SC Cotroceni Park SA, firma care deține AFI Mall Cotroceni din
București, dar și directorul economic și contabilul șef al societăţii,
au fost trimiși în judecată pentru evaziune fiscală, prejudiciul fiind
de aproximativ 20 milioane de lei (4,6 milioane de euro). Procurorii
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (PCAB) i-au trimis în
judecată pe Laura Croitoru, director economic la SC Cotroceni Park SA,
Daniel Cristian Pohaci, contabil șef, Gabriela Alexe, dar și persoana
juridică SC Cotroceni Park SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de
evaziune fiscală.
Potrivit procurorilor, în perioada septembrie 2009-decembrie 2013,
în calitate de director economic la SC Cotroceni Park SA, Laura Croitoru
a ascuns sursa impozabilă, respectiv valoarea reală a clădirii în care
funcționează complexul comercial AFI Mall Cotroceni, în scopul de a se
sustrage de la plata impozitului pe clădire. Laura Croitoru este acuzată
că a declarat o valoare nereală în declarația depusă la Direcția de
impozite și taxe Sector 6 București, în luna septembrie 2009, pentru
clădirea în care funcționează complexul comercial, înscriind suma de
528.232.597 lei, deși valoarea impozabilă reală era de 643.208.482 lei.
Ea
nu a declarat la Direcția de impozite și taxe locale Sector 6
București, în cursul anului 2010, noua valoare de inventar pentru
clădirea în care funcționează mall-ul, valoare majorată prin realizarea
unor lucrări de construire suplimentare, respectiv valoarea din data de 9
iulie 2010, în cuantum de 805.882.280 lei, care trebuia declarată până
la data de 1 august 2010, precum și valoarea din data de 5 august 2010
în cuantum de 805.896.272 lei, care trebuia declarată până la data de 1
septembrie 2010. Anchetatorii mai susțin că Laura Croitoru a declarat o
valoare nereală în declarația fiscală înregistrată la Direcția de
impozite și taxe locale Sector 6 București în anul 2011, prin care a
declarat o valoare a clădirii în care funcționează complexul comercial
în cuantum de 353.925.118 lei, deși valoarea impozabilă reală a clădirii
era de 547.971.932 lei.
În plus, ea a încălcat reglementările
contabile în materie, întrucât, la momentul recepției lucrărilor,
respectiv la datele de 18 septembrie 2009 și 9 iulie 2010, nu a
înregistrat în contul 212 — Construcții sumele înregistrate inițial în
contul 231 — Imobilizări corporale în curs, prejudiciind astfel bugetul
local al Sectorului 6 București cu suma de 11.845.162 lei, la care se
adaugă majorări de întârziere calculate până la data de 26 iunie 2014,
în cuantum de 7.287.355 lei, rezultând astfel o datorie totală cu titlu
de impozit pe clădire în cuantum de 19.132.517 lei.
Parchetul mai
susține că Daniel Cristian Pohaci, în calitate de contabil șef la SC
Cotroceni Park SA, împreună cu Laura Croitoru, a ascuns sursa
impozabilă, respectiv valoarea reală a clădirii în care funcționează
complexul comercial AFI Mall Cotroceni, în scopul de a se sustrage de la
plata impozitului pe clădire, prin aceea că a declarat o valoare
nereală în declarația fiscală înregistrată la Direcția de impozite și
taxe locale Sector 6 București în anul 2011, prin care a declarat o
valoare a clădirii de 353.925.118 lei, deși valoarea impozabilă reală a
clădirii era de 547.971.932,93 lei, prejudiciind prin aceasta bugetul
local al Sectorului 6 cu suma de 8.688.285,97 lei, la care se adaugă
majorări de întârziere în cuantum de 4.173.563,76 lei, rezultând astfel o
datorie totală de 12.861.849,73 lei (reprezentând impozit pe clădire
suplimentar și majorări de întârziere).
La rândul ei, Gabriela Maria
Alexe este acuzată că, în luna august 2010, a ascuns sursa impozabilă,
respectiv valoarea finală a lucrărilor de construire, în scopul de a se
sustrage de la plata taxei de autorizare a lucrărilor de construire,
prin aceea că a întocmit și semnat nota contabilă anexată la declarația
privind valoarea reală a lucrărilor de construcție, înregistrată la
Primăria Sectorului 6 București, prin care a fost declarată o valoare
finală a lucrărilor de construire în cuantum de 658.789.146 lei, deși
valoarea reală era de 729.714.505 lei, prejudiciind prin aceasta bugetul
local al Sectorului 6 București cu suma de 709.253 lei, la care se
adaugă majorări de întârziere în cuantum de 822.734 lei calculate până
la data de 17 iunie 2015, rezultând astfel o datorie totală cu titlu de
taxă de autorizare a lucrărilor de construire în cuantum de 1.531.987
lei.
Anchetatorii mai spun că SC Cotroceni Park SA, în perioada
septembrie 2009-decembrie 2013, a ascuns sursa impozabilă, respectiv
valoarea reală a clădirii în care funcționează complexul comercial AFI
Mall Cotroceni, precum și valoarea finală a lucrărilor de construire.
