Mihaela Agheniţei, procurorul care-i dădea fostului deputat
PDL Mihail Boldea informaţii confidenţiale din dosarele pe care le
instrumenta la DNA Galaţi, a fost exclusă definitiv din magistratură, în
urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Sentinţa a fost dată de Completul de cinci judecători al ÎCCJ,
după ce fostul procuror a contestat o decizie a Inspecţiei Judiciare din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, privind excluderea sa din
magistratură.
La data de 3 septembrie 2013, Secţia pentru procurori a CSM a admis
acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva
Mihaelei Agheniţei, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Brăila, şi a aplicat sancţiunea disciplinară constând în
excluderea din magistratură. Măsura a fost contestată de Agheniţei la
instanţa supremă, care a dat, în final, câştig de cauză Inspecţiei
Judiciare.
Sancţiunea a fost aplicată procuroarei pe fondul abaterilor disciplinare
săvârşite, printre care se numără şi „manifestările care aduc atingere
onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, şi
„nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau
procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru
abţinerea sa”.
De asemenea, CSM îi reproşa magistratului „folosirea funcţiei
deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor
sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori
acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei
ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal
reglementat pentru toţi cetăţenii” şi „exercitarea funcţiei cu
rea-credinţă”.
Potrivit unor surse judiciare, Mihail Boldea ar fi sedus-o pe procuroarea Mihaela Agheniţei, în timpul unei anchete în care era martor denunţător, iar magistratul „s-a îndrăgostit sincer” de fostul deputat, motiv pentru care l-a chemat la DNA Galaţi în medie de zece ori pe lună, timp de şapte luni, aşa cum Ziarul de Investigaţii. Fostul deputat PDL Mihail Boldea a fost condamnat la închisoare pentru escrocherii de milioane de euro, după ce acestea au fost date în vileag de Ziarul de Investigatii.
Nu numai parlamentarii din arcul guvernamental au parte de
clemenţa colegilor lor atunci când sunt acuzaţi de fapte de corupţie, ci
şi cei apropiaţi preşedintelui Traian Băsescu. Deputaţii din Comisia
juridică au respins luni cererea justiţiei în cazul deputatului PMP
Florin Popescu. Preşedintele Comisiei, Bogdan Ciucă, a declarat că au
fost 15 voturi „împotrivă”, şapte „pentru” şi o abţinere, el menţionând
că plenul este suveran în a decide asupra cererii justiţiei de arestare
preventivă.
Ciucă a precizat că nu ştie cine cum a votat, pentru că votul a fost
secret. De asemenea, Ciucă a subliniat că discuţiile din Comisie au fost
normale, fără ca cineva să ridice tonul. Ciucă a mai spus că plenul
este suveran în această chestiune, iar Comisia Juridică raportul la
Biroul Permanent. Plenul Camerei va vota pe 7 mai asupra solicitării de
arestare preventivă a lui Florin Popescu.
Procurorul general Tiberiu Niţu i-a transmis miercurea trecută
ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, referatul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie (DNA), pentru a solicita încuviinţarea arestării preventive
a deputatului Florin Popescu – acuzat că ar fi cerut mită în campania
electorală din 2012. Demersul vine după ce DNA a cerut aviz pentru
arestarea preventivă a lui Popescu, în dosarul în care acesta este
acuzat că a cerut administratorului unei firme 70 de tone de pui, în
valoare de peste 400.000 lei, pentru a le da dâmboviţenilor pomeni
electorale în campania pentru alegerile locale din iunie 2012.
„Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele
pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi
penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale constau în aceea că, în
cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind
influenţa şi autoritatea decurgând din funcţia de preşedinte al
organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid, i-a cerut
administratorului unor societăţi comerciale cantitatea de 50.000 –
60.000 pui grill (60 – 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a
o distribui în scop electoral cetăţenilor din judeţul Dâmboviţa, în
cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012”, a
arătat DNA, în cererea transmisă procurorului general.
Popescu: „N-am mâncat nici măcar o aripă de pui”
Imediat după ce a fost “albit” de colegii săi jurişti, deputatul
Florin Popescu a declarat că nu a mâncat „nici măcar o aripă de pui” din
cantitatea de carne despre care se vorbește în dosarul său și că este
neliniștit pentru libertatea sa.
„Sincer să fiu, e o neliniște, e o preocupare, vorbim de libertatea
mea și cred că niciun cetățean din această țară nu este liniștit atunci
când se vorbește despre arestarea preventivă. Vreau să le mulțumesc
membrilor din Comisia juridică pentru că au dat acest aviz consultativ.
Săptămâna viitoare voi merge în plen, voi susține argumentele prin care
susțin în continuare că nu sunt un pericol public, nu voi ataca nicio
instituție a statului, că este vorba de DNA sau de Parlament și ce o
vrea Dumnezeu”, a spus Popescu.
În legătură cu acuzațiile care i se aduc în dosar, deputatul a arătat
că nu este acuzat de luare de mită, ci de trafic de influență: „Vă dau
cuvântul meu de onoare că nu am mâncat nici măcar o aripă de pui de
acolo. Sunt acuzat de trafic de influență, nu că am luat mită, sunt două
chestiuni diferite. Nu aveam cum să intervin în acel caz, mai ales că,
după cum observați, cei care au dat acest denunț sunt anchetați pentru
evaziune fiscală, or, dacă interveneam, nu se ajungea aici”.
Ziarul de Investigaţii a prezentat, încă de la începutul anului trecut, o
radiografie a afacerilor de familie, cu iz penal, orchestrate de Florin
Popescu pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean
Dâmboviţa.
După ce “colegul” său de la Consiliul Judeţean Constanţa,
Nicuşor Constantinescu, a intrat în vizorul DNA, a venit şi rândul lui
Radu Mazăre. Procurorii DNA au descins marţi dimineaţă la Primăria
Constanţa şi la locuinţa primarului, pentru a face percheziţii într-un
dosar în care sunt vizate fapte de corupţie. Oficial, DNA a anunţat că
procurorii fac percheziţii la 12 adrese din Constanţa, Bucureşti şi
Dâmboviţa, printre care şi la sediul unei instituţii publice, într-un
dosar în care se fac cercetări privind fapte de corupţie care ar fi fost
comise, în perioada 2011-2013, de funcţionari cu funcţii de conducere.
