solution SRL (fostă Rosal Grup SA), prin reprezentant legal Niculescu Bogdan. Suspendă executarea Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor Rosal Grup S.A. din data de 06.12.2022, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 36.566/3/2022”, se spune în hotărârea nr 83/13.01.2023.
O avalanșă de procese „în cascadă”
Deci a fost suspendată transformarea Rosal Grup SA în United Waste Solutions SRL până la judecarea dosarului 36.566/3/2022, înregistrat la Secția a 6-a Civilă a Tribunalului București pe 27 decembrie 2022, la cererea lui Silviu Prigoană și Honorius Prigoană, deținătorii pachetului de 40% din acțiuni, care au solicitat instanței o „acţiune în anulare a hotărârii AGA”.
Pe 10 noiembrie 2023, instanța s-a pronunțat în dosarul nr 36.566/3/2022, dispunând suspendarea cauzei „până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 698/3/2023 al Tribunalului Bucureşti”.
Să vedem ce este și cu dosarul nr 698/3/2023. După ce Silviu și Honorius Prigoană au contestat deciziile AGA la Tribunalul București, a contraatacat Bogdan Niculescu. Pe 10 ianuarie a fost înregistrată la Secția a 4-a Civilă a Tribunalului acțiunea de „anulare act juridic” a lui Niculescu și United Waste SRL împotriva lui Silviu și Honorius Prigoană. Niculescu a cerut anularea cesionării pachetului de 40% din acțiunile Rosal de către Silviu Prigoană, fiului său, Honorius Prigoană. Cesiunea acțiunilor a avut loc în baza contractului autentificat sub nr 979/22.06.2022 la cabinetul notarial SPN Moraru Raluca.
În dosarul nr 698/3/2023, pe 20 ianuarie 2023 instanța și-a declinat competența în favoarea instanței de la Secția a 6-a Civilă a Tribunalului și s-a ajuns la dosarul nr 698/3/2023*, în care, pe 19 septembrie 2023, instanța a trimis dosarul la completul C1 Fond din cadrul Secţiei a 6-a Civilă, învestit cu soluţionarea dosarului nr. 23219/3/2022 având acelaşi obiect şi cauză, anularea cesiunii.
În dosarul nr 23.219/3/2022, înregistrat la Tribunalul București pe 26 august 2022, pentru „constatare nulitate act” reclamantul e Rosal Grup SA, iar „pârâții” sunt Silviu și Honorius Prigoană. Deci acțiunea fusese deschisă de Bogdan Niculescu, înaintea „loviturii de palat”. „Actul” care trebuia anulat se referă la cesiunea acțiunilor. În acest dosar, instanța s-a pronunțat pe 12 decembrie 2022, când a dispus laconic: „anulează cererea”!
Din punct de vedere juridic, lucrurile stau la modul următor: prin decizia nr 83/13.01.2023 a Tribunalului București, transformarea Rosal Grup SA în United Waste Solutions este suspendată. Judecarea cauzei va fi reluată în dosarul 36.566/3/2022, după ce în instanța din dosarul nr 698/3/2023 va lua act de sentința în dosarul nr 23.219/3/2022, în care instanța a dispus din luna august 2023 respingerea cererii de anulare a cesiunii pachetului de 40% din acțiuni.
Primarul Băluță, notificat din aprilie că Bogdan Niculescu nu mai e directorul Rosal, iar United Waste Solutions SRL nu există
Daniel Băluță – Foto Facebook
La începutul lui aprilie 2023, primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a fost notificat de Honorius Prigoană că Tribunalul București a suspendat hotărârile de modificare a denumirii și formei juridice a Rosal Grup SA, dar a suspendat și prelungirile mandatelor membrilor CA și a mandatului directorului Niculescu.
„Vă aduc la cunoștință faptul că societatea ROSAL GRUP SA/UNITED WASTE SOLUTION S.R.L nu are un reprezentant legal, mandatul fostului reprezentant Bogdan Niculescu a expirat încă din data de 01.03.2023, iar numirea unui administrator care s-a încercat a fi dispusă prin AGEA din data de 08.09.2022 și 06.12.2022 a fost suspendată ca efect al admiterii ordonanțelor președintiale de suspendare prin Sentința Civilă nr. 2.707/11.11.2022, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă și prin Sentința Civilă nr. 83/13.01.2023, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă (sentințe rămase definitive), motiv pentru care vă solicit să nu dați curs niciunei solicitări și să nu intrați în noi raporturi juridice cu această societate prin persoana care se pretinde reprezentant legal acesteia până când situația juridică nu va fi clarificată în privința reprezentantului legal.