Parchetul arată că prejudiciul creat bugetului local al Sectorului 6 de
către inculpați a fost stabilit la suma totală de 20.664.505 lei, compus
din impozit pe clădire suplimentar — debit principal și accesorii
calculate până la data de 10 iunie 2014 și o taxă suplimentară de
autorizare a lucrărilor de construire — debit principal și majorări de
întârziere.
Compania care deţine AFI Palace Cotroceni a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală de 4,6 milioane de euro
Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, resuscitate politic: chinezii pun prima cărămidă, dar numai pe hârtie
S-a făcut anul de când Ministerul Economiei face ochi dulci
corporaţiei China General Nuclear Power, fără să se întâmple mai nimic.
Ministrul Energiei, Andrei Gerea, spune că luna viitoare va fi semnată o
bază contractuală, însă statul român are mari probleme în asigurarea
fondurilor şi a combustibilului nuclear.
Să vezi şi să nu crezi. Chiar când cântam prohodului programului
nuclear românesc, Andrei Gerea, ministrul Energiei a scos porumbelul pe
gură: memorandumul cu investitorii chinezi, care stă la baza
contractului pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ar
putea fi semnat în luna noiembrie.
„Bine că am reuşit să ajungem la o
înţelegere şi vom semna acel memorandum. Este o investiţie extraordinar
de mare şi greu mai vezi astfel de investiţii în perioada asta. A
trebuit să trecem nişte bariere, pretenţiile au fost mari şi de o parte
şi de alta, bariere venite şi din legislaţia europeană. Important este
că anul acesta le-am depăşit. Partea investiţională trebuie pregătită,
prezentată, trebuie să asigurăm noi cadrul la Comisie (Comisia Europeană
– n.red.), trebuie să obţinem aprobarea pentru contractele de
diferenţă, este extrem de important”, a declarat ministrul. Potrivit
acestuia, construcţia celor două unităţi ar trebui să înceapă în termen
de doi ani. Asta însă numai pe hârtie, pentru că, în lipsa unui
investitor dispus să scoată din buzunar 6,4 miliarde de euro, problemele
s- au agravat la Cernavodă.
Nu avem combustibil nuclear
Un studiu asupra sectorului energetic, întocmit recent de
Departamentul pentru Energie, pune mari semne de întrebare asupra
viitorului proiectului nuclear românesc. „Pentru a atrage noi investiţii
în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe
stabile, previzibile şi transparente, prin
strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în
atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în
sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015 – 2035, de
aproximativ 100 miliarde de euro (… ) Printre obiectivele de
investiţii necesare sau strategice se numără dezvoltarea reactoarelor
nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, dezvoltarea infrastructurii
smart metering şi smart grid, precum şi modernizarea centralelor pe
cărbune. Necesarul de combustibil nuclear pentru reactoarele 1 şi 2, de
aproximativ 200 de tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din
producţia internă, dar pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4 resursele
interne sunt insuficiente, fiind luată în calcul varianta importului de
octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern”, se arată în raport.
Deşi
oficialii statului roman nu au recunoscut-o niciodată, eneria nucleară a
pierdut serios teren în faţa investiţiilor în energie regenerabilă.
“Tehnologiile în energie verde au scăzut din punct de vedere al
costurilor la jumătate comparativ cu ultimii patru ani. În domeniul
eolian preţul pe megawat instalat a scăzut undeva la două milioane
euro”, a explicat Iulian Gropoşilă, preşedintele Patronatului
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) Constanţa. Şi cum megawatul
instalat în domeniul nuclear este estimat acum la patru milioane de
euro, este clar de ce nimeni nu doreşte să arunce cu banii la Cernavodă
Telenovela indiană EnergoNuclear: au venit, au dansat, au plecat
În
urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini
interesaţi să construiască reactoarele 3 şi 4 de la centrala de la
Cernavodă. EnergoNuclear SA a fost înfiinţată în anul 2009, după o
structură de acţionariat în care Nuclearelectrica urma să deţină o cotă
de participare de 51% din capitalul social, RWE, GDF Suez, ENEL şi CEZ,
câte 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, câte 6,2%.
CEZ a fost
primul dintre acţionarii EnergoNuclear care a anunţat, pe 9 septembrie
2010, că se retrage din proiect. Pe 19 ianuarie 2011, încă trei
investitori – GDF Suez, Iberdrola şi RWE Power România – au notificat
statul că părăsesc proiectul. În aceste condiţii, statul a fost nevoit
să răscumpere acţiunile, iar în prezent Nuclearelectrica deţine 85% din
EnergoNuclear. În present, o singură companie, China General Nuclear
Power Corporation, este în discuţii cu Ministerul Energiei pentru
dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro. În aceste
consdiţii cele două reactoare au rămas la acelaşi grad de finalizare
din momentul 1989: reactorul 3 este construit în proporţie de 50%, iar
unitatea 4, doar 30%.
ANI: fostul primar al Constanţei Radu Mazăre nu poate justifica aproape 780.000 de euro
Agenția Națională de Integritate susține că fostul primar al
municipiului Constanța Radu Mazăre, nu poate justifica suma de 779.057
euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis la bancă din
Israel.