Cu o zi în urmă, primarul Constanţei, Radu Mazăre, expunea în faţa
presei un scenariu apocaliptic – cineva (nu a spus cine) a tocmit
asasini plătiţi, pentru a-l omorî chiar de Paşte, când se va afla în
concediu în Madagascar.
Marţi însă nu au venit călăii, ci procurorii DNA, care au început
să-i ia la puricat locuinţa, dar şi birourile la la “Casa Albă”, aşa cum
este denumit de localnici sediul Primăriei din Constanţa.
Oficialii DNA au fost destul de scumpi la vorbă, nefurnizând foarte
multe amănunte despre această cauză. „Procurorii Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe
Infracţiunilor de Corupţie efectuează cercetări într-o cauză penală, ce
vizează suspiciuni privind săvârşirea, în perioada 2011 – 2013, a unor
infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie de către
funcţionari publici, cu funcţii de conducere în plan local”, se arată
sec în comunicatul dat publicităţii de DNA.
Potrivit documentului, ca urmare a autorizării de către instanţă, sunt
făcute percheziţii la 12 adrese din municipiile Constanţa, Bucureşti şi
din judeţul Dâmboviţa, una dintre acestea fiind “la sediul unei
instituţii publice”. În această cauză, procurorii au beneficiat de
sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi
Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.
Vizat, cartierul “Henri Coandă”
Mai comunicativi s-au dovedit a fi oficialii Primăriei Constanţa.
„O echipă de procurori de la DNA Bucureşti a descins, marţi dimineaţă,
la ora 8,00, la sediul Primăriei Constanţa. Procurorii au solicitat mai
multe documente privind proiectarea şi procedurile de achiziţie
referitoare la construirea campusului social «Henri Coandă»”, se arată
în comunicatul semnat de Biroul de presă al Primăriei Constanţa.
În comunicat sunt prezentate detalii ale proiectului cartierului
„Henri Coandă”, respectiv că într-o primă fază au fost construite 906
locuinţe pentru persoane nevoiaşe, fiind menţionate dotările pe care le
are fiecare garsonieră sau apartament. Tot aici se mai precizează că
valoarea investiţiei este de aproximativ 31 de milioane de lei.
„Documentele solicitate de procurori sunt pregătite şi vor fi predate în
scurt timp celor de la DNA”, adaugă oficialii Primăriei Constanţa.
Edilul nu este la prima abatere
Nu este nici pe departe vorba de primul dosar penal în care este
acuzat primarul Radu Mazăre. El este cercetat de DNA în trei dosare
legate de retrocedări de terenuri, iar în 2008 a fost trimis în judecată
de procurorii anticorupţie, alături de alte persoane, tot într-un dosar
legat de retrocedări, acesta judecându-se la Curtea de Apel Bucureşti.
Ziarul de Investigaţii a dezvăluit modul în care edilul de la malul
mării face afaceri cu banul public. De exemplu, pe 7 mai 2009 Mazăre a
atribuit direct, fără licitaţie, nu mai puţin de 13 contracte din banii
primăriei pe care o conduce, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici.
În ultima perioadă, poziţia sa de baron atotputernic a început să se
clatine, tot mai multe persoane influente din oraşul de la malul mării
vizându-i funcţia, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici.
Nu mai puţin de 20 de persoane sunt urmărite penal în dosarul
Hidroelectrica, fiind acuzate că au pus în pericol sistemul energetic
naţional şi că au prejudiciat economia naţională de 180 milioane de
euro.
Procurorii DIICOT i-au pus sub învinuire pentru infracţiuni de
crimă organizată pe foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena si
Traian Oprea, potrivit B1 TV. Cei doi au mai fost trimişi în judecată
într-o altă cauză, alături de fostul ministru PC al Economiei Codruţ
Sereş. Potrivit sursei citate, a fost verificată activitatea
Hidroelectrica din ultimii 14 ani.
Prejudiciul de peste 180 de milioane de euro a fost generat de contracte
cu firme favorizate de fosta conducere a Hidroelectrica.
În total, 20 de persoane sunt urmărite penal în acest caz. Printre
ele se află şi foşti directori de la Hidrocentrala Porţile de Fier,
informează Realitatea TV.
„Este vorba de retehnologizarea de la Porţile de Fier I şi este vorba
despre un abuz în serviciu făcut de toată direcţiunea şi personalul de
acolo. Investigaţia acoperă perioada din 2000 până în prezent şi vizează
toată conducerea Porţile de Fier şi Hidroelectrica, şi vedem apoi dacă
ancheta se extinde în zona ministerială”, au declarat pentru Mediafax
surse judiciare.
Potrivit aceloraşi surse, în momentul de faţă nu există foşti sau
actuali miniştri puşi sub învinuire, „dar investigaţia va conduce către
această zonă”.”Conducerea nu putea face nimic fără un aviz ministerial,
doar că ancheta nu a fost îndreptată încă în această direcţie”, au
precizat sursele citate.
Ziarul de Investigaţii a scris încă de la finele anului 2009 despre retehnologizarea de mântuială şi cu dedicaţie care s-a
făcut la hidrocentrala Porţile de Fier. În urma “modernizării”
turbinelor de pe partea românească, printr-un contract încheiat cu
compania Sulzer, redenumită VA Tech, am produs mai puţină energie decât
au produs sârbii, care au păstrat turbinele din anii 70. Contractul cu
elveţienii de la Sulzer a fost semnat la finele anilor 90, pe vremea
când fotoliul de ministru al Industriilor era ocupat de Radu Berceanu.
Curtea de Apel Bucureşti a tăiat în carne vie în dosarul
care-i priveşte pe primarii din Jilava, Adrian Mladin (foto), şi din
Snagov, Apostol Muşat. Primul a primit vineri o sentinţă de şapte ani de
închisoare cu executare, iar cel de-al doilea va sta cinci ani după
gratii. Cei doi au fost trimişi de magistraţi la puşcărie, la finalul
unui dosar privind retrocedarea ilegală a unor terenuri. Despre
matrapazlâcurile cu terenuri pe care le-au „instrumentat” primarii cu
pricina Ziarul de Investigaţii a scris încă din vara lui 2010,
dezvăluind faptul că printre beneficiarii acestor inginerii se află
fostul ziarist Sorin Roşca Stănescu şi fostul şef al Cancelariei lui
Adrian Năstase, Remus Truică.