Orice act încheiat cu societatea prin persoana care se pretinde fără drept reprezentant legal este lovit de nulitate absolută și nu produce efecte juridice”, se spune în notificare adresată primarului Sectorului 4 de către Honorius Prigoană.
Primarul Băluță nu a luat în seamă hotărârea Hotărârea Tribunalului București cu nr 83/2023 și potrivit surselor noastre, pe 18 octombrie a semnat contractul de 56,7 milioane euro cu United Waste Solutions SRL, reprezentată de Niculescu.
Primăria Giurgiu a ținut cont de hotărârea Tribunalului București și a revenit la relațiile contractuale cu Rosal Grup
La Giurgiu, unde contractul de colectare a deșeurilor era deținut de Rosal Grup, schema lui Bogdan Niculescu, de substituire a Rosal Grup cu United Waste Solutions SRL, a ținut o vreme. Pe 12 ianuarie, primarul Adrian Anghelescu a încheiat un act adițional cu United Waste Solutions reprezentată de Niculescu.
Dar după ce a primit o notificare identică cu cea primită și „primarul de la 4”, actul adițional a fost anulat, revenindu-se la relațiile contractuale cu Rosal Grup SA.
„Având în vedere adresa nr 6.532/20.01.2023, transmisă prin e-mail de către Cabinetul de Avocatură Bosoancă Sorina și respectiv adresa nr 7.883/26.02.2023 vă comunicăm că am luat act de acestea, urmând ca instituția noastră să procedeze în consecință la încetarea Actului Adițional nr 22 din data de 12.01.2023 la contractul 7.344/13.02.2019 încheiat între UAT Municipiul Giurgiu și operatorul economic United Waste Solutions SRL”, se spune în adresa nr 7.883/27.01.2023, semnată de primarul Adrian Anghelescu.
Dovada că administrația din Giurgiu respectă decizia Tribunalului București este un anunț de pe site-ul Primăriei Giurgiu, în care se spune că „ROSAL GRUP, operatorul de salubritate din municipiul Giurgiu pune la dispoziția cetățenilor graficul de colectare a deșeurilor, pentru perioada septembrie-decembrie 2023”.
De ce Primăria Giurgiu s-a conformat hotărârii nr 83/12.01.2023 a Tribunalului București, iar Primăria Sectorului 4, condusă de Băluță, a refuzat acest lucru?
Bucureștenii din Sectorul 4 plătesc serviciul de salubrizare la firma „fantomă”
S-a ajuns la o situație extrem de ciudată. La Sectorul 4 din București și la Giurgiu există aceeași firmă de salubritate, dar la Sector 4 se numește United Waste Solutions SRL, iar la Giurgiu se numește Rosal Grup SA.
Locuitorii sectorului plătesc lunar facturile pentru „prestație salubritate casnic” emise de United Waste Solutions, firma „fantomă” controlată de Bogdan Niculescu și oficializată de primarul Băluță prin nerespecarea flagrantă a unei decizii a instanței de judecată.
Prejudiciile aduse de Niculescu companiei Rosal Grup și bugetului de stat, estimate la 30 de milioane de euro
Potrivit plângerii la DIICOT a lui Silviu Prigoană, gruparea lui Niculescu a prejudiciat Rosal Grup și bugetul de stat cu 40 milioane de euro
Într-o plângere depusă la DIICOT, Silviu Prigoană se referă la modul în care a fost devalizat Rosal Grup. Spre exemplu, de câțiva ani Rosal Grup condus de Bogdan Niculescu plătește lunar Blue Planet Services, firma controlată de fratele său, Jean Niculescu, un milion de lei pentru închirierea unor utilaje de colectare a deșeurilor din Sectorul 4. Cu banii Rosal s-au făcut și afaceri imobiliare. Un exemplu e blocul cu 7 etaje de la intrarea în Parcul Carol pe care Rosal, condus de Niculescu l-a cumpărat de la Adrian Tărău cu 7 milioane euro.
Potrivit lui Silviu Prigoană, prejudiciul adus Rosal Grup, dar și bugetului de stat, de Niculescu și gruparea sa este de peste 40 de milioane de euro.