Potrivit unui comunicat al ANI, inspectorii de integritate au
solicitat Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel
Constanța extinderea acțiunii de control cu privire la diferența
nejustificată între averea dobândită și veniturile realizate de către
Radu Mazăre, având în vedere suma identificată, în cuantum de 779.057
euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis de către
acesta la o unitate bancară de pe teritoriul statului Israel, sucursala
Netanya.
Mai mult, depozitele bancare în cuantum de 779.057 euro nu
au fost menționate în declarațiile de avere completate de Radu Mazăre,
în perioada 2008-2012. ANI precizează că această sumă cu caracter
nejustificat a fost identificată în același dosar în care Agenția
Națională de Integritate a solicitat, pe 23 iunie, Comisiei de cercetare
a averilor de pe lângă Curtea de Apel Constanța, începerea acțiunii de
control cu privire la o diferență nejustificată în cuantum de 137.570
euro și 143.818 lei, între averea dobândită și veniturile realizate în
perioada exercitării mandatelor de primar (iunie 2008 — mai 2015) de
către Radu Mazăre.
Astfel, în urma datelor și a informațiilor
transmise de instituțiile competente până în prezent, diferențele cu
caracter nejustificat raportate la averea dobândită și veniturile
realizate de către Radu Mazăre totalizează 916.627 euro și 143.818 lei.
ÎCCJ – reînceperea urmăririi penale pentru Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu
Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat vineri cererea
DNA de redeschidere a urmăririi penale pe numele foștilor miniștri ai
Educaţiei Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu.
„În baza art. 335 alin. 4 C. proc. pen. confirmă redeschiderea
urmăririi penale în dosarele nr. 19/P/2006 al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție,
Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție
și nr. 90/P/2007 al aceleiași secții, dispusă prin Ordonanța nr.
102/C1/2015 din 22 iunie 2015 emisă de procurorul șef adjunct al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția
Națională Anticorupție”, se arată în decizia instanţei Sspreme.
Procurorii
DNA au solicitat judecătorilor să confirme redeschiderea urmăririi
penale într-un dosar în care sunt vizați Alexandru Athanasiu și
Ecaterina Andronescu, pentru abuz în serviciu și achiziții publice
făcute în timpul mandatelor lor de ministru al Educației. Cererea DNA a
fost depusă pe 22 iunie, are ca obiect „confirmare redeschidere urmărire
penală (art. 335. alin. 4 NCPP)”.
Potrivit unor surse judiciare
faptele din acest dosar sunt similiare cu cele reținute în dosarul
„Microsoft”, în care Alexandru Athanasiu și Ecaterina Andronescu au fost
deja puși sub acuzare.
Prinţul Paul Lambrino, executat silit de un jurnalist britanic.
Reprezentanţii unui birou de executori judecătoreşti au intrat
joi, cu spijinul jandarmilor, în locuinţa din sectorul 2 a prinţului
Paul Lambrino şi a prinţesei Lia, condamnaţi de o instanţă din regatul
Unit să-i returneze o datorie de 1,8 milioane de lire sterline unui
cetăţean britanic. Executarea silită se face pe baza unei decizii
definitive pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti pe 16 iunie 2015.
Joi dimineaţă, executorul judecătoresc a mers la locuinţa prinţului
Paul pentru a evalua bunurile astfel încât să se stabilească dacă
acestea pot fi valorificate ca să poată fi recuperat prejudiciul.
Înalta
Curte de Justiţie – Divizia Queen’s Bench a decis pe 2 iunie 2010, ca
prinţul Paul Lambrino şi prinţesa Lia a României să-i plătească lui
Marco Houston 1,8 milioane de lire sterline. Decizia a fost luată în
urma acţiunii introduse în instanţă de Marco Houston, editorul
publicaţiei Royalty Magazin , care îi împrumutase pe prinţul Paul şi
prinţesa Lia cu suma de 1,8 milioane de lire, pe care aceştia nu au mai
înapoiat-o.
Pe 14 octombrie 2014, Tribunalul Bucureşti a recunoscut
decizia instanţei din Regatul Unit şi a încuviinţat executarea acesteia
pe teritoriul României. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, pe 16 iunie
2015, decizia Tribunalului, dând o decizie definitivă în sensul punerii
în executare a hotărârii Curţii britanice.
Prinţul Paul a susţinut,
într-un comunicat transmis prin biroul său de presă, că nu are
cunoştinţă despre procesul de la Londra, unde nu ar fi fost citat. Ca la
Radio Erevan, el a mai afirmat că Marco Houston este cel care îi
datorează suma de 2.018.568 de lire sterline, pe baza unui contract de
împrumut autentificat de notarul public John Bower din Londra, la data
de 8 octombrie 2007 şi garantat cu o ipotecă instituită asupra unui
imobil al lui Houston din Londra.
Paul Lambrino este un mai vechi
„client” al Ziarului de Investigaţii, care a dezvălui cum acesta, fără
să aibă un titlu de proprietate valabil, fără să facă dovada deposedării
abuzive de către statul comunist şi fără să aibă calitatea legală de
moştenitor, a luat cu japca 47 de hectare din pădurea Snagov, deşi
aceasta fusese declarată domeniu public de Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie a României, încă din anul 1941.