Vineri, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au pronunţat
şi alte sentinţe în acelaşi dosar. Astfel, au mai fost condamnaţi Roxana
Curpene (notar public) — doi ani închisoare cu suspendare, Ovidiu Szasz
(finul primarului din Jilava) — patru ani cu executare, Ion Scăețeanu —
patru ani cu executare, Marinică Bozdoro (administrator de firme) —
trei ani și șase luni cu executare și Suliman Vildan (administrator de
firme) — trei ani cu executare.
Primarul comunei Jilava, Adrian Mladin, și cel al Snagovului, Apostol
Mușat, au fost trimiși în judecată pe 14 februarie 2012 de procurorii
Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Ei fuseseră reţinuţi de DNA încă
din decembrie 2011, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici.
Infracţiuni cu nemiluita în rechizitoriu
Mladin este acuzat de luare de mită, fals intelectual în forma
participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a banilor
și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție. Mușat este
acuzat de trafic de influență în formă continuată, fals intelectual, în
forma participației improprii, instigare la infracțiunea de spălare a
banilor și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni de corupție.
Potrivit rechizitoriului, în perioada martie — noiembrie 2011, Adrian
Mladin, Apostol Mușat, Ovidiu Szasz, Gheorghe Roman și Ion Scaețeanu,
în schimbul unor sume de bani cerute drept mită de la o persoană
denunțătoare, au acționat în vederea întocmirii unui plan parcelar,
avizării acestuia și emiterii documentelor cadastrale, astfel încât să
fie intabulate terenurile pe care denunțătorul le achiziționase
anterior.
„Terenurile, în suprafață totală de 23,8 hectare, situate în
extravilanul comunei Jilava, județul Ilfov, erau amplasate într-o zonă
în care nu exista un plan parcelar și, deci, nu puteau fi intabulate.
Interesul denunțătorului era ca aceste terenuri să fie învecinate unul
cu celălalt, pentru ca, după întocmirea planului parcelar și eliberarea
documentelor cadastrale, acestea să poată fi alipite/unite într-un
singur lot în evidențele funciare și apoi vândute unei societăți
comerciale”, susțin procurorii.
Astfel, primarul Mladin i-a pretins denunțătorului jumătate de milion de
euro, din care, la data de 19 septembrie, a primit 50.000 euro, pentru a
dispune întocmirea de către Comisia Locală de Fond Funciar a unui plan
parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunțătorului, în
suprafață totală de 23,8 ha, iar loturile să fie alipite.
În contextul în care întocmirea planului parcelar trena, a intervenit
și Apostol Mușat care, în calitate de primar al comunei Snagov, a lăsat
să se creadă că are influență asupra „colegului” său de la Jilava și
asupra directorului Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliare
Ilfov și că, în virtutea acestei influențe, ar putea să grăbească
demersurile de obținere a documentelor cadastrale pentru denunțător. În
schimb, i-a pretins denunțătorului, direct și prin intermediar, suma de
1.100.000 de euro.
Contract fictiv de împrumut
„Pentru a ascunde și garanta obținerea mitei, primarul Mușat
Apostol l-a determinat pe învinuitul Scaețeanu Ion să întocmească, la
notariat, la data de 6 iulie 2011, un contract de împrumut fictiv cu
denunțătorul, din care să rezulte că Scaețeanu Ion l-ar fi împrumutat pe
denunțător cu suma pretinsă drept mită (1.100.000 euro), iar împrumutul
să fie garantat cu terenurile denunțătorului. În cele din urma însă,
Scaețeanu Ion a încheiat contractul de împrumut pe suma de 2.500.000 de
euro”, arată DNA.
Nimic
nu se putea face însă fără complicitatea unui notar. Astfel, în
perioada iulie-septembrie 2011, notarul public Roxana Curpene l-a
sprijinit și l-a ajutat pe Scaețeanu în toate demersurile acestuia
făcute în vederea obținerii sumei de 2.500.000 de euro drept mită de la
denunțător, inclusiv să încheie un contract de împrumut fictiv cu
acesta. În cursul anului 2011, planul parcelar a fost întocmit iar
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Ilfov a emis documentele
cadastrale respective.
Şi aceasta nu este singura inginerie financiar-funciară făcută de cei
doi primari. În urma altei „suveici” cu terenuri, au fost
împroprietăriţi cu suprafeţe importante, chiar pe malul lacului Snagov,
fostul jurnalist Sorin Roşca Stănescu şi fostul şef al Cancelariei lui
Adrian Năstase, Remus Truică, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris aici.
Peste 20 de percheziţii au avut loc joi dimineaţă în judeţele Timiş, Mehedinţi şi Gorj, la mai multe persoane suspectate de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 61 milioane de lei, prin utilizarea de facturi false. În acest caz este vizat şi omul de afaceri Georgică Cornu, fostul iubit al prezentatoarei TVR Marina Almăşan.
Percheziţii au avut loc la mai multe firme, printre care cele ale
grupului Izometal – Confort din Timişoara, deţinut de Cornu, dar şi la
locuinţa acestuia. Percheziţiile sunt făcute de poliţişti de la Crima
Organizată şi de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din judeţele
Timiş, Mehedinţi şi Gorj, coordonaţi de procuroorii DIICOT Timişoara.
Potrivit unor surse judiciare, un grup de persoane din Strehaia,
judeţul Mehedinţi, procura, contra unui comision, facturi false pentru
cumpărarea de materiale de construcţii, care erau apoi introduse în
contabilitate. Prejudiciul în acest caz este estimat la 61 milioane de
lei, bani care, potrivit surselor citate, ar fi fost încasaţi de
Georgică Cornu.