Licitație anulată, după ce au apărut poze de la întâlnirea din Dubai între Niculescu și Goleac, omul de încredere al lui Băluță
Pe 22 octombrie 2022, tot la Hotel Atlantis, The Palm, era și Marian Goleac – sursa foto „captura.ro”Bogdan Niculescu la Hotelul Atlantis, The Palm, pe 22 octombrie 2022 – sursa foto „captura.ro”
Să revenim la unele întâmplări misterioase din toamna lui 2022. Contractul-cadru al Rosal Grup SA pentru colectarea deșeurilor din Sectorul 4 în perioada 2018 – 2022 expira în noiembrie 2022. În martie 2022, Primăria Sectorului 4 a lansat procedura de atribuire a contractului-cadru pentru colectarea deșeurilor din sector pentru următorii 5 ani. Valoarea contractului cadru era de 1,5 miliarde de lei, adică 300 milioane de euro. Contractul anual era de aproximativ 60 milioane euro.
Licitația era programată pentru 8 noiembrie 2022, data la care urmau să fie deschise ofertele. Erau înscriși 6 operatori de salubrizare, printre care Romprest, Rosal Grup SA condusă de Bogdan Niculescu și Blue Planet Services, firma controlată de fratele său, Jean Niculescu.
Cu câteva zile înaintea licitației, pe rețele de socializare au apărut câteva poze realizate la Hotelul „Atlantis”, situat pe insula „Palm Jumeirah” din Dubai. În poze apăreau directorul general al Rosal, Bogdan Niculescu și Marian Goleac, fostul director al ADP Sector 4, omul de încredere al primarului Daniel Băluță.
ADP-ul lui Goleac s-a ocupat de coletarea deșeurilor din sector în 2017 și 2018, deci era omul potrivit pentru a discuta despre contractul de 1,5 miliarde de lei.
„Vineri, 22 octombrie, în jurul prânzului, managerul companiei de salubritate Rosal Grup, aterizează pe aeroportul internațional din Dubai. Bogdan Niculescu, 41 de ani, vizitează frecvent Emiratele Arabe în regim de citybreak. Rămâne până luni și de data asta. În scurt timp, șeful Rosal întâlnește la fața locului un personaj cu greutate în Sectorul 4: controversatul Marian Goleac, 55 de ani, om de bază al edilului Daniel Băluță. Goleac a fost director la societatea primăriei, poziție din care a mai lucrat cu Rosal.
Sunt cazați amândoi la Atlantis, The Palm, celebrul hotel din metropola arabă. Edificiul ridicat pe o insulă artificială de 65 de hectare are peste 1500 de spații de cazare, unele fiind subacvatice. Prețul unei camere duble pe noapte aici pleacă de la 1200 de dolari”, a relatat captura.ro
Cei doi au negat că ar fi avut o întâlnire de afaceri. Întrebat de jurnaliștii de la „captura.ro” în ce scop s-a întâlnit cu șeful Rosal, Goleac a răspuns „în scop întâmplător. Sunt foarte mulți români”, iar Niculescu a spus „e și el aici, într-adevăr, dar n-a venit cu mine”. Niciunul dintre ei nu a negat discuția pe care au avut-o. Răspunsul „n-a venit cu mine” nu înseamnă negarea discuției. Nu-i o regulă ca la o întâlnire de afaceri în Dubai partenerii să zboare cu același avion.
Cauza invocată pentru anularea licitației: interpretarea „per a contrario” a unor noi prevederi legale
Imediat după apariția în presă a fotografiilor de la întâlnirea de taină din Dubai, licitația pentru contractul de 1,5 miliarde de lei a fost anulată.
În „Decizia de anulare a procedurii – Acord cadru – Delegarea serviciului de salubrizare pe raza Sectorului 4”, nr P10.3/2.158/04.11.2022, a Primăriei Sector 4, condusă de Daniel Băluță, se spunea că licitația se anulează din cauză că „au intrat în vigoare prevederi legislative care impactează major domeniul procedurii și pe cale de consecință însăși derularea procedurii”, respectiv a OUG 133/29.09.2022, explicându-se că s-a ajuns într-o „situație care deși nu este prevăzută expres rezultă din interpretarea per a contrario a noilor dispoziții”!
Marea surpriză! Honorius Prigoană a fost invitat de Niculescu la „AGA” United Waste Solutions SRL, de pe 27 noiembrie!
La final avem și o știre interesantă. Bogdan Niculescu organizează la SRL-ul „fantomă” un fel de „AGA”, ca adunările generale ale acționarilor la societățile pe acțiuni, adică o „Adunare Generală a Asociaților”.
La „AGA” de pe 27 noiembrie este invitat să participe și Honorius Prigoană, care deține 52% din acțiunile Rosal Grup SA, dar din punctul de vedere al lui Niculescu acum ar deține 40 de „părți sociale” la SRL-ul „fantomă”.