Şeful de la Antifraudă, Romeo Florin Nicolae, este urmărit penal pentru trafic de influenţă.
Vicepreşedintele ANAF Romeo Florin Nicolae, şeful Direcţiei
Generale Antifraudă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după
ce, în 2010, ar fi pretins şi primit o şpagă de 5.000 de euro de la
reprezentantul unei firme penru soluţionarea favorabilă a unei
contestaţii împotriva unei decizii de impunere.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial
Ploieşti au dispus începerea urmăririi penale pentru trafic de influenţă
faţă de Romeo Florin Nicolae, la data faptelor consilier superior în
cadrul ANAF – Direcţia Generală de Coordonare Inspecţie Fiscală, în
prezent vicepreşedinte ANAF şi director general al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală.
În ordonanţa de începere a urmăririi penale se
arată că în vara anului 2010 Romeo Florin Nicolae a pretins şi primit
echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro de la un denunţător,
reprezentant al unei firme, lăsând să se înţeleagă că are influenţă
asupra factorilor de decizie din ANAF pentru soluţionarea favorabilă a
unei contestaţii formulate de societatea respectivă împotriva unei
decizii de impunere. Aceasta din urmă, privind obligaţii fiscale
suplimentare de plată la bugetul statului în valoare totală de
13.034.043 lei, fusese emisă ca urmare a unei inspecţii fiscale făcute
de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Prahova .
Ulterior,
decizia de impunere a fost desfiinţată parţial de ANAF – Direcţia
Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, în sensul diminuării
obligaţilor de plată de la bugetul statului, de la suma de 13.034.043
lei la suma de 1.097.923 lei. De 13 ori mai puţin! Romeo Florin Nicolae a
ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 14,40, însoţit de avocatul
Alexandru Chiciu, cel care-l reprezintă şi pe primarul general al
Capitalei, Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru luare de mită.
Cum
îi stă bine unuia care a lucrat tot timpul la stat, averea lui Nicolae
nu este deloc de neglijat. Şeful Direcţiei Antifraudă Fiscală are două
apartamente şi o casă, patru terenuri, două autoturisme, depozite
bancare de aproximativ 32.000 de euro şi venituri declarate de circa
100.000 lei. Nicolae este vicepreşedinte ANAF cu rang de sectretar de
stat şi coordonează Direcţia Generală Antifraudă şi Direcţia Generală
Vamală.
Potrivit celei mai recente declaraţii de avere a lui Nicolae,
din iunie 2015, acesta deţine în Ploieşti un apartament de 115,9 metri
pătraţi, din anul 2004, împreună cu soţia, o casă de 142 metri pătraţi
primită ca donaţie de la părinţi în 2012, iar pe numele soţiei mai
figurează un apartament de 50,36 metri pătraţi, tot din 2012, dobândit
în urma unei succesiuni.
Tot ca donaţie de la părinţi, Nicolae mai
deţine în judeţul Prahova, din 2012, un teren intravilan de 899 mp şi
jumătate din altul de 537 mp. Soţia lui, Adriana Nicolae, are în urma
unei succesiuni din 2012 un teren intravilan de 1.260 mp şi un teren
extravilan de 5.933 mp, ambele în Prahova.
Vicepreşedintele ANAF are
două autoturisme – un Peugeot cumpărat în 2007 şi un BMW achiziţionat în
leasing în 2011. Totodată, are un contract de leasing de 20.500 euro la
Porsche Leasing, pentru perioada 2013-2017. Nicolae figurează cu
depozite bancare de aproape 25.000 de euro şi aproximativ 29.500 de lei,
în posesia cărora a intrat prin succesiune, dar şi cu un depozit bancar
de 1.000 lei deschis în acest an.
Avocatul diavolului la Oil Terminal: administratorii îşi angajează casă de avocatură împotriva statului român, a salariaţilor şi a acţionarilor
Statul contra stat, totul pe banii statului. Administratorii companiei constănţene Oil Terminal vor să apeleze la o casă de avocatură pentru procesele pe care compania le are cu instituţiile statului, propriii angajaţi şi acţionari.
Încurcate sunt căile managementului la Oil Terminal. Deşi dispune de propriii jurişti, plătiţi pentru a reprezenta compania în raporturile juridice cu clineţii şi terţii, compania Oil Terminal, sau mai exact administratorii săi, ţin morţiş să contracteze o casă de avocatură pentru reprezentarea în instanţă. Şi nu oricum, ci împotriva autorităţilor statului roman. “Societatea intră în raporturi cotidiene cu autorităţile acţionând în Portul Constanţa (autoritatea vamală, navală, portuară, poliţia de frontieră etc) intrând astfel frecvent în sfera dreptului public administrativ şi putând face obiectul unor controale, verificări etc., de natură a-i stabili eventuale responsabilităţi contravenţionale, fiscale etc (…) Deşi societatea are actualmente încadraţi jurişti, lipsa unor specializări punctuale (…) precum şi volumul de muncă existent nu asigură pe deplin nevoile societăţii în protejarea cât mai eficientă a intereselor sale…”, arată directorul general Sorin Ciutureanu în răspunsul Oil Terminal în urma solicitării pe Legea 544 a Ziarului de Investigaţii. Dar asta nu e totul.