Absolvent al două facultăţi, Electrotehnică şi Ştiinţe Economice,
Georgică Cornu a lucrat până în 1991 la AEM Timişoara. În 1991 a intrat
în zona privată, ocupându-se cu comerţul de materiale de construcţii. În
1994 achiziţionează firma Izometal, împreună cu doi asociaţi, iar în
anul 2000 cumpără societatea de construcţii Confort. Firmele sale au
prosperat în perioada guvernării PSD, fiind un apropiat al lui Dan Ioan
Şipoş, lider PSD şi preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş în perioada
2001-2004.
Marele boom al lui Cornu apare însă după 2005, perioadă în care îl regăsim apropiat de PDL. El este bun prieten, încă din tinereţe, cu fostul ministru al Apărării Mihai Stănişoară. Contractelşe cu statul se înmulţesc de la o zi la alta, având clienţi precum Enel Distribuţie Banat, Hidroelectrica, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri. În pofida faptului că afacerile îi mergeau foarte bine, pe la finele anului 2008, începutul lui 2009 firmele lui Cornu întră un recul şi din cauza creditelor luate cu nemiluita. Prin 2009, o informaţie şoc a circulat prin toată Timişoara: Cornu şi-ar fi cedat o parte din acţiuni lui Dorin Cocoş, pe atunci soţul Elenei Udrea, după cum Ziarul de Investigaţii a scris. Cornu a dezminţit însă aceste afirmaţii.
În anul 2012, grupul de firme Izometal – Confort al omului de afaceri
Georgică Cornu a intrat în insolvenţă, având datorii de zeci de
milioane de euro. În primăvara aceluiaşi an, procurorii DNA au făcut
percheziţii la Primăria Arad, condusă de secretarul executiv al PDL,
Gheorghe Falcă, surse judiciare susţinând că ar fi verificate mai multe
contracte încheiate de instituţie. Printre acestea şi unele semnate cu
firmele lui Georgică Cornu.
Din cauza colaborării mult prea strânse cu primarul PSD al Iaşilor, Gheorghe Nichita, fostul cumnat al Angelei Similea, Gabriel Surdu, a fost exclus din PDL, a anunţat joi conducerea partidului. 27
“Conducerea Partidului Democrat Liberal a decis excluderea din
partid a domnului Gabriel Surdu, președinte interimar al PDL Iași,
pentru nerespectarea deciziilor partidului privind alianțele și
colaborările politice la nivel local. PDL nu poate fi părtaș la proasta
administrare a județului Iași de către administrația locală și
județeană, compusă din PSD și PNL”, se arată în comunicatul dat
publicităţii de PDL.
Peste 200 de membri ai Federației Sindicatelor din Comerț au
pichetat marți sediul companiei Auchan România, acuzând retailerul
francez că obstrucţionează activitatea sindicală.
“Principalele noastre revendicări au vizat recunoașterea oficială a
Sindicatului Național Realitatea, dar și la respectarea dreptului
angajaților Auchan de a adera la sindicat. În urma preluării companiei
Real Hypermarket, conducerea Auchan a făcut presiuni asupra membrilor de
sindicat pentru a se retrage din gruparea sindicală, astfel încât
Sindicatul Național Realitatea să nu mai beneficieze de recunoaștere
oficială”, a declarat președintele Federației Sindicatelor din Comerț,
Vasile Gogescu.
La finalul acțiunii de protest, reprezentanţii sindicatului s-au
deplasat la biroul directorului general al Auchan România, pentru a
depune o petiție cu principalele revendicări. Protestul a început la ora
8,00 şi s-a încheiat două ore mai târziu.
Luna viitoare, Federația Sindicatelor din Comerț va organiza alte
manifestări de protest, inclusiv cu sprijin internațional, din partea
sindicatului Auchan de la Budapesta.
Nu numai sindicaliştii au avut de suferit în urma preluarii Real de
către Auchan, ci şi furnizorii, aşa cum Ziarul de Investigaţii a scris
Procurorii DNA l-au reţinut marţi seara pe preşedintele Camerei
de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, urmând ca miercuri să
ceară arestarea lui preventivă, pentru trafic de influenţă. Prins în flagrant în flagrant în timp ce primea aproximativ 200.000
de euro, Vlasov a fost ridicat de procurorii Direcţiei Naţionale
Anticorupţie. Suma reprezenta prima tranşă dintr-un milion de euro, bani
pe care Vlasov ar fi urmat să-i primească pentru a „aranja” un proces
la Curtea de Arbitraj, instituţie aflată în subordinea Camerei de
Comerţ, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax. După l-au
audiat mai multe ore la sediul DNA, procurorii au emis pe numele lui
Mihail Vlasov ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. Acesta urmeză să
fie dus miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunere de arestare
preventivă. În vârstă de 70 de ani, Mihail Vlasov este din 2007
preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În perioada
iunie – decembrie 2008 a avut şi un mandat de deputat. Ieşeanul este
tatăl a două fete – Vanda Anamaria Vlasov şi creatoarea de modă Ingrid
Vlasov – şi socrul fostului ministru de Interne Cristian David (PNL),
căsătorit cu cea dintâi. În urmă cu doi ani de zile, Mihail Vlasov a
fost reclamat la DNA pentru corupţie, relatează gandul.info. Un număr de
12 preşedinţi de camere de comerţ din teritoriu au transmis către DNA o
plângere penală în care arătau că Vlasov ar fi folosit discreţionar
fondurile instituţiei pe care o conduce. „Preşedintele CCIR, dl
Mihail M. Vlasov, a cheltuit, în anul 2011, suma de 12.239.098 lei,
existând indicii serioase în sensul că aceşti bani nu au fost cheltuiţi
doar în interesul CCIR. Cu ocazia dezbaterilor, în Adunarea din 23
aprilie 2012, a Execuţiei Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CCIR pe
anul 2011 (punctul 3 de pe ordinea de zi), am observat că, în Anexa
nr.2 (Execuţia Bugetului de Venituri şi Cheltuieli anul 2011), punctul 4
(Cheltuieli cu serviciile executate de terţi), litera l (fond la
dispoziţia Preşedintelui), în coloana intitulată „prevederi 2011″ a fost
menţionată suma de 12.400.000 lei, în loc de 6.300.000 lei, asa cum
aprobaseră membrii Camerei Naţionale, în Adunarea din data de 19 mai
2011”, se arată în sesizare.