Cesiune 40% acțiuni Honorius PrigoanaCesiune 12% acțiuni Honorius Prigoana
Interesant este că acum Bogdan Niculescu recunoaște contractul de cesiune a pachetului de 40% din acțiunile Rosal, de la Silviu Prigoană la Honorius Prigoană, pe care îl și menționează în invitația la „AGA”.
Nu știm ce se va întâmpla pe 27 noiembrie. Niculescu a întins o capcană în speranța că prin participarea la „AGA” va obține dovada recunoașterii SRL-ului „fantomă” de către Honorius Prigoană, dar e o capcană prea ridicolă ca să fie luată în seamă și probabil că „marea surpriză” pe care o anunțam în intertitlu, va veni foarte curând.
Noua Lege a pensiilor a fost adoptată ieri în Camera Deputaților, cu 199 de voturi „pentru”, 39 de voturi „împotrivă” şi 17 abţineri.
Nu fără controverse au critici, însă în final majoritatea a decis. De acum, să vină creșterile, dat fiind că, în cazul acestei legi, for decizional era Camera Deputaților.
Dincolo de critici, ministra Muncii anunța aseară că totul este stabilit și că pensionarii vor beneficia cu siguranță de noile prevederi, Legea pensiilor în forma votată ieri fiind inclusiv „o formă de respect pentru cei care au muncit și muncesc în România”.
„Legea corectează inechitățile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieșit la pensie în ani diferiți, dintre bărbați și femei, între cei care încasează indemnizația minimă socială.
Adoptarea legii în calendarul stabilit va duce la eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța #pensiile românilor până în 2070. Dincolo de tot ce se spune, adevărul este unul singur: în 2024 pensiile românilor vor crește!
Reforma este sustenabilă și va aduce stabilitate sistemului de pensii din România. Reforma este la fel de importantă și pentru salariați: răsplătește munca și contributivitatea, încurajează natalitatea și stimulează continuarea studiilor.
Le mulțumesc colegilor de Minister și din Casa Națională de Pensii Publice pentru mobilizare! Le mulțumesc colegilor parlamentari pentru votul dat în beneficiul românilor!”, scria pe Facebook, după vot, ministra Muncii, Simona Bucura Oprescu.
Acestea în condițiile în care, USR, principalul contestatar, califica legea ca fiind „o minciună cap-coadă”. Astfel, deputata USR Oana Țoiu avertiza că legea „creează nedreptăți, pentru ambulanțieri, pentru pompieri civili, pentru cei care salvează vieți pe munți, pentru tații văduvi și exemplele pot continua”.
Totodată, deputatul USR Cristian Seidler sublinia că „în continuare există pensii speciale pe care PSD și PNL le-au salvat pentru cel puțin încă 40 de ani”.
Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, mai are o șansă luna aceasta de a fi cercetat în stare de libertate.
După ce săptămâna trecută Tribunalul Vaslui a dispus prelungirea măsurii arestării preventive în ceea ce îl privea, Curtea de Apel Iași a hotărât că decizia ar trebui reanalizată.
Iar zilele acestea, judecătorii vasluieni ar trebui să se pronunțe din nou pe cererea procurorilor anticorupție, opinia CA Iași în acest sens bazându-se pe articolul 5 din Cartea Eeuropeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia „orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa”.
Pe 15 noiembrie, cel puțin în ceea ce îl privea pe Dumitru Buzatu, Tribunalul Vaslui dispunea prelungirea măsurii arestării preventive, având în vedere acuzațiile de luare de mită aduse acestuia.
Astfel, s-a dispus prelungirea duratei „măsurii arestării preventive a inculpatului B. D., pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 23.11.2023 şi până la data de 22.12.2023, inclusiv”, însă în ceea ce privește cel de-al doilea inculpat din dosar – un administrator de firmă, acuzat de trafic de influență – s-a respins „cererea privind prelungirea măsurii arestului la domiciliu”, măsură înlocuită cu controlul judiciar „pe o durată de 60 zile începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri. (…) Dispune punerea în libertate a inculpatului Judele Radu la data rămânerii definitive a prezentei încheieri”.
Încheierea nu a rămas însă definitivă, pentru că atât procurorii, cât și președintele CJ Vaslui au contestat-o. Iar ieri, CA Iași a decis că lucrurile trebuie reanalizate:
„Admite contestaţiile formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi şi inculpatul-contestator Buzatu Dumitru (…) împotriva încheierii nr. 11/DLF pronunţate la data de 15.11.2023 de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Vaslui în dosarul penal nr. 2259/89/2023, încheiere pe care o desfiinţează în integralitate.
Trimite cauza spre rejudecare judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Vaslui. Definitivă”.
Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă
În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale,...
Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