Un alt motiv pentru care şefii Oil Terminal vor avocaţi de anvergură este păruiala în AGA cu fondul de investiţii cipriot Broadhurst Investments Limited.
Fondul a intrat în acţionariat după listarea parţială a Oil Terminal
la bursă şi a uzat de toate mijloacele legale pentru a se opune unor
decizii AGA pe care nu le-a considerat oportune şi legale. De aici o
mulţime de procese, bătăi de cap la oficiul juridic al Oil Terminal.
Ultimul scandal a vizat majorarea capitalului social al companiei,
decizie atacată de fondul de investiţii la tribunal.
Reacţia
administratorilor Oil Terminal nu a întârziat să apară. “Având în vedere
etapele complexe ce trebuie parcurse în vederea majorării capitalului
social, în conformitate cu legislaţia în vigoare, considerăm că este
necesară asistenţa unui avocat specializat cu o vastă experienţă în
acest domeniu, cu o înţelegere a piţei de capital şi cu o privire în
ansamblu asupra tendinţelor juridice, care să ne asiste şi să ne îndrume
în procedura majorării capitalului social şi care să reprezinte
interesele societăţii în eventuale litigii ce pot apărea pe parcursul
derulării procedurii”, arată compania.
Un administrator acuză
Deşi Oil Terminal a înştiinţat oficial Ziarul de Investigaţii
referitor la faptul că “şedinţele Consiliului de Administraţie nu sunt
publice, astfel încât nu vă putem comunica modul în care a votat fiecare
administrator în parte în şedinţa la care faceţi referite (majorarea
capitalui social – n.red.)”, în demersul jurnalistic pentru aflarea
adevărului vom prezenta poziţia unui administrator, altul decât cei care
reprezintă interesele statului român. O prezentă integral, pentru a nu
apărea interpretări ulterioare:
Către: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Str. Foişorului nr.2, sector 3, Bucureşti,
031178, Bucureşti, Sector 3
În atenţia: Domnului Mişu Negriţoiu, preşedinte ASF,
Spre ştiinţă Domnului Adrian Vascu, preşedinte ANEVAR
Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti
Domnului Daniel Crişan, preşedinte CA Oil Terminal
Bună ziua,
În calitate de administrator al Oil Terminal SA, societate listată la
Bursă de Valori Bucureşti vă sesizez următoarele nereguli din
situaţiile financiare ale Oil Terminal:
1- Deşi conform art 27 alin 2
din Legea petrolului 238/2004, durata acordurilor de concesiune
petrolieră este de 30 ani, Consiliul de Administraţie al Oil Terminal
consideră în mod eronat că pentru acordul de concesiune dintre societate
şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale încheiat în 2002, durata
este nelimitată, probabil în scopul reducerii costurilor cu
amortizarea.
2- Evaluarea acordului de concesiune la numai 3 mil ron
este profund eronată, deoarece pe baza acestuia se generează 40% din
veniturile societăţii dar valorează doar 1,5% din total active. Valoarea
anuală a redeventei plătită pentru acordul concesiune este de 3,7
milioane ron (10% din veniturile generate prin utilizarea concesiunii)
ceea ce indică discrepanţa dintre realitate şi înregistrările contabile
ale Oil Terminal.Pe scurt un activ „inchiriat” cu 1 mil usd care
generează venituri anuale de 10 milioane usd nu poate să valoreze sub 1
million de usd (în niciun standard de evaluare)
La pagina 32 din raportul anual Oil Terminal
http://actionariat.oil-terminal.com/cache/9711-raport-anual-2014–p3.pdf
găsiţi următoarea notă care probeaăa sesizarea prezentă:
„Imobilizările
necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL SA
Constanţa constau în programe informatice/licenţe aferente acestora,
achiziţionate de la terţi şi concesiunea activităţii de exploatare a
rezervoarelor, conducetelor de transport al ţiîeiului şi produselor
petroliere, a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi
echipamente aferente acestora, încheiat cu Agenţia Naţională pentru
Resurse Minerale.
Ca urmare a analizei contractului de concesiune,
aprobat prin H.G. 886/16.08.2002, se constată că sunt îndeplinite
condiţiile de recunoaştere a concesiunii că şi imobilizare necorporală
potrivit IAS 38 – imobilizări necorporale şi clarificărilor date prin
IFRIC 12. În acest fel a fost recunoscută imobilizarea necorporală –
concesiune, la valoarea ei justă de 3.034.941 lei, înregistrată în
contabilitate la 31.12.2012, pe baza Raportului de evaluare întocmit de
evaluator autorizat, membru titualar al ANEVAR. Durata de viaţă utilă a
concesiunii este nedeterminată, conform punctului 88 din IAS 38 –
Imobilizări necorporale, prin urmare aceasta nu se supune amortizării.