Oraşul ilfovean Buftea a reuşit să atragă investiţii europene
importante pentru reţeaua de canalizare şi pentru cea de alimentare cu
apă. Nu mai puţin de 30 milioane de euro, fonduri europene şi surse
proprii al SC Raja SA Constanţa, sunt investiţi în acest proiect.
Potrivit specialiştilor RAJA, acestea investiţii erau mai mult decât
necesare. „Calitatea serviciilor oferite de RAJA depinde foarte mult și
de starea sistemelor operate. Nu mai este un secret pentru nimeni că în
mare parte rețeaua de distribuție de la nivel național are o vechime de
peste 50 de ani. Sistemul de canalizare și stațiile de epurare sunt
pentru multe comunități, deși europene în acte, doar un vis. Zeci de
ani, investițiile în infrastructura de apă și canalizare au fost
realizate într-un procent nesemnificativ cu necesitățile reale. Încă de
la preluarea serviciului în orașul Buftea, SC RAJA SA a început
investiții importante din fondurile proprii în sistemele de alimentare
cu apă și canalizare”, a declarat Irina Oprea, purtătorul de cuvânt al
RAJA SA.
Potrivit acesteia, încă din iunie 2012 a fost demarat proiectul
„Extinderea Sistemului de Canalizare“ – Buftea, ce cuprinde următoarele
investiții: realizarea a două stații de pompare a apelor uzate și
extinderea canalizării pe străzile: Iuliu Maniu, Colentina, Abatorului,
FN2, Mărășești, Artelor, FN3, Frumoasei, Trandafirilor, Crinului,
Zambilelor, FN1, Macului, I.C. Brătianu, Intrarea Mărășești – zona
Centrală și străzile Ramoșeanu, Ion Vlad, Mărăști, Făgăraș, Cincinat
Pavelescu, Dimitrie Stelaru, Stejarului, Badea Popescu, Moscovici, D.
Dumitrescu, Tutunaru, Crișan, Independenței și Parului – zona
Flămânzeni.
Pentru zona centrală, investiția a fost deja finalizată și pusă în
funcțiune încă de anul trecut. Pentru zona Flămânzeni, au fost terminate
lucrările pe cele 14 străzi, la ora actuală fiind în lucru stația de
pompare, urmând ca la sfârșitul lunii aprilie să fie dat în funcțiune și
sistemul de canalizare din această zonă. SC RAJA SA a mai realizat o
investiție importantă, și anume „Reabilitarea colectorului Buftea –
București”, ce preia practic toate apele uzate de la nivelul orașului.
Și la nivelul sistemelor de alimentare cu apă din Buftea au fost făcute
lucrări importante, din fondurile proprii ale SC RAJA SA. O altă
investiție derulată de SC RAJA SA pentru orașul Buftea este Parcul
Central de pe strada Stadionului. Toate aceste eforturi financiare s-au
ridicat la 10,4 milioane lei, peste două milioane euro.
Proiecte cu finanţare europeană
Pe lângă aceste proiecte derulate integral din bugetul propriu, SC
RAJA SA a semnat pentru Buftea proiecte europene de 123,14 milioane lei,
din care societatea asigură prin cofinanțare 33,5 milioane lei, iar
Consiliul Local Buftea doar 0,9 milioane lei. În cadrul Programului
Operațional Sectorial de Mediu – Axa prioritară 1, se derulează și
contractul „Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă
uzată pentru regiunea Constanța – Ilfov”, care cuprinde trei componente
de lucrări importante.
Prima este „Reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă
și canalizare din orașul Buftea” – lucrări de reabilitare a rețelelor
de apă pe o lungime de 19,56 km, de extindere a conductelor de
distribuție pe o lungime de 32,85 km, precum și extinderea sistemului de
canalizare cu 49 km, dar și construcţia a 13 stații noi de pompare.
Totodată, vor fi realizate peste 8.000 de racorduri noi la abonații din
Buftea.
Al doilea element este „Reabilitarea și extinderea surselor de captare
și tratare a apei potabile”, care cuprinde reabilitarea și
automatizarea completă a cinci foraje, execuția a opt foraje noi de mare
adâncime, dar și reabilitarea stațiilor de pompare aferente și a
conductelor de aducțiune pe o lungime de aproape 4 km.
A treia componentă face referire la construcția stației de epurare în
orașul Buftea, care va asigura epurarea apelor uzate la standarde
europene pentru toți consumatorii din oraș. Toate aceste contracte se
află în faza de licitație, urmând să fie începute lucrările, ce au ca
termen de finalizare jumătatea anului viitor.
În ceea ce privește tariful la apa potabilă, de 2,62 lei/mc fără TVA,
acesta se situează pe ultimele locuri la nivel național. Spre
comparație, tariful plătit de bucureșteni este de 5,69 lei/mc, cu
aproape 120% mai mare față de cel din Buftea.
Din muncitor la Mecanica Vaslui, administrator de bloc și
morar, primarul comunei Pungești, din județul Vaslui, a ajuns să fie
asociat cu gigantul american Petrom. Numele unei obscure comune din ceca
mai săracă zonă a României a ajuns, în numai câteva luni, pe buzele
tuturor românilor, de la Arad până la Constanța, de la Sighetul
Marmației până la Drobeta Turnu Severin. Că primarul, sau, mai exact
soția sa, a ajuns asociat cu americanii, este numai o piesă din puzzle.
În tragicomedia gazelor de șist, căci despre ele este vorba, au intrat
și oficialii Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), care au
anunţat o întâlnire între săteni şi cei de la Chevron, taman la căminul
cultural din comuna Băceşti, care este sublim, dar lipseşte cu
desăvârşire!
Acum câteva luni, nimeni nu auzise de comuna Pungești, din
județul Vaslui. Apoi, aproape peste noapte, această așezare de câteva
mii de suflete din cel mai sărac județ al României a devenit una dintre
cele mai cunoscute localități din țară. Gazele de șist i-au făcut pe
pungeșteni și celebri, și nefericiți (mai degrabă mânioși), deopotrivă. Jurnal
de Investigații vă prezintă filmujl evenimentelor în urma cărora
primarul localității, Mircia Vlasă, a reușit să se asocieze cu
americanii de la Chevron și, în consecință, să-și pună în cap sătenii
care l-au votat în urmă cu nici doi ani. Pentru a respecta adevărul
istoric, trebuie din capul locului precizat faptul că, de fapt, nu
primarul s-a asociat cu americanii, ci soţia acestuia, Margareta Vlasă.