Imobilizările
necorporale sunt prezentate în situaţiile financiare la valoarea
reevaluată, mai puţin amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierderea de valoare, în conformitate cu IAS 38 – imobilizările
necorporale şi IAS 36 – deprecierea imobilizărilor. La data de 31
decembrie 2014 nu au fost identificate indicii cu privire la deprecierea
imobilizărilor necorporale. Reevaluarea la valoare justă la 31.12.2014,
a fost înregistrată pe baza unei Raport de evaluare întocmit de către
un evaluator autorizat, membru titular al ANEVAR. Valoarea justă astfel
determinată, evidenţiată prin metodă valorii reevaluate, se prezintă
astfel: – concesiune Acord Petrolier 3.133.762 lei – programe
informatice/ licenţe aferente acestora 540.883 lei”.
Având în vedere
impactul semnificativ asupra situaţiilor financiare a unei corecturi
faţă de cele publicate şi atribuţiile dvs de supraveghere, vă rog să
luaţi măsuri pentru informarea corectă a acţionarilor cu privire la
situaţia financiară şi economică a societăţii Oil Terminal, inclusiv
prin impunerea societăţii să publice opiniile separate ale
administratorilor care nu au aprobat situaţiile financiare aferente
anului 2014.
Te-ai fript cu sindicatul? Suflă în iaurt
Şi pentru ca telenovela avocaţilor să fie completă, Oil Terminal se urcă cu cizmele pe propriii angajaţi. “Menţionăm că litigiile de muncă în care este reprezentată societatea necesită administrarea unui probatoriu complex, pentru care se impune influxul expertizei uni avocat, cu pregătire vastă şi cu un portofoliul amplu în gestionarea conflictelor de muncă. Necesitatea angajării unui apărător ales derivă şi din faptul că societatea are calitate procesuală de pârât în litigii împotriva Sindicatului Oil Terminal, litigii care au impact social deosebit şi demers sinuos”, a comunicat compania Oil Terminal Ziarului de Investigaţii.
Sorin Oprescu, arestat preventiv pentru 30 de zile. A fost prins în flagrant. Spaga, 25.000 de euro
În toiul nopţii de sâmbătă spre duminică, atunci când cei mai
mulţi români dormeau sau se uitau la meciul Simonei Halep, primarul
general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, lua şpagă 25.000 de euro. Numai
că nici procurorii DNA nu dormeau şi nici nu se uitau la tenis, aşa că
l-au prins pe edil în flagrant şi l-au reţinut pentru 24 de ore.
UPDATE Sorin Oprescu a fost arestat preventiv
Judecătorii Tribunalului București au decis duminică noapte
arestarea preventivă a primarului general Sorin Oprescu pentru o
perioadă de 30 de zile. Decizia nu este definitivă, însă este
executorie. Sorin Oprescu a contestat decizia privind arestarea
preventivă.
„În perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a
aderat şi inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a înființat în administrația
locală din Municipiului București un sistem prin care operatorii
economici care doreau să primească contracte din partea instituțiilor
publice aflate în subordinea Primarului trebuia să remită o parte din
profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită,
unor factori de decizie din cadrul aparatului Primarului Municipiului
București. Astfel, executantul păstra pentru sine între 30% şi 33% din
profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din cadrul
aparatului primarului Municipiului București, cu titlul de mită, un
procent de 10% din valoarea contractului fiind cerut pentru inculpatul
Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul procurorilor.
Aceştia
explică faptul că membrii grupului, persoane cu funcţii de conducere din
cadrul a două instituţii publice din subordinea Primarului Municipiului
București, facilitau câștigarea contractului, vorbeau cu angajaţii din
subordine astfel încât aceştia să accepte documentația de atribuire,
precum și să aprobe și dispună efectuarea plății facturilor emise de
firmele respective, foarte repede față de momentul facturării. Totul era
„asezonat” cu solicitarea de sume de bani pentru persoane cu funcții de
conducere în aparatul Primarului Municipiului București, precum și
pentru primar.
„La data de 05.09.2015, în baza unei înțelegeri
prealabile cu conducătorul unei instituții publice din subordinea sa și o
persoană de încredere a primarului, inculpatul Oprescu Sorin Mircea, a
primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro
pretinși de cei doi de la un număr de patru denunțători pentru edilul
municipiului Bucureşti”, se mai arată în referatul citat.
Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente, a fost reţinut pentru şpagă.
Octavian Bitu, directorul Sălii Polivalente din Bucureşti, a fost reţinut miercuri seară de procurorii DNA, fiind acuzat că a cerut şpagă 10.000 de euro şi cedarea unei construcţii în valoare de 180.000 de euro de la un denunţător pentru a stinge un litigiu şi pentru a prelungi un contract de închiriere. Octavian Bitu este vicepreşedinte în cadrul Organizaţiei Sectorului 4 Bucureşti a PSD, filială condusă de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Mai mult, acesta din urmă i-a botezat şi copilul lui Bitu.
Directorul Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerul Tineretului şi Sportului, Octavian Bitu, a fost reţinut de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru şantaj şi luare de mită, după ce a a fost prins în flagrant de procurori în timp ce primea de la un denunţător 10.000 de lei.
Potrivit ordonanţei de reţinere, în perioada aprilie- august 2015, Octavian Bitu, în calitate de director al Complexului Sportiv Naţional- Sala Polivalentă din Bucureşti, a cerut de la un om de afaceri, denunţător, suma de 10.000 euro şi cedarea unei construcţii deţinute de firma acestuia către o societate la care asociat, cu o cotă de 50%, să fie o persoană apropiată lui Bitu, în vederea valorificării construcţiei în activităţi comerciale.