În 2006, Primăria Ivăneşti a făcut un schimb de terenuri cu Primăria
Pungeşti, astfel că aproape două hectare de teren – mai precis, 1,9
hectare, islazul satului Siliştea, au revenit Pungeştiului. Când cei
de la Chevron au început să-şi cutremure interesele prin zonă, vizavi
de rezervele de gaze din subsolul comunei Pungeşti, primarul Vlasă a
simţit că e momentul unic în care ar putea intra şi el în istorie. Fie
şi prin uşa din dos, mai exact prin relaţiile sale din PSD, mai ales
cele cu şeful şi de la partid şi de la Consiliul Judeţean, Dumitru
Buzatu, cu care se mai destinde, din când în când, la câte-o vânătoare,
omul a aflat
amănunte despre interesele americanilor în zonă. Ne referim aici la
locul în care urma să fie amplasată sonda de explorare şi, ulterior, cea
de exploatare a gazelor de șist. Şi, uite-aşa, printr-o manevră a
comisiei locale de fond funciar, al cărei preşedinte este încă, i-a
făcut soției o „zestre” de 1,94 hectare de teren pe şesul din apropierea
satului Siliştea. Apoi a făcut contract de închiriere cu cei de la
Chevron, contra unei sume de 3.500 de euro pe an pe hectar.
Apartamentul închiriat prefectului
Actualul primar de la Pungeşti are un istoric interesant. Până în
1989, a lucrat la Mecanica Vaslui, după care a fost administrator la o
asociaţie de locatari din zona Traian. Apoi şi-a deschis o moară în
satul Armăşoaia. Dezinvoltura cu care alegea tărâţa din făină l-a
propulsat în inima electoratului din Pungeşti, care îi tot articulează
câte-o parafă şi-l votează în funcţia de primar din 2004 încoace. În
curând se va împlini un deceniu mai mult decât înfloritor pentru
primarul-morar-administrator de asociaţie de locatari. Apartamente
pentru cei doi copii, în zona Traian, acolo unde a şi fost administrator
de asociaţie, apartamentul lui, o casă de vacanţă la munte, pe la
Suceava şi o vilişoară, acolo, în locul unde are moara, la Armăşoaia.
Investiţii personale de miliarde de lei vechi, dintr-o moară şi un umil
salariu de primar. Interesant este şi faptul că, la un moment dat,
i-a închiriat prefectului Radu Renga, venit de la Vâlcea, un apartament
în zona Traian. Astfel că prefectul s-a instalat în apartamentul
familiei Vlasă, la adresa: strada Traian, bloc 251, scara B, apartament
8. N-am aflat cu certitudine la cât se cifrează chiria.
Uite căminul, nu e căminul
Recent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a
încercat să mai dreagă busuiocul în scandalul declanșat de intenția
americanilor de la Chevron de a explora și, mai apoi, exploata,
zăcămintele de gaze de șist din județul Vaslui. În consecință, au
publicat, prin mai multe canale de informare, un anunţ–invitaţie la o
sesiune de informare pe tema gazelor de şist, dezbatere care ar fi
trebui să aibă loc pe data de 15 ianuarie la Căminul Cultural din
Băceşti. Într-o discuţie purtată cu Horaţiu Cărăuşu, primarul comunei
Băceşti, acesta s-a arătat teribil de indignat: „Domnule, după ce că
nici măcar nu am fost anunţat de o asemenea intenţie, indivizii care au
făcut aşa ceva habar nu au că noi, la Băceşti, nici măcar nu avem cămin
cultural! Dacă-mi spuneau mai din timp, poate ne apucam să-l facem.
Mai mult decât atât, în respectivul anunţ se preciza şi faptul că,
pentru a participa la dezbateri, locuitorii comunei ar fi trebuit să se
înscrie on-line pe site-ul www.infogazedesist.eu. Dar câţi au acces la
internet, că doar nu şi-a montat badea Vasile laptop la coada sapei?! E
adevărat, în Băceşti, la Primărie şi la bibliotecă există internet, dar
avem şi sate ca Băbuşa ori Păltiniş, unde internetul mai are destui paşi
să ajungă. Puteau măcar să ne întrebe şi pe noi!”.
ANRM, corigentă la geografie
Pe site-ul mai sus citat mai găsim o inadvertență, ca să folosim
un eufemism: „Având în vedere interesul crescut pentru Sesiunea publică
de informare privind gazele de şist, anunţată pentru 15 ianuarie 2014,
în regiunea Bârlad, localitatea Băceşti, ANRM a decis mutarea sesiunii
pe data de 20 ianuarie 2014 şi, implicit, prelungirea termenului de
înscriere”. Aici se impune precizarea că nu există nicio „regiune
Bârlad” şi, chiar dacă ar exista, comuna Băceşti nu prea ar putea fi
pe-acolo, ea situându-se în nordul judeţului Vaslui, pe drumul pe care,
după ce pleci din Vaslui şi treci prin Negreşti, mergi spre municipiul
Roman. Până la urmă, la Centrul de Informare al Consiliului Judeţean
Vaslui, situat la fostul poligon Delea, a avut loc o şedinţă de
informare cu privire la explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin
metoda fracturării hidraulice, şedinţă patronată de ANRM, în colaborare
cu CJ Vaslui. Şedinţă încărcată de propagandă în favoarea companiei
Chevron. Horaţiu Cărăuşu, primarul comunei Băceşti, a fost unul
dintre cei care s-au înscris la cuvânt, cerând detalii cu privire la
unele probleme legate
de explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării
hidraulice. În primul rând, de unde se vor lua cei 10–15 mii de metri
cubi de apă necesari pentru explorarea şi, ulterior, exploatarea gazelor
de şist? I s-a răspuns că apa va fi adusă din altă parte, că pe la
Băceşti oricum mai degrabă se găseşte rachiu, decât apă. În privinţa
cutremurelor, „sigur că vor mai fi şi de astea, dar de micã anvergură,
de maximum două grade”, a fost „liniştit” primarul din Băceşti.
Lovitura lui Barroso
Localnicii din Pungeşti şi ecologiştii au primit recent o grea
lovitură din partea Comisiei Europene. Executivul european nu va mai
depune o lege în privinţa gazelor de şist, preferând să lase la
latitudinea guvernelor naţionale elaborarea cadrului legal cu privire la
această metodă controversată. În schimb, executivul UE a propus un
set de recomandări pentru guverne, menite să mențină standardele de
mediu, care cuprind norme privind distanțele minime dintre zonele de
fracturare, cele rezidențiale și zonele de protecție a apelor.
Executivul UE dorește şi ca guvernele să se asigure că societățile care
se ocupă de exploatare pun în aplicare planuri de gestionare a apei, de
captare și utilizare a altor gaze extrase în acelaşi timp, precum
metanul, și pentru minimizarea arderilor de gaz. Perspectiva
autonomiei energetice şi a prețurilor mai mici la gaze le-au făcut pe
mai multe state membre ale UE, între care România, Regatul Unit și
Polonia, să sublinieze determinarea lor de a continua cu prospectarea şi
extracția gazelor de șist. Ultimele două au făcut un lobby intens pe
lângă Comisie. Tot mai multe voci susţin că oficialii Comisiei
Europene au cedat în faţa lobby-ului concertat al guvernelor care doresc
să exploateze această resursă energetică. „Slăbiciunea” Comisiei a fost
condamnată imediat de deputații verzi europeni și de grupurile de lobby
ecologiste. „Barroso s-a plecat la presiunea făcută de lobby-ul
combustibililor fosili și majoretele sale politice, cum ar fi David
Cameron”, a declarat Carl Schlyter, purtătorul de cuvânt al verzilor.
Organizaţia „Friends of the Earth” a avertizat că, în urma renunţării la
legiferarea de către comisie, cei care suferă vor fi membrii
comunităţilor locale.
Unul dintre bogaţii României, Ştefan Poienaru, a intrat în
vizorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) dar şi al
Direcţie de Luptă Antifraudă (DLAF) şi al altor instituţii ale
statului. El este primul mare moşier obligat deja să restituie sute de
mii de euro încasaţi necuvenit, potrivit documentelor APIA, dar mai este
somat să plătească, în justiţie sau prin documente oficiale, multe alte
milioane de euro. Metodele de care sunt acuzate firmele lui Poienaru în
documentele organelor statului diferă de la concesionările „cu paravan”
până la „umflarea” socotelilor la subvenţii sau luarea cu japca a
terenurilor Agenţiei Domeniilor Statului. Toate au însă un numitor comun
– bani câştigaţi din „afacerile” cu statul. Ştefan Poienaru a negat
acuzaţiile într-un document remis Jurnalului de Investigaţii.
Cel mai recent caz a fost descoperit în urma unor ample controale ale
APIA şi ale echipelor de control de la Ministerul Agriculturii şi acuză
exploatarea, ilegală, potrivit documentelor oficiale, a aproape 1300 de
hectare de teren agricol proprietatea publică a statului. În 2003,
Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a semnat un contract de concesiune, pe
49 de ani, cu o persoană fizică, Corneliu Văleanu, din localitatea
Fetești. Văleanu primea în exploatare un teren de 1897,13 ha, în
perimetrul localității Borcea, județul Călărași. Din acesta, 1.248,97
hectare erau teren agricol, iar Văleanu avea obligația de a întreține şi
suprafața de 504,62 ha teren neagricol (1,46 ha de vegetație
forestieră, 55,84 ha construcții și instalații, 45,08 ha drumuri
tehnologice și de exploatare și 402,25 ha terenuri neproductive care pot
fi amenajate și folosite pentru producția agricolă). Contractul de
concesiune nu precizează dacă Văleanu are vreo firmă, utilaje sau
bonitate bancară, elemente necesare atunci când atribui 2.000 de hectare
de teren unei persoane fizice care locuieşte în Feteşti, la bloc… Controlul
a dovedit că Văleanu nu era adevăratul beneficiar al concesiunii, în
spatele său fiind firma Agrofam Prod SRL, condusă de „consăteanul” lui
Văleanu, Ştefan Poienaru. În 2005, Văleanu a semnat un contract de
asociere cu Agrofam Prod, care privea exploatarea „în comun” a
suprafeţei de teren pusă la dispoziție de Văleanu (a statului, de fapt),
„în scopul obținerii unor producții performante”. Acelaşi contract mai
conţine şi prevederea ca asociatul administrator, Agrofam, să
beneficieze de orice sprijin agricol și eventuale despăgubiri acordate
de stat „conform Legii 381/2002 precum și de alte drepturi financiare
cuvenite ca urmare a exploatării terenului agricol în suprafața de 1897
ha”. Astfel locatarul de la blocul din Fetești punea la bătaie
terenul agricol luat în concesiune de la ADS, iar firma lui Poienaru
urma să lucreze pământul şi să primească toate subvențiile europene şi
cele româneşti pentru explotarea terenului. Astfel că Agrofam Prod
SRL a depus la Agenția de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură
(APIA), pe 9 mai 2007, o cerere de plată, pe SAPS 2007 (Schema de plată
unică pe suprafaţă), pentru mai mult de 6.900 de ha teren arabil (la
comunele Borcea, Jegălia şi Unirea). Un an mai târziu s-a emis decizia
de plată, în favoarea Agrofam, de 2,26 milioane de lei. Deşi suprafaţa
era mai mare decât cea concesionată de Agrofam de la ADS, abia pe 8
martie 2013 s-a dispus reanalizarea/reverificarea dreptului de
utilizare/folosinţă pentru suprafaţa de 1.897,13 aflată sub incidența
contractului de asociere şi participaţiune încheiat între Agrofam Prod
SRL şi Cornel Văleanu.