„Despre valoarea construcţiei, din care Bitu Octavian a solicitat practic jumătate pentru derularea de activităţi comerciale, denunţătorul a afirmat că este de minimum 180.000 euro, conform actelor contabile ale firmei. În schimbul banilor şi foloaselor materiale pretinse, Bitu Octavian l-a asigurat pe denunţător că va stinge procesul civil aflat în derulare între CSN Sala Polivalentă şi firma denunţătorului şi va prelungi contractul de închiriere a terenurilor pe care se află construcţia firmei”, preciziează procurorii DNA în ordonanţa de reţinere.
Procurorii mai spun că, Bitu s-a angajat faţă de acelaşi denunţător, în schimbul mitei cerute, ca la viitoarea licitaţie pentru închirierea terenurilor, câştigătoarea să fie o firmă la care denunţătorul şi un apropiat al lui directorului Sălii Polivalente să fie asociaţi. „Pe terenurile pe care le închiriase de la Complexului Sportiv Naţional – Sala Polivalentă, firma denunţătorului construise o clădire pentru care, în cursul anului 2013, avea un contract de închiriere cu un restaurant”, se arată în document.
Mai mult, în aprilie 2013, directorul Sălii Polivalente a ameninţat o denunţătoare „că îi vor fi reziliate contractele de închiriere pentru terenuri, dacă nu va renunţa la contractul de închiriere a construcţiei, astfel încât construcţia să fie închiriată unei firme indicate de inculpat”.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, s-a declarat ”şocat” de reţinerea lui Octavian Bitu, numit director al Sălii Polivalente Bucureşti în mandatul său de ministru al Sportului. Ministrul spune că i-a botezat un copil şi că au avut o ”relaţie onestă”. „Dacă e vinovat, să plătească! Am avut o relaţie de bună-credinţă! Sunt şocat de acest caz! I-am botezat un copil, am avut o relaţie onestă cu acest om, dar nu am avut cunoştinţă de astfel de activităţi şi susţin demersurile Justiţiei pentru ca astfel de fapte să fie demascate”, a declarat Nicolae Bănicioiu.
Alina Bica s-a întors la puscarie, alături de fostul şef al ANAF Şerban Pop
Abia ce se obişnuise cu viaţa în libertate, după ce petrecuse
cinci luni în arest, de unde a fost eliberată în primăvară, că Alina
Bica a ajuns din nou la Beciul Domnesc. Fosta şefă a DIICOT a fost
reţinută marţi de procurorii anticorupţie, într-un nou dosar, ea fiind
acuzată că a luat mită pentru soluţionarea unui dosar al DIICOT în
favoarea omului de afaceri Horia Simu. Tot marţi, fostul şef al ANAF
Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, în
acelaşi dosar.
Noul dosar al Alinei Bica a fost întocmit în urma unui denunţ
formulat de fostul consilier al acesteia, Ionuţ Mihăilescu, inculpat în
dosarul fostei şefe DIICOT privind acordarea unei despăgubiri ilegale ca
membră în comisia ANRP, a spus avocata fostului magistrat, Laura Voicu.
Potrivit avocatei, denunţul este unul mincinos şi a fost făcut de
Mihăilescu pentru a scăpa de acuzaţiile ce îi sunt aduse de procurorii
DNA în dosarul ANRP.
Voicu a mai spus că Bica este acuzată în acest
nou dosar de luare de mită şi că nu deţine alte informaţii despre caz.
Avocata a precizat că Alina Bica nu a dat nicio declaraţie în faţa
anchetatorilor şi că nu va mai face nicio declaraţie în faţa unui organ
de anchetă, ci doar în faţa judecătorilor, pentru că, în opinia sa,
modul în care este cercetată este abuziv.
Alina Bica a ajuns marţi,
în jurul orei 11.00, la sediul DNA, fiind citată ca suspectă într-un nou
dosar. Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba de un dosar de luare
de mită pentru favorizarea omului de afaceri Horia Simu, cercetat
într-un dosar al DIICOT. După aproximativ o oră, Bica a fost scoasă din
sediul DNA cu cătuşe la mâini, fiind reţinută. Ea le-a spus
jurnaliştilor că a cerut să fie scoasă prin faţa sediului DNA pentru că
este „om de onoare”.
La rândul lui, Şerban Pop s-a prezentat marţi
dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, el a fost scos din clădire cu cătuşe
la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri. El nu a făcut
declaraţii jurnaliştilor. Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei
Capitalei, poreclit „Beciul Domnesc” de fostul primar de Constanţa Radu
Mazăre.
Surse judiciare au precizat că Pop şi Bica au fost citaţi
într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea
lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000
de euro, potrivit surselor citate. „Suma de 230.000 de euro a fost
luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro,
pentru clasarea dosarului lui Simu”, au precizat sursele citate.
Klaus Iohannis aruncă bomba: Mohammad Munaf a fost adus în ţară şi va merge la închisoare.
Mohammad Munaf, condamnat definitiv în 2008, de Curtea de
Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de terorism
împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia Poliției
Române, a anunțat joi președintele Klaus Iohannis.