Asocierea, lovită de nulitate
Controlul a stabilit că actul de asociere (valabil până pe 31 august
2017), dintre Agrofam şi Văleanu era lovit de nulitate, în raport cu
ADS,
deoarece „agricultorul de apartament” Văleanu era obligat să exploateze
în mod direct terenurile şi se obligase să nu subconcesioneze
activitatea de exploatare şi să nu încheie contracte de exploatare a
terenului cu alte firme. Nici legal nu se putea face un astfel de
contract, deoarece normele legii privind regimul concesiunilor
(219/1998) interzic o astfel de practică, după cum au constatat experţii
ADS: „Concesionarul are obligaţia de a exploata în mod direct bunurile,
activităţile sau serviciile publice care fac obiectul concesiunii, fără
a putea subconcesiona unei alte persoane, în tot sau în parte, obiectul
concesiunii”. Regulile europene prevăd sancţiuni duble pentru diferenţa
încasată incorect din subvenţii, dacă aceasta nu depăşeşte 30% din
total. Cum subvenţia încasată pentru cele 1.250 de hectare concesionate
de ADS lui Văleanu reprezintă 22,06% din totalul subvenţiilor încasate
de Agrofam Prod, inspectorii APIA au calculat că firma lui Poienaru este
bună de plată cu 1,72 de milioane de lei, numai pentru 2007, an pentru
care au şi emis titlu executoriu. Devizul total ar putea fi cu mult mai
mare, deoarece firma lui Ștefan Poienaru a încasat ilegal subvenţia, în
condiţiile de mai sus, timp de opt ani (2005 – 2013), caz în care
despăgubirile datorate statului ar depăşi 13 milioane de lei.
Vestul Sălbatic din Bărăgan
O altă firmă controlată de latifundiarul ialomiţean, Agrofam Holding
SRL, a fost prinsă, la sfârşitul anului 2007, că exploatează, fără
niciun fel de documente legale, aproape 1.000 de hectare de teren
agricol proprietate publică a statului. Agrofam Holding SRL Feteşti a
primit de la ADS, în concesiune, 5.404 hectare de teren aparţinând
fostei IAS Grădiştea. Ulterior, suprafaţa s-a diminuat, prin
retrocedarea terenurilor către foştii proprietari. Suprafaţa exploatată
legal de Agrofam a ajuns la 4.279 de hectare. Pe 18 decembrie 2007, ADS
şi firma lui Poienaru au semnat un proces verbal prin care s-a constatat
diminuarea suprafeţei, dar şi că Agrofam exploata fără acte 991,6
hectare de teren ale statului. „Reprezentantul SC Agrofam Holding SRL,
administrator dr. ing. Poienaru Ştefan, recunoaşte diminuările de
suprafeţe şi recunoaşte că suprafaţa de 991,58 ha a fost exploatată de
SC Agrofam Holding SRL, considerând că face parte din contractul de
concesiune nr. 79/2000 şi solicită adăugarea acestei suprafeţe la
contractul de concesiune”, se arată în procesul verbal. Ca în Vestul
Sălbatic, Agrofam nu numai că a continuat să exploateze terenul ocupat
ilegal, dar a dat şi statul în judecată, pentru a-l obliga să
„legalizeze” neregula, prin concesionarea terenului ocupat ilegal. Firma
lui Poiearu a pierdut procesul în 2012. Înalta Curte a hotărât, irevocabil,
că firma lui Poienaru nu are niciun drept asupra suprafeţei ocupate cu
forţa. „Împrejurarea că reclamanta ar fi fost în eroare cu privire la
amplasarea în teren a acestor suprafeţe, pe care le-a considerat fără
niciun temei ca făcând parte din contractul său de concesiune, nu este
de natură a-i conferi acestuia vreun titlu asupra terenurilor”, au
consemnat judecătorii. Acum Agrofam se judecă cu ADS, să nu plătească
daune pentru exploatarea ilegală. Procesul are termen în luna februarie
la Curtea de Apel Bucureşti, unde ADS a făcut apel după ce judecătorii
din Ialomiţa au scos-o „basma curată” pe Agrofam Holding. Tot pentru
terenul concesionat de la ADS, potrivit documentelor, sereleul lui
Poienaru ar fi încasat subvenţii ilegale, inclusiv europene, de la APIA,
raportând că ar fi lucrat suprafeţe agricole mai mari, chiar şi cu
1.000 de hectare. Firma lui Poienaru ar fi „adăugat” la socoteală 930,06
hectare (pentru anul 2007), 1.148,57 ha (pentru 2010) şi 1.125,59
pentru anul 2011. Sumele pentru care APIA o consideră bună de plată pe
firma „moşierului” din Feteşti depăşesc cu mult 10 milioane de lei,
inclusiv pentru 2008 şi 2009, bani pentru care APIA trebuie să
„execute”, legal, firma lui Poienaru.
Poienaru acuză abuzurile APIA
Contactat telefonic, încă din data de 6 decembrie 2013, Ştefan
Poienaru a refuzat să răspundă întrebărilor noastre, cerând să i le
trimitem în scris.
Deşi i le-am trimis imediat după convorbirea telefonică, el nu a vrut
să ne răspundă decât după întrebările scrise pe care i le-am expediat,
suplimentar, pe 27 ianuarie 2014. „Apreciem preocuparea d-voastră
privind legalitatea obţinerii de fonduri europene şi naţionale în
agricultură şi în mod particular de către societatea noastră, SC Agrofam
Holding SRL. Referitor la acest lucru, vă asigurăm că societatea
noastră a fost verificată de instituţiile abilitate, respectiv Direcţia
Naţională Anticorupţie – Structura Centrală Bucureşti şi Departamentul
pentru Luptă Antifraudă (DLAF), iar concluziile acestora se regăsesc în
Rezoluţia DNA nr. 285/P/2012 din luna septembrie 2012. Suntem în faţa
unei situaţii de lucru judecat de către singurele instituţii abilitate
în a se pronunţa asupra legalităţii obţinerii subvenţiilor europene. Ca
atare, toate actele administrative emise de APIA – Centrul Judeţean
Călăraşi sub coordonarea lui Bogdan Dumitraşcu, nu reprezintă decât
abuzuri administrative, fapte ce au fost sesizate către organele
abilitate. În această situaţie, investigaţia d-voastră de până acum o
considerăm părtinitoare şi neprofesionistă”, ne-a comunicat Ştefan
Poienaru.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