„Autoritățile statului român au finalizat astăzi demersurile în
cazul lui Mohammad Munaf, cetățean irakian și american, cu aducerea în
țară a acestuia. Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de
Curtea de Apel București la zece ani de închisoare, pentru acte de
terorism împotriva unor cetățeni români, se află în prezent în custodia
Poliției Române”, se arată în declarația președintelui referitoare la
acțiunea autorităților statului român de aducere în țară a lui Mohammad
Munaf.
Șeful statului a precizat că acest lucru a fost posibil ca
urmare a cooperării tuturor instituțiilor statului român, sub
coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Felicit Serviciul
Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne, precum și celelalte
instituții din cadrul sistemului național de prevenire și combatere a
terorismului, care și-au adus contribuția pe dimensiunea externă, pentru
ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu
parteneri interni și externi. Efortul autorităților române a făcut
posibil ca unul dintre principalii vinovați în dosarul răpirii celor
trei jurnaliști români în Irak, în anul 2005, să își ispășească pedeapsa
în România, conform sentinței judecătorești”, a spus Iohannis.
Traian Băsescu: „Bine ai venit, Mohammad Munaf!”
Epopeea răpirii ziariștilor din 2005 în Irak pare să se fi
terminat, scrie fostul președinte Traian Băsescu, într-o postare pe
pagina sa de socializare.
„Bine
ai venit, Mohammad Munaf! În sfârșit, epopeea răpirii ziariștilor din
2005 în Irak pare, repet, pare să se fi terminat. Omar Hayssam, cu
cetățenie română și siriană, principalul organizator al răpirii, a fost
recuperat în 2013 și adus în țară pentru a-și ispăși condamnarea de 20
ani de închisoare pentru terorism dată în 2007 de ICCJ. Astăzi și
cetățeanul american și irakian Mohammad Munaf, complicele lui Omar
Haysam, a fost adus în țară pentru a ispăși condamnarea la 10 ani de
închisoare dată de Curtea de Apel București în 2007 (bagă mare,
Abraham). Mi-am dorit mult să se întâmple așa, pentru că am tratat
răpirea celor trei jurnaliști ca pe un atentat la siguranța națională”,
scrie Băsescu pe Facebook.
Cristian Constantinescu, atac la Mişu Negriţoiu: Astra Asigurări trebuia să rămână fără autorizaţie de funcţionare încă din 2013
Expertul în asigurări Cristian Constantinescu, fost președinte
al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din
România (UNSAR), a criticat joi în termeni duri modul în care
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), condusă de Mişu Negriţoiu,
a procedat în cazul în cazul Astra Asigurări. El a declarat că decizia
ASF este tardivă pentru că autorizația de funcționare ar fi trebuit
retrasă la finalul lui 2013, când societatea raportase o marjă de
solvabilitate sub 1.
Potrivit legii, asiguratorii trebuie să aibă o marjă de
solvabilitate supraunitară. „Decizia ASF este tardivă. Trebuia luată de
foarte mult timp. De asemenea, de foarte mult timp trebuia să i se
interzică activitatea normală acestei societăți, pentru că lucra în
afara legii, neavând marja de solvabilitate și de lichiditate potrivit
legii. Nu știu pe baza cărei legi a funcționat această societate.
Potrivit raportărilor oficiale ale societății, care erau oricum
incorecte, în vară s-au împlinit doi ani de când societatea nu avea
marja de solvabilitate adecvată. Situația societății astăzi, când i s-a
declarat falimentul, e mai rea decât în momentul în care a fost preluată
în administrare specială’, a declarat Constantinescu pentru Agerpres.
El
a adăugat că, la sfârșitul anului 2013, societatea raportase o marjă de
solvabilitate subunitară. „Raportările erau total greșite, primele erau
umflate. Astra avea un obicei: emitea polițe fără acordul clientului
și, odată emisă polița, prima era subscrisă. Clientul primea oferta, o
punea în coșul de gunoi, dar prima rămânea acolo…. Erau câteva sute de
milioane, ca volum de prime în această situație. Această situație
fusese constatată de ASF în urma controalelor”, a adăugat fostul
președinte al UNSAR.
În ceea ce privește despăgubirile, Cristian
Constantinescu susține că Astra are activ net negativ, motiv pentru care
Fondul de Garantare a Asiguraților va fi afectat în proporție de
70-80%: „Astra are un activ net negativ… Nu are rezerve. Se vor vinde
probabil sedii… În opinia mea, Fondul va fi foarte serios afectat, în
proporție de 70-80%”.
Consiliul Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF) a solicitat miercuri intrarea în faliment a societății
Astra Asigurări, care se află în administrare specială, și a decis
retragerea autorizației de funcționare a companiei. Președintele ASF,
Mișu Negrițoiu, a declarat că impactul despăgubirilor în cazul Astra
Asigurări, calculat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),
este de 700 milioane de lei, iar Fondul de Garantare a Asiguraților are
aproape un un miliard de lei.
Ultimul articol
Trei membri AUR, trimiși în judecată pentru un viol din tabăra de vară a...
Mircea Lucescu s-a stins din viață
